România Rurală – nr. 25

GD ATELIER PEISAGISTICĂ ÎNTRE MEDIUL ACADEMIC ȘI CEL DE AFACERI

SUCCESUL SERELOR DE FLORI DIN OTOPENI

România RuralăRețeaua Națională de Dezvoltare Rurală

Numărul 25 Anul II, aprilie 2015

RĂDĂCINI DE ȚARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

DOREL HOZA Mica afacere individuală, practică actuală a absolvenților de horticultură

FESTIVALURI TRADIȚIONALE DEDICATE FLORILOR

1

România Rurală – nr. 25

BRĂILAB-dul Independenței, nr. 282, et. 1, cod poștal 810124, [email protected]

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertății, nr. 19, cod poștal 200421, [email protected]

Tel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poștal 450010, [email protected]

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREȘStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poștal 540331, [email protected]

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAȘIZona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod poștal 700064, [email protected]

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIȘOARAB-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod poștal 300074, [email protected]

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIȘTEStr. Vărzaru Armașu, nr. 7A, cod poștal 130169, [email protected]

Tel.: 0345 100 605, Fax: 0345 100 025

BUCUREȘTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod poștal 020961, [email protected]

Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215

Textul acestei publicații are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informații suplimentare despre MADR și USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul Publicații, Aprilie 2015ISSN 2284-8665ISSN-L 2284-8665© RNDR, 2015

Reproducerea textelor acestei publicații este autorizată cu condiția menționării sursei.Tipărit în România.

Copyright fotografii: Cristian-Alexandru Catană, Monica Anghelovici, Ioana Burtea, Nicolae Drăghici Photography, GAL Tecuci, GAL Tövishát, Fildas, SCDVV Pietroasa, GD Atelier Peisagistică SRL-Vera Dobrescu, galerie personală familia Dumbravă.

EDITORIAL ............................................................................................................................................................................... 3

INTERVIU Profesor dr. Dorel Hoza, decan al Facultății de Horticultură din cadrul USAMV București: „Mica afacere individuală sau asocierea este o practică actuală a absolvenților de horticultură” ...........................................................................................4

DEZVOLTARE RURALĂ Festivaluri tradiționale dedicate florilor........................................................................................................................................8Povestea colțurilor verzi din Agronomie......................................................................................................................................12Flora protejată din munții Retezat...............................................................................................................................................16Succesul serelor de flori din Otopeni......................................................................................................................................18Calendar de primăvară.................................................................................................................................................................20Culturile de trandafiri în România..............................................................................................................................................22Produse de înfrumusețare pe bază de trandafiri........................................................................................................................24

OAMENISerele Gloriosa Garden, Bărcăneşti - servicii de amenajare peisagistică ............................................................................ 26

EXPERIENȚEFerma mea: Cultivarea şi valorificarea trandafirilor din „Grădina lui Dumbravă” ......................................................... 28Afacerea mea: GD Atelier Peisagistică – între mediul academic şi cel de afaceri ........................................................... 32Comunitatea mea: MEFIM AGRO SRL, Craiova - o afacere înfloritoare de familie ......................................................36

LEADER LA ZIGrupul de Acțiune Locală „Tecuci” ........................................................................................................................................ 40Grupul de Acțiune Locală „Tövishát” .................................................................................................................................... 42

ȘTIRI ȘI EVENIMENTEȘtiri M.A.D.R și evenimente. ................................................................................................................................................. 44

MEMBRII RNDR SE PREZINTĂ ............................................................................................................................................48

CuprinsBIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală


2 3

isagist al Facultății de Horticultură (USAMV București).

Din interviul cu profesor dr. Dorel Hoza, decan al Facultății de Horti-cultură, aflăm despre rolul pe care-l are USAMV București în pregătirea viitorilor specialiști capabili să des-fășoare atât activități individuale, pe suprafețe mici de teren, cât și să lucreze în mari companii naționale ori internaționale din domeniul hor-ticol. Tot în paginile revistei veți citi despre Parcul Dendrologic, Grădina Botanică „I.Todor” și serele „Hort-invest”, spații amenajate în cadrul Campusului Agronomic, în care studenții pot învăța și se pot relaxa.

Din articolele revistei veți afla despre răspândirea, beneficiile și valorifica-

rea culturilor de trandafiri în Româ-nia. Producția obținută este folosită atât în industria alimentară, cât și în cea a produselor cosmetice și farma-ceutice. Vă prezentăm și un exemplu de afacere de familie, invitându-vă în „Grădina soților Dumbravă” din Constanța, cultivatori de trandafiri pentru dulceață.

În lunile de primăvară se organizea-ză o serie de evenimente dedicate florilor și producătorilor acestora. În acest număr prezentăm un calendar al manifestărilor primăverii.

Viviana Vasile, Team Leader al proiectului „Înființarea și Sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală”

Floricultura, ca domeniu de activi-tate și de studiu, cuprinde cultivarea plantelor decorative prin flori, cât și prin frunze. Acestora li se alătură culturile pentru flori tăiate și decor, pentru aranjamente de interior și cele pentru producerea de material săditor, crescute în sere, de obicei, într-un mediu controlat și vândute pentru grădini și amenajări peisa-gistice.

Conform datelor statistice ale MADR, începând cu anul 2012, s-a înregistrat o creștere importan-tă a suprafețelor cultivate cu flori, atât în câmp, cât și în spațiile pro-tejate. Producții semnificative s-au înregistrat în județele Ilfov, Alba, Dâmbovița, Maramureș, Prahova, Mureș, Dolj, Giurgiu, Călărași, Satu-Mare, Bacău și Iași. Cele mai întâlni-te sortimente de flori sunt garoafele, crizantemele, trandafirii și gerberele.

În acest număr al revistei am ales pentru dumneavoastră exemple de sere și producători care și-au dedi-cat timpul culturii floristice. Serele „Mefin Agro SRL” din Craiova sunt un exemplu de afacere longevi-vă, începută încă din anul 1992, cu sere de legume. Din anul 2002, fir-ma și-a deschis primele sere pentru flori în ghivece, acestea fiind la mare căutare și astăzi. Continuăm seria prezentărilor cu Hari Vasilescu și Ioana Georgescu, doi antreprenori ce desfășoară activități în domeniul floriculturii de seră în Otopeni, Ilfov, respectiv, Bărcănești, Prahova.

Amenajarea spațiilor verzi sau a gră-dinilor este o activitate complexă, parte a unui lung studiu de cercetare și organizare. Specialiștii pun accen-tul pe armonizarea și disciplina for-melor vegetale, cromatica dinamică a florilor și a frunzelor, contrastul textural dintre suprafețe și diferite-le construcții sau dotări. Mai multe informații despre acest domeniu creativ al amenajărilor peisagistice veți citi în articolul dedicat firmei „GD Atelier Peisagistică”, companie condusă de Vera Dobrescu, lector pe-

Floricultura între artă şi profit

Editorial


4 5

„Mica afacere individuală sau asocierea este o practică actuală a absolvenților de horticultură”

interviu

Profesor dr. Dorel Hoza, decan al Facultății de Horticultură din cadrul USAMV București

Cum ați ajuns să lucrați în do-meniul horticulturii?

Dorel Hoza: Sunt absolvent al Facultății de Horticultură, promoția 1984 și am lucrat exclusiv în dome-niu - la început pentru doi ani în producție, la o Întreprindere Agrico-lă de Stat, apoi doi ani în cercetare la ICVV Valea Călugărească, iar din 1988 sunt cadru didactic. Am îndră-git horticultura încă din clasele pri-mare, când am văzut un consătean altoind pomi, moment în care am rămas fascinat de această posibili-tate de transformare a unui pom săl-batic în unul nobil. Este un domeniu practic, în continuă dinamică, ce dă

satisfacție dacă te implici cu totul în ceea ce faci. Este o activitate care se practică în natură, printre plante și mereu apar lucruri noi, nu este timp de rutină sau plictiseală.

Ce specializări are facultatea și pentru ce fel de cariere se pre-gătesc studenții?

Dorel Hoza: În cadrul Facultății de Horticutlură din București sunt două specializări: Horticultură (cur-suri cu frecvență și învățământ la distanță) și Peisagistică. Aceste două programe de studiu sunt cele mai

vechi din țară pe domeniul nostru de activitate, au o bună și recunoscută tradiție, ceea ce atrage din ce în ce mai mulți studenți.

Specializarea Horticultură are un plan de învățământ prin care pregă-tește specialiști capabili să desfășoa-re atât activități individuale, afaceri pe suprafețe mici de teren, cât și să lu-creze în mari societăți naționale sau internaționale cu activitate horticolă directă sau colaterală. Acest program oferă studenților competențe în ar-boricultură, floricultură, arhitectură peisageră, pomicultură, legumicul-tură, viticultură și vinificație, tehno-logia prelucrării produselor hortico-

Ce satisfacții vă aduce rolul de formator într-un asemenea do-meniu?

Dorel Hoza: Sunt decan de circa șapte ani, suficient de mult ca să pot înțelege ce se întâmplă cu domeniul horticol și legătura care există între facultate, ca instituție formatoare, și domeniu. Chiar dacă lucrurile nu merg foarte bine în acest sector în momentul de față, există satisfacție profesională când absolvenții noștri ajung pe poziții de vârf în societăți comerciale, în instituții de cerce-tare sau de învățământ de profil, când obțin rezultate foarte bune în unitățile pe care le conduc sau în care își desfășoară activitatea - toate acestea te mobilizează și-ți dau ela-nul de a merge mai departe, de a con-tinua tradiția înaintașilor în acest domeniu deosebit, numit „mecanica fină a agriculturii”.

Câți studenți are facultatea și ce ne puteți spune despre cei care aplică? Numărul lor a crescut, a scăzut sau a rămas constant în ultimii 10 ani?

Dorel Hoza: În momentul de față sunt în facultate 900 de studenți, la cele trei niveluri de pregătire: licență, master și doctorat. Dina-mica în ultimii ani este crescătoare, în special la horticultură, crește-rea fiind importantă în ultimii ani.

Comparând cifrele de la admitere în ultimii trei ani, putem constata că în anul 2012 au fost înmatriculați cu 19% mai mulți studenți față de anul 2011, iar în anul 2013 cu 27% mai mulți decât în 2012, număr stabili-zat în jurul capacității de școlariza-re aprobată. Numărul doctoranzilor a scăzut după anul 2011, ca efect al Legii 1, prin care mulți conducători de doctorat, fiind peste limita de pensionare, nu au mai fost luați în calcul la repartizarea cifrei de șco-larizare.

Ce nivel de interes au studenții facultății pentru o carieră în horticultură? Vor să rămână în acest domeniu după absolvire?

Dorel Hoza: Majoritatea studenților vor să rămână în acest domeniu, chiar dacă unii dintre ei sunt mai „visători” și cred că pot ajunge imediat după absolvire mari conducători de unități. Există inte-res pentru școală și pentru pregăti-re la cei mai mulți dintre studenții noștri, iar facultatea dispune de bază materială solidă pentru a asigura acest lucru. Mulți dintre absolvenți încep cu mici afaceri pe cont propriu în legumicultură, po-micultură, spații verzi, proiectare, alții caută companii multinaționale unde, de obicei, găsesc condiții și oportunități de carieră mai bune.

le, producerea materialului săditor horticol, absolvenții fiind pregătiți pentru a activa în domeniile de bază:

• Gestionarea fermelor horticole prin aplicarea tehnologiilor de cul-tură în sistem convențional, inclu-siv a complexelor de sere și solarii;

• Gestionarea fermelor horticole prin aplicarea tehnologiilor de cul-tură integrate și/sau ecologice;

• Înființarea și întreținerea plantațiilor pomicole, viticole, a culturilor floricole și legumicole;

• Producerea vinului și a produselor secundare prin fermentare alcoo-lică;

• Producerea, păstrarea, condiționarea și valorificarea pro-duselor horticole;

• Gestionarea spațiilor verzi urbane și periurbane.

Specializarea Peisagistică pregătește specialiști cu abilități tehnice și artisti-ce, absolvenții dobândind competențe pentru:

• Proiectarea spațiilor verzi urbane și periurbane;

• Înființarea și întreținerea spațiilor verzi;

• Evaluarea și restaurarea gră-dinilor istorice;

• Analiza vegetației și întoc-mirea cadastrului verde;

• Planificarea peisajului;• Design exterior;• Monitorizarea calității fac-

torilor de mediu în relație cu vegetația urbană

• Reintegrarea în peisa-jul zonei a unor șantie-re industriale sau obiective abandonate.

Absolvenții acestei specializări sunt solicitați pe piața forței de muncă datorită profilului mixt care le conferă abilități în do-meniul tehnic și artistic, pu-tând activa într-o serie nume-roasă de structuri publice și private din domeniu.


6 7

În 2014 a fost lansat și Centrul „Hortinvest” al facultății. Ce activități se desfășoară acolo și când vor putea fi măsurate primele rezultate ale centru-lui?

Dorel Hoza: Pentru corectitu-dinea datelor trebuie să spun că centrul de cercetare „Hortinvest” este al universității chiar dacă majoritatea laboratoarelor țin de facultatea de Horticultură. În anul 2014 a fost inaugurată clădirea centrului de cercetare, dar dotarea cu toate echipamentele și punerea lui în funcțiune se va face la sfâr-șitul acestui an, în conformitate cu contractul de finanțare. Sera

este parte componentă a centru-lui și acolo se derulează activități privind posibilitățile de înmulțire ale unor specii horticole puțin cul-tivate la noi în țară, experiențe de producere a unor legume în hidro-ponică și pe substraturi de cultură cu soluții nutritive, de producere a răsadurilor la speciile legumicole și f loricole, se fac cercetări privind optimizarea factorilor de cultură la „cultura fără sol”.

Care sunt direcțiile de dezvol-tare sau următoarele investiții importante ale Facultății de Horticultură?

Dorel Hoza: În momentul de față, inclusiv prin „Hortinvest”, există bază materială pentru derularea celor mai complexe experiențe în domeniul horticol. Pentru viitor vor fi abordate direcțiile de dezvoltare începute în do-meniul tehnologiilor de câmp, în sere, determinări de calitate și vor fi apro-fundate și cercetări extinse de biolo-gie moleculară. O latură care va trebui abordată este cea legată de refacerea centrelor de practică cu posibilități de cazare a studenților la Pietroasele și Istrița, care nu mai asigură condiții bune de cazare, dar acestea sunt condiționate de existența unei finanțări adecvate.

studenții - sunt cuprinse în planul de cercetare al facultății. Sunt abor-date probleme legate de moderni-zarea și optimizarea tehnologiilor de cultură ale speciilor horticole în sistem convențional, integrat și bio, cercetări privind sortimentul pentru areale de cultură bine de-limitate, cercetări privind cultura neconvențională în seră (culturi pe substrat cu soluții nutritive), cercetări privind posibilitățile de vinificație a strugurilor, cercetări privind relația plantelor cu facto-rii de mediu, evaluarea fondului de germoplasmă la unele specii horticole, implementarea si certi-ficarea sistemului de management al calității și siguranței produselor horticole industrializate, studiul unor specii invazive, studii privind posibilitățile de restaurare a unor grădini și cladiri istorice. Facultatea dispune de bază materială proprie în campus: câmpuri didactice și de cerectare, colecții de specii horti-cole, plantații pomicole și viticole, gradina botanică, parcul dendro-logic, 2.700 metri pătrați de seră modernă, și fermele de la Istrița (pomicolă și pepinieră), Pietroasele (viticultură și vinificație) și Moara Domnească (livadă, legumicultură, dendrologie, cultură mare).

viticole, în centre de prelucrare a strugurilor și fructelor, în sere și solarii, majoritatea absolvenților fiind angajați în mediul privat. Găsirea unui loc de muncă pen-tru absolvenți, care să corespundă pretențiilor lor, nu este ușoară. Sunt locuri de muncă în domeniu și cei buni sunt angajați, dar ei trebuie să fie dispuși să se plieze pe activitățile care li se oferă. Sectorul începe să se reorganizeze, se fac investiții, iar investitorii, care sunt majoritatea fără pregătire în horticultură, con-știentizează că au nevoie de specia-liști. Există locuri de muncă în cer-cetare, dar nu sunt atractive, există nesiguranță, salarii mici și nesigure etc. Mica afacere individuală sau asocierea a doi-trei absolvenți care lucrează este o practică curentă și pretabilă pentru absolvenții de hor-ticultură.

Ce activități de cercetare des-fășoară facultatea și ce labora-toare/sere și echipamente are la dispoziție?

Dorel Hoza: Sfera activităților de cerectare ale cadrelor didactice și studenților este diversă și cores-punde domeniilor în care pregătim

Care este situația horticultu-rii în România? Este suficient exploatat acest sector? În ace-lași timp are țara noastră un potențial horticol ridicat?

Dorel Hoza: Situația horticultu-rii în momentul de față nu este cea mai bună. După o perioadă de re-gres accentuat, în ultimii patru-cinci ani se percepe o ușoară revigorare. Sectorul horticol este departe de a fi exploatat la adevăratul potențial și acest lucru se vede din interesul tot mai mare al unor persoane sau societăți din străinătate care caută să facă afaceri în România, cumpă-ră terenuri și fac investiții. Și la nivel național sunt interese în acest dome-niu; anul trecut s-a încheiat o etapă de refacere a plantațiilor de viță-de-vie prin programe cu finanțare eu-ropeană și pentru anul acesta sunt prevăzute fonduri pentru progra-mul de reconversie în pomicultură. După 1989, s-a distrus foarte mult în horticultură: plantații pomicole, viticole, sere și este greu ca aceste pierderi să fie compensate într-o pe-rioadă scurtă de timp. Investițiile în horticultură sunt mari, 20-40.000 de euro/hectar (pomicultură, viti-cultură) și nu sunt resurse suficiente pentru a pune în valoare toate zone-le favorabile din țară.

Puteți să ne spuneți câte ceva despre oportunitățile de finan-țare a proiectelor din fonduri europene în domeniul horticul-turii

Dorel Hoza: Așa cum am amintit mai devreme, s-a încheiat anul tre-cut programul de finanțare pentru viticultură, iar in acest an sunt fina-lizate procedurile pentru finanțare în domeniul pomiculturii prin sub-programul pomicol PNDR 2014-2020, prin care se propune reface-rea a circa 20-25.000 de hectare de livadă.

Cât de ușor sau cât de greu este pentru un practician în acest domeniu să-și găsească un loc de muncă și unde ar trebui să caute? Sunt oportunități în me-diul privat?

Dorel Hoza: Mediul privat se miș-că destul de bine în ultimii ani, se investește în plantații pomicole și


8 9

dezvoltare rurală

Festivaluri tradiționale dedicate florilor

Florile au fost și vor rămâne întot-deauna unele dintre cele mai fru-moase si mai delicate daruri, fiind oferite cu aproape orice prilej. Dă-ruirea acestora reprezintă o practică răspândită peste tot în lume. Admi-rate și iubite, florile sunt folosite de oameni pentru înfrumusețarea gră-dinilor și locuințelor, dar și în me-dicină sau chiar la prepararea unor alimente. De-aici și până la a le săr-bători pe cele mai frumoase, ori mai bogate în proprietăți, nu a fost decât un pas.

Astfel s-au născut festivalurile de-dicate florilor, celebrate în diferite regiuni pe glob, dar și la noi în țară. Dacă francezii au Festivalul Lavan-dei, ce are loc în Provence, noi avem Festivalul Mușcatelor de la Bran, un festival ce se desfășoară anual și care va ajunge în 2015 la a treia ediție, dorindu-se a deveni o sărbătoare națională.

Festivalul Mușcatelor a înflorit pentru prima dată la Bran

Primele două ediții ale Festivalului Mușcatelor s-au desfășurat în ca-drul Muzeului Etnografic din Bran, la poalele bine-cunoscutului castel, strângând laolaltă producători de flori, dar și meșteșugari și artizani. Vizitatori de pe meleagurile brănene, precum și de prin alte părți ale țării nu au contenit să vină la evenimentul organizat de către ANTREC Brașov cu sprijinul ANT și al Primăriei din Bran.

La prima ediție, ce a avut loc în pe-rioada 17-18 august 2013, mușcatele au inspirat inclusiv artizanii care au prezentat broderii decorate cu moti-vul acestei flori. În același timp, pro-ducătorii de produse bio au avut oca-zia să își expună siropurile naturale,

dulcețurile și ceaiurile realizate din ingrediente naturale.

În cele două zile a fost admirată expoziția de fotografie dedicată pen-siunilor care și-au decorat grădinile și fațadele cu mușcate.

În cea de-a doua ediție, desfășurată în perioada 17-18 mai 2014, pe lân-gă explozia de flori, în special de mușcate, în cadrul festivalului au fost organizate și expoziții de pictură, cioplituri în lemn, ouă încondeiate, precum și broderii având ca leit-mo-tiv mușcata. Printre expozanți s-au numărat doamna Gabriela Clinciu – meșter de ouă încondeiate cu ima-gini sugestive din Bran și cu mușca-te, doamna Roman Violeta Karmen, ce realizează cu multă migală obiecte din dantelă lucrată cu suveica, dar și meșteri populari care au venit cu sculpturi în lemn, începând cu obiec-te utile în gospodărie (linguri, supor-

turi de condimente) și continuând cu obiecte decorative (suporturi de ghivece, icoane). Meșterul–sculptor Nicolae Ioana, din Stâlpeni, Argeș, a realizat o lemnocicletă, adică o mo-tocicletă sculptată din lemn, pe lângă alte obiecte de uz gospodăresc sau decorativ, precum suporturile pen-tru mușcate. De asemenea, au venit și producători de produse bio, ca și la prima ediție, printre produse nu-mărându-se dulcețurile, sucurile și siropurile naturale, dar și prăjituri-le de casă oferite de cei din comuna Izvoarele, care se remarcă la fiecare eveniment la care participă, în spe-cial la manifestările gastronomice organizate de ANTREC.

Vizitatorii au putut admira și cum-păra obiecte de artă rustică și deco-rativă, realizate pe scoarță de copac (mesteacăn, gorun, nuc), blide de lemn pictate, aranjamente florale, semne de carte cu flori presate și alte obiecte realizate manual.

De la astfel de festivaluri nu lipsesc băuturile tradiționale ale românilor, precum palinca de Bistrița, vedetă la cea de-a doua ediție a festivalului, ce a fost savurată de participanți, o bău-tură obținută prin dublă distilare cu reflux, după o tradiție veche, trans-misă din generație în generație, de către familia Galben.

Și, ca un astfel de festival al florilor să fie animat, la ambele ediții ale Festivalului Mușcatelor, în curtea muzeului brănean a fost montată o scenă pe care au dansat ansam-bluri populare din Bran-Moieciu și Izvoarele. Acestea, conduse de in-terpretele brănence Ionela Bran și Liliana Oncioiu, i-au încântat pe toți cei prezenți prin vocea frumoasă a soliștilor și prin dansuri. La festival

a fost prezentă și mezzosoprana Ru-xandra Donose, oaspete de suflet al zonei Bran-Moieciu.

În cadrul acestei sărbători, oficialitățile prezente, începând cu doamna Mioara Vișan Stoian, președinte ANTREC Brașov, și dom-nul Gheorghe Hermeneanu, prima-rul Branului, au acordat diplome de apreciere pensiunilor și meșterilor. La a doua ediție, printre premiile oferite s-au numărat cele acorda-te pensiunilor agroturistice Curtea Brăneană și Mama Cozonacilor, pen-siuni cu tradiție, foarte căutate de că-tre turiști, în special pentru calitatea serviciilor. Duminică, în curtea mu-zeului a răsunat Legenda Branului, spusă de elevi ai școlii gimnaziale din Moieciu.


10 11

Festivalul Florilor din satul Viscri, comuna Bu-nești

Parte a proiectului european „Flori de câmp în Europa”, Festivalul Flo-rilor, organizat la sfârșitul lunii iu-lie la Viscri, își propune să valorifi-ce tradiția conservată de locuitorii acestor locuri. Totodată, sunt or-ganizate programe speciale pentru vizitatori, în care aceștia au ocazia să descopere patrimoniul sașilor, să vadă bisericile și cetățile fortificate, să deguste produse tradiționale și să ia parte la evenimente culturale și muzicale organizate într-un cadru festiv.

Sărbătoarea bujorului, la Comana

Desfășurată în luna mai, în sa-tul Vlad Țepeș, comuna Comana, Sărbătoarea bujorului este orga-nizată de primărie în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Comana. Evenimentul este dedicat înfloririi bujorului de pădure, spe-cie protejată în arealul Deltei Co-manei. Manifestarea este un bun prilej de evidențiere a păstrării tradițiilor giurgiuvene, a conser-vării biodiversității acestor locuri deltaice și de ocrotire a bujorului de pădure, specie răspândită pe numai 231,4 hectare.

Festivalul „Laleaua galbe-nă de Cazane”, Dubova, Mehedinți

Organizat de Primăria Dubova îm-preună cu Asociația de Turism și Agrement „Cazanele Dunării”, eve-nimentul se desfășoară la mijlocul lunii aprilie în localitatea Dubova, județul Mehedinți. În debutul festi-valului se prezintă o retrospectivă a activităților Parcului Natural Porțile de Fier. Seria prezentărilor conti-nuă cu expoziții de floră, degustări

de produse tradiționale de pe aces-te meleaguri dunărene, recitaluri și programe artistice cu dansuri și paradă de port popular. Pensiunile din zona Clisurii Dunării pregătesc programe speciale de agrement pen-tru vizitatori, precum croaziere pe Dunăre, drumeții ghidate și alte sur-prize.

Laleaua galbenă de Cazane este o specie endemică ce poate fi observată pe abrupturile calcaroase ale Ciuca-rului Mare.

Manifestări organizate cu ocazia „Simfoniei lalelelor”

• Parada florilor, la care iau parte circa 2000 de tineri (copii din grădinițe, școlari și elevi de liceu, studenți ai universităților piteștene, membri ai cluburilor sportive etc.);

• Spectacole de folclor, muzică ușoară și paradă de costume populare;

• Simpozioane stiințifice internaționale organizate în parteneriat cu Universitatea de Stat din Pitești;

• Expoziția de pictură – „Pitești, orașul florilor”;

• Crosul lalelelor, care implică diverse concursuri cu temati-că sportivă: crosuri, întreceri de baschet de stradă, tenis de câmp și de masă, competiții de fotbal, handbal și volei.

La cele două ediții ale Festivalului Mușcatelor, copiii au participat la un concurs de desene și picturi pe piatră de râu, pe sticlă și pe hârtie, desene inspirate de floarea de mușcată. Toți copiii au fost premiați.

Festivalul Mușcatelor este o sărbă-toare a bucuriei, în care coloritul, gingășia și mireasma florilor, alături de artizanii și meșterii care parti-cipă la festival, oferă vizitatorilor clipe minunate petrecute în mijlo-cul tradițiilor autentice, cu dragoste pentru natură și pentru folclor.

Simfonia lalelelor din Pitești

Devenit deja un eveniment-simbol pentru piteșteni, festivalul „Simfo-nia lalelor”, organizat de Primăria și Consiliul Local al municipiului Pi-tești, se desfășoară la sfârșitul lunii aprilie. Manifestarea ia forma unei expoziții dendro-floricole, presăra-tă cu activități de agrement, acțiuni culturale, comerciale și sportive. Festivalul a debutat în anul 1978, ajungând în primăvara acestui an la ediția a 38-a.

Festivalul Național „Flori de pe Dorna”, Vatra Dornei

Zilele comunei Poiana Stampei, din județul Suceava, au loc în perioada 26-28 iulie, prilej de sărbătoare pen-tru bucovineni. Cu ocazia acestei zile sunt organizate două manifestări tradiționale – „Fiii satului” și „Flori de pe Dorna”. Numele celui din urmă provine de la concursul organizat timp de o lună în comunitatea dor-

neană. Astfel, grădinile gospodă-riilor celor șapte sate ce alcătuiesc comuna Poiana Stampei se întrec într-o competiție florală. La final, se premiază cele mai frumoase grădini cu flori și aranjamentele florale. În perioada 1 – 25 iulie o comisie din cadrul primăriei din Poiana Stampei vizitează și fotografiază fiecare curte intrată în competiție, urmând ca în cadrul Festivalului „Flori de pe Dor-na” să se decidă care este cel mai fru-mos sat din comuna Poiana Stampei.


12 13

Povestea colțurilor verzi din Agronomie

Parcul Dendrologic – zonă de studiu și de rela-xare în campusul USAMV București

Parcul Dendrologic din campusul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București există încă de dinaintea fondării Secției Peisagistică din ca-drul Facultății de Horticultură. El a fost gândit în urmă cu peste 30 de ani de profesoara Ana Felicia Iliescu, cea care a și fondat Secția Peisagisti-că, în 1998.

Acest parc, considerat mai degrabă o grădină, având o suprafață de numai 1,9 hectare, a debutat ca un proiect de școală pentru studenții facultății.

„Zona are o istorie, era o enclavă în campus și nu înțelegeam de ce tre-buie să o menținem într-un sistem de pepinieră didactică. A fost gân-dită inițial pentru amenajare într-un sistem de grădină romantică”, a explicat lectorul peisagist Vera Do-

brescu. Alături de studenții din anul III ai Secției Peisagistică, în 2013, aceasta a început reabilitarea Parcu-lui Dendrologic și dezvoltarea unui proiect original de arhitectură peisa-geră în 2013.

„Am dorit ca pe această cale să dăm dovada considerației noastre pen-tru toate eforturile profesoarei Ana Felicia Iliescu în realizarea și condu-cerea de excepție a unei școli supe-rioare de arhitectură peisageră, in-existentă la noi în țară până la acea dată”, a explicat lectorul.

Așadar, acest proiect ambițios a por-nit ca activitate de proiectare peisa-gistică de atelier, prevăzută pentru pregătirea profesională a studenților din anul III. Abordarea proiectului și analizele în teren au avut la bază proiectul original al profesoarei Ana Felicia Iliescu. De asemenea, echipa de reabilitare a luat în considerare constrângerile și provocările legate de spațiul pe care îl amenajau și care avea multiple funcțiuni.

Scopul principal al parcului rămâne instruirea didactică a studenților. Există zone pentru prezentare și expunere a unor specii dendrologi-ce, spații în care studenții pot ob-serva și studia diferitele moduri de dezvoltare a vegetației, pot experi-menta diverse tehnici de formare, întreținere și regenerare a arborilor, arbuștilor și a gardurilor vii.

Studenții pot să-și dezvolte mici studii, care pot fi transformate în lucrări de specialitate. Pot fi urmă-rite diferite specii într-o dezvoltare anuală. În parc am plantat specii înrudite sau varietăți ale acelorași specii, pentru ca studenții să le poa-tă compara.

În ceea ce privește fondurile ne-cesare realizării proiectului, toate costurile au fost acoperite din spon-sorizări și parteneriate în schimbul promovării. În acest mod, faculta-tea a încercat să implice specialiști și furnizori importanți în proiec-tul parcului. „Am căutat furnizori care aveau pe stoc plantele de care noi aveam nevoie și le-am ofe-rit în schimb asocierea cu numele universității și promovare la nivel academic”, a explicat coordonatoa-rea proiectului, Vera Dobrescu.

În acest moment, aproximativ 75% din suprafața parcului a fost reabi-litată, estimându-se că în următo-rii doi ani proiectul va fi finalizat. Firmele care participă și vor parti-cipa în viitor la amenajarea parcu-lui vor putea să-l folosească pen-tru demonstrații, instruiri și alte activități specifice domeniului lor de activitate. De asemenea, vor putea să promoveze activitatea societății lor prin reclame plasate în incinta campusului universitar.

O colaborare de acest gen a fost încheiată cu Ambasada Republicii Cehe la București, care a fost primul furnizor de plante la începutul pro-iectului. În semn de recunoștință, universitatea a numit aleea centrală a parcului Aleea Cehă.

În ceea ce privește speciile de flori plantate în parc, acestea sunt de-ocamdată bujori, iriși, gaillardia (sau fluturași), tradescantia, crini de grădină și rubechia. Numărul lor urmează să fie sporit spre finaliza-rea proiectului.

La finalul conceptului de proiect, un juriu a ales cea mai valoroasă soluție de amenajare peisagistică. Proiectul câștigător a fost realizat de echipa condusă de studentul Andrei Zelen-co, în prezent angajat al firmei de peisagistică GD Atelier Peisagistică.

Ulterior, întrucât timpul dedicat pro-iectului de școală nu a mai permis continuarea lui ca proiect de atelier, toate studiile și detaliile legate de soluția finală de amenajare au făcut parte din activitatea de voluntariat a acelui grup de studenți.

„Ne-am atașat de acest spațiu și în-cercăm să dezvoltăm în el elemente specifice unui parc: odihnă și rela-xare, promenadă, am adăugat și două mici lacuri, un sistem de alei care face legătura între cămine și clădirile facultăților etc.”, a expli-cat Dobrescu. Astfel, aspectul ro-mantic al parcului a fost îmbinat cu funcționalul, pentru ca traversarea lui să se facă pe cea mai scurtă cale posibilă.

De asemenea, Cercetașii României au organizat o acțiune de plantare a 12 cireși floriferi în parc, în urmă cu doi ani.

Pe viitor, parcul va avea și un sistem de legătură între cele două lacuri sub forma unui pârâu meandrat, precum și o fântână la capătul aleii principa-le. În afară de aceste activități, parcul mai poate găzdui concerte sau ma-nifestări în aer liber, dar și sărbători precum Zilele Horticulturii.

Grădina botanică „I. To-dor” a USAMV București

La o aruncătură de băț de Parcul Den-drologic se află Grădina Botanică „I. Todor” a USAMV. Grădina a fost gân-dită și realizată, la fel ca și parcul, ca bază de studiu pentru studenții agro-nomi și își leagă existența de etapele de formare și dezvoltare ale celei mai vechi instituții de învățământ agrono-mic superior din România.

În anul 1870, a fost înființată grădina botanică „Profesor P.S. Aurelian”, în

zona Herăstrău, unde se afla prima instituție de învățământ superior cu profil agricol. În 1949, după mutarea și redenumirea universității, a avut loc și reorganizarea grădinii botanice în actuala curte a USAMV București.

Amplasamentul și structura actua-lă datează din 1954-1955, când, sub conducerea profesorului Ioan Todor, a fost reamenajată grădina pe noi baze științifice și practice. Ulterior, ea a suferit modificări, însă fără a alte-ra concepția celui care i-a dat forma actuală.

În primăvara anului 2004, în grădina botanică au avut loc o serie de lucrări de refacere și modernizare a aleilor și a celor două bazine, precum și de completare a speciilor de plante spon-tane și ornamentale. Tot de atunci, grădina a primit numele profesorului Ioan Todor.

Scopul grădinii botanice este instru-irea studenților de la facultățile cu profil vegetal și familiarizarea lor cu problemele privind biodiversitatea în România, folosirea rațională a spe-ciilor valoroase de plante, precum și ocrotirea speciilor rare.


14 15

• 160 m2 răsaduri pe mese de cultură

• 160 m2 salată NFT

• 190 m2 ciuperci

• 10 camere de cercetare a 64 m2 fie-care și o cameră de cercetare de 36 m2, ce cuprind diverse combinații

Serele „Hortinvest” din complexul USAMV Bucu-rești

În iunie 2014, a fost inaugurată și noua seră-bloc a USAMV București în cadrul Centrului „Hortinvest”. Centrul a fost cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională și va desfășura activități în domeniul cercetării și studiului calității pro-duselor agroalimentare, fiind com-pus dintr-o clădire cu laboratoare și seră modernă de cercetare a plante-lor. Valoarea totală a proiectului a fost de peste 50 000 de lei, din care asistență financiară nerambursabilă 42 000 de lei.

Noua seră-bloc, compusă din mai multe corpuri conectate unele cu altele, are rolul de a familiariza studenții, masteranzii și doctoran-zii USAMV cu noile tehnologii din domeniu. Sera are un parter și un subsol parțial, întinzându-se pe o suprafață de aproape 3.000 de metri pătrați, din care peste 400 m2 repre-zintă subsolul.

Sera are 15 unități de cercetare, de-numite după tipul culturii realizate. Acestea sunt utilate cu diverse siste-me care să poată asigura variația pa-rametrilor de cultură, astfel:

• 160 m2 tomate (încălzire, ecrana-re, climă, instalație electrică, iri-gare prin picurare, jgheaburi sus-pendate, microaspersie, lămpi de asimilație)

• 160 m2 ardei • 160 m2 castraveți • 160 m2 flori plantate direct în sol• 160 m2 flori pe mese de cultură

ale următoarelor facilități de cer-cetare: încălzire, instalație elec-trică, ecranare, climă, diferite sisteme de irigare, mese de cultu-ră, mist, microaspersie, cabine de testare a pesticidelor, cabine de testare a activității virușilor, lămpi de asimilație 400/600w și cabine de testare a diverșilor dăunători și fungi.

În această seră se pot studia corelațiile între efectele stresului biotic și abiotic la specii horticole, productivitatea tehnologiilor de cultură, analiza po-mul ca sistem productiv complex și plantația pomicolă integrată ca eco-sistem durabil, calitatea produselor vegetale pe baza relației structură-funcții la nivel de gene-proteine-metaboliți în vederea selecției vari-antelor cu valoare economică, dar și biodiversitatea speciilor.

Grădina Botanică este împărțită în cinci sectoare: • Sectorul sistematic – aproxi-

mativ 600 de specii de plan-te superioare grupate în sub-clase, cu amplasarea în centru a Magnioliidae-lor, în jurul cărora sunt ordonate specii din subclasele Hamamelidae, Caryophylidae, Rosidae, Dileniidae, Asteridae și Liliidae.

• Sectorul geobotanic – specii im-portante pentru ilustrarea zo-nelor și etajelor de vegetație ce caracterizează flora României: Taxus baccata, Fagus sylvatica, Salix caprea, Heleborus purpu-rascens, Symphytum officinale etc.

• Sectorul utilitar – cuprinde plan-te de interes științific și didactic, specii tinctoriale, medicinale sau

aromatice.• Sectorul decorativ - amplasat la

intrarea în grădină, conceput și realizat de către studenții peisa-giști ai Facultății de Horticultură sub îndrumarea profesorilor.

• Sectorul auxiliar, compus inițial din seră și câmp înmulțitor, a su-ferit o serie de modificări, actu-almente fiind subordonat secto-rului utilitar.


16 17

Flora protejată din munții Retezat

Parcul Național Retezat – rezervație a biosferei pe lista UNESCO

Situat în partea de sud-vest a județului Hunedoara, Parcul Național Retezat (PNR) și-a dobândit din 1935 statutul de parc național și arie pro-tejată. Demersurile inițiate de către profesorul Alexandru Borza (fonda-torul și directorul Grădinii Botanice din Cluj) încă din anul 1923 au fost finalizate abia după 13 ani, când Re-tezatul devenea cea de-a doua arie protejată din lanțul munților Carpați. Primele zone protejate au fost în Slovacia – pădurile virgine Dobroc

și Badinsk (1918), urmate de Parcul Național Retezat (1935) și de Parcul Național Tatra (1948). Rezervație a Biosferei, Parcul Național Retezat se află pe lista UNESCO a zonelor pro-tejate, fiind declarat în anul 2000 „Arie de importanță faunistică și lepi-depteorologică”. Patru ani mai târziu, a devenit primul parc național din România și al cincilea de pe conti-nentul european care primește certi-ficatul „Pan Parks”, datorită conser-vării biodiversității. Parcul Național Retezat se întinde pe o suprafață de 54.400 de hectare, având o altitudine cuprinsă între 800 m și 2509 m (vf. Peleaga).

Peste o treime din flora României se regăsește în Parcul Național Retezat

Masivul Retezat ascunde printre stâncile sale o importantă diversita-te floristică, transpusă în cele peste 1200 de specii de plante superioare, dintre cele peste 3450 de pe teritoriul României. Existența a mai mult de o treime din flora României în ținutul alpin al Retezatului constituie încă un motiv în plus pentru conservarea cât mai eficientă a acestui areal mon-tan. Cele 60 de asociații vegetale de cormofite cuprinse în zece clase de vegetație subliniază diversitatea flo-ristică a Retezatului. Din „Lista roșie a plantelor superioare din România”, disponibilă în cadrul Institutului de Biologie din București din anul 1994, aproximativ 130 de plante sunt de-clarate rare sau vulnerabile. În pre-zent, ghințura galbenă (Gentiana lu-tea) și ghiocelul (Galanthus nivalis) se află pe lista speciilor care necesită măsuri de management în ceea ce privește exploatarea și prelevarea acestora; 4% din speciile de plante sunt endemisme proprii Retezatului. Dintre speciile cele mai importante subliniem existența Hieracium-ului, endemism ce formează în arealul munților Retezat un veritabil centru genetic pentru acest gen. Flămânzica (Drama dorneri) este prima plantă endemică semnalată din punct de vedere cronologic pe teritoriul Par-cului Național Retezat. Aceasta a fost descoperită în anul 1858 de către Johann Heuffel - lugojean născut în Slovacia și considerat pionier al me-dicinei homeopate. El a descoperit peste 50 de plante care acum îi poar-tă numele.

Drumeții tematice pentru admirarea florei alpine în PNR

Parcul Național Retezat este stră-bătut de o serie de trasee montane destinate iubitorilor de drumeții, ocazii ideale de observare a florei ti-pice acestui masiv. Cele mai apreci-ate zone sunt situate în etajul alpin, în arealul lacurilor glaciare Bucura și Zănoaga. În aceste locuri se poate

campa. Pajiștile situate la peste 2000 de metri ascund majoritatea specii-lor florei alpine. Drumeții vor admira specii de gențiană, Potentilla, Pulsa-tilla, floare de colț (Leontopodium alpinum), precum și rododendronul, aflat în zona stâncoasă.

Conform articolului 43 din Regu-lamentul PNR, este interzisă cule-gerea și colectarea florilor în Parcul Național Retezat.

Știați că...

• Parcul Național Retezat a fost una dintre opțiunile fi-nale ale Fundației „New 7 Wonders”, organizație care a reușit în anul 2011 să stabi-lească cele șapte minuni ale lumii contemporane (obiec-tive create de om).

Specii floristice conform analizei areal-geografice din PNR:• specii eurasiatice – 44%;• specii circumpolare – 13%;• specii alpine – 9%;• specii europene – 12%;• specii sudice – 6%;• specii orientale – 5%;• specii endemice – 7,2%;• specii policore – 3,4%;• specii adventive – 1%.


18 19

Succesul serelor de flori din Otopeni

Povestea familiei von Kraus - Vasi-lescu începe cu mult timp în urmă, însă dragostea pentru flori a început cu Thomas von Kraus, cel care a fost grădinar la Codlea, furnizor al Ca-sei Imperiale de la Viena, pe timpul domniei Împăratului Franz Joseph I al Austro-Ungariei. Acesta și-a în-ceput afacerea în anul 1890, după ce se pregătise la Brașov și Karlsbad, fiind unul dintre primii horticultori profesioniști din Codlea. La începu-tul secolului al XX-lea, cultiva peste 180 de soiuri de trandafiri, peste 50 de soiuri de garoafe, 25 de soiuri de pelargonia, liliac, plante în ghivece, flori de vară. În 1919, au intrat în afa-cere și fiii săi.

Tradiția grădinăritului a continuat și cu alți membri descendenți ce s-au ocupat de înființarea de sere, ajun-gând până la Harry Vasilescu, absol-vent al Școlii Regale de Horticultură de la Curtea de Argeș și al Facultății de Horticultură din București. Acesta a devenit grădinar al Curții Regale și al președinților de Stat ce au urmat.

Astăzi, povestea continuă prin „Se-rele de flori Thomas & Harry” de la Otopeni, de care Harry Vasilescu s-a ocupat împreună cu soția, fiica și fiul său. Băiatul, inginer horticultor, a preluat aproape în întregime întrea-ga afacere, nu fără un ajutor conside-rabil dat de mama sa.

„Nu mă văd făcând altceva”

In prezent, la „Serele de flori Thomas & Harry” se produc plante anuale si bienale la ghiveci pentru jardiniere, parcuri și grădini.

Primăvara este propice pentru dez-voltarea mușcatelor, inclusiv a celor curgătoare și a margaretelor africa-ne, care umplu suprafața de 900 de m2 destinată serelor și solariilor. Lu-

mina este foarte importantă pentru dezvoltarea acestor plante, așa că serele sunt inundate din belșug de lumina naturală. În sere se regăsesc de la soiuri timpurii la cele târzii, cu perioade diferite de înflorire.

Plantele în sere sunt dispuse pe 30 de rânduri, a câte 1000-1200 de ghivece pe rând, cu 30 de rânduri de plante curgătoare deasupra acestora.

Perioada de vegetație la mușcate este de opt luni. Din luna februarie acestea trebuie fertilizate din nou cu îngrășământ, iar pe perioada iernii trebuie udate rar, fără a folosi îngră-șământ pentru că este o perioadă de stagnare a creșterii, planta acumu-lând singură substanțele nutritive.

Răsadurile de flori sunt aduse din Germania, pentru că la noi încă nu sunt dezvoltate pepinierele, deși, în viitor, ar fi speranțe să poată fi achiziționate din România.

Domnul Thomas Vasilescu ne mărtu-risește că folosește pesticide pentru creșterea plantelor în bune condiții și pentru o calitate bună a acestora spe-rând ca în viitor să folosească pesti-cide naturale într-un procent cât mai mare, de până la 50-60%.

În sere se mai regăsește o plantă cățărătoare, decorativă, originară din Africa și Asia, numită thunber-gia sau „Suzana cu ochi negri”, în denumirea populară. Aceasta este o plantă atrăgătoare, delicată, cu flori de culoare portocalie, crem sau gal-benă. Thunbergia este o plantă mare iubitoare de soare și apă, necesitând o îngrijire specială.

Domnul Thomas Vasilescu recu-noaște că nu se vede făcând altceva. Îi place munca de horticultor, iubește enorm florile, muncind mai bine de 12 ore pe zi și chiar noaptea, dacă este nevoie.

Și petuniile își găsesc un loc bine-meritat în „Serele de flori Thomas & Harry” de la Otopeni. Multicolore, înmiresmate și ușor de îngrijit sunt foarte căutate de către clienți, fie că sunt înalte, pitice sau curgătoare. Pe-tuniile pot îmbogăți parcurile, grădi-nile, terasele și balcoanele printr-o explozie de culoare și prospețime.

Plantele cultivate în „Serele de flori Thomas & Harry” sunt distribuite în cele două magazine proprii, afla-te tot în zona Otopeni, iar cei care le cunosc vin de departe pentru florile frumoase.

„Serele de Flori Thomas & Harry”Adresa: Strada Ferme ”L” 3, Otopeni www.thgarden.ro


20 21

Calendar de primăvară

3-5 aprilie 2015 - Salonul Internațional de Vinuri Vin-Vest, Timișoara

Festivalul de vinuri și-a deschis porțile pentru a XII-a oară la Cen-trul Regional de Afaceri al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, cu o săptămână înaintea Săr-bătorilor Pascale ortodoxe. Mani-festarea atrage an de an peste 300 de specialiști din domeniul vitivi-nicol, de la producători și distribu-itori de vin la oenologi, somelieri și experți degustători. În cadrul fes-tivalului sunt prezentate utilaje de vinificație, accesorii de vin, materi-al săditor și participă edituri dedi-cate literaturii de specialitate.

Înaintea Salonului, se sărbătorește și cea de-a X-a ediție a Concursului Național de Vinuri și Băuturi Alcoo-lice VINVEST, în perioada 1-2 apri-

lie 2015, concurs organizat în parte-neriat cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România.

Pe lângă producătorii de vin, anul acesta sunt așteptați inclusiv pro-ducătorii și distribuitorii de utilaje și viță-de-vie, având în vedere că Ministerul Agriculturii și Dezvoltă-rii Rurale a lansat Programul Natio-nal de Sprijin în sectorul vitivinicol 2014-2018.

3-5 aprilie 2015 - Târgul de Flo-rii, Muzeul Țăranului Român, București

În cadrul târgului sunt expuse ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, in-strumente muzicale, podoabe, mo-bilier pictat și alte obiecte frumoa-

se. La târg participă producători tradiționali de cozonaci, cofeturi din Teleorman, turtă dulce de Harghita, kürtös kalács, mere din Maramureș, miere, polen și propolis, ierburi de leac, pălincă și dulceață.

3-5 aprilie 2015 – „Vin Floriile cu soare și soarele cu Florii”, Muzeul Național al Satului „Di-mitrie Gusti”, București

Târgul de Florii de la Muzeul Sa-tului este un eveniment cultural ce face parte din programul „Datini și obiceiuri de peste an. Sărbători creștine și precreștine”. Sărbătoa-rea Bucuriei - Floriile oferă publi-cului vizitator ocazia întâlnirii cu tradițiile specifice sărbătorilor pas-cale.

La Târgul de Florii sunt invitați meșteri populari, producători de pre-parate din gastronomia tradițională românească și de produse bio. Vizita-torii pot participa la ateliere interac-tive de inițiere în pictură pe sticlă și încondeierea ouălor.

5 aprilie 2015 - Festivalul Ouălor Încondeiate, Moldovița, județul Suceava

Acest festival ajuns la ediția a IX-a este organizat de primăria comunei Moldovița, împreună cu Consiliul Local Moldovița și Muzeul Ouălor În-condeiate „Lucia Condrea”. La eveni-ment participă decoratori renumiți de ouă închistrite din Bucovina, Ucrai-na, Republica Moldova și Polonia.

Festivalul cuprinde și un program artistic susținut de soliști vocali și instrumentiști, ansambluri folclorice și formații din Moldovița și din îm-prejurimi. Festivalul Ouălor Încon-

deiate are ca scop punerea în valoare și promovarea tradițiilor cultural-meșteșugărești ale etniei huțule din Bucovina.

3-14 aprilie 2015 - Târgul de Paști din Sibiu

Târgul va avea loc în Piața Mare din Sibiu, în intervalul orar 10:00-18:00. În acest an, copiii vor fi în centrul atenției și se vor bucura de atelierele creative special concepute pentru ei, țarcul de iepurași și micul parc de distracții.

1-4 mai 2015 - Festivalul Grădini-lor, Sibiu

Evenimentul va fi organizat de Came-ra de Comerț, Industrie și Agricul-tură Sibiu, în Piața Mare din Sibiu. Expozanți sunt producătorii de flori, arbuști ornamentali, arbori, plante de interior sau exterior. Pe lângă plante, în cadrul evenimentului mai sunt ex-puse material săditor, produse pentru îngrijirea plantelor, îngrășăminte, ac-cesorii și unelte pentru grădinărit.


22 23

Culturile de trandafiri în România

În lume există peste 5000 de specii de trandafir, unul dintre cele mai pătrunzătoare mirosuri avându-l trandafirul roz (Damascena Rose), originar din Asia Mică. Trandafirul Rosa Damascena poate fi cultivat nu numai în zonele de câmpie, ci și pe dealurile foarte înalte.

În România, Rosa Damascena înflorește permanent de la sfârșitul lunii mai până la sfârșitul lunii iunie, când temperaturile optime pentru dezvoltarea acestuia ating valoarea cuprinsă între 15 – 30°C. Astfel, în-treg teritoriul țării noastre, având o climă temperată propice, poate fi recomandat pentru cultivarea aces-tui soi de trandafir. Randamentul de flori al trandafirilor cultivați în zonele cu temperaturi ridicate este mai mic.

Chiar dacă bulgarii se pot lăuda cu o tradiție de peste 350 de ani în cul-tivarea trandafirului, fiind cel mai mare exportator de ulei de trandafir din lume, ținând cont că peste 70% din producția mondială de astfel de ulei provine din această țară, încetul cu încetul, cultura de trandafiri prin-de contur și în România.

În țara noastră, fermierii care au in-vestit în cultura acestei plante deose-bit de parfumate au avut de câștigat,

unii dintre ai apelând și la accesarea de fonduri europene. Au cumpărat terenuri și mașini agricole și chiar au pătruns pe piața externă.

Una dintre localitățile renumite pen-tru grădinile de trandafiri este Cium-brud, din județul Alba. În această localitate se cultivă trandafiri de generații, producția fiind vândută în țări precum Ungaria, Polonia, Italia și Germania.

În localitatea Ucea de Sus, din județul Brașov, un fermier și-a făcut plantație de trandafiri bio de Da-masc, producând dulceață și sirop de trandafiri pe care o vinde în Austria și Australia. Dulceața de trandafiri ,,Aspazia”, de la Ucea de Sus, este certificată ecologic. Producătorii lo-

cali au reușit să îndeplinească toate cerințele legale pentru a putea afișa pe produsele lor eticheta ,,bio”.

Și în localitatea Cobadin, din județul Constanța, există o familie care, din pasiune, a început să cultive tranda-firi cu butași aduși din Tunisia, ur-mând să dezvolte o afacere în viitor.

Chiar și în Făgăraș, trandafirii de dulceață se cultivă deja de câțiva ani buni, iar afacerea este foarte profita-bilă, pentru că există o cerere mare din țară și mai ales din străinătate.

Nici județul Mureș nu este stră-in de cultura trandafirilor pentru dulceață, dar și pentru ceai.

Cultura de trandafiri presupune multă muncă, dar se dovedește a fi o afacere frumoasă și profitabilă, tot mai mulți fermieri gândindu-se să înceapă o astfel de afacere.

Pentru înființarea unei plantații de trandafiri este nevoie de 6000 de butași la un hectar, iar terenul nu necesită pregătiri speciale înainte de plantare, în afară de arat și discuit. Pentru plantarea butașilor, perioada optimă este toamna, deoarece plan-tele intră în vegetație. Butașii trebuie plantați în gropi cu o adâncime de aproximativ 60 de centimetri, la o distanță între rânduri de 2,5 metri și de 1,2 metri între plante. Investiția necesară pentru a înființa o plantație de trandafiri ecologici se recuperea-ză în circa trei ani.

Un hectar poate produce între 2.000 și 5.000 kg de petale proaspete. Pe-talele de trandafiri au întrebuințări multiple. În stare proaspătă, ele se pot valorifica pentru obținerea dulceții de trandafiri, dar pot fi fo-

losite și uscate sau procesate, în alte scopuri, cum ar fi pregătirea diferi-telor leacuri, pentru înfrumusețare, dar și pentru prepararea uleiului de trandafiri.

Pentru dulceață, petalele se folo-sesc imediat după recoltare, în stare proaspătă, iar pentru valorificarea lor în stare uscată, acestea se recol-tează numai după ce s-a ridicat roua și pe timp uscat și însorit. Petalele se adună manual în traiste din pânză și se pun în lăzi bine aerisite sau în co-șuri din răchită.

Din petalele de trandafiri se obțin oțetul de trandafiri, apa de tranda-firi, dulceața, dar și siropuri, lichio-ruri, șerbet și înghețată.

Nu orice fel de soi de trandafiri poate fi folosit pentru producerea dulcețurilor, iar pentru obținerea trandafirului de dulceață acesta tre-

buie udat des, deoarece iubește apa, în egală măsură și soarele, de care are nevoie cel puțin 6 ore pe zi, re-zistând cu succes temperaturilor ri-dicate. Totuși, în perioadele foarte călduroase este necesară irigarea, dar și drenajul corespunzător în zi-lele ploioase, pentru că apa de ploaie excesivă poate duce la putrezirea ră-dăcinilor plantei.

Trandafirul de dulceață necesită un îngrășământ care să conțină azot și potasiu, ce stimulează înflorirea. Se poate folosi un fertilizator solubil sau sub formă de baton, ce se poate in-troduce în pământ o dată la 3-4 luni.

Pe lângă folosirea trandafirului în scop gastronomic ori ca decor la dife-rite ceremonii, acesta este utilizat și în industria farmaceutică și cosme-tică. Acestea extrag uleiul esențial de trandafir, supranumit aurul li-chid, pentru obținerea parfumului de trandafir și elaborarea produselor cosmetice, cu efecte astringente, an-tiseptice și antiinflamatoare.

Principalele țări în care se cultivă trandafirul Rosa Damascena pen-tru producerea uleiurilor volatile folosite în industria farmaceutică și industria parfumului sunt Bulgaria, Turcia, Iran, Franța, Italia, Maroc, Rusia și India. Împreună, acestea produc anual peste 10 tone de ulei parfumat. În România, majoritatea cultivatorilor se rezumă la produce-rea trandafirilor pentru dulceață și sirop.


24 25

Produse de înfrumusețare pe bază de trandafiri

Trandafirul, floare delicată în aparență, are o istorie lungă. Primii trandafiri au înflorit în urmă cu 35 de milioane de ani, astăzi existând mai mult de 150 de specii răspândite în întreaga lume, care ne îmbie cu par-fumul lor ispititor. Nicio femeie nu-i poate rezista trandafirului, în jurul căruia s-au țesut mai multe legende.

Una dintre ele spune că zeița florilor,

Chloris, este cea care l-ar fi creat. Pe când Chloris curăța pădurea, a dat peste trupul neînsuflețit al unei nimfe. Chloris a convocat ceilalți zei pentru ca fiecare să-i dăruiască nim-fei din atributele sale. Afrodita i-a împrumutat din frumusețea ei, Di-onysos, zeul vinului, a adăugat nectar și un miros dulce, îmbătător, cele trei grații au contribuit cu farmec, stră-lucire și bucurie, iar Zephyr, vântul

de primăvară, a dat norii la o parte, astfel încât Apollo, zeul soarelui, să strălucească și s-o facă să înfloreas-că. În cele din urmă, Ares, zeul răz-boiului, i-a dăruit spinii. Și așa s-a născut trandafirul.

De la planta ornamentală crescută în grădină sau în casă, trandafirul a de-venit o plantă nobilă, delicată, regina florilor, cu numeroase utilizări în di-ferite domenii.

Beneficiile trandafirilor pentru frumusețe și sănă-tate

Uleiul esențial de trandafiri are di-verse beneficii: este antispasmodic, antiviral, astringent, depurativ, laxa-tiv, cicatrizant, poate alunga depre-sia, dar este și o modalitate parfu-mată de a trata rănile. Același ingre-dient prețios ameliorează spasmele sistemului respirator și intestinal, precum și spasmele musculare. În plus, ajută la vindecarea cicatricelor care pot rămâne în urma acneei sau varicelei. Trandafirul este folosit și în cosmetică, fiind renumit deoarece catifelează și hrănește în profunzime pielea, o luminează, ajută la îndepăr-tarea cearcănelor, previne apariția ridurilor.

Bazându-se tocmai pe aceste proprietăți, a fost creată și gama de îngrijire a pielii Naturalis, produse care au grijă de pielea noastră.

Gama Naturalis - atinge-rea delicată a trandafiru-lui pe pielea ta

Apă naturală de trandafiri

Apa naturală de trandafiri de la Na-turalis este obținută prin distilarea petalelor de Rosa Damascena Mill sau trandafirul de Damasc din re-colta 2012, considerată cea mai bună recoltă a Bulgariei din ultimii ani. Pe bază de ulei esențial de trandafiri,

această apă revigorează tenul obosit, reduce ridurile, încetinește procesul de îmbătrânire. Apa de trandafiri a devenit, de-a lungul timpului, apre-ciată pentru parfumul său, pentru proprietățile cosmetice, dar și pentru cele terapeutice. Este unul dintre cei mai buni aliați ai tenului, netezește ridurile fine, are proprietăți hidra-tante, inhibă înmulțirea bacteriilor și stimulează procesele de regene-rare. Totodată, este calmantă, reîm-prospătează pielea, o catifelează și o purifică în profunzime.

Cremă de față revitalizantă cu apă naturală de trandafiri și co-enzima Q10

Coenzima Q10 ajută la încetinirea procesului de îmbătrânire, dar pe măsura înaintării în vârstă organis-mul produce din ce în ce mai puțină coenzima Q10. Crema de față revita-lizantă de la Naturalis conține apă naturală de trandafiri și coenzima Q10, precum și vitaminele A și E. Formula acestui produs regenerează pielea și atenuează ridurile, cicatri-zează, repară și previne îmbătrâni-rea.

Cremă hidratantă cu ulei esențial de trandafiri

Asigură echilibrul optim de hidrata-re, reface funcția de barieră a pielii,

are proprietăți regeneratoare, ci-catrizante și antiîmbătrânire, fiind ușor absorbită în piele.

Cremă de mâini cu ulei esențial de trandafiri, vitamina F

Crema de mâini cu ulei esențial de trandafiri de la Naturalis protejează eficient pielea de factorii nocivi din mediu, printr-o hidratare intensă. Apa naturală de trandafiri și uleiul esențial de trandafiri din compoziția

acestei creme calmează cuticulele inflamate. Vitamina F accelerează regenerarea celulară.

Loțiune de curățare cu ulei esențial de trandafiri și D-panthenol

Această loțiune de curățare îm-prospătează pielea și îndepărtează urmele de machiaj și impuritățile. Uleiul esențial de trandafiri hi-dratează pielea în profunzime și îi menține elasticitatea. D-pantheno-lul din compoziția acestei loțiuni are proprietăți emoliente, calmante și nutritive.

Lapte demachiant cu ulei esențial de trandafiri, D-panthe-nol

Laptele demachiant cu ulei esențial de trandafiri și D-panthenol de la Na-turalis are proprietăți regeneratoare și de reîntinerire. În plus, hidratează în profunzime, în timp ce îndepăr-tează machiajul, iar D-panthenolul are efect de umplere a ridurilor.

Săpun cremă cu apă naturală de trandafiri

Acest săpun echilibrează pH-ul pie-lii și funcțiile sale, iar apa naturală de trandafiri hidratează, calmează pielea și încetinește procesul de îm-bătrânire. Pielea obosită va fi întot-deauna revigorată sub acțiunea apei naturale de trandafiri.


26 27

Serele Gloriosa Garden, Bărcăneşti - servicii de amenajare peisagistică

Oameni

Pasiunea pentru flori și amenajare peisagistică a Ionelei Georgescu a în-ceput cu mai bine de 15 ani în urmă, când a decis să se ocupe de producția florilor și a materialului dendrolo-gic, de întreținerea spațiilor verzi și comercializarea plantelor ornamen-tale și a accesoriilor pentru grădină. Astfel, compania sa, Gloriosa Gar-den S.R.L., realizează proiecte de amenajare a spațiului verde. Aceasta constă în curățarea terenului, nive-larea lui, efectuarea de umpluturi cu pământ vegetal, plantarea de specii dendrofloricole, semănatul gazo-nului și tunderea acestuia în cadrul lucrărilor de întreținere. De aseme-nea, lucrările pot include tăierea de formare și întreținere a arborilor și arbuștilor ornamentali, aplicarea de îngrășăminte, irigarea, protejarea plantelor pe timp friguros și înlocui-rea speciilor floricole anuale, comba-terea buruienilor, a dăunătorilor și a bolilor prin aplicarea tratamentelor de erbicidare și fito-sanitare.

Pe lângă lucrările specifice floricole, doamna Ionela Georgescu realizează decorări interioare temporare pen-tru diferite ocazii și se ocupă de ame-najarea cu plante de interior, oferind inclusiv consultanță.

Toate aceste activități nu ar fi posi-bile fără dotări corespunzătoare și o echipă formată din specialiști în hor-

ticultură și dendrologie, care lucrea-ză cu mult profesionalism, oferind servicii de calitate.

Ionela Georgescu a reușit să trans-forme grădina într-o adevărată oază de relaxare, în mijlocul rețelelor de beton armat, sticlă și asfalt din zone-le de locuit ale timpurilor moderne.

„Fac ceea ce îmi place”

În localitatea Bărcănești, aproxima-tiv 3000 de m2 de teren sunt ocupați de zeci de soiuri de plante și pomi fructiferi, în sere sau în exterior.

Aproape că poți spune ca este impo-sibil să nu găsești ceea ce cauți, iar clienții care vin tocmai din Moldova și Ardeal pot confirma asta.

Printre plante se regăsesc atât cele cu flori perene, cât și anuale, liane, pomi și arbuști fructiferi, plante aromate și medicinale. În același timp, firma co-mercializează îngrășământ și semințe de legume și flori, dar și de gazon.

Distribuția plantelor se face la fața locului, acolo unde se află și sere-le și unde este amenajată o grădi-nă. Doamna Ionela Georgescu nu s-a gândit să participe la târguri de profil, pentru promovarea aface-rii cu flori, considerând că acestea sunt potrivite, mai degrabă, pentru horticultorii care au zeci de hecta-re. Portofoliul firmei este mult mai mare și include prestarea de servicii de amenajare peisagistică la diverse companii și chiar a grădinii și curții unui muzeu.

O afacere cu flori trebuie să fie fă-cută de oameni care iubesc nespus de mult plantele, iar doamna Ionela Georgescu declară că îi place ceea ce face. O astfel de afacere nu duce la un câștig rapid și numai pentru cine face un lucru cu pasiune nu contează câștigul imediat.

„Sunt arbori care se plantează acum și se pot vinde abia peste șase ani, timp în care trebuie îngrijiți, lucrați.

Gloriosa Garden S.R.L.DN1, 359C, Comuna Bărcănești, județul Prahova

Iar oamenii trebuie plătiți în tot acest timp”, spune Ionela Georges-cu. Și vânzarea florilor se face doar șase luni pe an, din martie până în august, în rest, se pregătesc pentru primăvara următoare.

La nevoie, se folosesc insecticide dar și pesticide, pentru combaterea și rezistența plantelor la dăunători. Florile sunt îngrijite individual, după cum este nevoie. Unele plante au ne-voie de apă din belșug, în special cele înalte, iar la cumpărarea lor se reco-mandă și modalități de îngrijire care trebuie respectate, altfel planta nu se dezvoltă corespunzător și se usucă.

Munca este, în general, manuală și numai parțial mecanizată. Aproape totul trebuie atins de mâna omului și nu sunt mai mult de cinci-șase oa-meni care se ocupă efectiv de plante.

Doamna Liliana Georgescu a reușit să insufle dragostea pentru plante și fiului său, Radu, așa că viitorul afa-cerii este asigurat. Chiar dacă acti-vitatea presupune multă strădanie și depinde de mulți factori externi, este o muncă plăcută și delicată și, dacă este făcută cu responsabilitate, suc-cesul vine de la sine.


28 29

Cultivarea şi valorificarea trandafirilor din „Grădina lui Dumbravă”

Experiențe: Ferma mea

Se spune că trandafirul pentru dulceață a fost descoperit în Per-sia, parfumul său fabulos făcându-l candidat perfect pentru siropuri și dulcețuri. Această mireasmă îmbă-tătoare și amintirea gustului copilă-riei au determinat familia Dumbravă din județul Constanța să dezvolte ca pasiune cultivarea trandafirilor pen-tru dulceață.

Așa a început povestea dulceții de trandafiri din „Grădina lui Dumbra-vă”, cum este cunoscută aceasta pe piață.

Activitatea de bază a antrepreno-rului Gigi Dumbravă este de mana-ger al unei companii ce se ocupă cu comerțul de echipamente industriale (generatoare de curent, pompe de adâncime, mașini de hidrosablare, echipamente pentru peisagistică etc), dar și cu mentenanța unor astfel de produse.

Tocmai din acest motiv, plantația de trandafiri trece pe un loc secund, deși acesta dorește să îi dedice mult mai mult timp și poate, în viitor, să o transforme într-o adevărată afacere.

Înainte de a se ocupa de dulceața de trandafiri, cei doi soți, de profesie economiști, erau dedicați numai do-meniului tehnic-industrial. Astăzi, Gigi Dumbravă se ocupă de plantație împreună cu soția sa, Mihaela.

Dulceața de trandafiri - gustul copilăriei

Decizia de a înființa cultura de tran-dafiri pentru dulceață a plecat de la faptul că acest produs se găsea în cantități mici pe piață, dar și pen-tru că îi amintea producătorului de vacanțele petrecute la bunici în copilărie, „când bunica prepara o dulceață cu o mireasmă unică, care ne mângâia plămânii”, după cum avea să mărturisească domnul Dum-bravă.

„Cu fiecare linguriță de dulceață, parcă descopeream ceva nou în universul simțurilor noastre. Abia așteptam să primim o nouă porție din dulceața de trandafiri făcută de bunica noastră. Și cum bunica ne iu-bea enorm, avea grijă să nu facem abuz, așa că borcanele cu dulceață erau păstrate într-un loc pe care noi nu îl cunoșteam. Dar, ca fiecare lucru dorit și primit în porții deloc satisfă-cătoare, a născut în noi interesul de a găsi locul unde se păstrau borca-nele. Timpul trecea, noi am crescut, mintea devenea mai ascuțită și, la un moment dat, am găsit comoara

la care visam. Așa că, inevitabil, am început să ne servim singuri și la fel de inevitabil, bunica ne-a descoperit asupra comorii cu dulceață de tran-dafiri. Din acel moment, porțiile zil-nice de dulceață au fost mărite”, își amintește domnul Dumbravă.

Nu se poate spune că exista o lipsă totală a dulceții de trandafiri la mo-mentul luării deciziei de a înființa o plantație și a produce dulceață, dar ceea ce era pe piață i s-a părut a fi de slabă calitate. În anul 2010, Gigi

Dumbravă a ajuns în Tunisia, unde a găsit, întâmplător, trandafirul care avea aroma și consistența celui pe care îl căuta și pe care nu îl găsea nicăieri. Acesta nu avea legătură cu trandafirul bulgăresc din care se pre-pară dulceața la vecinii din sud, pe care o cunoștea foarte bine.

Domnul Dumbravă a revenit în țară cu cinci butași de trandafiri, găsiți într-o piață tunisiană, la o tarabă, și a început înmulțirea acestora. Din pri-mii 100 de butași altoiți a înregistrat o pierdere de 90%, aclimatizarea fi-ind foarte dificilă. Pentru înființarea unei plantații trebuie ținut cont de loc, calitatea solului, lumină și tem-peraturile din cursul unui an. Locul ales nu trebuie să fie umbrit de co-paci, deoarece trandafirii au nevoie de soare cel puțin în prima parte a zilei. De asemenea, nu trebuie omis faptul că trandafirul de dulceață se dezvoltă foarte bine când are un sol umed și bine drenat. Acesta trebuie udat din belșug, ori de câte ori pă-mântul este uscat, pentru că lipsa apei duce la ofilirea trandafirului.

Pentru a preveni apariția dăunători-lor, deoarece trandafirul de dulceață este sensibil în fața acestora, mai ales a acarienilor, trebuie eliminate toate buruienile din jurul rădăci-nii. Chiar și aerul și solul uscat pot duce la apariția dăunătorilor, tocmai de aceea este necesară menținerea umidității solului prin pulverizarea de apă în preajma trandafirului.

Plantația familiei Dumbravă este si-tuată la marginea comunei Cobadin, din județul Constanța. Acolo, familia Dumbravă a înființat plantația de trandafiri, mai mult pentru studiu, pentru a-și da seama dacă trandafi-


30 31

rul adus din Tunisia se aclimatizează și poate produce petale la calitatea pe care o doreau. În cadrul fermei exis-tă și o plantație de zmeur (două hec-tare) și o pepinieră de pomi fructiferi (trei hectare). Plantația de trandafiri ocupă circa 0,5 hectare din totalul suprafeței.

Plantația de trandafiri este încă la stadiul experimental, în primul an (2014) producându-se circa 2500 de borcane a 330 gr. net, ținta fiind producerea de minimum 10.000 de borcane/an, în 2-3 ani. Investiția inițială a fost pasiune și mult timp alocat, dotările fiind cele existente deja în fermă.

Petalele se recoltează zilnic, înce-pând cu luna iunie, chiar de la pri-mele ore ale dimineții, când florile se deschid, și tot în aceeași zi se pre-pară și dulceața din petalele proas-păt culese. Acestea se așază cu grijă în coșuri din răchită. Toate florile care au ajuns la maturitate trebuie culese, recoltându-se complet des-făcute, fără a fi veștejite. Petalele sunt culese înainte ca roua să se eva-pore. După recoltare, se trece ime-diat la prelucrarea florilor, pentru a preveni fermentarea lor. Petalele trec printr-un proces de sortare în care se aleg doar cele care au o anu-mită consistență și se îndepărtează manual toate impuritățile. Apoi se spală și intră în procesul de prepa-rare. Este foarte important ca florile să fie imediat prelucrate, deoarece stocarea lor pentru mai mult de 12 ore duce la pierderea a jumătate din proprietăți.

În final, se pun în borcanele care au fost sterilizate în prealabil, se cap-sează și se introduc iar în cuptor pentru a crea vid în acestea. Astfel, dulceața va rezista în timp. Recol-tarea se execută patru luni pe an. Pentru un borcan se folosesc 250 de grame de petale de trandafir.

Rețeta dulceții de trandafiri a par-curs câteva etape de redescoperire a gustului copilăriei, în decursul anilor care au trecut încercându-se găsirea acelei combinații ideale de parfum și culoare. După o vară întreagă de pre-parat zeci de rețete, soții au reușit să o descopere pe aceea care avea să îi mulțumească și să îi uimească pe cei care degustau dulceața.

Familia Dumbravă nu adaugă nici un fel de conservant sau colorant, produsul final conținând doar petale de trandafir proaspete, apă, zahăr și zeamă de lămâie stoarsă în proporție de circa 1%. Termenul de garanție va fi de doi ani de la data fabricației. Momentan, se aplică doar 12 luni, până în iunie 2015 când se vor face teste DSV la producția de anul trecut, după care se vor aplica 24 de luni.

Prețul unui borcan de 330 gr. net

este de 15 lei. În prezent, dulceața de trandafiri obținută de familia Dum-bravă se comercializează în câteva puncte din București în Constanța și în diverse restaurante care oferă dulceață ca desert.

Până acum, fără a lua în calcul investiția inițială, se poate spune că suma alocată în această „afacere” a fost de 20.000 de euro (incluzând și irigațiile, tratamentele și mâna de lucru).

În prezent sunt circa 2000 de butași de trandafir care vor produce optim peste doi-trei ani, dacă nu vor fi sur-prize meteorologice.

„Pentru a nu ne asuma acest risc, se impune necesitatea înființării unei sere, dar nu este profitabil, acestea fiind foarte scumpe”, afirmă domnul Dumbravă.

Planurile de dezvoltare includ înmulțirea a circa 1000 de butași de trandafiri și participarea la câteva târguri cu produse tradiționale, în anul 2015. Anul trecut, soții Dum-bravă au participat la INDAGRA. Marea dorință a familiei este de a ajunge la minimum 10000 de butași.

Având în vedere că acest tip de tran-dafir nu este aclimatizat total și că există riscul de a se usca în proporție de 70% la replantare, familia Dum-bravă nu a vândut butașii proprii al-tor fermieri.

Pe viitor, dulceața ar putea ajun-ge pe piața externă, dacă se produc minimum 20.000 de borcane pe an. Alte planuri vizează producerea de sirop de trandafir, iar din 2016 se intenționează producerea apei de trandafir.


32 33

GD Atelier Peisagistică – între mediul academic şi cel de afaceri

Afacerea mea

Vera Dobrescu, lector peisagist la Facultatea de Horticultură – De-partamentul Peisagistică din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, a înființat, alături de soțul ei, prima firmă de peisagistică din România condusă de experți în domeniu.

Cei doi au absolvit Facultatea de Horticultură în același an, 1987, și s-au îndrăgostit de specializarea lor încă din vremea studiilor.

„Ne-am dorit să lucrăm în aer liber, iar mediul acesta legat de peisaje este cât se poate de atrăgător – este și într-o relație cu imaginea, cu vi-zualul”, a explicat Vera Dobrescu.

Cei doi soți au lucrat la Administrația Domeniului Public, unde s-au ocu-pat de peisagistică în zona de nord a

Capitalei și în județul Ilfov. Răspun-deau atât de imaginea siturilor, cât și de producerea materialului sădit. Imediat după Revoluție, cei doi au părăsit sistemul de stat și au activat ca ingineri horticoli.

„Așa am cunoscut un investitor privat la care am fost angajați, tot în zona de nord a Bucureștiului. De atunci ne-am tot gândit să începem o firmă proprie. Lucrurile s-au con-cretizat în 1992, când am fondat fir-ma Lotus Dendro – primul nostru «copil» pe latură profesională”, a povestit Vera Dobrescu.

Ulterior, compania s-a numit Gar-den Design, iar din 2009 a primit numele GD Atelier Peisagistică SRL. „Aici ne-am concentrat toate forțele și energia”, a completat doamna Do-brescu. La momentul respectiv, mai

existau firme de peisagistică în Bu-curești, însă niciuna fondată de spe-cialiști în domeniu.

Chiar și așa, începutul nu a fost ușor. Toate lucrările se făceau, la acea vreme, cu plante și materiale ro-mânești, astfel încât activitatea era condiționată major de schimbările de anotimp și momentele când plan-tele erau în repaus. În acea perioadă, membrii GD Atelier Peisagistică s-au bazat mult pe furnizorii de la Institu-tul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), care aveau pepiniere. „Am umblat peste tot în țară în acea pe-rioadă”, a mărturisit Vera Dobrescu.

Odată ce firma s-a dezvoltat, soții Dobrescu au încercat să completeze singurul segment care le lipsea din activitate: furnizarea de material.

„După 2000 am început să impor-tăm materiale, însă după doi ani am renunțat. Ne îngrădea foarte mult imaginația, proiectarea. Începuse-răm să gândim proiectele numai în funcție de plantele pe care le aveam noi de vânzare. Însă dacă spațiul de amenajat avea un potențial mai mare sau avea nevoie de alte sorti-mente de plante, nu era eficient”, a explicat co-fondatoarea companiei.

Astăzi, membrii GD Atelier se bazea-ză pe relații loiale cu furnizorii lor și sunt ușurați că pot gândi proiec-tele fără constrângeri și le pot oferi clienților lor exact soluția de care au nevoie. „Ne propunem de fiecare dată să dăm un plus de valoare unui petic de pământ și să-l transformăm într-o imagine provocatoare a vizi-unii clientului, într-un mod cât mai realist și inovator. Scopul nostru este să oferim clienților o grădină originală, potrivită personalității lor”, afirmă Vera Dobrescu.

Soții Dobrescu nu caută doar satisfacția vizuală, ci și cea psiholo-gică, prin peisajele realizate de firma lor. „Un peisaj bine alcătuit, armoni-os, îți oferă și o plăcere emoțională, psihologică. Ne ferim de peisaje cu fracturi”, a spus Vera Dobrescu.

În prezent, firma are 13 angajați – o echipă bine instruită de muncitori permanenți și ocazionali sau sezo-nieri. De asemenea, unele proiecte

sunt lucrate în regim de antrepriză cu alte firme de încredere din țară. Felul în care este structurată activi-tatea firmei ia în considerare stan-dardul înalt pe care soții Dobrescu și l-au impus de la început și pe care nu sunt dispuși să-l coboare.

„Este foarte importantă respecta-rea tehnologiilor de lucru – în ulti-mul timp nu pare a fi la baza multor lucrări executate în țară. De exem-plu, tăierile de arbori din Bucu-rești”, a atenționat Vera Dobrescu, menționând felul în care sunt ame-najate parcurile istorice din Capita-lă: Grădina Cișmigiu, Parcul Herăs-trău sau Parcul Carol.

„Avem și un blog unde ne spunem opinia de specialiști. Așa ne facem datoria față de oraș, față de spațiul în care locuim”, a completat aceasta.

Majoritatea clienților firmei este reprezentată de persoane fizice sau companii private, însă există și cola-borări ocazionale cu statul. „În ora-șul Titu am făcut un cadastru verde al orașului”, a precizat Vera Dobres-cu, adăugând și alte contracte cu cen-tre comerciale, spații de birouri sau centre rezidențiale.

„Foarte mulți bucureșteni cumpără spații verzi la marginea Bucureștiu-lui și pe baza recomandărilor altor persoane care ne cunosc, ajung la noi și ne cheamă să le amenajăm”, a

explicat doamna Dobrescu procesul găsirii de noi clienți.

Apoi, începe conceptul de proiect. Experții firmei fac analize de peisaj în care iau în considerare dotările avute la dispoziție, funcțiile, căile de circulație, legăturile sitului cu vecinătatea – în contextul în care orice sit este parte dintr-un complex mai extins, iar modelul conceput de proiectanți trebuie să se integreze în acest complex. Ulterior, se ana-lizează impactul social al spațiului, impactul pentru omul care îl foloseș-te, istoria locului și a solului respec-tiv, tradițiile zonei. În cazul în care este vorba despre restaurare, trebuie scoase în evidență elementele istori-ce ale spațiului.

„Analizăm pedologic și geoclima-tic zona pentru că, așa cum spunea părintele peisagisticii, Simmons, arhitectura peisajului este cea mai înaltă formă de artă – un tablou pictat rămâne la fel, însă peisajul evoluează”, a mai spus Vera Dobres-cu. Astfel, experții GD Atelier nu gândesc un spațiu numai din punct de vedere estetic, ci iau în conside-rare și felul în care ar putea evolua. „Peste 100 de ani, spațiul tău trebuie să fie menținut în maniera în care l-ai gândit, nu dus în altă direcție”, a completat aceasta.

În ceea ce privește amenajarea și restaurarea spațiilor publice, fonda-


34 35

toarea GD Atelier Peisagistică și-ar dori ca experții din România să se comporte similar celor din străină-tate: „Aceia și-au descoperit valori-le și le promovează, noi nici măcar nu ne-am străduit foarte mult să le analizăm sau reinventăm, însă ne înghesuim să le distrugem”.

Durata realizării unui proiect varia-ză de la una-două luni, la ani de zile, în funcție de complexitatea acestuia.

„Ne alocăm o lună-două pentru fi-ecare proiect mai mic, pentru că proiectul trebuie gândit, analizat, e necesar un timp de sedimentare a ideilor. Un sit trebuie vizitat și pe ploaie, și pe soare, și când este aglo-merat, plin de oameni, și când este gol. Numai așa poți să ai o relație cu spațiul, iar acesta poate să-ți spună ce are nevoie. Trebuie să evaluezi și senzorial spațiul, nu doar climatic”, a explicat Vera Dobrescu.

După realizarea conceptului de pro-iect, urmează execuția acestuia. Experții pregătesc și o evaluare eco-nomică a lucrării, pentru ca benefi-ciarul să-și dea seama cât trebuie să investească. După ce primesc evalu-

area bugetului, membrii firmei pot trece la implementarea proiectului, însă nu este obligatoriu.

„Este bine ca implementarea să fie făcută tot de noi, pentru că dacă este încredințat altcuiva se poate înde-părta de viziunea inițială. Mulți be-neficiari își fac implementarea, însă, în regie proprie și le acordăm doar asistență de șantier”, afirmă aceasta.

Odată completată execuția, la finalul unui proces care poate să dureze și doi-trei ani pentru proiectele foar-te mari, firma asigură și servicii de mentenanță.

„Noi putem să apreciem cum se va dezvolta peisajul în timp și putem să asigurăm o gestiune durabilă”, a spus co-fondatoarea afacerii, adău-gând că firma are și clienți alături de care a lucrat 20 de ani.

În afară de aceste activități, la GD Atelier Peisagistică își fac stagiile de practică și studenții Facultății de Horticultură – Secția Peisagistică.

„Ne ocupăm și de pregătirea viitoa-rei generații de peisagiști, îi impli-căm în toate activitățile pentru ca ei să deprindă ce înseamnă meseria asta și cât de complexă este”, a con-chis Vera Dobrescu.


36 37

Semințe pentru flori

• Anuale: azalee, balsami-ne, cârciumărese, condu-rul-doamnei, crăițe, flori de piatră, garoafe, gura-leului, petunii curgătoare, pufuleți, regina-nopții, salvia;

• Bienale: cuișoare, nalba de grădină;

• Perene: cimbrișor, măghi-ran, lupin, mentă.

MEFIM AGRO SRL, Craiova - o afacere înfloritoare de familie

Comunitatea mea

Mefim Agro SRL a fost înființată în anul 1992 în Craiova și a pornit ca afacere de familie. Compania desfășoară activități în horticultu-ră, cu precădere în scopuri comer-ciale. Astfel, firma s-a dezvoltat într-un ritm rapid, beneficiind de sprijinul financiar al acționarilor și perseverența specialiștilor aduși de aceștia. În prezent, compania are 48 de angajați, trei magazine și un depo-zit, dar și reprezentanțe în mai multe orașe din țară, inclusiv în Capitală.

În 1998, firma s-a lansat și în activități de cercetare, iar din 2000 a reușit să creeze nouă soiuri omolo-gate de legume:

• Ardei Gras Ducu;• Ardei Gras Simnic 7;• Ardei Gogoșar Tudu;• Ardei Lung Fermier;• Fasole Urcătoare Alexia; • Fasole Urcătoare Tescana; • Leuștean Izvor;• Usturoi Ager.

În luna februarie a acestui an, Mefim Agro a supus spre omologare și un soi de roșii numit Tomate Ana-Ma-ria. Deși nu se ocupă și de export,

compania trimite în mod constant semințe și legume la institutele de cercetare din Europa, îndeosebi din Franța, Spania și Cehia.

„Activitatea firmei noastre se bazea-ză pe producția și comercializarea de semințe de legume, flori și plan-te furajere. Această activitate este susținută de sectorul de cercetare horticolă din cadrul firmei, care are drept scop anticiparea cerințelor clienților, legate de caracteristicile sau adaptabilitatea anumitor soiuri la condițiile de mediu din țara noas-tră, prin crearea de noi soiuri”, ex-plică acționarii firmei.

Din 2002, firma și-a deschis și pri-mele sere pentru flori în ghivece. În prezent, în sere se regăsesc cinci specii de flori de primăvară timpu-

rie: primula, zambile, cyclamene, dar mai ales petuniile și mușcatele, care ocupă aproximativ 80% din producție. De asemenea, pentru se-zonul mai cald, serele găzduiesc ver-bene curgătoare, crizanteme, Million Bells, pansele, begonii și alte specii de flori în număr mai mic. Numărul de ghivece variază de la 45.000 de zambile în perioada 1-8 martie, la 10.000 pentru preferatele publicului - mușcatele curgătoare, la 1.000 pen-tru verbena sau 3.000 pentru crăițe.

Clienții firmei pot veni la sere pentru a-și alege aranjamentul dorit și can-titatea - în mare parte aranjamente agățătoare de balcon - sau le pot pro-cura din magazinele și depozitele en-gros ale Mefim Agro.

Procedurile de îngrijire a plantelor

În ceea ce privește îngrijirea plante-lor, acestea sunt ținute o săptămână sau 10 zile în serele izolate climatic, după care sunt scoase două-trei zile afară și protejate cu o simplă coper-tină, pentru a le adapta la climă. Ast-fel, specialiștii firmei pot vedea care sunt sănătoase și rezistente, în vreme ce restul sunt trimise la readaptare. O plantă bine crescută și aclimati-

Alte flori în ghiveci, din serele Mefim Agro SRL:

• verbene curgătoare;• crizanteme;• million bells;• pansele;• begonii;• crăițe;• salvia;• gazania.


38 39

Serele de flori ocupă aproximativ 3000 de metri pătrați, într-o zonă situată la 15 kilometri de Craiova. De câțiva ani, firma are și un partene-riat cu Facultatea de Agronomie din Craiova, iar studenții instituției de învățământ vin în practică la serele Mefim Agro.

Participări la evenimente

În ceea ce privește participările la evenimente, acestea s-au redus în ultimii trei ani, din lipsă de timp. Compania încearcă, însă, să fie cât mai prezentă pe plan local, iar în luna martie a participat la expoziții la Alexandria și Târgu-Jiu. De ase-

menea, de Florii va avea un stand la expoziția de meșteșuguri din Craio-va (4-5 aprilie), iar pe 1 iunie va par-ticipa la ExpoFlora Craiova.

Promovarea în mediul on-line

De mai bine de un an, Mefim Agro a lansat și site-ul www.magazinse-minte.ro, de unde clienții pot co-manda on-line produsele firmei, la prețuri speciale. Gama de produse variază de la semințe de flori, plante furajere, legume, soiuri nou create, arbuști, la sisteme de irigații și acce-sorii de solar.

„Mefim Agro se află într-o perma-nentă evoluție, proces care se rea-lizează prin generarea unui senti-ment de încredere, respect și stabili-tate în cadrul relațiilor parteneriale de afaceri; îmbunătățirea continuă a produselor noastre prin îndeplini-rea sau chiar anticiparea nevoilor colaboratorilor; instruirea și moti-varea personală a fiecărui angajat; logistica eficientă îndreptată spre satisfacerea nevoilor clienților; lăr-girea gamei de produse oferite, pre-cum și asigurarea în permanență a produselor cu cerere mare și urmă-rirea unui feedback corespunzător resurselor alocate”, a declarat con-ducerea Mefim Agro privind viitorul companiei.

Flori în ghiveci, pentru primăvară timpurie:

• primula;

• zambile;

• cyclamen;

• mușcate;

• petunii.

zată, căreia i s-a dat îngrășământ în cantitate optimă, poate rezista și câteva luni. În acest sens, specialiștii companiei folosesc transplantarea florilor dintr-un ghiveci mai mic într-unul mai mare, după o perioadă de stabilizare, precum și produse de îngrășământ cu eliberare controlată în pământul din ghiveci.

Mefim Agro folosește și cele mai noi tehnici de irigare, precum sistemul de picurare în ghiveci. Majoritatea utilajelor din sere sunt cumpărate de la producători profesioniști din Litu-ania, Olanda și Israel.


40 41

Grupul de Acțiune Locală „Tecuci”

Leader la zi

Teritoriul Grupului de Acțiune Loca-lă „Tecuci” se întinde în partea de sud a județului Vaslui, respectiv comune-le Tutova și Pochidia și se continuă până înspre partea de nord-vest și centrală a județului Galați.

Cu un teritoriu ce are o suprafață totală de 991,04 ha pe care trăiește o populație de 68.712 de locuitori și care cuprinde 14 comune din județul Galați - Bălășești, Buciumeni, Corod, Cosmești, Costache-Negri, Cudalbi, Drăgușeni, Ghidigeni, Gohor, Nico-rești, Poiana, Priponești, Țepu, Valea Mărului - și două comune din județul Vaslui, Pochidia și Tutova, GAL „Te-cuci” își propune să contribuie la dezvoltarea economică și socială a zonei, respectând nevoile, valorile și specificul local.

Obiectivul GAL „Tecuci” îl reprezintă implementarea Strategiei de Dezvol-tare Locală, prin proiecte ce vizează

creșterea competitivității sectoare-lor agricol și forestier, îmbunătățirea mediului și a spațiului rural în care își desfășoară activitatea, creșterea calității vieții și diversificarea activităților economice din acest spațiu, elaborate de actorii locali. Aceștia pot fi persoane fizice auto-rizate sau persoane juridice care își desfășoară activitatea pe teritoriul Grupului de Acțiune Locală.

La nivelul GAL „Tecuci” au fost de-clarate 46de proiecte eligibile, dintre care 18 cereri de finanțare au fost de-puse de tinerii fermieri. Unul dintre principalele obiective ale strategiei este sprijinirea tinerilor din mediul rural, indicatorii privind tinerii sprijiniți depășind 70% din numărul total al beneficiarilor. Valoarea totală a proiectelor finanțate prin GAL „Te-cuci” este de 2.252.923 de euro.

Un proiect de succes depus în cadrul

GAL „Tecuci” este „Îmbunătățirea serviciului de situații de urgență prin achiziționare autospecială de stins incendii în comuna Cosmești, județul Galați”.

Activitatea principală a proiectului a constat în îmbunătățirea Serviciului Public de Situații de Urgență, având în vedere că la nivelul comunei Cos-mești există, la momentul depunerii cererii de finanțare, o autospecială nefuncțională.

Impactul proiectului la nivel local va fi pozitiv, întrucât va contribui la cre-area posibilității de intervenție rapi-dă în caz de incendii. Achiziționarea autospecialei va asigura intervenția rapidă în cazul incendiilor, pentru a putea preveni dezastrele naturale și cele sociale, reducându-se riscul de producere a unor tragedii umane sau naturale prin distrugerea locuințelor.

Un alt proiect de succes depus în ca-drul GAL „Tecuci” este „Înființarea unui spațiu public de recreere – parc public, pentru populația comunei Cosmești, județul Galați”.

Obiectul investiției este înființarea unui parc pentru populația comunei Cosmești, județul Galați. În scopul îmbunătățirii factorilor de mediu și a calității vieții, s-a dovedit necesară creșterea spațiilor verzi din localita-te.

În comuna Cosmești există preo-cupări în ceea ce privește păstrarea curățeniei pe suprafețele de spații verzi, modernizarea zonelor de agre-ment, întreținerea corespunzătoa-re a spațiilor existente și păstrarea echilibrului între suprafața construi-tă și așezarea spațiilor verzi.

Partea de execuție a lucrărilor pen-tru implementarea proiectului se constituie din nivelarea pământu-lui, terasarea, trasarea liniilor de demarcație, delimitarea aleilor și că-rărilor, amenajarea zonelor cu spații pentru plantarea florilor și a gazonu-lui.

Proiectul contribuie la îndeplini-rea obiectivelor măsurii, în cadrul componentei „b”, prin „Înființarea și amenajarea unui spațiu public de re-creere pentru populația rurală”.

Pe teritoriul Grupului de Acțiune Locală „Tecuci” se află 26 de monu-mente istorice din totalul de 266 din județul Galați. Dintre acestea, nouă monumente fac parte din categoria A (monumente istorice de valoare națională și universală) și 17 din categoria B (monumente ce sunt re-prezentative pentru patrimoniul cul-tural local).

Reprezentative pentru teritoriul GAL „Tecuci” sunt meșteșugurile care vizează prelucrarea lemnu-lui, olăritul, realizarea țesăturilor de interior. Meșterii populari sunt recunoscuți pentru autenticitatea obiectelor de artizanat pe care le produc (scoarțe, prosoape, costume populare), activități care reprezintă mândria comunelor ce fac parte din teritoriu.

Denumire proiect: „Înființarea unui spațiu pu-blic de recreere – parc pu-blic, pentru populația comunei Cosmești, județul Galați”;

Beneficiar: comuna Cosmești, județul Galați

Proiect depus în sesiunea 3/2013 - Axa 4 LEADER, mă-sura 41.322 „Renovarea, dez-voltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru eco-nomia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”;

Valoare eligibilă proiect: 89.661 de euro.

Denumire proiect: „Îmbunătățirea serviciu-lui de situații de urgență prin achiziționare autospecială de stins incendii în comuna Cosmești, județul Galați”.

Beneficiar: Comuna Cosmești, județul Galați.

Proiect depus în sesiunea 3/2014, Axa 4 LEADER, mă-sura 41.322 „Renovarea, dez-voltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru eco-nomia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”;

Valoare proiect: 98.000 de euro.


42 43

Asociația GAL „Tövishát” a fost înființată în august 2011, având ca scop dezvoltarea microregiunii prin programul de finanțare europeană LEADER pentru dezvoltare rura-lă, atât din perspectivă economică, cât și socio-culturală. Prin accesa-rea fondurilor oferite de programul LEADER, Asociația a implemen-tat o Strategie de Dezvoltare Loca-lă ce a avut ca rezultate creșterea competitivității sectorului agricol, îmbunătățirea mediului și spațiului rural, creșterea calității vieții și di-versificarea activităților economice.

Teritoriul microregiunii Tövishát se află în Regiunea de nord-vest și cu-prinde 11 comune, respectiv 51 de sate, acoperind o suprafață de 641.59 km², - partea nordică a județului Sălaj și partea sudică a județului

Satu-Mare. Comunele care fac parte din județul Sălaj sunt Bocșa, Coșeiu, Crișeni, Dobrin, Hereclean, Șamșud, Sălățig, și Șărmășag, iar cele din județul Satu Mare sunt Bogdand, Hodod și Supuru.

Conform Institutului Național de Statistică, microregiunea Tövishát are o populație de 34,235 de locui-tori, iar densitatea acesteia pentru întreaga zonă este de 53,74 locui-tori/ km². Cel mai apropiat oraș este municipiul Zalău, care se află la o distanță de 7,2 km. Relieful terito-riului este preponderent deluros, dar sunt și multe suprafețe de câmpie.

Activitățile GAL „Tövishát” cu-prind: animarea teritoriului, publi-carea apelurilor de selecție pentru proiecte, informarea și consilierea

persoanelor care doresc să acceseze fonduri europene, verificarea și eva-luarea proiectelor depuse, respectiv monitorizarea proiectelor finanțate. Pe lângă aceste activități, Asociația organizează anual evenimentul de promovare „Ruralul în devenire”, la care participă 200-300 de persoa-ne din microregiune. Pentru a avea o influență cât mai mare în dezvol-tarea rurală a microregiunii, GAL „Tövishát” organizează sesiuni de instruire, vizite de studiu și întâlniri cu investitori străini, evenimente care contribuie la mobilizarea și sti-mularea comunităților pentru a se implica activ în viața și valorificarea potențialului microregiunii.

În cadrul GAL „Tövishát” s-au depus în total 52 de proiecte eligibile având o valoare totală de 2.359.975 de euro.

Grupul de Acțiune Locală „Tövishát”

Unul dintre proiectele de succes rea-lizate în cadrul Grupului de Acțiune Locală Tövishát este „Întocmire de materiale promoționale intitula-te «Ghidul turistic al bisericilor de lemn din microregiunea Tövishát»”.

Fundația Mihai Viteazul „Gurus-lău-400”, înființată în anul 2000, are sediul în județul Sălaj, comuna Here-clean, sat Badon. Pe parcursul anilor, fundația a contribuit la dezvoltarea comunității locale, activitățile des-fășurate fiind diverse, având atât caracter cultural, cât și economic și social. Printre aceste activități se numără: realizarea unui film docu-mentar „Recurs Afectiv”; reabilita-rea drumurilor comunei Hereclean, reabilitarea căminelor culturale din Badon și Hereclean; activități cultu-rale județene; sprijinirea tinerilor și vârstnicilor; activități de ajutorare la inundații; colaborări cu presa locală; promovare turism; acțiuni de cin-stire a eroilor; elaborare de sisteme educative în Sălaj.

Fundația a depus un proiect cu finanțare din fonduri nerambursa-bile pentru dezvoltarea turismului cultural-rural prin promovarea pa-trimoniului cultural material. Im-plementarea proiectului s-a realizat prin elaborarea și producerea Ghi-dului bisericilor de lemn din micro-regiunea Tövishát. În primul rând, ghidul promovează tradițiile cultu-rale materializate prin patrimoniul arhitectural al bisericilor din lemn, marcând valoarea acestora din punct de vedere istoric, social și cultural. În al doilea rând, ghidul promovează turismul în cele cinci comune inclu-se, prin evidențierea valorii turistice a acestor situri arheologice. De ase-menea, ghidul include posibilitățile de cazare și masă și alte facilități care ar putea fi de folos turiștilor care vi-zitează această zonă. S-a realizat un număr de 3000 de ghiduri. Proiectul a contribuit semnificativ la dezvol-tarea turistică a microregiunii prin promovarea siturilor de patrimoniu și a bisericilor de lemn din microre-giunea Tövishát.

Denumire proiect: „Întocmire de materia-le promoționale intitulate «Ghidul turistic al biserici-lor de lemn din microregiunea Tövishát»”

Axa LEADER 41, Măsura 313

Depus în: sesiunea de finanțare din 06.06.2013

Valoarea nerambursabilă: 9.943 euro (100% din valoarea eligibilă)

Beneficiar: Fundația Mihai Viteazul „Guruslău-400”


44 45

știri și evenimente

Conferința de lansare a sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru primele măsuri din PNDR 2014 - 2020

EXPO FLOWERS & GARDEN, Romexpo, Bucureşti

AFIR pune la dispoziția beneficiarilor PNDR 2014 - 2020 un model de contract de consultanțăAgenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) vine în sprijinul beneficiarilor PNDR prin publicarea pe site-ul oficial a unui model orientativ de contract de pre-stări de servicii de consultanță.

Demersul AFIR vine în urma dez-baterilor avute cu beneficiarii Pro-gramului Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, care au solicitat îndrumări cu privire la conținutul și clauzele contractelor de consultanță, precum și ca urmare a observațiilor făcute de experții AFIR în procesul de verificare a proiectelor.

În acest sens, subliniem caracterul orientativ și de recomandare al mo-

delului de contract pus la dispoziția publicului. Acest model se regăsește la secțiunile dedicate fiecărei sub-măsuri din PNDR, pe site-ul oficial al AFIR, respectiv www.afir.info.

Termenii contractului de prestări de servicii de consultanță vor fi stabiliți de către potențialul beneficiar al finanțării PNDR, care are dreptul să aleagă condițiile pe care le consideră avantajoase pentru accesarea fondu-rilor europene și implementarea cu succes a proiectului.

Obiectul contractului pe care potențialul beneficiar îl va înche-ia cu societatea de consultanță aleasă îl reprezintă executarea de

către consultant a serviciilor de asistență de specialitate și întoc-mirea documentațiilor necesare în scopul implementării proiectului cu sprijin financiar de la bugetul Uniu-nii Europene, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), prin intermediul Progra-mului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR).

De asemenea, ca orice contract, mo-delul de contract de prestări de ser-vicii de consultanță propus de AFIR conține o serie de drepturi și obligații ale beneficiarului, astfel încât să se asigure încheierea contractului în condiții reciproc avantajoase.

Daniel Constantin, ministrul Agri-culturii și Dezvoltării Rurale, a par-ticipat împreună cu prim-ministrul Victor Ponta, miercuri, 25 mar-tie 2015, la conferința de lansare a sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru primele măsuri din PNDR 2014 - 2020: 4.1 – „Investiții în exploatații agricole”, 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 19.1 – „Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare rurală (LEADER)”.

Au mai fost prezentate:• Stadiul implementării PNDR 2007

– 2013;• Programul Național de Dezvoltare

Rurală 2014 – 2020;• Modalitățile de finanțare prin

aceste trei sub-măsuri;• Derularea sesiunilor de primire a

cererilor de finanțare și simplifi-cările făcute în vederea reducerii birocrației;

• Cererea Unică de Plată pentru anul 2015.

Cu ocazia lansării sesiunii de primi-re a cererilor de finanțare pentru pri-mele măsuri din PNDR 2014 – 2020,

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a găzduit o prezentare de pro-duse tradiționale și produse realizate după rețete consacrate românești. De asemenea, a fost expusă și o selecție de vinuri care vor reprezen-ta România la EXPO MILANO 2015. Acestea sunt realizate din șase soiuri autohtone reprezentative pentru țara noastră: Fetească Neagră (Dealu Mare), Șarbă (Dealurile Moldovei), Băbească Neagră (Colinele Dobro-gei), Busuioacă (Podișul Moldovei), Fetească Regală (Podișul Transilva-niei), Negru de Drăgășani (Dealurile Olteniei).

Expoziția internațională de flori, amenajări peisagistice, horticultură și grădinărit s-a desfășurat în peri-oada 26-29 martie 2015 în Pavilonul C1 din cadrul Centrului Expozițional Romexpo, București

Expozitia s-a adresat în primul

rând importatorilor, exportatorilor și distribuitorilor de flori și plante, comercianților, arhitecților peisagiști și companiilor de peisagistică, oame-nilor de afaceri din domeniul horti-culturii, distribuitorilor de produse necesare întreținerii spațiilor verzi și

proprietarilor de sere.

În același timp, expoziția a oferit vi-zitatorilor soluții practice de design și amenajare a spațiilor verzi, fie că a fost vorba despre o grădină sau doar de un mic spațiu dedicat plantelor, în casă sau apartament.


46 47

Târgul Grădinarului, Alba-Iulia

„Viața la fermă – Petting Zoo”, Parcul Dendrologic, USAMV Bucureşti

Consiliul Județean Alba a organizat în perioada 20-22 martie 2015 cea de-a VII-a ediție a Târgului Grădinarului.

Manifestarea devenită deja o tradiție și-a propus promovarea producăto-rilor locali. Evenimentul dedicat iu-bitorilor grădinăritului s-a adresat

atât producătorilor și distribuitori-lor de produse pentru amenajarea și întreținerea grădinilor sau parcurilor, cât și publicului larg.

Timp de trei zile vizitatorii au putut admira și cumpăra flori și aranjamen-te florale, semințe de flori și legume,

AGRARIA – Cea de-a XXI-a ediție a celui mai mare târg de agricultură din Transilvania

Aflată la cea de-a XXI-a ediție, AGRARIA, cel mai mare târg agri-col din Transilvania, se desfășoară în perioada 23 - 26 Aprilie 2015, în localitatea Jucu, județul Cluj.

Ediția din anul 2015 își propune să fie un important loc de întâlni-re pentru fermieri, specialiști, ma-nageri și autoritățile din domeniul agriculturii. Totodată, AGRARIA va fi un loc de comunicare optimă unde participanții pot încheia con-tracte noi, își pot consolida relațiile cu clienții tradiționali și discuta des-pre tendințele și inovațiile apărute în agricultură, industria alimentară și zootehnie.

Tematica AGRARIA 2015:

• Mașini și echipamente agricole;• Zootehnie;

• Semințe, produse pentru protecția plantelor, alte inputuri;

• Industrie alimentară și ambalaje;• Energie regenerabilă;• Echipamente și unelte pentru fer-

me și gospodăria țărănească;

• Flori și grădinărit;

• Consultanță/Finanțare/Asigurări;

• Învățământ/Cercetare/Știință.

bulbi și butași, plante decorative, arbuști, pomi fructiferi și ornamen-tali sau viță-de- vie. Nu au lipsit nici noutățile din domeniul uneltelor și echipamentelor pentru întreținerea grădinilor și a spațiilor verzi, siste-mele profesionale de irigat, produsele fitosanitare, mobilier și accesorii pen-tru grădini.

În cadrul evenimentului au fost or-ganizate două ateliere de creație ce au oferit adulților și copiilor posibi-litatea să exploreze lumea colorată și parfumată a plantelor, să dea frâu li-ber imaginației și să creeze adevărate opere de artă.

Partenerii Consiliului județean Alba la acest eveniment au fost Filiala Județeană Alba a Asociației Amicii Rozelor din România, Primăria mu-nicipiului Alba Iulia, Toskana Garten și Grădina cu Flori.

În data de 4 aprilie 2014, în cadrul campusului USAMV din Capitală s-a desfășurat evenimentul educativ, „Viața la fermă”. Manifestarea dedi-cată copiilor cu vârste cuprinse între trei și 13 ani și-a propus să le ofere o interacțiune cu animalele mici și mijlocii, întâlnite în fermă. Totodată, a fost testată și fezabilitatea ideii de afacere prin înființarea și întreținerea unei ferme. Răspunsurile primite de la cele peste 80 de familii prezente au fost pozitive, acestea dorindu-și ca astfel de activități să fie organizate cât mai des în parcurile și locurile pu-blice din București.

În Parcul Dendrologic din Comple-xul Agronomic, pe lângă conceptul de fermă, au fost organizate ateliere de pictură pe față, de modelare de animăluțe din plastilină, locuri de re-laxare pe baloți de fân și multe altele.

Dintre animalele de fermă pe care vi-zitatorii le-au regăsit cu ocazia eveni-mentului, evidențiem: miei, iepuri de

câmp (Uriașul Belgian), curcani, rațe, gâște, purceluși și câini ciobanești.

Conceptul „Petting Zoo” este o idee de afacere inițiată de patru studenți de excepție ai Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și

Dezvoltare Rurală, studenți aflați sub coordonarea doamnei șef de lucrări Eugenia Alecu. Proiectul susținut și de domnul decan Dinu Toma, face parte din programul „Smartup Chal-lenge” inițiat de Junior Achievement Young Entreprise România.


48 49

Asociația de Turism şi Agrement „Cazanele Dunării”

Membrii RNDR se prezintă

Asociația de Turism și Agrement Cazanele Dunării (ATACD), cu se-diul în localitatea Dubova, județul Mehedinți, s-a înființat la începutul anului 2009 din inițiativa unui grup de oameni inimoși, format din pro-prietari de pensiuni turistice și orga-nizatori de activități de agrement din zona Cazanelor Dunării.

Scopul declarat al Asociației este de a promova și dezvolta turismul în Cli-sura Dunării, cu respect și în armo-nie față de natură.

Obiectivele Asociației

• Elaborarea și implementarea unei strategii privind promovarea și dezvoltarea turismului durabil în zona Cazanelor Dunării, în colabo-rare cu autoritățile publice locale și alte asociații de profil din zonă;

ca membru fondator al GAL „Cli-sura Dunării”, ATACD și-a adus contribuția la elaborarea strategi-ei de dezvoltare a turismului dura-bil în Clisura Dunării;

• Crearea, în colaborare cu ceilalți factori interesați, a unor centre de informare turistică locală. Ast-fel de centre au fost montate în localitățile Șvinița (2013), Eșelnița (2014), urmând ca în anul 2015 să se inaugureze unul și în Dubo-va, unde, din anul 2012, există un „Centru de documentare” al Par-cului Natural Porțile de Fier. În funcționarea acestora, Asociația s-a implicat în pregătirea de per-sonal calificat pentru meseria de agent de turism și ghid;

• Elaborarea unei baze de date cu obiectivele turistice / de agre-ment și a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare

și alimentație publică. O astfel de bază de date poate fi consultată pe site-ul www.cazaneledunarii.com.ro;

• Atragerea de finanțări în vede-rea creșterii calității în turism. Asociația s-a implicat în im-plementarea unor programe cu finanțare europeană pentru cali-ficarea personalului în meseriile de administrator de pensiune, os-pătar, bucătar și cameristă. Pro-gramul „Dezvoltarea durabilă a resurselor umane pentru turismul rural din România” s-a desfășurat în colaborare cu ANTREC Româ-nia. În cadrul proiectului „Imple-mentarea unui sistem de calitate ecologică în turism prin promo-varea acelor acțiuni și principii orientate spre găsirea echilibru-lui între dezvoltarea turismului și protecția mediului natural”, la inițiativa Asociației, în colaborare

cu Agenția de Protecție a Mediului și Administrația Parcului Natural Porțile de Fier a fost implementată acțiunea „Împreună pentru Natu-ră”. Prin participarea unor tineri voluntari de la Clubul Ecotur Bu-curești, au fost organizate tabere de ecologizare și acțiuni de reface-re a marcajelor pe traseele turisti-ce din zonă;

• Consultanță și sprijin în vederea funcționării în deplină legalitate a unităților din turism. Asociația asigură asistență de specialitate și informații privind legislația în domeniu;

• Participarea la târguri, festivaluri, expoziții cu tematică turistică, precum și organizarea de mese ro-tunde, seminarii, conferințe, con-cursuri, spectacole în scopul pro-movării potențialului turistic al zonei Cazanelor Dunării. Asociația a participat cu stand propiu atât la

târgurile de turism de la Rome-xpo-București, cât și la târgurile regionale de profil de la Timișoara și Craiova.

• Realizarea și editarea de materia-le promoționale: pliante, broșuri, ghiduri și hărți turistice, pagini web;

• Organizarea de activități de agre-ment care să valorifice resursele locale, să creeze noi locuri de mun-că și să crească circulația turis-tică și durata șederii turiștilor în această zonă;

• Cooperarea cu asociații și organis-me similare din țară și străinătate. Au fost realizate programe de cola-borare pe diverse proiecte cu AN-TREC Mehedinți, Asociatia PRO Mehedinți, Asociația GEC – Nera Oravița, Asociațiile Exploratorii și Asociatia BikeAtac din Reșita, Asociatia Ecotur, București, Par-cul Natural Porțile de Fier etc.

Printre acțiunile princi-pale pe care Asociatia și-a propus să le organizeze în acest an, se numără:

• evenimentul de promovare „Sărbă-toarea Turismului în Clisura Dunării”;

• parteneriat în realizarea evenimen-tului „Festival Dunărean”;

• concursuri de ciclism și alergare montană;

• organizarea diverselor programe de excursii și drumeții, activități de agrement pentru turiștii cazați la pensiunile din zonă;

• demersuri pe lângă factorii respon-sabili, pentru realizarea unor pro-puneri ale Asociației de a monta in-dicatoare de dirijare pe DN6 către zona Cazanelor Dunării. Alte mă-suri urmăresc iluminatul pe timp de noapte al statuii lui Decebal din golful Mraconia, amenajarea unui popas în punctele belvedere de-a lungul Cazanelor și amenajarea unei piste de biciclete și a unui loc de promenadă pe faleza golfului Dubova.

Zona turistică pe care Asociația o promovează - zona Cazanelor Dună-rii- este parte din Clisura Dunării, teritoriu cuprinzând localitățile du-nărene Orșova, Eșelnița, Dubova și Șvinița.

Se pot alătura membrilor Asociatiei persoanele și companiile care doresc să sprijine acțiunile de promovare a zonei Cazanelor Dunării ca destinație turistică.

Participări ale Asociației:

• Conferința județeană „Fon-duri europene pentru mediul rural”;• Workshop-urile „Oportunită-țile de dezvoltare pentru ciclo-turism în regiunea Dunării”, „Transport durabil și turism de-a lungul Dunării “;• Conferința internațională pentru turism durabil; • Seminarul „Turismul tematic transfrontalier”;• Târgul Internațional de Turism de la Berlin – standul României (2014/15).


50 51

Stațiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificație Pietroasa

Membrii RNDR se prezintă

Scurt istoric

Înființată ca „Pepiniera Pietroasa”, în anul 1983, Stațiunea de Cerceta-re și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa (SCDVV) a devenit, începând cu anul 2005, fi-lială a USAMV București. Aceasta îndeplinea rolul general de „vie mo-del și experimentală pentru cultura viței-de-vie și fabricarea vinului”, devenind prima unitate de acest fel din România. În activitatea curentă, SCDVV Pietroasa îndeplinește rolul de stațiune de cercetare didactică pentru studenții USAMV.

Localizare și informații generale

Stațiunea de Cercetare Pietroasa este amplasată în sectorul central al pod-goriei Dealu-Mare, în partea de vest a comunei Pietroasele, județul Bu-zău, la o altitudine de 200 de metri. Această amplasare o deosebește de restul podgoriei, atât prin condițiile de climă și sol, cât și prin calitatea vi-nurilor. La Pietroasa, vița-de-vie se bucură de condiții deosebit de favo-rabile oferite de regiunea subcarpa-

Activități desfășurate în cadrul SCDVV

• efectuarea de cercetări științifice în vederea amelio-rarii soiurilor de viță-de-vie;

• producerea de struguri de vin și de masă;

• optimizarea tehnologii-lor de cultură în plantațiile viticole;

• producerea materialului să-ditor viticol din categorii bio-logice superioare;

• modernizarea tehnologii-lor din vinificație în vederea obținerii de vinuri de calitate competitive pe piața internă și la export, în condițiile spe-cifice zonei Dealu Mare.

tică, respectiv de versantul Istriței și de calitățile solului care i-au potențat calitatea.

Producția

Principala direcție de producție a Stațiunii Pietroasa este reprezen-tată de obținerea vinurilor dulci, aromate, acestea fiind realizate din struguri culeși târziu, la suprama-turare. Centrul viticol Pietroasa mai este profilat pe producerea de vinuri roșii de calitate superioară din soiu-rile Cabernet Sauvignon, Merlot și Fetească Neagră. De asemenea, se obțin și vinuri albe superioare din soiurile Riesling Italian, Fetească Regală, Fetească Albă, precum și vi-nuri aromate roșii din soiul Busuioa-că de Bohotin.

Soiurile de struguri folo-site pentru obținerea vi-nurilor SCDVV

• soiuri albe: Feteasca Regală, Fe-teasca Albă, Rieslingul Italian,

Grasa de Cotnari, Tămâioasa Ro-mânească;

• soiuri roșii/rose: Burgund mare, Pinot Noir, Merlot, Feteasca Nea-gră, Cabernet Sauvignon, Busuioa-ca de Bohotin.

Colecția de vinuri existentă în vinote-ca stațiunii, estimată la circa un mili-on de euro, cuprinde o gamă variată din soiurile Tămâioasă Românească, Grasă de Cotnari, Riesling Italian, Fetească Regală, Sauvignon, Char-donay, Busuioacă de Bohotin, Merlot, Cabernet Sauvignon și Fetească Nea-gră. În ceea ce privește anii de recoltă, aceștia variază de la anul 1942, până în prezent. În vinotecă, se disting vinurile nobile, de patrimoniu, pre-cum: Tămâioasa Româneasca (1942), Grasa de Cotnari (1957), Chardonnay (1966), Sauvignon (1968).

Activitatea de Cercetare

De-a lungul timpului, în cadrul stațiunii Pietroasele s-au efectuat o serie de cercetări cu o tematică largă, evoluând în diverse etape de dezvol-

tare, în funcție de nevoile viticulturii. În primă fază, cercetările au vizat studiul soiurilor în vederea stabilirii sortimentului de vițe roditoare și de portaltoaie, producerea materialului săditor viticol, studiul formelor de conducere și a sistemelor de tăiere și combaterea manei viței-de-vie. Ulte-rior, cercetările au fost extinse asupra problemelor de ameliorare a sorti-mentului viticol prin crearea de soiuri noi și selecție clonală, asupra ecologi-ei viței-de-vie, a metodelor de cultură și de protecție fitosanitară etc.

Începând cu anul 1929, în cadrul cen-trului de vinificare au început să se desfășoare activități de cercetare, de-venind prima unitate de acest fel din România.

Realizări ale SCDVV, de-a lungul anilor

• ameliorarea sortimentului de soiuri prin crearea de soiuri noi, cele omo-logate fiind Otilia, Timpuriu de Pie-troasa, Centenar Pietroasa, Istrița, Alb Aromat;

• ameliorarea soiurilor de masă și de vin prin selecție clonală, care a avut ca rezultat omologarea următoare-lor clone: Tămâioasă Românească clon 5Pt și 36Pt, Grasă de Cotnari

Scurtă descriere a cramei

Crama SCDVV Pietroasa, construi-tă împreună cu pivnița în anul 1918, reprezintă un obiectiv important de patrimoniu pentru viticultura ro-mânească. Începând cu anul 1940, condițiile de cercetare ale stațiunii au fost îmbunătățite prin inaugura-rea unui centru de vinificare cu do-tări moderne aduse din Italia.

Datorită noilor tehnologii, de la an la an randamentul procesului de prelucrare a strugurilor a crescut, ducând la mărirea producției viilor pe rod. În cadrul fermei industri-ale funcționează un combinat de vinificație dat în funcțiune în anul 1986 și o cramă cu etaj și pivniță, construite în anul 1918 și moderniza-te în anul 1966.

Crama ocupă o suprafață tota-lă de 1750 m2, iar combinatul de vinificație, 1330 m2.

Acesta din urmă a fost dat în funcțiune în anul 1986.

clon 4Pt și 45Pt, Busuioacă de Bo-hotin clon 26Pt, Băbească neagră clon 94Pt, Muscat de Hamburg clon 4Pt, Fetească Neagră clon 10Pt, Muscat Adda clon 5Pt;

• perfecționarea tehnologiilor de cul-tură pentru soiurile de masă și de vin precum și producerea materia-lului săditor viticol cu înaltă valoa-re biologică;

• îmbunătățirea tehnologiilor de vinificație pentru obținerea tipuri-lor de vin specifice centrului viticol Pietroasa.

În sectorul de dezvoltare, stațiunea deține o suprafață totală de 177,06 ha, din care 156,76 ha - patrimoniu viti-col, plantații pe rod și tinere (din care peste 95% reprezintă soiuri de vin).


52

Vă invităm să participați la redactarea revistei

Doriți să împărtășiți din experiența dumneavoastră de dezvoltare rurală pentru o posibilă publicare în revistă?

Fotografii și imagini

• Imaginile trebuie să ilustreze o experiență.

• Imaginile se vor transmite ca fișiere electronice separate (rezoluție înaltă >300 dpi și > 850 KB).

• Toate fișierele care conțin imagini vor fi trimise în format .JPEG

• Vă rugăm să includeți un titlu scurt pentru fiecare fotografie/imagine transmisă, precum și numele fotografului/autorului.

Scrisori către Redacție

• Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de dezvoltare rurală și să nu depășească 200 de cuvinte.

• Redactorii pot interveni asupra textului, pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea și acuratețea necesare și nu garantează că toate scrisorile vor fi publicate.

• Atunci când spațiul este insuficient, scrisorile care nu sunt publicate în revistă pot fi publicate pe website-ul RNDR.

Vă invităm să ne trimiteți experiențele dumneavoastră, fotografii, scrisori și articole la adresa: [email protected]

Ghid de participare Aceste indicații sunt orientative pen-tru omogenizarea contribuțiilor. Au-torii înțeleg că redacția poate modi-fica textul primit, pentru o mai bună înțelegere.

• Autor: Trebuie identificat cu nume, prenume și ocupația actuală.

• Introducere: Trebuie inclusă o scur-tă introducere care să evidențieze relevanța subiectului prezentat.

• Lungimea articolului: 400 – 800 cuvinte

• Informații corecte: Nu prezentați decât informații de care sunteți 100% sigur și pe care le puteți susține. Menționați sursa informațiilor, atunci când prezentați date care provin de la alte instituții sau organizații.

• Stil: Vorbind despre un articol de revistă, este de dorit ca textul să nu semene cu un raport. De aceea, sunt indicate:

»O exprimare simplă. »Date relevante pentru a susține ideea principală a articolului, și nu toate detaliile proiectului. »Evitarea excesului de acronime. »Denumirea completă, urmată de acronim, trebuie inserată atunci când apare prima dată în text. »Evitarea comentariilor și a referințelor externe care pot fi controversate sau greșit înțelese.

Deschiși Către Viitor

RĂDĂCINI DE ȚARĂ EUROPEANĂ

CONTACT:Sediul Național al Unității de Sprijin a Rețelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, București, cod poștal 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: [email protected], Internet: www.rndr.ro

Această publicație a fost realizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înființarea și sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanțat prin

FEADR prin Măsura 511 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013.

Aprilie 2015

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

Documents

România Rurală – nr. 25