România rurală – Nr. 5

România RuralăReţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Numărul 3 Anul II, Septembrie 2014

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

România RuralăReţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Numărul 5 Anul II, Octombrie 2014

Dana Rebega:Fermierii au nevoie de asociere șicooperare pentru a-și valorificaproducţia

„Dor de gust”Prin asociere, produsele a 200 delegumicultori ajung în supermarketuri

„Drumul laptelui”la cooperativa Sodiaaldin Franța

ferma unui tânăr din Olt:Tehnologie modernă și 120 de locuri demuncă

Tânărul cercetător românDan Vodnar premiat lanivel internațional

BIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Re elei Na ionale de Dezvoltare Rurală

BRĂILAB-dul Independenţei, nr. 282, et. 1, cod poştal 810124, [email protected]

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertăţii, nr. 19, cod poştal 200421, [email protected]

Tel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poştal 450010, [email protected]

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREȘStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poştal 540331, [email protected]

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAŞIZona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod poştal 700064, [email protected]

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIŞOARAB-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod poştal 300074, [email protected]

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIŞTEStr. Vărzaru Armaşu, nr. 7A, cod poştal 130169, [email protected]

Tel.: 0345 100 605, Fax: 0345 100 025

BUCUREŞTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod poştal 020961, [email protected]

Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul Publicaţii, Octombrie 2014ISSN 2284-8665ISSN-L 2284-8665© RNDR, 2014

Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România.

Copyright fotografii: Tudor Panduru, Gheorghe Ciuncanu, Antoaneta Nadu, Andreea Chiru, Elena Hison,Dumitru Angelescu, Dan Lungu, Dan Vodnar, Descoperă România, Florin Chirea, Florin Arjocu -www.drumliber.ro, Lavinia Cristea, Gina Podosu, GAL Parâng, GAL Berceni-Vărăști-Colibași

România rurală – Nr. 5

CuprinsEDITORIAL ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 3

INTERVIU

Dana Rebega: Fermierii au nevoie de asociere și cooperare pentru a-și valorifica producţia ......................................................................................4

DEZVOLTARE RURALĂ

Asocierea producătorilor, cea mai importantă verigă în reglementarea pieţei ............................................................................................................................. 6

„Dor de Gust”: agricultorii români intră în supermarketuri .................................................................................................................................................................................... 8

„Drumul laptelui” la cooperativa Sodiaal din Franţa ...................................................................................................................................................................................................... 10

Băncile cooperatiste: sprijin pentru micile afaceri încă din secolul al XIX-lea ................................................................................................................................. 12

Pecica, fermă de bivoli și centru de vizitare digital ..............................................................................................................,,,,......................................................................................... 14

Cireșele, prilej de cooperare transnaţională între Austria și Olanda............................................................................................................................................................. 16

Culturi exotice în Prahova: Migdali la Tohani, în livada savantului Mihai Bălănescu ........................................................................................................ 18

Mierea ca document istoric ............................................................................................................................................................................................................................................................................. 20

Calendarul satelor noastre ............................................................................................................................................................................................................................................................................... 22

O zi în Oltenia ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 24

OAMENI

Alexandru Gheorghe Ilinca, printre ultimii opincari din România ......................................................................................................................................................... 28

Chalet Hovel, pensiune realizată cu fonduri europene ............................................................................................................................................................................................ 30

De la miner la pomicultor ................................................................................................................................................................................................................................................................................ 32

În comuna lui „Murat cel Negru”, tătarii păstrează tradiţia preparării sugiucului .................................................................................................................. 34

Tânărul cercetător român Dan Vodnar, premiat la nivel internaţional ................................................................................................................................................. 36

EXPERIENŢE

Ferma mea:

Un succes al accesării fondurilor europene în Rușănești, Olt: Ferma de vaci a tânărului Florin Chirea ...................................................... 38

Afacerea mea: Podostyle: firmă de textile la Tâmboieşti, livrări cu tricolor peste hotare ......................................................................................... 40

Comunitatea mea: Asocierea are avantaje, dar grupurile de producători trebuie sprijinite .................................................................................. 42

LEADER LA ZI

Grupul de Acţiune Locală Berceni-Vărăști-Colibași: accent pe sprijinirea tinerilor fermieri .................................................................................. 44

Grupul de Acţiune Locală „Parâng”: fonduri contractate în proporţie de 93% .......................................................................................................................... 45

Proiect de cooperare transnaţională între GAL-uri din Franţa și România: Eco-cetăţenie și identitate europeană .................... 46

ȘTIRI MADR .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 48

MEMBRII RNDR SE PREZINTĂ .................................................................................................................................................................................................................................................. 50


Asocierea șicooperareafermierilor

Acest număr al revistei „RomâniaRurală” are ca temă principalăasocierea fermierilor și cooperarealor, astfel încât să reușească o maibună valorificare a producţiei.

Din interviul cu doamna DanaRebega, Director în cadrul DirecţieiGenerale de Dezvoltare Rurală aMinisterului Agriculturii șiDezvoltării Rurale, aflăm că numărulgrupurilor de producători și al altorforme asociative este destul de mic înRomânia, iar în perioada deprogramare 2014-2020 autorităţiledoresc să intensifice informareaagricultorilor privind oportunităţileoferite de asociere și cooperare.Adeseori, așa cum spune și doamnaRebega, ne raportăm la cooperareprivind-o prin prisma cooperativelorcomuniste, însă mișcarea cooperatistăeste una puternică în ţări occidentale,cu tradiţie democratică, precumFranţa, Italia, Spania, Marea Britanie.

În acest număr al revistei veţi puteaciti despre Sodiaal, cea maiimportantă cooperativă din Franţa însectorul laptelui, care adună laolaltă14.000 de producători independenţi.Articolul despre băncile cooperatistearată că asocierea nu se limiteazădoar la producţia agricolă, ci și lasusţinerea micilor agricultori șiîntreprinzători din zone rurale maipuţin accesibile – un segment depublic pe care, de cele mai multe ori,băncile clasice îl ocolesc.

Și pentru că puterea exemplului estecea mai grăitoare, vă invităm să citiţidespre o iniţiativă de asociere desucces din România: „Dor de Gust”,program prin care 200 delegumicultori din sudul ţării au reușitsă intre cu produsele lor în marilanţuri de magazine. Alte exemple de

grupuri de producători apar înarticole ale revistei, inclusiv cu o seriede recomandări pentru sprijinireaasocierii.

Dorim, totodată, să vă prezentămoameni cu proiecte benefice șifrumoase derulate în mediul rural:firma de textile Podostyle dinTâmboiești, care livrează produselesale peste graniţă și marcheazăcoletele cu tricolorul românesc,tânărul antreprenor Florin Chirea șiferma sa modernă din Rușănești, Olt,care oferă locuri de muncă pentru 120de oameni și poate fi considerată unsucces al accesării fonduriloreuropene.

Vă invităm să descoperiţi mai multedespre Oltenia, despre locurile pe carele puteţi vizita și despre meșterii alecăror produse le puteţi admira înaceastă regiune. Din paginile revisteiputeţi afla și despre tinerii Elena șiCiprian Hison, care au construit înlocalitatea Mănăstirea Humorului opensiune de vis, ce reinterpreteazăarhitectura tradiţională într-o cheiemodernă, dar și despre Alexandru

Gheorghe Ilinca, unul dintre ultimiimeșteri opincari din România șidespre Ialcin Mustafa, asistentveterinar și unul dintre tătariidobrogeni pricepuţi în preparareasugiucului, un cârnat condimentat pecare îl poţi mânca doar în Dobrogea.

Printre alte subiecte, figurează șiposibilitatea de a dezvolta livezi demigdali la Tohani și colaborareatransfrontalieră, cum este cea care adus la crearea Centrului de Vizitare alFermei de Bivoli din Pecica, un loc încare arhitectura modernă fuzioneazăcu informaţiile despre fermă, tradiţiiși atracţii locale, dar și cu tehnologiade ultimă generaţie, graţie unuimuzeu digital.

Nu în ultimul rând, vă invităm sădescoperiţi calendarul satelor noastreși semnificaţiile iei românești.

Viviana Vasile, Team Leader alproiectului „Înfiinţarea și SprijinireaReţelei Naţionale de DezvoltareRurală”

Editorial

32


54

Noul PNDR va susţine asociereaagricultorilor și transferul depractici inovatoare

Ne puteţi oferi o imagine deansamblu privind asocierea înRomânia în anul 2014?

Dana Rebega: În acest momentexistă 107 grupuri de producătorirecunoscute, 23 de grupuri recunoscutepreliminar și cinci organizaţii deproducători. De asemenea, până laaceastă dată, în evidenţa RegistruluiComerţului se află 689 de cooperativeagricole. Putem spune astfel că numărullor este mic, dacă ne raportăm lasuprafaţa agricolă a României și laoportunităţile de asociere prezente însectorul agricol.

În alte ţări, sectorul cooperatisteste unul destul de binereprezentat. De ce în Româniaeste încă atât de dificilăînfiinţarea de asociaţii sau decooperative?

Dana Rebega: Interesul scăzut șichiar reticenţa faţă de formeleasociative provin din slabaconştientizare şi din lipsa de informaţiia fermierilor privind avantajelerezultate din asociere. O altă cauză ar figenerată de înţelegerea diferită ascopurilor şi principiilor de funcţionareale acestora, dar și de mentalitatealegată de asocierea obligatorie în vechileCAP-uri. În plus, comercializareaproduselor prin intermediuluigrupurilor de producători aduce o seriede avantaje, însă implică şi fiscalizare.

Acum, pe lângă asociere, sevorbește și despre cooperare. Cumveţi prezenta aceste două concepteagricultorilor, pentru a-i convingesă se asocieze și să coopereze?

Dana Rebega: Confruntaţi cu unmediu care prezintă reguli noi, fermieriisunt puşi în faţa unei deciziifundamentale: cum să acţioneze maibine în condiţii de incertitudine, pentrua realiza exploataţii agricole eficiente,profitabile și competitive, rezistente laconcurenţa producătorilor externi.

În contextul problemelor structurale alesectorului agricol românesc(dimensiunea mică și fărâmiţareaexploataţiilor, numărul mare deexploataţii de mici dimensiuni), dar șial efectelor schimbărilor climatice şi algradului redus de adaptare la cerinţelepieţei, asocierea și cooperareaproducătorilor sunt esenţiale pentruconsolidarea puterii de negociere,procurarea utilajelor și tehnologiiloragricole, creşterea gradului de acces lacredite, introducerea inovaţiilor și aideilor noi de management.

Astfel, fermierii au nevoie să cooperezeîn structuri organizate, menite săasigure legătura acestora cu piaţa dedesfacere, în scopul îmbunătăţirii şiadaptării producţiei atât la preferinţeleconsumatorilor, cât și la cerinţele pieţei,incluzând aici aspectele legate decaracterul cantitativ, calitativ șicontinuu al aprovizionării, precum șiaspectele privind siguranţa alimentară.Aceste structuri au ca principal obiectivvalorificarea produselor membrilor,degrevând astfel producătorul desarcina vânzării producţiei pentru carenu are nici timpul, nici cunoștinţelenecesare ca s-o desfășoare înconformitate cu cererea.

În acest context, PNDR 2014-2020 vaîncuraja asocierea și cooperarea lanivelul agricultorilor, pornind de lavalorificarea experienţelor pozitive dinperioada 2007-2013. Astfel, va finecesară derularea unor amplecampanii de informare, prin care

mesajele privind modalităţile desusţinere a activităţilor asociative săajungă la publicul ţintă. Un instrumentutilizat în acest sens va fi ReţeauaNaţională de Dezvoltare Rurală, care vaderula și acţiuni de comunicare, inclusivprin popularizarea modelelor de succesîn planul asocierii și cooperării.

O parte dintre grupurile deproducători recunoscute deMADR s-au retras. Care suntcauzele?

Dana Rebega: Elementul esenţial cedetermină rata de succes a oricăreimăsuri de stimulare a asocierii ţine deacceptarea de către potenţialiibeneficiari a faptului ca sprijinul estecondiţionat de trecerea la activităţieconomice fiscalizate. Reversulmedaliei este că, astfel, vor fi nevoiţi săaccepte concurenţa neloială din parteaacelor producători care nu îșiînregistrează producţia și aimportatorilor care nu plătesc taxelevamale pentru produsele introduse pepiaţa românească.

Noul PNDR are o măsurădestinată sprijinirii grupurilor deproducători în sectorul pomicol.De ce pomicultura?

Dana Rebega: Sectorul pomicol seaflă în declin, dată fiind fărâmiţareaexcesivă a terenurilor, cu precădere înzona colinară, favorabilă acestor culturi,suprafaţa medie a exploataţiilorpomicole fiind în 2010 de 0,38 ha.Astfel, asocierea în sectorul pomicoleste esenţială, mai ales în scopulvalorificării în comun a producţiei defructe.

Înfiinţarea grupurilor de producătoripoate fi sprijinită, de asemenea, și prinintermediul LEADER, care poatesusţine proiecte de tip asociativ, în

cadrul strategiilor de dezvoltare locală.Sunt create astfel premisele pentrupromovarea produselor localereprezentative pentru o regiune, prinvalorificarea superioară a resurselorlocale.

Ne puteţi oferi mai multeinformaţii despre măsura deasociere în pomicultură? Cefonduri vor fi disponibile, cetipuri de investiţii pot fi realizatecu aceste finanţări și care suntcondiţiile de acordare?

Dana Rebega: Măsura de sprijinire aînfiinţării și funcţionării grupurilor deproducători are o alocare deaproximativ 8.9 milioane euro, fonduriatât publice, cât și private. Sprijinulpoate fi acordat grupurilor deproducători care se încadrează îndefiniţia IMM-urilor, recunoscute deMADR după data de 1 ianuarie 2014 șicare prezintă un plan de afaceri.Sprijinul acordat este 100% public şi nupoate să depăşească anual 10% dinvaloarea producţiei comercializate înprimii cinci ani şi 100.000 de euro/an,ultima tranșă fiind condiţionată deimplementarea corectă a planului deafaceri.

Cum va fi sprijinită asocierea înalte sectoare decât cel pomicol?

Dana Rebega: Așa cum spuneam maidevreme, nevoia de asociere șicooperare în sectorul agricol este unatransversală, care nu se limitează numai

la sectorul pomicol. În acest context, înperioada de programare 2014-2020,asocierea şi cooperarea în sectorulagroalimentar vor fi sprijinite atât prinintermediul unor măsuri care au caobiectiv facilitarea acestora, cât și prinprioritizarea investiţiilor efectuate deformele asociative din acest sector.

Pe scurt, măsurile din PNDR 2014-2020 care facilitează asocierea şicooperarea sunt cele ce vizează:înfiinţarea grupurilor de producătoriprin intermediul LEADER, înfiinţareagrupurilor operaţionale prin submăsurade cooperare 16.1, crearea lanţuriloralimentare scurte prin facilitareacooperării în cadrul submăsurii 16.4.

De asemenea, în cadrul măsurilorPNDR 2014-2020, investiţiile efectuatede grupurile de producători, decooperative şi de membrii acestora suntprioritizate prin intermediul criteriilorde selecţie pentru submăsurile: 4.1Investiţii în exploataţii agricole și 4.2Investiţii în procesarea/marketingulproduselor agricole.

Măsura 16a din programulsubtematic destinat pomiculturiiprevede stimularea cooperării,inclusiv prin înfiinţarea unorgrupuri operaţionale care sădezvolte proiecte-pilot și noiproduse. Din aceste grupurioperaţionale sunt așteptaţi să facăparte și cercetătorii, pentru acrește gradul de inovare. Ne puteţiprezenta mai multe detalii despre

aceste grupuri operaţionale: cumvor funcţiona, unde, cine poateface parte, ce fel de proiecte-pilotar putea fi dezvoltate?

Dana Rebega: Această măsură are uncaracter de noutate în perioada deprogramare 2014-2020. În contextul încare Politica Agricolă Comună pune unaccent din ce în ce mai mare pe inovare,măsura de cooperare din PNDR 2014-2020 vine să răspundă acestei nevoi.Grupurile operaţionale se vor formaprin intermediul parteneriatelor întrefermieri din sectorul pomicol,organisme de cercetare, universităţi,consultanţi și alţi actori relevanţi dinpomicultură, pentru creșterea graduluide inovare din acest sector și adaptarearezultatelor cercetării la nevoilesectoriale.

Proiectele pilot pot avea, de exemplu, cateme: diminuarea efectelorschimbărilor climatice și adaptarea laacestea, tehnici și sisteme de cultivarece limitează numărul de intervenţiiasupra solului, conservarea șipromovarea potenţialului geneticautohton, utilizarea deșeurilor rezultatedin activitatea agricolă ca îngrășăminte,furaje, combustibil etc.

Conform versiunii oficiale a PNDR2014-2020, grupurile operaţionale potprimi finanţare de maximum 500.000de euro/proiect, iar perioada deimplementare nu va depăși trei ani.Costurile de înfiinţare și funcţionare agrupului operaţional nu vor depăși 20%din valoarea maximă a sprijinuluiacordat pentru proiectul depus.

Un element esenţial al proiectelor decooperare a grupurilor operaţionale esteobligativitatea diseminării rezultatelorcătre toţi actorii interesaţi, atât la nivelnaţional, prin intermediul ReţeleiNaţionale de Dezvoltare Rurală, cât și lanivel european.

InterviuDana Rebega, Director în Direcţia Generală de DezvoltareRurală, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:„Fermierii au nevoie de asociere și cooperare pentru a-șivalorifica producţia”


7

Asocierea producătorilor dinRomânia este cea mai importantăverigă în reglementarea pieţei, însăreprezintă un proces ce se realizeazăgreoi, în principal motivat deurmătoarele:- concurenţă neloială, pentru că uniiproducători plătesc TVA, iar alţii nu;- orice producător care realizeazăproducţie cu scop comercial trebuie săse conformeze regulilor fiscale,eliminând în principal concurenţaneloială între categoriile deproducători;- nu se desfășoară o acţiune susţinutăde autorităţi și de mass-media pentrua explica menirea asocierii de a realizao producţie uniformă, de a constitui oofertă concentrată, capabilă sărăspundă solicitărilor marilor lanţuride magazine, ale procesatorilor sauale cumpărătorilor externi;- legea pieţelor a fost votată, însărămâne de văzut cum se va transpuneîn fapt acoperirea de cătreproducători a 40% dintre spaţiilepieţelor. În pieţe, comercianţii care nusunt producători nu respectăidentificarea vânzătorului,provenienţa mărfii (expun marfa înlăzi neetichetată, fără trasabilitatedovedită), ceea ce înseamnă că nuputem proteja cumpărătorul dinpunct de vedere al siguranţeialimentare. Considerăm că seimpune o lansare corectă a producţieipentru fiecare an, iar consultanţatrebuie să vină în sprijinulproducătorului care să poată ficonvins de soi, hibrid, specie,perioadă de apariţie a producţiei, acererii de consum. Prin lansarecorectă a producţiei înţelegemîntocmirea și aplicarea acorduluiinterprofesional pentru anul 2015, încare sunt identificate culturile deinteres, nivelul de producţie ceurmează a fi realizată și destinaţia

acesteia;- insuficienta promovare a modelelor.În bazinele de producţie legume-fructe avem modele, grupuri deproducători care merită promovate:în Galaţi, pentru ceapă și rădăcinoase,în Constanţa, pentru cartofi, ceapă,rădăcinoase, în Mureș, Sibiu, Bacăupentru mere, în Iași, pentru cireșe.

În România sunt puţine grupuri deproducători, deoarece nu s-a depussuficient efort pentru a le constitui,recunoaște și sprijini, protejându-lede concurenţa neloială. Taxa pevaloarea adăugată mare și neaplicatătuturor a descurajat înfiinţareaasociaţiilor, iar o parte dintregrupurile de producători nu au pututrespecta planul operaţional șis-au retras.

Credem că noul Program Naţional deDezvoltare Rurală 2014-2020,transmis la Bruxelles, a fost binepregătit și s-a întocmit cu o temeinicăși o largă consultare cu sectoarele depiaţă: legume-fructe, panificaţie,carne și produse din carne, lapte șiproduse din lapte ș.a.m.d. În cadrulpieţei există departamente de produs,care, în cazul PRODCOM, sunt înnumăr de șase.

Împreună cu Institutul de Cercetăripentru Pomicultură Mărăcineni aufost organizate numeroase dezbateriamănunţite având ca temăpomicultura. Am organizat, totodată,o convenţie naţională, eveniment lacare au participat peste 300 defermieri din toate zonele de producţiepomicolă, atât din ferme mici, cât șimijlocii și mari. Am reușit să avemseparat un subprogram dedicatpomiculturii și măsuri speciale. Amconvins autorităţile să avem depunerecontinuă și nu sesiuni, precum și să

simplificăm birocraţia. Subprogramulva susţine două componente:asocierea și integrarea producţieipomicole, stimulând atât nivelul definanţare, cât și punctajul acordatproiectelor. În noul PNDR se insistăpe componenta asociativă si pecomponenta integrată. Vom avea unnivel ridicat de finanţare pentruaceste două componente.

Stimularea nivelului de finanţare seva realiza astfel:- dacă sunt tineri sub 40 de ani(20%);- dacă își desfășoară activitatea într-oasociaţie, grup de producători sauorganizaţie (20%);- dacă prin investiţia pe care orealizează, pe lângă producţie,integrează și alte componente,precum depozitarea, procesarea șicomercializarea (20%).

Condiţia este ca, împreună cu aportuliniţial de 50%, finanţarea să nudepășească 90%.

Organizaţia noastră dorește oimplicare deosebită în ceea ce priveșteconsultanţa, elaborarea și ofertapentru proiecte-tip, venind astfel înîntâmpinarea fermierilor. Pe site-ulMADR există deja o serie de proiecte-tip. Dorim să adăugăm și noi unele, înașa fel încât fermierul să nu mai fienevoit să apeleze la firme deconsultanţă, reducându-și în acest felcosturile.

Susţinem ajutorul pe care trebuie să îlprimească cercetarea pentru a asiguramaterial sănătos, viguros, acceptabilca preţ și adaptat condiţiilor dinRomânia. Există o măsură decooperare în cadrul subprogramuluide pomicultură, care are menirea săsprijine, prin cercetare, nivelul și

calitatea producţiei, și se va baza pecooperarea dintre fermieri șistaţiunea sau institutul de cercetare.

Măsura destinată grupurilor deproducători în pomicultură trebuiepregătită și susţinută pe înţelesulpomicultorilor, astfel încât săînlăturăm, în primul rând,neîncrederea și orgoliile. Trebuie săorganizăm dese și profunde dezbateripentru a înlătura concurenţa neloialăși să organizăm deplasări în ţări caPolonia, Olanda, Grecia, pentru aputea convinge grupurile interesate căasocierea funcţionează și aducebeneficii. Trebuie, totodată, săgândim facilităţi pentru acestegrupuri.

Grupurile operaţionale, a cărorînfiinţare este prevăzută prinsubprogramul destinat pomiculturii,au o menire și o importanţădeosebită. Pentru fiecare sector deprodus, în cadrul MADR sunt grupuri

operaţionale în care se regăsescmembri din toate sectoarele. Aceștiase întâlnesc periodic pentru a discutaproblemele și pentru a propuneîmbunătăţiri pentru ceea ce urmeazăsă se înfăptuiască prin actelenormative. Ele trebuie să seîntâlnească periodic pentru că tottimpul apar lucruri noi și probleme cetrebuie depășite. Aceste grupuri aurolul de a transmite fermierilor dinsectorul pomicol noutăţile îndomeniu, tehnologiile performante,avertizând, totodată, asupraprovocărilor și dificultăţilor care potapărea.

Cooperarea este o măsură deosebit deimportantă pentru că angreneazăcercetarea care vine spre fermier,căutând să răspundă prin tehnologiiși inovare nevoilor fiecărei speciipomicole. Prin comanda fermieruluicătre staţiunea sau institutul decercetare, PRODCOM, în calitate decoordonator în sector, va identifica

interesul fermierilor, va înlesnicontactul cu cercetarea în vedereatranspunerii temei de cercetarelansată de fermier, urmărită și dusă lafinalizare, pentru creșterea producţieiși a calităţii în ferme, stimulândproducţia de hibrizi și soiuriromânești, venind astfel înîntâmpinarea cerinţelorconsumatorului român, care doreșteproduse autohtone.

Avem încredere în noul PNDR, însubprogramul destinat pomiculturii.Prin participarea în Comitetul deMonitorizare vom sprijini elaborareaghidurilor de finanţare. Avemsperanţa că zestrea pomicolă a ţării vafi reconstituită în următorii ani și cănivelul de asigurare a cererii deconsum cu fructe românești va creștesubstanţial, prin apariţia de plantaţiitinere cu potenţial cantitativ, dar și cuarome și gust.

6

Dezvoltare ruralăAsocierea producătorilor, cea maiimportantă verigă în reglementarea pieţeiPunct de vedere al PRODCOM Legume-FructeAurel Tănase, Director General OIPA Legume - Fructe


98

Pornit ca o iniţiativă a AsociaţieiCultivatorilor de Legume, cu sprijinulOrganizaţiei InterprofesionalePRODCOM Legume-Fructe și aCentrului de Comunicare alFermierilor din România, „Dor deGust” este un program prin careagricultorii români au posibilitatea,începând cu acest an, să-și vândăprodusele în marile lanţuri demagazine alimentare. Susţinător alproiectului este și Grupul Agricover,care asigură platforma operaţională aacestuia. Mai exact, grupul furnizeazăsuport logistic, tehnic și financiar.

Este pentru prima dată când un grupformat din 200 de legumicultori dinsudul ţării (localităţile Vidra, Izbiceni,Dracea, Nuci, Lunguleţu, Gheorghe

Doja și Măriuţa) se asociază pentru a-șiputea plasa produsele.

Proiectul vine ca o gură de aer pentruagricultori, în contextul în care, în lipsaasocierii, intrarea pe rafturilesupermarketurilor este aproapeimposibilă. Pe cont propriu, unagricultor român nu poate face faţăcerinţelor marilor magazine.

În plus, proiectul este urmarea unuicurent care se adâncește pe zi ce treceîn gusturile românilor: dorinţa de apromova și consuma produseautohtone. Sub sloganul „Proaspăt dingrădină”, consumatorii au ocazia săcumpere din lanţurile marilormagazine legume și fructe proaspeteromânești, cultivate de fermieri

autohtoni, în zone cu tradiţie dinRomânia.

Gustul autentic al legumelorromânești

Istoria „Dor de Gust” a început înnoiembrie anul trecut, cu cinciagricultori. S-au mai întâlnit o dată îndecembrie și, cu sprijinul Centrului deComunicare a Fermierilor din România,al PRODCOM-ului şi al AsociaţieiCultivatorilor de Legume, au bătutplanul în cuie. În perioada de pregătires-a derulat o campanie de informare aproducătorilor, în scopul constituiriiunor grupuri care să asigure livrareaconstantă și predictibilă a unor cantităţisemnificative către reţelelemagazinelor. Șase mari lanţuri demagazine din ţară au început să vândăprodusele programului „Dor de Gust”.

În iniţiativa lor, agricultorii se bazeazăpe faptul că gustul și calitatea legumelorși fructelor „Dor de Gust” sunt asiguratede seminţe certificate, din bazinelegumicole determinate în baza unorfactori care favorizează potenţialulbiologic al plantelor, imprimându-le oaromă specifică fiecărei zone din careprovin. Ei mai menţionează că înmaximum 24 de ore de la momentulculegerii, legumele și fructele ajung însupermarket, astfel încât consumatoriise pot bucura de prospeţimea lor.

De ce sunt diferite produsele „Dorde Gust”

•Produsele au un traseu ușor deurmărit, de la sămânţă, până lacumpărătorul final;•Sunt legume românești, crescute pesol, fără abuz de chimicale periculoase;•Consumatorul se bucură de produsegustoase, ca odinioară;•Tot procesul de producţie este trecutprintr-un control strict al calităţii;

„Dor de Gust”:agricultorii români intră în supermarketuri

•Produsele proaspete sunt accesibileconsumatorilor rapid, într-un singurloc;•Timpul de livrare al produselor de lafermă la supermarketuri este foarte

scurt;•Înainte de a fi ambalate, produselesunt sortate și calibrate;•Pe etichetă este specificată ferma deprovenienţă, asigurând un proces

transparent;•Fiecare fermier oferă fișa de cultură,astfel încât consumatorul să fieinformat asupra produselor cumpărate.


1110

Cea mai importantă cooperativă alaptelui din Franţa, Sodiaal, adunălaolaltă 14.000 de producătoriindependenţi, fiecare conducându-șipropria afacere. Iar Sodiaal este,practic, o organizaţie guvernată de cei14.000 de membri.

În 1997, grupul Sodiaal a demarat unproiect major prin care dorea săgaranteze francezilor cea mai bunăcalitate a laptelui. Proiectul a fostnumit „Drumul laptelui” și a fostprima iniţiativă de acest gen dindomeniul produselor lactate dinFranţa. Acesta presupunea garanţii desănătate, calitate a vieţii și igienăpentru animalele producătoare delapte și protejarea mediuluiînconjurător.

Avantajele cooperării s-au pututvedea pe tot parcursul „Drumuluilaptelui”: producătorii s-au angajat sălivreze lapte de calitate, în timp cecompaniile producătoare de produselactate i-au susţinut în eforturile lor

de vânzare a laptelui și demodernizare tehnologică.

Pentru a furniza clienţilor săi produsede cea mai bună calitate, Sodiaal s-aaxat pe lapte achiziţionat de laproducători din zona montană. Așa seface că peste mai bine de 3.400 defermieri din departamentele Aveyron,Loire, Haute-Loire, Puy-de-Dôme șiRhône au devenit furnizori aigrupului.

Acest lucru s-a dovedit benefic pentrutoţi cei implicaţi în afacere. Fermieriis-au declarat mulţumiţi pentru căprin această asociere și-au pututvinde laptele procesatorilor chiar dinfaţa fermelor aflate în cele mai multecazuri în creierii munţilor, în locurifoarte greu accesibile o mare parte aanului, iar producătorii de lactate aufost mulţumiţi pentru că au avutasigurată materie primă de cea maibună calitate și, desigur, la celălaltcapăt al procesului, cumpărătorii s-aubucurat de produse premium.

Grupul Sodiaal a devenit important,astfel, pentru dezvoltarea unorcomunităţi locale din zone mult maipuţin favorizate din punct de vedereeconomic în comparaţie cu marileaglomerări urbane, zone ameninţatechiar cu depopularea.

Sodiaal colectează, pe an, 4,6 miliardede litri de lapte de la 14.000 deproducători din 71 de departamente.Această cantitate uriașă de materieprimă este procesată în peste 70 defabrici unde lucrează în jur de 9.500de oameni.

În timp, Sodiaal a devenit primacooperativă a laptelui din Franţa,numărul trei european și numărulcinci mondial. Brandurile cele maicunoscute ale grupului sunt: Candia,Entremont, Le Rustique, Cœur deLion, RichesMonts, Régilait șiYoplait. Practic, sute de mii deoameni din întreaga lume, de labebeluși la pensionari, consumă zilnicprodusele Sodiaal, care sunt, iată,rodul unei mișcări cooperatiste.

Activităţile grupului Sodiaal seîmpart în patru ramuri:

Producţie de brânză: cu societateaEntremont, deţinută 100% deSodiaal, ale cărei mărci suntEntremont și Meule d'Or, cusocietatea Monts & Terroirs carecomercializează brânzeturile AOP,societate deţinută în procent de 100%de Sodiaal, și cu La Compagnie desFromages & RichesMonts, deţinutăîn proporţie de 50% de Sodiaal și 50%de Bongrain, ale cărei branduriprincipale sunt Le Rustique, Cœur deLion și RichesMonts.

Producţie de lapte de consum șiproduse lactate grase: cu Candiași Beuralia, două societăţi deţinute100% de Sodiaal. Candia producelapte proaspăt, UHT, lapte

aromatizat, lapte fermentat.Principalele mărci sunt: GrandLait,Viva, Silhouette et Candy'Up. Beuraliaproduce lactate grase.

Lapte praf: cu societatea Nutribio,deţinută 100% de Sodiaal, careproduce lapte praf, în special destinatnutriţiei bebelușilor (cu marca

Nactalia), cu societatea Eurosérum,specializată în producţia de serurilactice destinate industriei agro-alimentare, și cu Régilait, societatedeţinută 50% de Sodiaal și 50% deLaïta, care fabrică lapte praf și lapteconcentrat.

Produse proaspete: cu Yoplait,

controlată de General Mills, caredeţine un pachet de 51% din acţiuni,în timp ce Sodiaal are 49%.Principalele mărci sunt: Yop, Perle deLait, Panier de Yoplait, Calin și PetitsFilous.

„Drumul laptelui”la cooperativa Sodiaal din Franţa


12

Cooperativele constituie un instrumenteconomic important deoarece, avândrădăcini adânci în comunităţile locale,ele deschid oportunităţi de afaceripentru producătorii mai mici, capteazăavantajele zonale și atrag forţa de muncădin teritoriu. Ghidate de valori sociale șiumane, cooperativele folosesc putereacolectivă pentru promovareaprosperităţii membrilor, a familiilor lorși a comunităţilor din care fac parte.

Mișcarea cooperatistă mondialăreunește 230 de organizaţii naţionale,din mai mult de 100 de ţări. AlianţaCooperatistă Internaţională (ACI)cuprinde circa 800 de milioane demembri, fiind, de departe, gigantulnumărul unu al lumii.

Înfiinţată în anul 1895, ACI este, cavechime, a doua organizaţieneguvernamentală din lume, dupăCrucea Roșie Internaţională. Asociereaîn cooperative nu se limitează doar laproducţie și comercializare, ci include șialte sectoare, cum ar fi acela al băncilorcooperatiste.

În Italia, de pildă, băncile cooperatisteîncearcă din răsputeri, chiar și înperioada actuală de criză economică, săajute cât pot micii afaceriști ignoraţi de

obicei de sectorul bancar convenţional.Băncile cooperatiste din Italia sunt celemai numeroase din Europa, alături decele din Spania și din Franţa și acestmodel de afacere datează încă din 1800.Deși pionierii în domeniul băncilorcooperatiste au fost englezii de laRochdale Society of Equitable Pioneers,asociaţie ce a luat fiinţă în 1844, în Italiaau înflorit până în zilele noastre nișteadevăraţi titani în sectorul cooperatist,precum Legacoop (Lega Nazionale delleCooperative e Mutue) care patronează14.500 din activităţile cooperatiste aleţării.

Băncile cooperatiste din Italia s-audezvoltat de-a lungul timpului, bazându-se pe principiile fundamentale aleRochdale Pioneers. Printre acestea senumără: asociere voluntară și deschisă,controlul democratic al membrilorasupra afacerilor, interes limitat înacumularea de capital, neutralitatepolitică și religioasă, autonomie șiindependenţă, cooperare întrecooperative, promovarea educaţiei șipreocupare pentru bunăstareacomunităţii. Principiile au fost stabiliteîn 1844 și aduse la zi în 1966.

Băncile cooperatiste din Italia sunt înproprietatea membrilor, a clienţilor de

obicei, mai curând decât a unoracţionari. Ele rulează aproximativ 480de miliarde de euro pe an, cifrăreprezentând a cincea parte din întregulsector bancar italian.

Alessandro Messina, director pentrurelaţii și proiecte speciale al Federcasse,Federaţia Italiană a BăncilorCooperatiste, a explicat pentrupublicaţia online www.pioneerspot.comcă această asociaţie cuprinde 380 debănci și 1.200.000 de membri înîntreaga ţară, având o acoperireteritorială imensă și ajungând aproape înfiecare sat. „Activitatea noastră estededicată în special acelor oameni saugrupuri socio-profesionale care nu au înmod normal acces la serviciile bancare.(…) Noi ne conducem activitateaurmând două căi: stând aproape deoamenii din localităţile mici, multedintre ele din mediul rural, și oferindu-le acestora credite care nu suntacordate în funcţie strict de puterea lorde îndatorare. Băncile noastre suntnon-profit și ne bazăm foarte mult perelaţia dintre bancă și client. Numărulmediu de filiale pentru o bancă dinportofoliul nostru este mic, cam zece,vorbim deci de bănci micuţe undelucrează puţini oameni, pentru că nuavem resurse pe care să le dedicămlaturii birocratice”.

Messina a mai adăugat că, în perioadacrizei economice mondiale, doar 20 debănci cooperatiste din Italia au avutprobleme. „În ciuda impresiei generaleși a așteptărilor, problemele au apărutdin pricina unui management prost, șinu din cauza peisajului economic global.Când băncile cooperatiste intră încolaps, acest lucru se petrece exclusivdin cauza unor oameni care auabandonat principiile de bază alecooperativismului și au devenitinteresaţi strict de afacerile proprii. Ori,activitatea noastră este dedicatăbunului mers al comunităţii, și nuîmbogăţirii individuale sau profituluiimediat.”

Băncile cooperatiste: sprijin pentru micileafaceri încă din secolul al XIX-lea

13


1514

Cine ar fi crezut că în Pecica, judeţulArad, o localitate cu puţin peste 12.000de locuitori, o mână de oameni va reușisă înfiinţeze nu doar o fermă de bivoli,ci și un centru modern de vizitare?După cinci luni de construcţie, înoctombrie 2013, a fost inauguratCentrul de Vizitare al Fermei de Bivolidin Pecica, un loc în care arhitecturamodernă fuzionează cu informaţiiledespre fermă, tradiţii și atracţii locale,dar și cu tehnologia de ultimă generaţie,graţie unui muzeu digital.

De la panourile 3D cu informaţii desprecentru și despre Pecica, pe care le poţiciti doar cu ajutorul ochelarilor 3D șipână la cele 60 de biciclete cu carevizitatorii pot face excursii în zonă,

Centrul de Vizitare te duce ușor cugândul la muzeele moderne din marileorașe ale lumii.

Muzeul multimedia de la Pecica

Sub atenta supraveghere a arhitectuluiClaudiu Ionescu, clădirea muzeuluimultimedia, inspirată din sculptura„Miracolul”, a lui Constantin Brâncuși,adăpostește tehnologie de ultimăgeneraţie prin intermediul căreiavizitatorii pot explora orice muzeu dinlume. Asta înseamnă că turiștii se potinforma despre mediul înconjurător,tradiţii și istorie, fără a fi nevoie de unspaţiu expoziţional de mii de metripătraţi sau costuri substanţiale de

întreţinere. În plus, muzeul multimedia,despre care Claudiu Ionescu spune că„se ridică de la sol urmând modelulspiralei lui Fibonacci”, având osuprafaţă de aproximativ 125 de metripătraţi, poate găzdui o gamă destul delargă de evenimente, de la prezentări șipână la vernisaje sau expoziţii. Printredotările muzeului se regăsescproiectoare, televizoare și panourilenticulare 3D, dar și o bicicletă cu carese pot face „excursii” virtuale. Pentru căla baza acestui muzeu multimedia a statdorinţa de a fi cât mai eco-friendly, laconstrucţia clădirii s-au folosit sistemece nu poluează mediul înconjurător, iar,prin terasa înverzită de deasupra,constructorii și-au dorit să redea naturiisuprafaţa pe care s-a construit centrul

Pecica, fermă de bivoliși centru de vizitare cu tehnologie de ultimă oră

și, în plus, să ofere vizitatorilor un loc deunde pot admira nestingheriţifrumuseţea Parcului Natural „LuncaMureșului”. Un strop de culoare ecoeste și existenţa unui perete acoperitexclusiv de ferigi. O altă curiozitate amuzeului digital o constituie și ceasulsolar descris de umbra lăsată de clădirepe suprafaţa pardoselii care oînconjoară. Practic, întregul centru esteun ceas solar.

Colaborare România - Ungaria

Complexul a fost construit în cadrulproiectului „Program complex dereabilitare a biotopurilor de sărătură şide apă pe terenuri ocrotite princreşterea şi folosirea speciilorautohtone”, finanţat de UniuneaEuropeană prin Fondul European deDezvoltare Regională şi de cele două

state membre, în cadrul Programului deCooperare Transfrontalieră Ungaria –România 2007-2013. Proiectul estecontinuarea colaborării cu oraşulmaghiar Mórahalom, prin care s-aconstruit și Ferma de Bivoli din Pecica.

Ferma a fost realizată în cadrulproiectului FENNREHAB, o colaborareromâno-maghiară, care avea ca scopreabilitarea teritoriilor ocrotite, cupotenţial economic nevalorificat, princreșterea speciilor de animaleautohtone. În cazul Pecica, specia a fostbivolul, o specie din ce în ce mai rară înRomânia. Ţinerea în aer liber a celor 10bivoli (nouă bivoliţe de lapte și un bivol)a însemnat nu doar niște principiisănătoase de creștere a acestora, ci șireconstrucţia teritoriilor cu costuriminime. Mai mult, pășunatul a avut cascop și revigorarea florei originare dinParcul Natural „Lunca Mureşului”.

Valoarea totală a proiectului prin cares-a construit Ferma de Bivoli din Pecicaa fost de 225.152 de euro.

Centrul de vizitare Pecica a fostconstruit pe o suprafaţă de peste 12.000de metri pătraţi. Suma destinată părţiiromâne prin acest proiect de cooperarea fost de 390.748 de euro, din carefinanţarea nerambursabilă areprezentat 98%. Proiectul decooperare transfrontalieră a avutvaloarea totală de 695.149 de euro.

Pentru că proiectul a fost realizat prinfonduri europene, intrarea e liberă timpde cinci ani și, până acum, au trecutpragul centrului de vizitare câteva sutede turiști curioși. Așa că, dacă vă aflaţiîn zona Aradului, îndreptaţi-vă pașiicătre Centrul de vizitare al Fermei deBivoli din Pecica!

Foto: Florin Arjocu - www.drumliber.ro

Foto: Florin Arjocu - www.drumliber.ro


1716

Rezumat

Printr-un proiect de cooperaretransnaţională între Grupuri de AcţiuneLocală din Austria și Olanda,agricultorii și operatorii din zoneleacoperite de GAL-uri colaboreazăpentru a-și împărtăși cunoștinţeledespre cultivarea cireșilor, precum șipentru a dezvolta produse și oferte deagrement în jurul temei cireșelor.

Partenerul principal a fostNordburgenland plus (Eisenstadt,Austria). Partener GAL a fost KrommeRijn (Woerden, Olanda), iar partenernon-GAL a fost StichtingKersenpromotie Kromme Rijnstreek(Fundaţia „Kromme Rijnstreek”), carepromovează cireașa autohtonă(Utrecht, Olanda).

În regiunea olandeză Kromme Rijn,cultivarea cireșelor are o tradiţie lungă,

iar până în anii 1950, livada de aici, cu osuprafaţă de 190 de hectare, era unadintre zonele principale dedicateculturilor de cireșe din Olanda. După operioadă de declin, cultivarea cireșelora redevenit în prezent o activitateeconomică de bază, an de an apărândnoi livezi. În zona austriacăNordburgenland, cireșele sunt depășitedoar de struguri ca cel mai importantprodus al „Regiunii Florilor de Cireș”,motiv pentru care strategia demarketing a zonei trimite special latema cireșelor, în ideea dezvoltăriiprofilului zonei ca regiune pentrugastronomi.

Obiective comune

Obiectivul general al proiectului esteexploatarea temei cireșei, în vedereaunei mai bune consolidări a identităţiilocale a ambelor regiuni. Mai exact,scopul proiectului este facilitarea unui

schimb de experienţă între agricultori șioperatori turistici. Ambele zone suntconștiente că punctele forte specificefiecăreia oferă oportunităţi de învăţare.Astfel, Kromme Rijn furnizeazăcunoștinţe de cultivare a cireșelor la unnivel înalt (de exemplu, tehnici decultivare, asigurare a calităţii șiîmbunătăţiri conexe) și activităţirecreaţionale ancorate în tema cireșelor,iar Nordburgenland, la rândul său,acordă acces la experienţa proprie înceea ce privește dezvoltarea uneistrategii integrate de promovare, șianume folosirea și promovarea cireșelorca o marcă de calitate a regiunii, înrelaţiile cu publicul și în scop turistic.

Activităţi comune principale

Începând cu anul 2012, au fostorganizate întâlniri bianuale, în aprilieși noiembrie, pentru asigurareaschimbului de experienţă în zonele

Cireșele, prilej de cooperare transnaţionalăîntre Austria și Olanda

menţionate. De asemenea, antreprenorirurali din Nordburgenland au participatla un târg comercial în Olanda. Printreactivităţile comune se numără șirealizarea de materiale promoţionale șipanouri informative despre cireșe,precum și iniţierea planurilor deînfiinţare a unui viitor muzeu alcireșelor sau a unui parc dendrologic.

Schimburile de experienţă au dus laidentificarea metodelor de cultivare acireșelor, au facilitat dezvoltarea deproduse pe bază de cireșe, precum șiorganizarea unor activităţi recreative peaceeași temă. Au fost realizate materialeinformative, panouri pentru agricultoriicare comercializează astfel de fructeproaspăt culese și produse pe bază decireșe, precum și pagini informative peacest subiect în revistele de turism și înziarele locale. De asemenea,cunoștinţele și experienţa austriecilorau fost o sursă de inspiraţie pentruolandezi în dezvoltarea conceptuluiunui muzeu al cireșelor, care va includeo livadă pentru expunerea diverselorvarietăţi locale de cireșe, și înintroducerea unor noi produse pe bazăde cireșe, precum cârnaţi din cireșe,pateu de cireșe și pâine cu cireșe.

Cost total al proiectului: 185.622 deeuroContribuţie FEADR: 105.123 de euroContribuţie naţională: 55.873 deeuroContribuţie privată: 24.626 de euro

Materialul a fost publicat pe website-ulReţelei Europene de Dezvoltare Ruralăși tradus în limba română. Sursa:http://enrd.ec.europa.eu/enrd-static/policy-in-action/rdp_view/en/view_project_11430_en.html


19

știind că poate fi o afacere profitabilă și,mai mult decât atât, mai puţin expusăriscurilor decât cultura viţei-de-vie(într-un an ploios ca acesta, din via de5.000 mp nu s-au obţinut nici măcar 50de litri de vin). Aici este și locul său desuflet unde, la cei 92 de ani, scrie (ceamai recentă carte a sa urmând a fipublicată anul acesta) și ajută, prinstudiile sale, la construcţia celui maiputernic laser din lume, ce va fiamplasat la Măgurele.

„Pentru migdali, nu e nevoie de foartemult efort. Practic, ei se mulţumesc cuce le dă bunul Dumnezeu. Aici suntferiţi de curenţi, solul este cel potrivit,iar temperaturile nu scad niciodatăfoarte mult. Chiar anul trecut am maiplantat migdali pe câteva sute demetri. Am pus sâmburi de migdale șipomii se vor dezvolta puţin mai greu,dar dacă plantezi puieţi, pe care îigăsești în apropiere, la pepiniera de laIstriţa, în trei ani pomii ajung pe rod.

E bine să-i plantezi toamna, ca să aibătimp să intre închegaţi în iarnă. Tottoamna, prin septembrie, se și culegmigdalii. Sâmburii, scoși din capsulaverde ca și învelișul nucii, se pun lauscat. Se pot vinde ca atare sau sepoate scoate miezul, care se introduceîn apă clocotită pentru a fi curăţat depieliţe. Anul acesta, am obţinut oproducţie de 2.500kg/ha. Dacăoamenii ar înţelege că poate fi mairentabil să cultivi migdali decât viţă-de-vie, la Tohani s-ar putea obţine oproducţie importantă, iar afacerea arfi una dintre cele mai profitabile”,spune Mihai Bălănescu.

Într-adevăr, localnicii nu s-au aventuratsă înfiinţeze plantaţii. Dacă în zonă arexista un centru de colectare, poate cădrumul de la producţie la vânzare ar fimai ușor. Profesorul Mihai Bălănescueste de părere că accesarea fonduriloreuropene ar fi benefică pentrupotenţialii investitori, dar oamenii, ori

nu știu să elaboreze astfel de proiecte,ori nu au banii necesari pentru a angajafirme specializate în domeniu.

Primarul comunei Gura Vadului, DanLungu, crede că dacă ar fi puţin școliţiîn domeniu, localnicii poate că s-arîncumeta să valorifice unicitatea zoneiîn care trăiesc. În acest sens, edilulcomunei a iniţiat o colaborare cuUniversitatea de Știinţe Agronomice șiVeterinare (USAMV) din Bucureștipentru a organiza cursuri la careoamenii să afle tot ce este necesar înlegătură cu înfiinţarea și întreţinereaunei astfel de plantaţii. Tot primarul afost, în urmă cu nouă ani, iniţiatorul„Festivalului florilor de migdal”.

Nu doar cultura migdalilor estepotrivită condiţiilor climatologice dinzona satului Tohani, ci și cea asmochinilor și a plantelor de kiwi.

18

La Tohani, unde Mihai Viteazu îiînfrunta pe poloni în octombrie 1600,tocmai s-au cules migdalii. Acest sat alcomunei prahovene Gura Vadului estevestit nu numai prin istoria și poveștilesale, ci și prin climatul mediteranean,cumva exotic pentru aceste locuri, unsat unde primii pomi care dau în floare,primăvara sunt migdalii.

Așezat într-o zonă depresionară, laadăpost de vânturi și beneficiind de unregim pluviometric echilibrat și de unsol calcaros, satul Tohani este un locvestit în ţară pentru cultura migdalilor.Acești pomi, ale căror fructe sunt atât deapreciate în industria dulciurilor, cresc

peste tot prin curţile oamenilor, la felcum în alte zone cresc prunii sau merii.Primăvara, când soarele prinde putere,satul Tohani pare o așezare ce pluteșteîn nori albi și pufoși: sunt florile demigdal, care par să inunde întreagalocalitate. Nu e ogradă în sat unde să nucrească măcar un astfel de pom. Aici,zarzărul, recunoscutul vestitor al zilelorcălduroase, își așteaptă cuminte rândul,lăsându-și fratele de sorgintemediteraneană să dea spectacolulînceputului de stagiune.

Pe lângă pomii răzleţi de pringospodării, există la Tohani și douălivezi închegate, situate în punctul

cunoscut în zonă cu denumirea de„Bagdat”, livezi ce acoperă, împreună, osuprafaţă de aproape două hectare.Vânzarea migdalelor nu se face, însă,către un magazin sau vreo fabrică dedulciuri, ci către intermediari.

Una dintre aceste livezi de migdali îiaparţine renumitului savant român,prof. dr. acad. Mihai Bălănescu.Domnia sa a mărturisit că a înfiinţatlivada în urmă cu zece ani, pe un terende un hectar ce aparţine vechii moșii afamiliei sale. Pe lângă livezile de meri șide nuci și pe lângă plantaţia de viţă-de-vie ce ocupă peste 5.000 de mp,savantul a ales să planteze migdali,

Culturi exotice în Prahova:Migdali la Tohani, în livada savantului MihaiBălănescu


2120

Mierea a reprezentat o sursă importantăde hrană pentru oameni, încă dinpreistorie. Cele mai vechi informaţiidespre miere și albine sunt date depicturile rupestre descoperite deHernandez Pacheco în 1921, în PeșteraPăianjenului din estul Spaniei. Se parecă, la început, oamenii culegeau faguriicu miere din scorburile arborilor. Odatăcu descoperirea focului, fumul areprezentat cea mai bună metodă pentrua îndepărta albinele și a recupera mierea.

Primele mărturii privind practicareaapiculturii în spaţiul carpato-danubiano-pontic i le datorăm lui Herodot (485-421î.Hr.), „părintele istoriei” care, îndrumul său către Sciţia, a aflat de latracii de pe malul sudic al Istrului(Dunărea) că „pământurile de dincolode apă nu pot fi călcate cu ușurinţă dincauza mulţimii albinelor care nu daunimănui îndemn să pătrundă pe acelemeleaguri”.

Xenofon, în lucrarea „Anabassis”,întărește spusele lui Herodot,consemnând la rândul său că „hranageţilor constă în primul rând în miere,legume, lapte simplu sau preparat şifoarte puţină carne, căci credinţa înZamolxes îi oprea”. Naturalistul romanAellianus arată că daco-geţii creşteaualbine pentru miere şi ceară, iar tot ceproduceau în plus vindeau. Tot el spunecă fagurii cu miere erau produseimportante ale comerţului.

În „Istoria românilor”, AlexandruXenopol arată că dacii se îndeletniceaucu agricultura, creşterea vitelor şi cea aalbinelor. Nicolae Iorga, Vasile Pîrvan şialţi istorici au consemnat în lucrările lorcă, în schimburile comerciale, daco-geţiiofereau grâu, miere, ceară de albine şipiei de animale.

Hidromelul (miedul, vinul de miere), afost prima băutură alcoolică fermentată,

cu mult înaintea băuturilor obţinute dinfructele pomilor fructiferi, viţă-de-vie şicereale. Uşor alcoolizat, hidromelul erao băutură care în simbolistica acelorvremuri se încadra printre cele dătătoarede nemurire.

Pentru perioada medievală, existănumeroase izvoare istorice carepomenesc despre comerţul cu bunurialimentare, printre care se numărau șimierea şi ceara de albine. Cronicarulsirian Paul de Alep (1627-1669), aflat învizită în Moldova, menţioneazăconsumul de hidromel: „(…) ei nuîntrebuinţează nici vin, nici ulei, afarăde sâmbăta și duminica, dar ei beaumust de mere. Iar pentru noi, domnul apus să ni se dea, în zilele de miercuri șivineri din post și în timpul acestei primesăptămâni, bere și mied, căci în toatăţara nimeni nu bea apă goală, afarădoar de câţiva.”

Numeroase localităţi din România auprimit denumiri legate de aceastăactivitate: Stupărei, Stupina, Stupini,Stupinii Prejmerului, Ştiubei, Ştiubieni,Prisaca, Prisaca Dornei, Prisacina,Prisăcani, Prisăceaua, Priseaca,Prisecani, Albina, Albinari.

În România există condiţii naturalefavorabile apiculturii şi resurse melifereînsemnate. Printre tipurile de miereîntâlnite se numără cele de rapiţă,salcâm, tei, floarea-soarelui, dar și delavandă, rozmarin, iarbă-neagră, manăde brad, muştar de câmp, lucernă,cimbrişor etc. Mierea este folosită nudoar pentru consum alimentar, ci și într-o multitudine de tratamente cosmetice,iar alte produse apicole (lăptișorul dematcă, polenul, propolisul) au efectebenefice asupra organismului.Lăptișorul de matcă are rol încombaterea oboselii și în refacereaechilibrului psihic, precum și înprevenirea și tratarea unor boli.Propolisul are, printre altele, proprietăţiantioxidante, antiinflamatorii,antimicrobiene și cicatrizante. Polenul se

Mierea ca document istoric

consumă ca supliment nutritiv pentrucreșterea rezistenţei organismului lainfecţii, în vreme ce veninul de albineeste component activ al unor unguentefolosite în afecţiuni reumatismale șinevralgii.

În ultimele decenii se poate vorbi despremodernizarea apiculturii în România șide creșterea producţiei de miere, care, înmedie, este în jur de 20.000 de tone pean.

La nivel naţional, există aproximativ40.000 de apicultori și 1,5 milioane defamilii de albine. Peste 900 dintreapicultori sunt fie certificaţi ecologic, fieîn conversie spre apicultura ecologică.Aproape 80% din mierea ecologicăromânească merge la export.

Întrebuinţări diverse, din cele maivechi timpuri

Civilizaţiile antice foloseau produselestupului în scop nutriţional, medical șiîn cadrul unor ritualuri religioase.Fragmente scrise în limba sumeriană,datând din anii 2100-2000 î.Hr.,menţionează aceste practici. Babilonieniiau continuat să folosească mierea înmedicină, iar în Egiptul antic produseleapicole aveau numeroase întrebuinţări:preoţii utilizau miere și ceară în cadruldiverselor ritualuri; fructele erauconservate în miere, iar în câtevapapirusuri se menţionează folosireamierii în scopuri terapeutice saucosmetice. În India și China antică,mierea și ceara apar în compoziţiaproduselor destinate vindecării.

De la Aristotel, prin tratatul său numit„Historia Animalium”, aflăm că ceara șipropolisul sunt recomandate ca remediuîn tratarea rănilor. Acestea sunt cele maivechi mărturii privind stupăritul șiproducţia de miere. În aceeași lucrare,este consemnată o legendă conformcăreia albinele se nasc din cornutelemoarte, o credinţă destul de răspândităîn lumea antică. Unele scrieri din Greciaantică spun că mierea era servită doar laospeţe, fiind considerată un produs delux, la care oamenii de rând nu aveauacces. Plinius cel Bătrân vorbește înscrierile sale despre diversele utilizări alecerii în medicină, cosmetică, fabricareatăbliţelor de scris și ca mijloc de iluminatcasnic.


2322

În Calendarul Popular, luniioctombrie i se spune Brumărel. Sepovestește că Brumărel e un voinicfrumos cu inima de gheaţă, că umblăcălare peste dealuri, iar în urma luiiarba îngălbenește, copacii își pierdfrunza, iar florile se prăpădesc.

Semne ale cerului și pământului

Înainte vreme, bătrânii satelordeschideau Gromovnicul, deslușeausemnele cerului și ale pământului.Dacă frunzele copacilor cădeau înprima parte a lunii, era semn de iarnă

timpurie și grea, ploaia mocăneascăaducea viscole năprasnice îndecembrie, iar bruma și fulgii răzleţide nea prevesteau zile primăvăraticeîn prima lună a anului.

Citind cerul înstelat, pomii,comportamentul animalelor, ţăraniiștiu de cât fân au nevoie, când trebuiesă semene pământul sau câte lemnede foc să-și pregătească pentru iarnă.Se crede că va fi iarnă grea dacă înnoaptea de Sâmedru oile se culcăgrămadă, șoarecii de câmp se retragspre sat, nucii şi gutuii sunt preaîncărcaţi de rod. Dacă tună înoctombrie e semn de iarnă blândă, iarceaţa deasă înseamnă zăpadă dinbelșug la sfârșit de an.

1 octombrie – SărbătoareaProcoavelor și AcoperământulMaicii Domnului

Prima zi de octombrie se numește„Procoavele” sau „Sărbătoareapărului” în Calendarul Popular. Relictal unei străvechi sărbătorimatriarhale, această zi esteconsacrată unei divinităţi care seregăseşte doar în imaginarul colectiv:„Procoavă” sau „Sfântul Procoavă”,cel care „învelește pământul cuzăpadă”. Era venerat de fete pentru ale acoperi capul cu un păr bogat și detinerele de măritat pentru a le acopericapul cu basma, semn distinctiv alnevestelor în comunitateatradiţională. „Sf. Procoavă acoperăpământul cu un strat de zăpadă; deaceea fetele i se închină, pentru a leacoperi şi lor capul cu belşugulpărului şi pentru a le ajuta să semărite cât mai curând.” (TudorPamfile). Acest transfer simbolic dinplanul universal în cel personal esteadesea prezent în gândirea magică asocietăţilor arhaice. Mai mult,interferenţa ulterioară a fonduluiprecreștin cu cel creștin a dus la unmetisaj interesant, care a stimulatimaginaţia oamenilor din vatrasatului. „Se serbează pentru vite, ca

Calendarul satelor noastreIulia Gorneanu să ne acopere Maica Domnului şi să

ne aibă în pază de toate primejdiile.”(Tudor Pamfile). Trebuie amintitfaptul că pe 1 octombrie calendarulcreștin-ortodox consemneazăsărbătoarea Acoperământul MaiciiDomnului.

14 octombrie: De la miticaSfânta Vineri, la SfântaCuvioasa Parascheva

„Sărbătorile femeiești tare trebuiescpăzite, mai tare decât cele bărbătești,pentru că femeia e mai iute. Într-osărbătoare femeiască, cum e Chirica,Marina, Catrina, Nicuvioasa(Cuvioasa Paraschiva), ia săîndrăznești ceva și-i vedea! Da’ însărbătorile bărbătești, cum e Sf.Gheorghe ori Sf. Neculai etc., chiar săîndrăznești să lucrezi, nu-ţi e nimică,că bărbatul e mai îngăduitor, dupăcum e și Sfântul Soare – el totdeaunaluminează; da’ femeia e ca luna: ea,câteva zile, cât e plină, luminează, căsă vede noaptea ca de la soare, și peurmă iar se pișcă! Ia, uite-te laDochia, amu ce direge! Amu-i ploaie,amu cald, amu vânt, amu iarfrumos; așa-i femeia!” (ElenaNiculiţă Voronca, 1903).

Așa cum se întâmplă în cazul multorsărbători, prăznuirea Sfintei CuvioaseParascheva se suprapune peste osărbătoare autohtonă străveche, alecărei ecouri răzbat în calendarulpopular al românilor. Sfânta Vineriera divinitatea căreia i se închinauodinioară femeile, invocând-o pe 14octombrie pentru vindecarea bolilor,legarea căsătoriilor și nașterea

pruncilor. Sărbătoarea ei se numeaVinerea Mare de Toamnă sau Vinereacelor 12 Vineri, neavând nicioimportanţă în ce zi a săptămâniicădea. Imaginarul popular, influenţatde prestigiul religios al SfinteiParascheva, o descrie pe Sfânta Vinerica fiind o bătrână blajină, îmbrăcatăîn alb, cu un toiag în mână. Esteconsiderată protectoarea animalelorsălbatice și a copiilor. Odinioară erarespectată de toată lumea prin post șirugăciune, era numită ÎmpărăteasaVăzduhului, cea care păzește toatelighioanele pământului, iar oeventuală întâlnire cu ea nu putea fidecât benefică. Copiii o cunoșteau dinpovești și legende, iar descântătoareleo invocau pentru a spori putereatămăduitoare a plantelor de leac.

25 octombrie: Sâmedru -noaptea focului sacru și ziuasoroacelor

Pentru comunităţile păstorești,noaptea de 25 octombrie areînsemnătatea Revelionului pentrunoi. Stâlp de hotar între cele douăanotimpuri pastorale, în această zieste celebrată moartea şi renaşterealui Sâmedru, divinitate de origineindo-europeană, protectoare a tagmeiciobanilor. În imaginarul popular,acesta apare, asemenea lui Sângiorz,purtând cheile vremii la brâu, urmândca de ziua lui să închidă vara cu ocheie, iar cu cealaltă să deschidăiarna.

În această noapte, pe un rug formatdin mai multe straturi de cetină, seînalţă un brad „cât turla besericii de

mare”, apoi se aprinde ca o torţă sprecer. Bătrânii spun că anul ce vine va ficu atât mai bogat, cu cât focul se vaînălţa mai sus în văzduh. Focul esteproiecţia Soarelui pe pământ,simbolul sacru al energiei vitale, alinimii, al puterii de zămislire.

„Hai la focul de Sâmedru!” este maimult decât un îndemn, este chemareacare spintecă noaptea și îi obligă peoameni să împlinească rânduiala.Femeile împart pomeni de sufletulmorţilor, copiii aleargă în jurulfocului, formând cercuri apotropaice,bărbaţii aruncă tăciuni aprinși pestegrădini, într-o străveche invocare aastrului ce se pregătește să intre îniarnă. Vine apoi „Hora lui Sâmedru”,dans circular, solar, care deschidemarea petrecere prin care oameniiintră în iarna pastorală. Când focul sepotolește, copiii sar peste el pentru a fiferiţi de boli, iar feciorii, pentru a-șidezlega cununiile. Fetele de măritat îlinvocă și îl vrăjesc pentru a fi iubite:„cum sar scânteile din jăratic, așa săscânteie și inima lui..."

De Sâmedru, încă se mai organizeazăcele mai importante târguri,iarmaroace și serbări ale toamnei.Pentru oamenii satelor, 26 octombrieera „Ziua Soroacelor”, zi în care,respectându-se reguli nescrise, sepuneau la cale adevărate schimburieconomice cu vecinii de hotar, sefăceau noi învoieli între ciobani, sedădea socoteală pentru cele vechi.Astfel, împlinirea sorocului putea fiprilej de veselie, dar și de ceartă: „LaSângeorz se încaieră câinii, laSâmedru se bat stăpânii”.

Când și-a făcut IA, femeia și-a arătatsufletul, și-a povestit viaţa. Toatesemnele-simbol ţesute sau cusute pe ie,dincolo de ornament, oglindesc stareasocial-statutară a femeii, trăirile ei,vârsta, apartenenţa la un anumit clan,mândria, prestigiul în comunitate,legătura cu lumea nevăzută. Aceastăformă de mesaj – transmisă prin

limbajul ţesografic – este multanterioară oricărei forme de scriere.

Toate IILE autentice sunt neterminate.Femeia din comunitatea ţărănească aconsiderat că perfecţiunea îi aparţinedoar lui Dumnezeu, iar lucrul încheiat șidesăvârșit este de sorginte divină. Astfel,cusătura nefinalizată, precum și

intervenţia cu alt model sau culoare suntdeliberate.

Bătrânele satelor noastre își pregătesc cugrijă IA pe care o vor purta pe ultimuldrum. Spun că numai îmbrăcate în IEvor fi recunoscute de neam și vor putea fiprimite în lumea strămoșilor.

Descoperă IA românească!Foto: Lavinia Cristea


2524

În satul Gornoviţa din Gorj e încănoapte. Dar Gheorghe Ciuncanu nuare somn: se dă jos din pat și merge încamera de lucru. Se apucă să coasă.De 50 de ani este meșter în broderietradiţională gorjeană și nu seconsideră nici acum desăvârșit. „Încăînvăţ, încă exersez. Fac modele dinimaginaţie. Pornesc cu un punct mic,cos în jurul lui pe rotund, apoi dezvoltmodelul în ce direcţie simt nevoia.”Sumanele lui din stofă de aba se vândpeste tot în ţară. „Comenzi sunt foartemulte, numai putere să mai am să lelucrez.”

Printre alţii, a confecţionat și a brodatcostume pentru Elena Ceaușescu,Gheorghe Zamfir, fraţii Dolănescu.„Sumanele mele sunt pline de motivetradiţionale de aici, din Gorj. Şarpele

este râul Tismana, bradul reprezintăpădurile gorjene de brazi, trifoiuleste una dintre cele mai populareplante ale zonei Tismana, iarmelcișorii care împodobesc din plinbroderia se găsesc în tradiţiameșteșugului gorjean de sute de ani.”

Meșterul Ciuncanu se mândrește cuun model anume: un triunghi brodatîn multe culori, despre care spune căreprezintă turla Mănăstirii Tismana.Declară că este ultimul meșter caremai profesează broderia tradiţionalăoltenească. „Nu am cui să lasmoștenire meseria mea. Sper să maipot coase încă mulţi ani de aiciînainte”, mărturisește el cu un aeroptimist. „Brodatul este viaţa mea,pasiunea mea, medicamentul meu.Numai la asta mă gândesc. De-ar fisă mă mai nasc o dată, tot cu asta m-aș ocupa.”

Case istorice

În satul Cartiu, din comunaTurcinești, zorile au început să sereverse. Prima casă trezită din somneste pensiunea Casa Cartianu. Sedeschid larg ferestrele camerelor. Sepregătește micul dejun pentru turiștiicare au petrecut noaptea înăuntru.Domnul Tudor Cartianu iese în grabădin pensiune și parcurge câţiva zeci demetri până la o construcţie cu aspectsimilar, dar cu câteva sute de ani maiîn vârstă - Cula Cartianu, înălţată în1760, din bolovani de râu, de mareleboier Enache Cartianu.

„Familia noastră a deţinut cula pânăîn 1974, tata a fost ultimul care alocuit în culă. Sora mea și cu mineam decis să construim pensiuneaCasa Cartianu special pentru apromova Cula Cartianu, casastrămoșească a familiei noastre.Astăzi, cula este muzeu de portpopular și o arătăm cu dragturiștilor. Pensiunea Casa Cartianupăstrează arhitectura Culei Muzeu

Casa Cartianu, preluând atâtcombinaţia dintre formele rotunde șipătrate ale ferestrelor, cât șiacoperișul unic al culei”, mărturiseșteTudor Cartianu, administratorulpensiunii. Familia deţine alături și omică gospodărie oltenească, cu vaci,porci, păsări, grădini cu legume. Oparte dintre produsele naturale estevalorificată în pensiune.

Pensiunea Casa Cartianu a fostconstruită cu fonduri europene.„Investiţia a fost realizată prinMăsura 313 – Încurajareaactivităţilor turistice, din cadrulPNDR 2007-2013. Valoarea eligibilăa fost de 400.000 de euro. Proiectula fost depus în octombrie 2008 șifinalizat în septembrie 2012, când aminaugurat Pensiunea CasaCartianu.”

În satul Curţișoara, Cula Cornoiu adevenit centrul Muzeului SatuluiGorjean. Cula Cornoiu aparţinesecolului al XVII-lea, fiind construităca locuinţă fortificată, de refugiu dincalea turcilor. A fost restauratăîncepând cu anul 1966 și în jurul săuau fost mutate 30 de case olteneștifoarte vechi, aduse din satelejudeţului Gorj. Tot aici se află și CasaMemorială Gheorghe Tătărescu.Complexul evocă tradiţia portuluipopular și stilul de viaţă oltenesc alsecolelor al XVII-lea și al XIX-lea.

Alte două construcţii fortificaterenumite sunt culele Glogova șiBujoreni, din judeţele Gorj, respectivVâlcea, fiecare purtând numelesatului în care se află. Au fost înălţatedin pietre de râu, cu scop de apărareîn calea jefuitorilor străini, iar deexistenţa lor și-au legat numele mariboieri ai vremurilor trecute:Glogovenii și Bujorenii. Ambele culepot fi vizitate, ele fiind integrate unormuzee de etnografie locală.

Covoarele oltenești

S-a făcut deja ora prânzului. LaBechet, în casa Antoanetei Nadu,munca este în toi. Se lucrează covoareoltenești. S-a urzit, s-a pus iţul, s-aașezat baza și se începe ţesutulpropriu-zis, când firele de lână suntintroduse printre cele de bumbac.Modelul și culorile au fost dejastabilite. „Ornamentaţiile suntinspirate de covoare foarte vechi,tradiţionale: flori cu crenguţe șifrunze, păsări, oameni, formegeometrice și unelte din gospodăriaţăranului. Culorile folosite sunt celedin natură, combinaţiile sunt vesele,mult roșu, vișiniu, alb, bleumarin,verde, negru, galben”, explicăAntoaneta Nadu. Dar ce au așa specialfaimoasele covoare oltenești?„Datează de sute de ani pe teritoriulRomâniei, au două feţe identice, suntnaturale, din lână și bumbac, iarviaţa lor este foarte lungă. Se potfolosi pe perete, pe jos, pe pat, fotolii.Tinerii apreciază acest meșteșug,căci le amintește de casa bunicii.”Pasiunea pentru scoarţele oltenești ourmărește pe Antoaneta Nadu încădin copilărie, când se juca printrefirele urzite în război ale mamei șibunicii. Acum, la pensie, mândria ei oreprezintă covoarele proprii. „În2014, am avut cea mai maresatisfacţie: covorul roșu de gală,pentru Gala Gopo. A măsurat 15metri lungime!”

La plimbare!

În Oltenia, iubitorii de natură șiobiective religioase au mai multetrasee la dispoziţie. LocalitateaPolovragi este locul de pornire, cu alesale bogăţii tradiţionale: mănăstireaPolovragi, Cheile Olteţului, PeșteraPolovragi. Trecând pe sub munte,spre Baia de Fier, merită văzuteCheile Galbenului, Peștera Muierilor,Masivul Parâng. În comuna Crasna,sunt de vizitat numeroase biserici delemn, dar și Schitul Crasna, întemeiatîn secolul al XV-lea. În Defileul Jiului,un punct de atracţie deosebit esteMănăstirea Lainici, întemeiată la1300 de Sfântul Nicodim, apoidistrusă și reconstruită. În comuna

O zi în Oltenia

Foto: Tudor Panduru


2726

Pleniţa, din judeţul Dolj, se găsește unloc unic în ţară: rezervaţia de bujorisălbatici, Poiana Bujorului, dinPădurea Pleniţa. În luna mai, cândînfloresc aceste flori, spectacolul estede vis și atrage mii de oameni, încadrul unui festival ce onoreazăaceastă plantă.

Găleșoaia, satul dispărut alolarilor

În casa lui din Târgu Jiu, meșterul IonRetezeanu a modelat de dimineaţăvase de lut și acum le pune în cuptor,spre a fi arse. Zi de zi, duce maideparte tainele ceramicii satuluinatal, Găleșoaia. Acest sat a fost, sutede ani la rând, unul dintre centrelerenumite de ceramică în lut aleOlteniei, având un specific de culori șimotive. Satul a fost desfiinţat, în urmaexploatărilor de cărbune, iar oameniiau plecat spre orașe, în timp ce caselele-au fost înghiţite de pământ.

Astăzi, Ion Retezeanu se numărăprintre ultimii păstrători ai tradiţieidin satul natal. „Fac tot ce făceauînaintașii mei, tata, bunicul și

străbunicul. De la păhăruţe mici deţuică până la oale de lut pentrusarmale, vase de păstrat apaproaspătă, cești pentru vin, oale devatră – toate produsele funcţionaleale bucătăriei. Am învăţatmeșteșugul în copilărie și de 30 deani îl practic ca meserie.”

Este îndrăgostit de arta părinţilor șide câte ori merge la târguri prin ţarăface adevărate demonstraţii demeșteșug. „Culoarea specifică satuluiGăleșoaia este roșu aprins. Motivelecele mai reprezentative sunt celeflorale, desenate cu humă albă sauneagră pe fond roșu. Pe vasele degătit sunt create diverse modele, fiecu pensula muiată în culoarea roșie,pământie, fie cu degetul arătătorpentru floricele sau linie frântă.”

Poftiţi la masă!

Este vremea mesei. Bucatele sunt dejagata. În satele Olteniei, oameniiconsumă mult pește. S-au deschisnumeroase păstrăvării, atât de multeîncât se organizează SărbătoareaPeștelui. Datorită pădurilor bogate în

castani comestibili, în localitateaPolovragi se ţine SărbătoareaCastanelor, cu bunătăţi din... castane.

În Gorj, masa oltenilor se învârte înjurul principalelor plante ce cresc cuușurinţă peste tot. Se preparămâncare de urzici, mâncare de ștevie,ciorbă de lobodă. Toate ciorbele seacresc cu corcodușe sau aguridă.

Răciturile au luat cu asalt meniurilecelor mai multe dintre pensiunileînscrise în circuitul turistic ruraloltenesc. Peste tot se pot servi piftiigustoase. La casele oamenilor, a fostinventată o combinaţie inedită:sarmale fierbinţi servite cu răcituri șimultă mămăligă.

Tocăniţa reprezentativă este ceapreparată exclusiv din carne de oaie șiceapă, dar oltenii consumă și tocăniţede pui cu multe legume pe vatră,gătite în vase de lut. Puiul estepreferat la ceaun, cu mămăligă dinbelșug. De la masa oltenilor, nelipsitesunt trei elemente: mămăliga, ardeiuliute și ţuica de prune. Altfel, masa nue masă!

Marame sau... cârpe cu ciucuriîmpletiţi

În comuna Polovragi, Mioara Dinoiuîmpletește ciucuri pentru cârpele decap. „La noi, maramele de borangicau fost înlocuite de cârpele negre cuciucuri împletiţi. Nu mai avem deunde să luăm mătase, nu mai avemborangic. Așa că facem cârpe cuciucuri împletiţi. Toate sunt negre,doar modelul împletiturilor variază.Unele modele sunt simple, altele suntfoarte complicate și ajung uneori sălucrez o lună întreagă la o singurăcârpă de cap. Depinde și de material,unele le fac din catifea, altele dinbumbac, altele din ibrișin, un fel demătase răsucită", povestește MioaraDinoiu.

A învăţat meșteșugul ţesătoriei încădin copilărie, iar acum lucrează pecomandă. „Pentru comuna noastră,specific este elementul geac, o desagătradiţională care se caută încă foartemult, dar și șervetul de naș, șervetulde socru și cârpele negre cu ciucuriîmpletiţi.”

Tainele de la Hobiţa

Ziua e pe sfârșite, în satul Hobiţa dincomuna Peștișani. Două case stârnesccuriozitatea, căci ambele își dispută osingură identitate: casa părintească alui Brâncuși. Cea transformată înmuzeu memorial nu este, la origine,cea în care a văzut sculptorul luminazilei, ci o replică a casei originale,reprezentând, la rându-i, o veche casăţărănească. Este situată însă chiar peterenul casei părintești. Adevăratacasă a lui Brâncuși a fost mutată la200 de metri distanţă și din ea au mairămas doar câteva grinzi, ce aparţinmoștenitorilor.

S-a lăsat seara, iar oamenii sepregătesc de culcare. Şi în satulHobiţa domnesc de acum liniștea șiîntunericul. Cu excepţia unei singurecase fără acoperiș, încep să se aprindăluminile în ferestre. Pe hornurilecaselor apar primele spirale de fum.Cu timpul, devin tot mai numeroase.Apoi, ca la un semn, se încolonează șise ridică înspre infinit.


2928

O veche meserie pe cale de dispariţieîn România este cea de opincar.Înainte de 1989, se putea trăi din ea.Opincile, încălţări moştenite de ladaci, se mai purtau înainte de 1989, laţară. Azi, opincile au ajuns obiecte demuzeu.

Opincarul Alexandru Gheorghe Ilincadin satul Orleşti, judeţul Vâlcea, esteunul dintre ultimii opincari din ţară.

Meseria de opincar era învăţată înfamilie.

„Acest meşteşug l-am moştenit de lataică-meu”, spune meşterul opincar.„Eu ştiu de mic copil să lucrez, dar înacea perioadă era multă lume carefăcea opinci. La mine în sat, acum, osingură bătrână mai poartă opinci.Nu ştiu cine mai face opinci, dar amvăzut la vânzare la Mehedinţi. E un

om acolo care face din cauciucuri,sau aşa ceva, şi are oameni din zonăcare au fâneţe, ştiţi, unde se creştefânul pentru animale şi au spus că leeste greu să muncească cu alteîncălţări. Terenul e denivelat şiopinca e tocmai bună, căci seformează după cum e terenul şiapără piciorul.”

A confecţionat sute de opinci.Lucrează la comandă pentru româniidin străinătate şi participă la toatetârgurile de meşteşugari din ţară. Afost invitat în 2013 şi la Sibiu, săpredea la 17 studenţi din New York,printr-un program UNESCO.

„Mă duc la tot felul de evenimente depromovare a tradiţiei noastre. Amfost selectat la Sibiu să arăt lastudenţii americani acest meşteşug.Au plecat fiecare cu câte o pereche deopinci şi au zis că nu au mai simţitaşa ceva în viaţa lor. I-am învăţatcum să le lege, că nu ştiau. Amconstatat că opincile sunt maiapreciate în străinătate decât la noiîn ţară.”

Opinca se făcea pe vremuri din pielede porc. „Porcul trebuia să fie de celpuţin doi ani ca să fie pielea bună.După ce se tăia, porcul era opărit cuapă caldă, apoi se înlătura părul cuun cuţit. Pielea se tăia fâşii şi sepunea la argăsit în coajă de arin. Erascoasă după şapte zile, după care eraîntinsă pe scândură de lemn şi pusăla uscat. Se usca la umbră, iar cândse făcea opinca, pielea era udată şi selucra umedă. Opinca e la fel şi pentrubărbat, şi pentru femeie, şi nu existăcalapod. Înainte, strămoşii ţineau olună-două o pereche de opinci dinpiele de porc, dar cele din piele devită sunt mai rezistente. Acum

OameniAlexandru Gheorghe Ilinca, printreultimii opincari din România

depinde cât mergeau cu ele şi cetreabă făceau. Opinca, dacă eîncălţată azi, nu este pentru asfalt, căse uzează repede. Au cumpărat multeperechi de opinci niște călugări, cicăsă meargă cu ele în munţi. Dar suntși mulţi vânători care le caută, că auobservat că nămolul nu se prinde deele”.

Opincile au fost păstrate în forma lortradiţională în zona Vâlcea, de undeeste meşterul Alexandru GheorgheIlinca.

„Opinca se confecţionează de la vârfcu gurguiul. Tivul opincii se numeşteîngurzit şi se tiveşte până la călcâi,după care se bagă nojiţa şi e bună demers cu ea. Noi, astăzi, facem opincidacice. Cu încreţire la vârf, cu osingură nojiţă, cu deschidere pentruapă: intră pe la vârf, iese pe la călcâi.Tot strămoşii noştri au inventatlanţul de pus la opinci, să nu alunecepe zăpadă. La început, au înfășuratniște obiele mai vechi peste picior,apoi au pus bucăţi de sfoară de-acurmezișul tălpii, dar se rupeau şi s-au gândit la lanţuri subţiri, care ţinani mulţi”.

În atelierul său din sat, opincarul astrâns şi o colecţie de peste 50 deperechi de opinci vechi şi diferitescule de la opincari.

„Mare minune şi cu confecţionatulopincilor ăstora, pe cât de simplupare, pe atât de complicat este. Însădacă o faci cu pasiune, totul devinesimplu”, a mărturisit meşterulopincar, care se mândreşte şi cu oarhivă de fotografii ale artiştilor şi alealtor personalităţi care i-au trecutpragul sau pe care i-a încălţat cuopincile sale pe la diferite târguri şimanifestări culturale din ţară.


3130

deveni tot mai atractivă pentru turiști.Există deja pârtie de schi, există și bazinolimpic, iar noi ne dorim să asigurămclienţilor pensiunii Chalet Hovel șicondiţii de agrement.”

Arhitectură tradiţională cu aspectmodern

Sursa de inspiraţie a pensiunii ChaletHovel a reprezentat-o arhitecturaromânească din satele bucovinene. Laaceasta s-au adăugat experienţaprofesională a soţilor Hison, spiritul lorenergic și tânăr și călătoriile prin lume.„Am fost la multe târguri, am colindatsatele românești și am petrecutvacanţe și în afara ţării. Aici, încomuna Mănăstirea Humorului, am

dorit să respectăm tradiţia, dar într-omanieră originală, modernă, astfel cădesignul exterior este o reinterpretarea arhitecturii tradiţionale românești,”dezvăluie Elena Hison.

Casa are parter și etaj, iar la exteriordispune de un pridvor tipic arhitecturiiromânești. Decorurile interioarereflectă o atmosferă caldă, cunumeroase elemente tradiţionale, darreinterpretate în stil provensal.Mobilierul a fost realizat de meșterilocali, după modele create de ElenaHison.

Pensiunea are la etaj cinci dormitoarecu băi proprii, iar la parter se află unliving foarte spaţios și o bucătăriecomplet utilată. „Cel mai mult iubesc

șemineul”, se confesează Elena Hison.„Reprezintă și el tot o creaţiepersonală.”

Spiritul pensiunii Chalet Hovel

„Dacă ar fi să descriu într-un cuvântspiritul Chalet Hovel, aș alege cuvântul«acasă». Asta simt eu când măgândesc la cabană și asta simt șituriștii care ne-au trecut pragul. Cutoţii ne spun că se simt ca acasă. Leplace absolut totul, de la amenajărileinterioare ale casei până la linișteazonei, faptul că pensiunea e ușoraccesibilă, dar în același timp este șiretrasă, asigurând intimitate șiodihnă.”

Cei care trec prin faţa cabanei ChaletHovel, din comuna MănăstireaHumorului, se opresc în loc, uimiţi.

„Ne bat oamenii la poartă, vor să intreși să vadă casa pe dinăuntru",mărturisește Elena Hison, proprietarapensiunii construite cu fondurieuropene, într-un stil care îmbinăelemente ale arhitecturii tradiţionale cuo viziune modernă asupra spaţiilor delocuit.

Începuturile Chalet Hovel

Elena și Ciprian Hison sunt arhitecţi demeserie, originari din Suceava. După ceani la rând au proiectat construcţiiagroturistice pentru clienţi din diferitepărţi ale României, au început să visezeși la o pensiune a lor, un loc care să lereflecte talentul, personalitatea șiexperienţa. Moșteniseră pământ într-ozonă de vis, la ţară, chiar în vecinătateaMănăstirii Humorului. Acolo s-au decissă ridice o pensiune pe gustul lor.

„Terenul este superb amplasat, chiar

lângă mănăstire, și ne-a inspirat săconstruim ceva special, după inimilenoastre. Am înălţat pensiunea ChaletHovel cu mult suflet, dar și cu... sufletulla gură”, își amintește Elena Hison.

Din clipa în care au decis săconstruiască propria pensiune și pânăîn momentul în care și-au împlinit visulnu au trecut nici măcar doi ani. „Un ande zile a durat până am construitcabana în mintea mea. Am proiectatfiecare mic detaliu, de la arhitecturăpână la amenajările interioare.Absolut fiecare centimetru al casei mil-am închipuit, timp de un an. Atuncicând ne-am apucat propriu-zis săconstruim, știam cum avea să aratefiecare colţișor al cabanei ChaletHovel. După alte șapte luni, era gata.Ne-am văzut visul cu ochii.”

Fonduri europene prin PNDR

Soţii Hison au accesat fonduri europeneprin Măsura 313 a ProgramuluiNaţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013. „Nu a fost tocmai ușor, dar a

meritat din plin. Din fericire, noiaveam deja experienţa clienţilor noștricare accesaseră fonduri europene, deciștiam cam ce urmează. E dificilă fazaactelor, sunt foarte multe hârtii de caretrebuie să faci rost, având termenelimită strânse. Pe noi, acest lucru necam speria, căci suntem foarte ocupaţiși părea aproape imposibil să găsimtimp de alergat după acte.”

„Este nevoie și de un consultantfinanciar. Aș sfătui pe toţi cei caredoresc să beneficieze de aceastămăsură să-și asigure asistenţă pepartea economică și de ajutorul unuiarhitect cu experienţă. Astfel, lucrurilevor deveni mai simple.”

Aveau nevoie de 100.000 de euro. Pânăla urmă, s-au încadrat într-un bugetceva mai mic. „Am accesat suma de69.000 de euro. Suma aceasta ne-aajuns fix pentru construcţia cabanei.”

Râzând, Elena Hison își amintește celemai plăcute momente ale construiriicabanei Chalet Hovel: „Era minunatcând intrau banii în cont. Noi aveamtoate sumele personale deja investite șiașteptam procedura de plată cusufletul la gură. Când am văzutpensiunea terminată, am uitat însă degreutăţi și de clipele dificile. A meritattot efortul și acum recomand tuturor săacceseze fonduri europene.”

Privind la ce au realizat, soţii Hison segândesc serios ca în viitor să depună unnou proiect de finanţare. „Cu ajutorulfondurilor europene am reușit săterminăm construcţia, însă vrem săaccesăm bani și pentru amenajareaexterioară, pentru o zonă de agrement,mai ales că în viitor, sperăm noi,localitatea Mănăstirea Humorului va

Chalet Hovel, pensiune realizatăcu fonduri europene:Reinterpretare modernă a arhitecturii tradiţionale- opera unor tineri arhitecţi din Bucovina


3332

Atunci când alegi să faci pomiculturădupă ce ani buni ai lucrat în mină, nupoţi să fii decât curajos, iar BiroSandor este genul acesta de om.Inspirat din experienţă agricultorilordin Ungaria, fostul miner a înfiinţat în2001, în localitatea Ip, din judeţulSălaj o livadă superintensivă de meri.Pe scurt, într-o astfel de livadă pot fiplantaţi, pe trei hectare, în jur de3.000 de pomi fructiferi, în timp ce olivadă intensivă presupuneaproximativ 1.200 de pomi.

Povestea lui Biro Sandor (61 de ani)începe pe vremea când era inginer, lamina de lignit Voievozi. În 1997 a fostdisponibilizat. Avea 45 de ani,compania îi dăduse șase salariicompensatorii, dar știa că banii nu-ivor ajunge pentru mult timp. Așa căși-a deschis un magazin. În 2001 aajuns în Ungaria ca translator pentru

un prieten, la un târg de toamnă.Acolo a intrat în contact cu otehnologie care numai ce apăruse înUngaria: livezile superintensive demare productivitate.

S-a întors cu gândul că vrea să încerceconceptul și în România. Și-a strânseconomiile, a luat un împrumut de labancă, a făcut analize de sol, și-a luataprobările de mediu și a început olivadă mică, de aproape două hectare,în Ip, pe care a ajuns să cultive vreo 15soiuri de mere. Densitatea pomilorera de vreo trei ori mai mare decâtîntr-o livadă obișnuită. Pomii plantaţiîn primăvară erau plini de rod în vară-toamnă, în condiţiile în care o livadănormală dă rod abia după patru-cinciani, după cum spune pomicultorul.După o perioadă, Biro Sandor și-aextins livada la 10 hectare, ajungândși la producţii de 60 de tone pe hectar,

la anumite soiuri de mere.

Cum se îngrijește o livadăsuperintensivă? Simplu: pomilor li setaie o parte din ramuri, astfel încâtseva să se ducă direct în fruct, fără săse irosească în restul copacului.

Inovaţie în livadă

Biro Sandor nu s-a limitat doar laconceptul livezii superintensive.Pentru că îi era teamă ca grindina sănu îi distrugă livada, Biro Sandor aamplasat pe întreaga suprafaţă a celorzece hectare plase antigrindină.Investiţia pentru acoperirea celor 10hectare cu sistem de protecţieantigrindină a costat 120.000 de euro,bani împrumutaţi de la bancă. Ideeaa dat roade pentru că, la primagrindină, livada sa a avut zero daune.Fostul inginer miner a început săofere consultanţă în domeniullivezilor superintensive și, foarterepede, modelul său și-a făcut loc însute de hectare de livezi din Mureş,Bistriţa, Galaţi, Alba, Arad, Bihor,Satu Mare şi Prahova. Firma sub careSandor administrează livezile senumește Sălaj Plant.

La capitolul mândrii personale, BiroSandor se poate lăuda cu Medalia„Meritul Agricol", oferită de TraianBăsescu în 2007. Acum este ajutat înafacere de fiul său Istvan și speră săpoată duce iniţiativa sa în cât maimulte orașe din România.

Ce trebuie să știi despre livadasuperintensivă

• Densitatea pomilor este de 3 ori mai

De la miner la pomicultor

mare decât într-o livadă obișnuită;• Pomilor li se taie o parte din ramuri,astfel încât seva să se ducă direct înfruct, fără să se irosească în restulcopacului.

Livada de meri a lui Biro Sandor nu esingura de tip superintensiv dinRomânia.

În 2005, inginerul Petre Eremia a puspe picioare o livadă de acest fel, înlocalitatea Însurăţei, judeţul Brăila,lângă Lacul Rezi. A pornit de la cinciha de livadă superintensivă pe care acultivat cireși, pruni, meri și peri,ajungând în 2009 la 70 de hectare, iarîn prezent, la aproximativ 90 de ha înregim superintensiv, din întreagasuprafaţă de 200 de hectare. Între

timp, soiurile de pomi s-auschimbat: acum, la fermapomicolă de la Lacu Rezi seproduc superintensiv cireșe, mere,piersici, prune și caise, iarcantităţile rezultate suntsemnificative. De exemplu, anultrecut, pe suprafaţa liveziisuperintensive s-au produs în total120 de tone de cireșe, 100 de tonede piersici și prune, 800 de tonede caise și tot atâtea de mere.

Majoritatea fructelor sunt livratecătre supermarketuri din câtevaorașe ale ţării, precum Iași,Suceava, Craiova sau București.


34

În ţinutul Dobrogei, ars de soare șibătut de vânturi, s-au așezat și au prinsrădăcini tătarii exilaţi din stepeleCrimeii. S-au format în timp chiarfamilii mixte, cu localnici denaţionalitate turcă sau chiar română,dar aprigii urmași ai Hoardei de Aur nuși-au pierdut identitatea. Și-au păstratîn mare parte limba, tradiţiile,obiceiurile și spiritul liber.

În comuna Mihail Kogălniceanu,numită cândva Kara Murat, adică„Murat cel Negru”, comunitatea tătarănumără aproximativ 100 de familii.Sunt oameni gospodari și de treabă. Și-au păstrat obiceiurile pe care le-aumoștenit de la strămoșii lor ce s-austabilit pe aceste pământuri. Unii dintreei mai practică și acum meșteșugurivechi, ce pot fi găsite numai în acest colţde ţară.

Ialcin Mustafa are 47 de ani și esteasistent veterinar. De la bunicii tătaridin partea mamei a deprins meșteșugulpreparării sugiucului, un cârnatcondimentat pe care îl poţi mânca doarîn Dobrogea. Ai zice că sugiuc, babic,ghiudem – totuna, dar preparatultătărăsc e doar un „frate” almezelicurilor turcești.

În vreme ce ghiudemul combină carnea

de oaie cu cea de vită, iar babicul se faceintegral din carne de oaie, sugiucul esteun produs făcut exclusiv din carne decal. Și e normal, că doar vorbim detătari, iar calul, așa cum ne arată istoria,este aproape parte din fiinţa acestuipopor.

Dacă babicul și ghiudemul se producatât în gospodăriile oamenilor, cât și lascară industrială, sugiucul nu poate figăsit pe rafturile magazinelor. Îl mai facdoar tătarii ca Mustafa, păstrători detradiţie, la ei în ogradă.

Apoi, nu-l găsești tot timpul anului.Abia după ce pică bruma, dinnoiembrie, începe migăloasa aventură.

Mustafa și unchii săi pregătesc sugiuculca la carte: sacrifică animalul, lasăcarnea la zvântat cel puţin 24 de ore,după care o toacă prin sită mare, ocondimentează cu sare, piper, cimbru,usturoi și ciușcă tocată, adică ardei roșiidin cei mai iuţi. Și iar lasă carnea să seodihnească vreo zi și-o noapte, să seîntrepătrundă bine aromele. Abia apoiamestecul e gata să fie introdus în maţede vită, ce se așază cuminţi pe culme, înbătaia vântului, pentru alte câteva zile.Nici strop de apă nu se pune într-unsugiuc tradiţional, pentru că altfel s-arstrica textura cărnii, explică Mustafa.

Carnea de cal nu se compară cu nicioalta. N-are nevoie de adaosuri. Cei mainerăbdători pot mânca sugiucul așa,crud, adică neafumat, prăjit în tuci caorice cârnat. Uneori, Mustafa afumăsugiucul. Modelează maţele în formă depotcoave și le așază între două straturide pânză de bumbac și le presează cuajutorul unei sticle. După ce se usucă osăptămână sau chiar două, sugiucul estenumai bun de afumat.

Mai sunt doar doi-trei localnici care știusecretul preparării acestui delicioscârnat din carne de cal. „Eu am păstratreţeta așa cum o știu de la bunicii mei,și ei de la bunicii lor, și așa maideparte. În primul rând, trebuie făcutcu mare grijă, în condiţii de igienă dincele mai bune. Din acest motiv, îlpreparăm iarna. Apoi, trebuie să știisă-l condimentezi. Dacă exagerezicondimentarea, îi strici gustul. La 100de kilograme de carne se pun numai100 de grame de piper, de exemplu. Noisuntem tătari, avem calul în suflet. Șicând preparăm ceva din carnea lui, ofacem cu respect. Cine a mâncat sugiucfăcut de mine, nu-l mai uită!”, spunemândru tătarul.

Mai știe el și alte reţete cu care sefălește, cum ar fi reţeta de kază. Făcutdin carne de cal tânăr, acest preparatare în compoziţie grăsimea și carnea depe burta animalului și este condimentatcu sare, piper și usturoi. La kază, totulse face manual. Carnea este tocată cusatârul, iar maţele de cal se umplu cumâna. Ca și sugiucul, și acest preparatse pune la zvântat, apoi se fierbe. Prinpartea locului e considerat o delicatesă.

Ca să nu se piardă tradiţia, Mustafa îi vaîmpărtăși secretele fiului său, elev înclasa a X-a la un liceu cu profilalimentar. Chiar dacă fiul meșteruluitătar a ales să înveţe tainele cofetăriei,un meșteșug în plus nu strică niciodată!

În comuna lui „Murat cel Negru”,Tătarii păstrează tradiţia preparării sugiucului

35

Foto: Descoperă România

Foto: Descoperă România


3736

Dan Vodnar este un tânăr cercetătorde la Universitatea de Știinţe Agricoleși Medicină Veterinară (USAMV) dinCluj Napoca. La doar 31 de ani, afinalizat studii de postdoctorat laUSAMV și a obţinut mai multe premiiinternaţionale pentru invenţiile sale.Este cercetător din 2007, când abeneficiat de o bursă de studiidoctorale în Germania, din parteaFederaţiei Germane de Mediu, laInstitutul Leibniz pentru Agriculturăși Inginerie Potsdam-Bornim, unde a

făcut cercetări de laborator desprefermentaţii lactice în vederea obţineriiunei cantităţi mari de acid lactic.Atenţia sa s-a concentrat asupraizomerului L, care are aplicabilitateatât în industria alimentară, cât și înindustria textilă și în cea abioplasticului. Cu cât ai o cantitatemai mare de acid lactic, cu atât poţi săobţii o cantitate mai mare debioplastic, care se degradează într-untimp foarte scurt (circa cincisăptămâni în compost), spre

deosebire de plasticul utilizat înprezent în industrie, care sedegradează în circa 150-200 de ani.

Au fost șase luni de muncă intensă, cuun program draconic, de la șasedimineaţa până la două noaptea,aproape zilnic, în schimb de tură cuun cercetător neamţ, pentru asupraveghea în permanenţăbioreactoarele, într-un mediuextrasteril – altfel toată munca riscasă fie în zadar.

Deși a primit oferte de a lucra înstrăinătate, în 2011 s-a întors înRomânia și s-a angajat ca asistentuniversitar la USAMV din Cluj și laInstitutul pentru Știinţele Vieţii.Motivul? „Un fel de patriotism, legatde oamenii din jur, de familie, deprieteni. Cred că poţi să reușești și înRomânia și, în plus, nici în Occidentnu este chiar atât de ușor pe câtpare”, a spus cercetătorul.

După ce s-a întors în ţară, a început sălucreze cu bacterii probiotice –microorganisme prietenoaseorganismului, aflate în diversealimente, care au efect benefic la nivelintestinal, nu rezistă PH-ului dinstomacul nostru, fiind afectate desucul gastric. În urmă cu doi ani, acreat un jeleu vegetal cu bacteriiprobiotice microîncapsulate, produsbrevetat acum și recomandat inclusivcopiilor și persoanelor diabetice, fiindpe bază de cătină, afine și fructe depădure. „Îl fac la cutie și obișnuiescsă-l ofer sub formă de cadou

personalizat, pentru că este unprodus sănătos, o alternativă laprodusele probiotice de origineanimală. Îl recomand din toatăinima”, spune Dan Vodnar.

O altă invenţie a sa care a atras atenţiaeste ambalajul bioactiv cu acţiuneantimicrobiană. Prin acest ambalaj, sereduce flora microbiană de pesuprafaţa produselor din carne dincategoria „gata de consum”. Foliilesunt realizate exclusiv pe bază decompuşi netoxici și sunt formate dinpolimeri naturali, extrași din cochiliamelcilor și din alge, cu biomoleculedin ceai verde, busuioc, mentă saualte feluri de plante. Sunt o alternativăla ambalajele existente pe piaţă,nemaifiind nevoie de adăugarea unorcantităţi mari de aditivi chimici, detipul E-urilor, pentru conservareaproduselor. Experimentele s-aurealizat în laborator pe chifteluţe, feliide șuncă și bucăţi de carne tratatetermic. Ideea a pornit de la faptul căastfel se poate preveni infestarea cuListeria, o bacterie care provoacălisterioza, boală responsabilă de 15-30% dintre decesele provocate detoxinfecţii alimentare, în SUA.

Dan Vodnar a mai creat o etichetă,care se poate aplica direct pe fructesau legume, având o acţiuneantimicrobiană. Prin spălarea cu apăa fructelor, aceste etichete sedezintegrează (biopolimerii utilizaţiau proprietatea de a reţine apa), iarbiomoleculele active cu activitateantimicrobiană încorporate înetichete sunt eliberate şi reducnumărul germenilor de pe suprafaţafructelor.

Din păcate, aceste invenţii nu au fostvalorificate până acum. Motivul esteacela că tânărul cercetător nu poate săse ocupe în același timp și de

cercetare, și de vânzări. Recent, a fostcontactat de un întreprinzător dinBucurești, interesat de un parteneriat,pentru promovarea produselor sale,în industria de profil sau însupermarketuri.

Până acum, doar vreo două-trei firme,din SUA și Germania, s-au arătatinteresate de oportunitatea produceriiambalajelor antimicrobiene, dardecizia de a investi nu a fost luată,deocamdată, pentru că ar fi necesarămodificarea liniilor de producţie.

Vodnar a primit Premiul DanubiusYoung Scientist Award 2014, acordatde Ministerul Federal Austriacpentru Știinţă și Cercetare, încolaborare cu Institutul pentruRegiunea Dunării și Europa Centrală,unor personalităţi cu rezultate

știinţifice remarcabile din zonadanubiană. De asemenea, a primitdiplome de excelenţă și medalii laSaloanele Internaţionale aleCercetării, Inovării şi Inventicii dinultimii ani.

Dan Vodnar crede că doar cercetătoriicare au proiecte reușesc să sedescurce financiar în România. Statulpune la dispoziţie fonduri destul depuţine, în urma evaluării proiectelorde către Ministerul Educaţiei șiCercetării, dar, din fericire, existășansa accesării fondurilor europene.Pentru a crea ambalajul bioactiv cuacţiune antimicrobiană și eticheta, aprimit fonduri de câte 10.000 de euro,dar aceste produse pot fi îmbunătăţiteîn continuare, dacă va exista interespentru dezvoltarea lor, susţinetânărul cercetător.

Tânărul cercetător român Dan Vodnar,premiat la nivel internaţionalPrintre invenţiile sale: ambalajulantimicrobian natural


3938

O fermă de vaci din comuna olteanăRușănești, cum doar prin ilustrateledin Elveţia mai poţi să vezi, reprezintăun exemplu de bună practică însectorul afacerilor agro-zootehnicedin România. Tânărul întreprinzătorFlorin Chirea a considerat că, în timpce unii pribegesc pe meleaguri străinepentru a-și face un rost, iar alţiiașteaptă norocul să le bată la ușă, elpoate să pornească o afacere serioasă,aducând pe teren propriu banii depeste hotare.

Afacerea familiei Chirea pornise dinanul 1999, când tatăl lui Florinpreluase o veche secţie de mecanizarea fostului CAP, ale cărei utilaje eraudeja depășite din punct de vederetehnologic. Patru ani mai târziu, cândși-a terminat studiile, Florin Chirea apreluat frâiele afacerii. Ferma maideţinea, în perioada respectivă, 600de hectare în arendă și o moară decereale cu capacitate mică deprocesare. Tânărul a înţeles repede căutilajele vechi din dotare nu l-ar fi

putut ajuta prea mult să facăperformanţă, iar seceta din acei anil-a convins că are nevoie deechipamente puternice și fiabile ca săpoată răzbate. Așa că, dintr-o nevoiestringentă, a început aventuraaccesării de fonduri europene.

A început cu un proiect SAPARD, princare S.C. Agro Chirea S.R.L. aachiziţionat utilaje pentru culturavegetală. Din dorinţa de a aducevaloare adăugată produselor agricole

prost plătite, Florin Chirea a demarat,în anul 2008, un proiect prinProgramul Naţional de DezvoltareRurală 2007-2013, cu o valoareeligibilă de aproximativ 1.700.00 deeuro, din care 55% contribuţieeuropeană, pentru înfiinţareaactivităţii de zootehnie. În acest fel aachiziţionat echipamente și utilaje șia construit un adăpost pentru 300 devaci de lapte, o sală de muls și lagunepentru depozitarea dejecţiilor.

Rezultatele au fost spectaculoase.Suprafaţa de teren arabil exploatatăde societate s-a triplat, calitateaproduselor agricole a crescut, iarnumărul angajaţilor s-a dublat. De lamulsul manual, cu mult efort șieficienţă scăzută, s-a ajuns la unproces computerizat. Cele 120 delocuri de muncă de la fermăreprezintă un mare beneficiu pentrucomunitate, iar perspectivele promitposibilităţi și mai mari. Chiar dacărezultatele financiare nu au apărut„de azi pe mâine”, timpul a dovedit căeste o afacere profitabilă, care creștean de an.

Florin Chirea mărturisește că nu afost un drum ușor, dar cu siguranţă ameritat efortul. A fost greu pentru că,la vremea respectivă, băncile priveaucu reticenţă acordareaîmprumuturilor pentru agricultură, ozonă sensibilă aflată parţial la voianaturii. Cu timpul, însă, mentalităţiles-au schimbat și în acest sens, iarbăncile sunt cele care propun astfel departeneriate.

În prezent, ferma de vaci din comunaRușănești, judeţul Olt, deţine peste700 de capete de bovine, majoritateacumpărate din Olanda, dintre care300 sunt vaci de lapte. Toatăactivitatea este mecanizată, cutehnologie de ultimă generaţie.

Producţia totală zilnică de lapte estede aproape 5.000 de litri, iar fermaeste furnizor permanent al unei marifabrici de procesare a laptelui dinRomânia. Societatea exploatează2.500 de hectare de teren arabil șideţine tehnologie pentru exploatareaa 5.000 de hectare.

Anul trecut, S.C. Agro Chirea S.R.L. asemnat un alt contract de finanţareprin PNDR, de data aceasta pentrudezvoltarea sectorului de creștere abovinelor de carne și pentrueficientizarea activităţii de producerea cerealelor. Proiectul, în valoare de1,5 milioane de euro, se află, înprezent, în faza de achiziţii.Contribuţia firmei este de 700.000 de

euro, iar finanţarea nerambursabilăeste de 800.000 de euro.

După toate experienţele prin care atrecut, tânărul întreprinzător este maihotărât ca niciodată să nu se opreascăaici. „O astfel de activitate este foarteintensă și sunt solicitat 12-14 ore pezi, dar merită orice sacrificiu. Nusimţi niciodată oboseala, dacă faciceea ce-ţi place! În continuare dorimsă depunem și alte proiecte cufinanţare europeană, dar tot pentruactivităţile pe care le cunoaștem și lestăpânim”, spune Florin Chirea.

ExperiențeFerma meaUn succes al accesării fondurilor europene înRușănești, Olt:Ferma de vaci a tânărului Florin Chirea,tehnologie modernă și 120 de locuri de muncă


4140

În localitatea Tâmboieşti, dinVrancea, Gina şi Ovidiu Podosu nu aumai avut concediu de 22 de ani. Darnu se plâng. Sunt proprietarii uneiafaceri cu produse textile în care auinvestit muncă, pasiune, fondurieuropene şi mari speranţe de viitor.

„Am început afacerea imediat dupăRevoluţie. Acest moment istoric penoi ne-a ajutat, ne-a deschis lapropriu spre lume. Ne-am făcutfirma şi ne-am prezentat la licitaţii.Timp de opt ani am onorat comenziîn ţară, pentru Ministerul de Interneşi Ministerul Apărării Naţionale. Amcroit uniforme pentru poliţişti,jandarmi, armată. Încet-încet, amintrat pe piaţa europeană, amînceput să onorăm comenzi dinafară. Astăzi, lucrăm doar pentrustrăini. Abia facem faţă comenzilor”,ne-a mărturisit Ovidiu Podosu.

Firma Podostyle

Firma Podostyle are, la exterior, aerul

unei gospodării de oameni muncitori.Aici locuiesc soţii Podosu şi fiul lor de26 de ani, aici se găsesc atelierele delucru şi aici doamna Podosu îngrijeşteo minunatã grădină de flori. Atelierelesunt spaţioase, împărţite în salamaşinilor, biroul de programare şisălile de confecţii. „Avem 15 maşinimoderne. Aproape că lucreazăsingure. Funcţionează pe baza unuisoft de calculator. Este suficient unsingur programator pentru camaşinile să-şi facă treaba”, spunedomnul Podosu.

Stil de muncã

Firma Podostyle onorează, în medie,patru sau cinci comenzi pe lună,fiecare fiind între minimum 500 debucăţi și maximum 32.000 de bucăţi.Pe doamna Podosu am găsit-o în salade confecţii, cu braţele încărcate depulovere. „Fără muncă nu se poate.Respectarea termenelor de predare aproduselor este esenţială în afacereanoastră. Cei din afară nu acceptă

abateri de timp sau calitate”, a maispus Gina Podosu.

Parteneri de afaceri externi

Prima comandă externă onorată defirma Podostyle a fost către H&M:jachete de copii. În prezent, suntrecunoscuţi pe plan extern pentruseriozitate. „Lucrăm cu firme maridin toată lumea. Italienii sunt cei maistricţi, nu acceptă abateri nici măcarmilimetrice. Totul este măsurat şicontrolat la sânge. În schimb, şi eionorează plăţile în acelaşi stil,extrem de corect şi serios. Din Italialucrăm cu Benetton şi Mazoletto; dinFranţa lucrăm cu Etam şi Cleves, dinGermania – cu Klingel şi C&A. DinIrlanda şi Norvegia avem cererimari de pulovere foarte groase, iarpentru Anglia onorăm comenzi alefirmelor H&M şi Next.”

Forţă de muncă

Soţii Podosu cred că numai muncacinstită poate da, cu adevărat, roade.„Muncă, pasiune, dedicaţie: fărăacestea nu se poate. Nu angajămneapărat oameni cu experienţă, ci cudorinţă de perfecţionare. Pe cei maimulţi îi învăţăm noi tainele meseriei,iar primii paşi sunt foarte simpli.Avem 26 de angajaţi cu carte demuncă, unii de la Calafat, unii de laCosteşti, de dincolo de Buzău. Facnaveta cu trenul, iar ca să vină de lagară trimitem noi maşina după ei”,povesteşte domnul Podosu. Salariilese dau în funcţie de puterea de muncăa fiecăruia. „Ne plătim oamenii înmod cinstit, pe fiecare după câtmunceşte. Depinde numai de ei câtcâştigă.”

Fonduri europene

Firma Podostyle lucrează cu maşinimoderne, achiziţionate cu fondurieuropene. Proiectul soţilor Podosus-a numit „Achiziţii de utilaje deultimă generaţie” şi a început anulacesta. Mașinile au și ajuns la firmă,iar costul lor trebuie achitat până lasfârșitul lunii octombrie. Din bugetulproiectului, 70% reprezintă fondurilenerambursabile și 30% cofinanţareafirmei Podostyle. „Din 2007intenţionăm să depunem un proiectde acest gen. Am ezitat, crezând că efoarte greu, dar s-a dovedit uşor.Condiţia de bază stă în acte. Te daipeste cap şi faci rost de ele atuncicând ţi se cer”, susţine Gina Podosu.

Firma Podostyle se pregăteşte de unnou proiect cu fonduri europene.„Abia aşteptăm să-l terminăm peacesta, pentru a depune altul. Temava fi «Crearea de locuri de muncã înmediul rural». Asta ne intereseazăcel mai mult. Dorim să atragem câtmai mulţi tineri cărora să leasigurăm o meserie aici, în ţară, casă nu mai plece peste hotare.”

Speranţe de viitor

Speranţele de viitor se leagă de fiullor, care urmează să preia frâieleafacerii. Dar nu oricum: „Afacereaasta este viaţa noastră, e totul. Îlpregătim pe fiul nostru să o ducă maideparte, aşa cum trebuie: cu

dragoste pentru meserie şi cu iubirede oameni. Trebuie să aprecieze peomul care munceşte pentru el.”

Livrare cu steag românesc

Din tot procesul de muncă al firmei,pentru soţii Podosu momentul cel maifrumos rămâne livrarea: „Nu ştiţi câtde frumos poate fi când vine tirul săia comanda noastră, să o ducă pestehotare. Eu pregătesc pachetul, care efoarte mare şi îi pun steguleţ:tricolorul românesc. Este satisfacţiamuncii noastre că tirul acela, atât demare că nici nu poate întoarce pestrada principală din Tâmboieşti,pleacă din curtea noastră cu unpachet pe care se află tricolorulţării.”

Afacerea meaPodostyle: firmă de textile la Tâmboieşti, livrăricu tricolor peste hotare


4342

Grupul producătorilor de cartofi ŢaraFăgărașului s-a constituit în anul 2004, afost acreditat în 2006 și în prezentcuprinde 70 de producători din domeniu(persoane fizice și juridice), care și-auunit forţele pentru a obţine venituri maimari din valorificarea producţiei decartofi din zonă.

Cleonic Sucaciu, administratorul S.C.Preluarea, Prelucrarea, ComercializareaCartofului Ţara Făgărașului S.A., spunecă producătorii își creează singuriavantajele, pentru că reușesc săvalorifice în comun marfa, având accesmai ușor la negocieri, obţinând preţurimai bune pentru vânzarea cartofilor.

Deși există acel ajutor din parteastatului, cuprins, timp de cinci ani, între2% și 5% din cifra de afaceri, la grupulacesta de producători nu s-a aplicat,pentru că nu sunt îndeplinite criteriilenecesare – respectiv ca 75% dinproducţie să fie vândută prinintermediul grupului. Este foarte greu laun număr atât de mare de membri sărespecţi această condiţie, spune Sucaciu.

Grupul a reușit să obţină, însă, în 2009,o finanţare europeană de 1,3 milioane deeuro pentru dotarea unor depozite cuutilaje specifice pentru procesarea șiambalarea cartofilor, în satul Viștea deSus, din judeţul Brașov. De atunci,

grupul nu a mai depus proiecte pentrufinanţare europeană.

Potrivit reprezentantului grupului, anulacesta este dezastruos din punct devedere financiar pentru producătorii decartofi, deși producţia a fost mai bună caîn anii trecuţi. Motivul îl reprezintăpreţul de vânzare a cartofului, care estesub preţul de producţie. La ora actualăse vând cartofi cu 35-40 de bani pe kg,dar costurile de cultivare și transportsunt mult mai mari. Deși grupul ŢaraFăgărașului are capacitatea de a produce80 de tone de cartofi pe zi, la această orăcererea pe piaţă este de 10-12 tone pe zi.Cartofii sunt vânduţi în supermarketuriîn toată ţara.

În ceea ce privește dorinţeleproducătorilor, Sucaciu spune că ar fibinevenită și necesară scăderea coteiTVA, care ar face ca piaţa agricolă să se„normalizeze”, pentru că acum puţinisunt cei care plătesc această taxă, restullucrează la negru. De altfel, potrivit luiCleonic Sucaciu, din și așa puţinelegrupuri de producători de cartofiînfiinţate cam în aceeași perioadă cugrupul Ţara Făgărașului, doar acesta maifuncţionează, pentru că celelalte s-audesfiinţat. Recent, însă, au fost createunele grupuri noi de producători decartofi.

Grupul Agrolact din Aiud solicităreducerea birocraţiei și mai multăflexibilitate

Grupul Agrolact din Aiud, judeţul Alba,are șase membri, una dintre societăţifiind S.C. Agro-Lact S.R.L., o fermă cuanimale de lapte. În prezent, grupul are500 de vaci, dintre care 210 de lapte și

Comunitatea meaAsocierea are avantaje, dar grupurile deproducători trebuie sprijinite

restul tineret, în diferite faze de creștere,și o producţie de 5.000 de litri de laptepe zi. În secundar, Agrolact are 400 dehectare de teren, folosite ca bazăfurajeră.

De la înfiinţarea grupului, în 2007,producătorii din Aiud au accesat fonduriprin trei proiecte europene, unulSAPARD și două prin PNDR: în primafază, pentru achiziţionarea unor utilajepentru partea vegetală (tractor, plug,semănătoare), apoi pentru modernizareafermelor.

Înfiinţarea unui grup de producătoriaduce avantaje, spune Cornel Docea,unul dintre administratori. Având oproducţie mai mare, grupul poatenegocia un preţ mai bun de vânzare alaptelui. De exemplu, pentru că oferă ocantitate de 1.000 de litri, în loc de 1,20de lei pe litru, poate obţine un preţ maibun, de 1,50 de lei.

În ceea ce privește sprijinul statuluipentru grupurile de producători, CornelDocea, se declară nemulţumit debirocraţia din sistem. De exemplu, grupulAgrolact furnizează lapte unei societăţicomerciale și, pentru a primi sprijinulfinanciar acordat grupurilor deproducători prin Măsura 142 „Înfiinţareagrupurilor de producători” din cadrulPNDR 2007-2013, trebuie să depună ladosar ordinele de plată cu care s-a achitatlaptele, nefiind suficiente extrasele de labancă, ce arată că s-au încasat banii.

„Este o aberaţie, din păcate nu s-auschimbat regulile, nu s-au adaptatpentru grupurile de producători. Eutrebuie să mă duc la societatea Albalact,să le cer să caute în arhivă ordine deplată, deși acum majoritatea plăţilor se

fac electronic. Eu am 700-800 de ordinede plată pe an și ei îmi cer să depuncopii”, se plânge fermierul.

O altă situaţie semnalată esteurmătoarea: dacă grupul a fostînregistrat la mijlocul unei luni, iarcererile se pot face în termen de cinci anide la înfiinţarea grupului, în 2010, când afăcut cererea i s-a spus că pierde o lună șiașa s-a întâmplat în fiecare an – i seplătesc doar 11 luni, pentru că nu se poate

lua în consideraţie un interval de un andin 15 ianuarie 2010 în 15 ianuarie 2011,de pildă.

Suma primită de Agrolact prin Măsura142, care sprijină grupurile deproducători, este de 38.000 de lei,aceasta urmând să scadă la 20.000 de leianul viitor (sprijinul reprezintă 5% dincifra de afaceri, dar descrește, peparcursul a cinci ani consecutivi, până la2%).


4544

Grupul de Acţiune Locală Berceni-Varăști-Colibași acoperă teritoriul a treicomune: Berceni (jud. Ilfov), Vărăști șiColibași (jud. Giurgiu). Populaţiateritoriului se ridică la peste 14.000 delocuitori, suprafaţa totală fiind de 10,35ha. Din punct de vedere regional,teritoriul acoperit de GAL se regăseșteîn Regiunea Sud-Muntenia și regiuneaIlfov-București. Principalele ramurieconomice din zonă sunt agricultura șicomerţul, urmate de servicii și activităţiindustriale.

În martie 2014, GAL Berceni-Vărăști-Colibași a semnat cu Autoritatea deManagement pentru PNDR contractulde finanţare a strategiei locale dedezvoltare. Până în octombrie 2014,gradul de accesare a fondurilornerambursabile alocate pentruimplementarea strategiei de dezvoltarelocală este de peste 95%.

În prezent, pe teritoriul GAL-ului, suntimplementate 17 proiecte finanţate prinMăsura 112 – „Instalarea tinerilorfermieri”, care au o valoare totalănerambursabilă de 680.000 de euro,respectiv 40.000 de euro/proiect.Măsura s-a bucurat de un adevăratsucces la nivelul teritoriului GALBerceni-Vărăști-Colibași, iar cei 17tineri fermieri au primit deja primatranșă de finanţare de 60% din valoarea

totală nerambursabilă.

Investiţiile vizate de tinerii fermiericonstau în achiziţionarea de utilajeagricole, terenuri agricole și/sauconstrucţia de solarii, astfel:• 12 proiecte au prevăzut achiziţia de noiterenuri agricole, iar un proiect a inclusși construirea unui solar de 1.200 mp,pe structură metalică;• două proiecte au prevăzut achiziţia decentrală termică, atomizator, acvatermeși sistem de micro-aspirare pentrucultivarea legumelor în spaţii închise;• trei proiecte au prevăzut achiziţia detractoare agricole, remorci și alte utilajeagricole.

„Pentru zona noastră, este foarteimportant să dezvoltăm agricultura,mai ales legumicultura, carereprezintă principala activitate aoamenilor. Am învăţat de la bunicii șipărinţii noștri cum să cultivăm legumeîn solarii și pe câmp și asta facem larândul nostru, însă pentru a nedezvolta a fost necesar să accesămfonduri nerambursabile ca să putemţine pasul cu vremurile actuale.Datorită GAL-ului am reușit săaccesăm mult mai ușor Măsura 112, omăsură foarte necesară pentru zonanoastră. Sperăm ca GAL-ul să existecât mai mult timp și să susţinăpopulaţia tânără din zonă.” (Barbu

Cătălin, beneficiar al Măsurii 112)

Un alt sector important este cel alinvestiţiilor în infrastructură, peste1.175.000 de euro fiind accesaţi de cătreautorităţile locale prin intermediulMăsurii 322 – „Renovarea, dezvoltareasatelor, îmbunătăţirea serviciilor debază pentru economia şi populaţiarurală şi punerea în valoare a moşteniriirurale”. Cele șase proiecte de investiţiiderulate de primăriile comunelorcomponente ale GAL vizeazămodernizarea drumurilor de intereslocal, precum și înfiinţarea unei bazesportive în comuna Berceni.

Sectorul privat este, de asemenea,prezent în implementarea strategiei dedezvoltare locală, cei doi beneficiari aiMăsurii 312 – „Sprijin pentru crearea șidezvoltarea de microîntreprinderi”,aflându-se într-un stadiu avansat alderulării proiectelor. Suma totalănerambursabilă a celor două proiecte încadrul Măsurii 312 este de 355.805 deeuro. Cele două întreprinderi finanţatesunt nou-înfiinţate și desfășoară lucrăride pregătire a terenului și, respectiv,lucrări/servicii în domeniulconstrucţiilor.

Grupul de acţiune locală a organizatactivităţi de instruire pentru lideriilocali (în primul an de funcţionare),precum și pentru angajaţii GAL. În anul2014 s-au desfășurat cursuri deinstruire pentru beneficiarii măsurilor112 și 322, care au avut ca scop oferireade asistenţă tehnică pentruimplementarea și sustenabilitateaproiectelor derulate.

Mai multe informaţii despre GALBerceni-Vărăști-Colibași:www.galbvc.ro

Leader la zi

Grupul de Acţiune LocalăBerceni-Vărăști-Colibași:accent pe sprijinirea tinerilor fermieri

Grupul de Acţiune Locală „Parâng”:fonduri contractate în proporţie de 93%

Grupul de Acţiune Locală (GAL)„Parâng” cuprinde comuna Alunu, dinjudeţul Vâlcea, și comunele Alimpești,Polovragi, Baia de Fier, Crasna, Scoarţa,Bengești-Ciocadia, Bumbești-Piţic șiorașul Novaci din judeţul Gorj.

Până la sfârșitul lunii septembrie 2014au fost semnate 27 de contracte definanţare prin GAL „Parâng”, având ovaloare de 2.374.321 de euro, ceea cereprezintă 93,11% din totalul de2.550.000 de euro alocaţi prin strategie.Cea mai mare pondere o au proiecteledepuse în cadrul Măsurii 322 –„Renovarea, dezvoltarea satelor,îmbunătăţirea serviciilor de bază pentrueconomia şi populaţia rurală şi punereaîn valoare a moştenirii rurale”. Astfel,toate cele opt comune de pe teritoriulGAL „Parâng” au în implementare câteun proiect reprezentând investiţii înreţelele locale de drumuri, apă saucanalizare, dotări ale căminelorculturale sau serviciilor publice. De

asemenea, sunt în implementare optproiecte în cadrul Măsurii 312 – „Sprijinpentru crearea și dezvoltarea demicroîntreprinderi”, unde au fost vizateachiziţionarea de utilaje sauechipamente menite să diversifice și sădezvolte activitatea de producţie, dar șiserviciile din mediul rural. Tot ca oalternativă privind diversificareaproducţiei și a serviciilor din mediulrural a fost privită și Măsura 313 –„Încurajarea activităţilor turistice”, princare sunt implementate patru proiectece vizează construirea de pensiuniagroturistice și un proiect de construirea unui parc de agrement.

În ceea ce privește activitatea de bazădin mediul rural, respectiv agricultura,sunt în implementare trei proiecte prinMăsura 112 – „Instalarea tinerilorfermieri” și unul în cadrul Măsurii 121 –„Modernizarea exploataţiilor agricole”.Aceste proiecte vizează achiziţionareade terenuri, utilaje, echipamente sau

alte dotări menite să modernizezefermele beneficiarilor, urmând ca larândul lor aceștia să-și diversifice gamade produse.

De asemenea, GAL „Parâng” a semnatde curând un contract de finanţarepentru un proiect de cooperare cu GALŢinutul Cloșani, având ca obiectivedezvoltarea durabilă a teritoriuluicomun, promovarea teritoriului comunși a activităţilor derulate în interiorulsău, precum și creșterea nivelului deinstruire a actorilor locali. Proiectul esteimportant pentru cele două zone prinfaptul că oferă oportunităţi dediversificare a canalelor prin care pot fipromovate produsele tradiţionale șiresursele naturale proprii. Ambele zoneau un excelent potenţial turistic, încăinsuficient valorificat, iar proiectulpoate contribui la extinderea pieţelor dedesfacere și marketing pentru fiecaredintre parteneri.Foto: GAL Valea Prutului


4746

Rezumat

Prin acest proiect, derulat pentru apromova atât protecţia mediului, cât șiidentitatea europeană, un Grup deAcţiune Locală francez împreună cuasociaţii de tip LEADER din Româniaau oferit tinerilor un schimb deexperienţe la nivel continental, prinparticiparea la diverse activităţirecreative.

Partener principal din Franţa a fostGrupul de Acţiune Locală Pays VichyAuvergne (Vichy). Parteneri dinRomânia au fost MicroregiuneaVlădeasa-Huedin (Huedin) și AsociaţiaAdventure CAMPS (Cluj-Napoca).

Context

GAL-ul Vichy-Auvergne dezvoltă șiconsolidează constant o relaţielongevivă cu România, încă din 2001.Contactul iniţial între departamentele

administrative ale orașelor Allier șiCluj-Napoca a fost facilitat de un acordpentru înfrăţirea orașelor. A urmat oiniţiativă comună, lansată de GAL-uldin Franţa și microregiunea Huedin,care avea ca scopuri principale creareaunui centru de afaceri româno-francezpentru a veni în întâmpinareaasocierilor bilaterale între companii și aunui parteneriat oficial între Școala deBusiness Clermont-Ferrand șiUniversitatea de Știinţe Agricole șiMedicină Veterinară din Cluj-Napoca.

Obiective comune

Proiectul viza, ca obiective generale,înlesnirea conștientizării identităţiieuropene și fixarea semnificaţieicondiţiei de eco-cetăţean în rândultinerilor. Mai exact, proiectul era menit:i) să permită tinerilor să înţeleagărealităţile care variază de la ţară la ţară,prin cunoaștere reciprocă;ii) să le ofere tinerilor șansa de a

participa la activităţi sportive comune șide a descoperi mediul înconjurător, atâtcel natural, cât și cel cultural;iii) să-i ajute pe tineri să conștientizezeproblemele legate de protecţia mediuluiși, în special, responsabilitateaindividuală și colectivă, de a gestionadeșeurile într-un mod corect;iv) să îi ajute pe tineri să realizezedimensiunea europeană a cetăţenieieco.

Principalele activităţi comune

Proiectul s-a bucurat în total departiciparea a 30 de tineri, 16 dintre eicălătorind din Franţa în microregiuneaHuedin din România. La câtevasăptămâni de la sejurul lor în România,14 tineri români le-au întors vizita.Francezii au descoperit istoria și culturaregiunii românești și au putut trăi viaţala ţară în zona rurală unde locuiescomologii lor. Vizita românilor în Franţa,care a decurs în mod similar, a inclus de

asemenea excursii comune, menite săpromoveze respectul pentru natură șimediul înconjurător.

Rezultate și transferabilitate

Iniţiativa le-a oferit tinerilor din Franţași România oportunitatea de a participapentru prima dată la un proiectinternaţional. Participanţii s-aufamiliarizat cu noţiunea schimbului șiîmpărtășirii de experienţă, prinintermediul exerciţiilor și descoperirilorfăcute laolaltă. Aflând mai multe despreasemănările și diferenţele dintre ei, auajuns să se cunoască și să se înţeleagămai bine unii cu alţii. Trecând prinexperienţa unui alt mod de viaţă într-oţară străină, tinerii au realizat căprejudecăţile și clișeele, care nu suntdecât simple impresii izvorând dinignoranţă, ne pot induce în eroare. Nuîncape nicio îndoială că, în urmaparticipării lor la acest proiect,concepţiile acestor tineri despreidentitatea europeană au evoluat.

Lecţii învăţate

Francezii au semnalat prezenţadeșeurilor de-a lungul râurilor,drumurilor și chiar în perimetrulcăminului pentru tineri unde eraucazaţi. Tinerii au căzut de acord săorganizeze împreună un exerciţiu deconstruire a unui tomberon pentrureciclabile, care să permită eliminareasortată a deșeurilor în zonă, exerciţiuurmat de un altul de colectare,desfășurat tot în comun, pentrupromovarea responsabilităţii ecologice.

Locaţia proiectului și alteinformaţii

Un atelier comun a avut loc în Franţa,la SICTOM South-Allier, care colecteazăși tratează deșeurile menajere a 136 decomunităţi locale. În centrul Bellenaves,deschis vizitatorilor, grupul a avut partede un tur ghidat care le-a revelattinerilor flora și fauna din PădureaColettes. Vizita la muzeul minier

Wolframines a scos în evidenţă geologiaregiunii Auvergne. Diverse activităţirecreative – canotaj și căţărări în copaci– au venit în completarea excursiei dedescoperire a mediului înconjurător dinregiune.

Costul total al proiectului: 24.833de euroContribuţia FEADR: 13.685 de euroContribuţia naţională: 4.500 deeuroFonduri din alte surse definanţare: 6.648 de euro

Materialul a fost publicat pe website-ulReţelei Europene de Dezvoltare Ruralăși tradus în limba română. Sursa:http://enrd.ec.europa.eu/enrd-static/policy-in-action/rdp_view/en/view_project_11040_en.htm

Proiect de cooperare transnaţională întreGAL-uri din Franţa și România:Eco-cetăţenie și identitate europeană


4948

VINTEST, salonul naţional de vinuri,se va desfășura, în perioada 24-26octombrie, la București, la SalaPalatului. Sub deviza „Iubesc vinulromânesc”, mari producători de

vinuri din România vor fi parteneri aiMinisterului Agriculturii șiDezvoltării Rurale, în cadrul unuieveniment dedicat industriei de vindin România, eveniment ce se

adresează atât consumatorului final,cât și delegaţiilor de la ambasadeledin București care au fost alături deVINTEST încă din anul 2011.

În cadrul Planului de acţiune al Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală, în luna octombrie 2014 au avut loc primele întâlniriale grupurilor de lucru tematice:• 10-11 octombrie, Bran: GLT 5 în regiunea NV, GLT 7 și 8 în regiunea Centru;• 13-14 octombrie, Odorheiu Secuiesc: GLT 4 în regiunea Centru, GLT 5 și GLT 6 în regiunea Centru;• 14-15 octombrie, Cluj-Napoca: GLT 7 și GLT 8 în regiunea Nord-Vest;• 15-16 octombrie, Sinaia: GLT 4 în regiunea Sud-Muntenia;• 20-21 octombrie: GLT 1 și GLT 2 în regiunea Nord-Vest (la Cluj-Napoca) și GLT 3 în regiunea Sud-Muntenia (la Zimnicea);• 23-24 octombrie, Cluj-Napoca: GLT 1 în regiunea Centru;• 24-25 octombrie: GLT 3 în regiunea Sud-Vest; GLT 5 și GLT 6 în regiunea Sud-Muntenia;• 27-28 octombrie: GLT 3 în regiunea Vest și GLT 5 și GLT 6 în regiunea București-Ilfov;• 28-29 octombrie: GLT 1 și GLT 2 în regiunea Sud-Muntenia; GLT 7 și GLT 8 în regiunea Sud;• 30-31 octombrie, GLT 1, GLT 2, GLT 4, GLT 7 și GLT 8 în regiunea București-Ilfov, GLT 3 în regiunea Sud-Est.

Grupurile de Lucru Tematice:GLT1 – Cooperare, inovare şi transfer de cunoştinţe în noua perioadă de programare a PNDR;GLT2 – Asociere, cooperaţie şi camere agricole;GLT3 – Promovarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural (inclusiv a turismului rural);GLT4 - Piaţa produselor agroalimentare, calitatea, promovarea, marketingul şi comunicarea;GLT5 – Sprijin pentru încurajarea și dezvoltarea agriculturii ecologice – bune practici;GLT6 – Încurajarea şi dezvoltarea fermelor familiale, antreprenoriat rural, tineri în spaţiul rural;GLT7 – Zona montană, mediu și climă;GLT8 – Informarea fermierilor asupra finanţărilor PAC și gestionarea riscurilor în agricultură.

Luna octombrie a fost dedicatăfermelor mici. Astfel, Unitatea deSprijin a Reţelei Naţionale deDezvoltare Rurală a organizat, înperioada 2-3 octombrie 2014, la

Constanţa, Târgu Mureș și Iași,conferinţa tematică intitulată „Fermemici și asociere”. Dezbaterile aucontinuat, pe aceeași temă, înperioada 16-17 octombrie, la Craiova,

Oradea și Timișoara, iar conferinţă afost reluată și în perioada 30-31octombrie, la Curtea de Argeș.

Prima reuniune a Reţelelor Naţionalede Dezvoltare Rurală pentru perioadade programare 2014-2020 va avea locîn perioada 5-6 noiembrie 2014, laBruxelles. Începe, astfel, un nou nivelal cooperării, în care este privită ca o

prioritate încurajarea transferului decunoștinţe. De asemenea, un obiectivimportant pentru perioadamenţionată îl reprezintă consolidareacompetitivităţii și sustenabilităţiiagriculturii, cu scopul de a garanta

cetăţenilor europeni o producţie dealimente de calitate, care să le asigureo viaţă sănătoasă, protejarea mediuluiși care să contribuie la dezvoltareazonelor rurale.

Prima reuniune a Grupului de LucruLEADER s-a desfășurat, în perioada29-30 septembrie 2014, la Sinaia.Întâlnirea, destinată reprezentanţilorGrupurilor de Acţiune Locală (GAL)în cadrul proiectului „Înfiinţarea şisprijinirea Reţelei Naţionale deDezvoltare Rurală”, a avut tema„Lecţii învăţate şi soluţii pentru

îmbunătăţirea măsurii”.

La această reuniune au fost prezenţireprezentanţi ai GAL-urilor dinregiunea Sud-Muntenia, experţi USRRNDR și reprezentanţi ai BirouluiRegional Sud-Muntenia. Au fostprezentate probleme specifice, s-aulansat propuneri, care au fost

analizate pe parcursul celor două zile.Temele de discuţie s-au referit, înspecial, la acordarea avansurilor,parteneriate și criterii de selecţie.

Tema următorului GLL din regiuneaSud-Muntenia va fi analizareaghidurilor pentru submăsurile 19.2-19.4.

Ministrul Agriculturii şi DezvoltăriiRurale, Daniel Constantin, aparticipat, în data de 8 octombrie2014, la Conferinţa Naţională „Fermade Familie – Nucleu al AgriculturiiDurabile”, organizată de ReţeauaNaţională de Dezvoltare Rurală șiMinisterul Agriculturii și DezvoltăriiRurale.

Evenimentul s-a bucurat și departiciparea premierului VictorPonta, a comisarului european pentruAgricultură, Dacian Cioloș, aministrului Agriculturii din Republica

Moldova, Vasile Bumacov, alături dedirectorul general al Organizaţieipentru Alimentaţie și Agricultură aONU (FAO) și reprezentantulregional pentru Europa și AsiaCentrală, Vladimir OlegovichRakhmanin, vicepreședintele COPA-COGECA, Harold John Sinclair,precum și invitaţi din sectorul agricolși industria alimentară.

Obiectivele Ministerului Agriculturii,cu referire la integrarea și creștereaproducţiei, precum și îmbunătăţireaexportului de produse procesate, vor

putea fi atinse dacă prin ProgramulNaţional de Dezvoltare Rurală vor fifinalizate lucrările de reabilitare ainfrastructurii secundare de irigaţiipână la sfârșitul anului 2016, valoareafondurilor alocate fiind de 370 demilioane de euro. Strategia vizează șimăsurile de sprijin pentru comasareaterenurilor și asocierea fermierilor,iar unul dintre instrumentele care arputea fi activate din 2015 este plataredistributivă pentru fermierii care auexploataţii cuprinse între 5 și 30 dehectare.

Știri MADR

Fermele de familie – pioni importanţi îndezvoltarea agriculturii

Octombrie – luna „fermelor mici”

Se deschide un nou capitol de cooperare rurală

Maeștrii vinului românesc se reunesc la VINTEST

Grupurile de Lucru Tematice și-au începutactivitatea

LEADER la Sinaia – lecţii învăţate și soluţii

50 51

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A CĂRNII – ARC ESTE ORGANIZAŢIA PROFESIONALĂ CARE REPREZINTĂ

INTERESELE LEGITIME ALE INDUSTRIEI DE PRELUCRARE A CĂRNII, AVÂND CA MEMBRI 50 DE

SOCIETĂŢI COMERCIALE CARE REALIZEAZĂ

PESTE 60% DIN PRODUCŢIA NAŢIONALĂ DE MEZELURI

ARC s-a format în 1999 prin fuziunea între ASIC și ROCARNE și este membră a următoarelor federaţii:• CLITRAVI - Federaţia Europeană a Industriei Cărnii• PRO AGRO- Federaţia Naţională PRO AGRO

Misiunea ARC este promovarea dezvoltării industriei române de prelucrare a cărnii, prin:• Lobby pentru influenţarea pozitivă a deciziilor legislative;• Informarea membrilor asupra tendinţelor de pe piaţa internă, europeană și mondială;• Pregătirea companiilor autohtone pentru intrarea pe piaţa comunitară;• Includerea membrilor în programele de asistenţă interne și externe;• Transmiterea informaţiilor privind noutăţile comerciale, juridice, tehnologice

Obiectivele Asociaţiei Române a Cărnii sunt:• Revizuirea cadrului legal pentru industria cărnii• Participarea la dezvoltarea FEADR 2014-2020 cu măsuri privind industria cărnii• Dezvoltarea unor programe de promovare a produselor din carne• Obţinerea statutului reprezentativ în cât mai multe forumuri internaţionale din industria cărnii;• Deschiderea de noi pieţe pentru producătorii români de preparate din carne• Participarea membrilor asociaţiei la târguri și misiuni economice interne și în străinătate• Creșterea încrederii consumatorilor în preparatele de carne din România și transformarea ARC îngarantul calităţii produselor din carne• Unul din cele mai importante obiective ale ARC este scăderea TVA la produsele din carne

ARC are în curs de derulare următoarele proiecte:• POSDRU - care are ca obiectiv general îmbunătăţirea competenţelor profesionale în rândul viitorilorabsolvenţi de studii superioare și asigurarea tranziţiei de la școală la viaţa activă, în vederea creșterii graduluide ocupare pentru absolvenţii din învăţământul superior;• ToxDtect - este un proiect de cercetare, finanţat de către Comisia Europeană și își propune sădezvolte o soluţie inovatoare de ambalare pentru produsele din carne;• Feed-code - scopul acestui proiect este dezvoltarea unei metode de indentificare, solide și simple înacelași timp, bazată pe coduri inovative de bare DNA, pentru amprentarea digitală a fiecărei speciiindividuale de plante existente în furajele ce sunt furnizate animalelor destinate producerii de carne șilactate.Contact: Bulevardul Bucureştii Noi, nr. 118, sector 1, Bucureşti, (021) 66 77 406 / 407 (fax) [email protected] www.rma.ro

ASOCIAŢIA PSIHOLOGILOR GORJENI (APSG) ESTE O ORGANIZAŢIE

PROFESIONALĂ NONGUVERNAMENTALĂ, ÎNFIINŢATĂ ÎN ANUL 2001, CE ÎȘI PROPUNE

DEZVOLTAREA UNOR SERVICII PSIHO – SOCIOLOGICE INTEGRATE DESTINATE

DIFERITELOR GRUPURI ŢINTĂ, ÎN SPECIAL PERSOANELOR DEFAVORIZATE.

Misiunea APSG este de a contribui la creșterea calităţii serviciilor psiho-sociologice oferite populaţiei,lucrând cu persoane și grupuri sociale defavorizate. APSG îsi va îndeplini misiunea lucrând cu astfel depersoane si grupuri sociale în colaborare strânsă cu alte organizaţii și instituţii ce își desfășoară activitatea înacest domeniu.

APSG promovează abordări variate (abordări culturale, asistenţă profesională, facilitare comunitară,training, auto – finanţare etc) cu scopul principal de a construi comunităţi cu indivizi activi și responsabili șiparteneriate cu instituţiile locale și profesioniști din toate domeniile de activitate, în special practicieni.În prezent, Asociaţia Psihologilor Gorjeni, în parteneriat cu - S.C PAIDEA SRL, F.N.C.T “EcaterinaTeodoroiu” și Asociaţia Pentru Șanse Egale – derulează mai multe proiecte cu finanţare din Fondul SocialEuropean prin Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, în cadrul cărora suntfurnizate următoarele servicii:Informare și consiliere profesională – servicii acordate șomerilor și persoanelor în căutarea unui loc demuncă, care au ca scop:• furnizarea de informaţii privind piaţa muncii și evoluţia ocupaţiilor;• evaluarea și autoevaluarea personalităţii în vederea orientării profesionale;• dezvoltarea abilităţii și încrederii în sine a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în vederealuării deciziei privind propria cariera;• instruirea în metode și tehnici de căutare a unui loc de muncă.

Servicii de mediere a muncii constând în:• furnizarea de informaţii privind locurile de muncă vacante şi condiţiile de ocupare a acestora prinpublicarea, afișarea, organizarea de burse ale locurilor de muncă;• medierea electronică având ca scop punerea automată în corespondenţă a cererilor şi ofertelor delocuri de muncă prin intermediul tehnicii de calcul;• preselecţia candidaţilor corespunzător cerinţelor locurilor de muncă oferite şi în concordanţă cupregătirea, aptitudinile, experienţa şi cu interesele acestora;• colaborare cu firmele interesate să recruteze personal calificat la standarde europene.

Consultanţă pentru începerea unei activităţi independente – asistenţă tehnică pentru:• elaborarea actului constitutiv al firmei;• stabilirea obiectului de activitate;• înregistrarea persoanei juridice sau persoanei fizice;• încheierea de contracte;• legalizări de acte;• elaborarea planului de afaceri.

Cursuri de calificare/ recalificare/ dobândire de noi competenţe pentru următoarele meserii:Cofetar, Patiser, Ospătar, Lucrător în comerţ, Manichiurist/ Pedichiurist, Îngrijitor bătrâni la domiciliu,Frizer, Cameristă; precum și cursuri de iniţiere în: Comunicare în limba engleză, Manager de proiect,Competenţe sociale și civice - Dezvoltare personală, Competenţe antreprenoriale, Recepţioner de hotel,Comunicare și lucrul în echipă, Competenţe informatice, Inspector/Referent resurse umane.

Mai multe detalii puteţi obţine la biroul din Târgu-Jiu, str. Tudor Vladimirescu, nr. 36, (lângă MuzeulJudeţean) telefon 0253/213041, e-mail: [email protected] , Web: www.apsg.eu.

Vă invităm să participaţila redactarea revistei

Doriţi să împărtăşiţi din experienţadumneavoastră de dezvoltare ruralăpentru o posibilă publicare în revistă?

• Imaginile trebuie să ilustreze o experienţă.

• Imaginile se vor transmite ca electronice separate(rezoluţie înaltă >300 dpi şi > 850 KB).

• Toate care conţin imagini vor trimise în format .JPEG

• Vă rugăm să includeţi un titlu scurt pentruimagine transmisă, precum şi numele fotografului/autorului.

Scrisori către Redacţie

• Scrisorile trebuie să legate de o temă dedezvoltare rurală şi să nu depăşească 200 decuvinte.

• Redactorii pot interveni asupra textului,pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritateaşi acurateţea necesare şi nu garantează cătoate scrisorile vor publicate.

• Atunci când spaţiul estescrisorile care nu sunt publicate în revistă pot

publicate pe website-ul RNDR.

Vă invităm să ne trimiteţi experienţele

articole la adresa: [email protected]

Ghid departicipareAceste indicaţii sunt orientative pentru omogenizarea contribuţiilor. Autorii înţeleg că redacţia poate

textul primit, pentru o maibună înţelegere.

• Autor: Trebuie cunume, prenume şi ocupaţia actuală.

• Introducere: Trebuie inclusă oscurtă introducere care să evidenţieze relevanţa subiectului prezentat.

• Lungimea articolului: 400 –800 cuvinte

• Informaţii corecte: Nu prezentaţi decât informaţii de care sunteţi 100% sigur şi pe care le puteţi susţine. Menţionaţi sursa informaţiilor atunci când prezentaţi date care provin de laalte instituţii sau organizaţii.

• Stil: Vorbind despre un articol derevistă, este de dorit ca textul să nusemene cu un raport. De aceea, suntindicate:» O exprimare simplă.» Date relevante pentru a susţine

ideea principală a articolului, şi nutoate detaliile proiectului.

» Evitarea excesului de acronime.» Denumirea completă, urmată de

acronim, trebuie inserată atuncicând apare prima dată în text.

» Evitarea comentariilor şi areferinţelor externe care potcontroversate sau greşit înţelese.

52

Deschiși Către Viitor

CONTACT:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: [email protected], Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România,

FEADR prin Măsura 511 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013.

Octombrie 2014

Se distribuie gratuit.

Documents

România rurală – Nr. 5