29
RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ION MARIAN Viitorul sectorului vitivinicol românesc sună bine PROGRAMUL NAȚIONAL VITIVINICOL 2014-2018 Finanțare de 47,7 milioane de euro anual SCDVV PIETROASA Centru viticol sub tutelă universitară DOMENIUL COROANEI SEGARCEA Afacere cu blazon regal CRAMELE RECAȘ Secretul reușitei – dezvoltare cu fonduri europene România Rurală Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală Numărul 33 Anul II, IULIE 2015

România Rurală – nr. 33

  • Upload
    dangnhi

  • View
    228

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: România Rurală – nr. 33

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

ION MARIAN Viitorul sectorului vitivinicol românesc sună bine

PROGRAMUL NAȚIONAL VITIVINICOL 2014-2018 Finanțare de 47,7 milioane de euro anual

SCDVV PIETROASACentru viticol sub tutelă universitară

DOMENIUL COROANEI SEGARCEAAfacere cu blazon regal

CRAMELE RECAȘSecretul reușitei – dezvoltare cu fonduri europene

România RuralăReţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Numărul 33 Anul II, IULIE 2015

Page 2: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

II 1

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul Publicaţii, Iulie 2015ISSN 2284-8665ISSN-L 2284-8665© RNDR, 2015

Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România.

Copyright fotografii: ICDVV Valea Calugărească, Alina Iancu - www.crameromania.ro, SCDVV Murfatlar, SCDVV Pietroasa, Crama Gîrboiu, Sergiu Nedelea - winetaste.ro, Muzeul Viei și Vinului Drăgășani, Domeniul Coroanei Segarcea, Domeniile Viticole Franco - Române, Vincon Vrancea, GAL MMTMM, GAL Valea Trotușului, SCDVV Odobești, Fundația AGAPIS

BRĂILAB-dul Independenţei, nr. 282, et. 1, cod poştal 810124, [email protected]

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertăţii, nr. 19, Facultatea de Agricultură și Horticultură, cam. L-311, et. 2,

cod poştal 200421, [email protected].: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poştal 450010, [email protected]

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREŞStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poştal 540331, [email protected]

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAŞIZona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod poştal 700064, [email protected]

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIŞOARAB-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod poştal 300074, [email protected]

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIŞTEStr. Vărzaru Armaşu, nr. 7A, cod poştal 130169, [email protected]

Tel.: 0345 100 025, Fax: 0345 100 605

BUCUREŞTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod poştal 020961, [email protected]

Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215

BIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală

EDITORIAL ……………………………….....................................................……………….……………………………………………………… 3

INTERVIU

Dr. ing. Ion Marian – Director general ICDVV Valea Călugărească: Viitorul sectorului vitivinicol românesc sună bine ... 4

DEZVOLTARE RURALĂProgramul Național Vitivinicol 2014-2018 – Finanțare de 47,7 milioane de euro anual ...................................................... 9Viticultura României, între trecut și prezent ........................................................................................................................ 13SCDVV Murfatlar, contribuție inovativă în dezvoltarea viticulturii românești .................................................................... 16SCDVV Pietroasa, centru viticol sub tutelă universitară ...................................................................................................... 20Turismul viticol sau drumul vinului ...................................................................................................................................... 24

OAMENILivia Gîrboiu - Viticultura ca moștenire de familie ............................................................................................................... 26Sergiu Nedelea, un somelier apreciat ................................................................................................................................... 28

EXPERIENŢEFerma mea: Domeniul Coroanei Segarcea, afacere cu blazon regal ..................................................................................... 30 Afacerea mea: Domeniile Viticole Franco-Române, pionierat în viticultura ecologică ....................................................... 34Afacerea mea: Cramele Recaș și secretul reușitei - dezvoltare cu fonduri europene .......................................................... 36Comunitatea mea: Vincon Vrancea, partener tradițional al viticultorilor independenți .................................................... 38

LEADER LA ZIGAL Munții Metaliferi, Trascău și Muntele Mare ................................................................................................................ 42GAL Valea Trotușului Bacău valorifică oportunitățile zonei ................................................................................................ 44

ŞTIRI ŞI EVENIMENTE MADR Daniel Constantin: „Avem disponibile 250 de milioane de euro fonduri europene pentru reconversia podgoriilor” ........ 46 George Turtoi: „Vom publica ghiduri consolidate pentru măsurile din PNDR” ................................................................. 47

MEMBRII RNDR SE PREZINTĂSCDVV Odobești identifică soluții tehnologice pentru dezvoltarea unei viticulturi ecologice ............................................ 48Fundația AGAPIS, motor al dezvoltării locale în Valea Barcăului ....................................................................................... 50

Cuprins

Page 3: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

2 3

Istoricii consideră că, începând din epoca bronzului, cultura viței-de-vie și producerea vinurilor au devenit îndeletniciri de bază ale vechilor lo-cuitori din actualul spațiu românesc.

Prima mențiune scrisă despre viticul-tura dacică provine de la geograful antic Strabo, care amintea în scrierile sale despre ordinul de defrișare a vi-ilor dat de regele Burebista, dar și de faptul că dacii, bărbați și femei deo-potrivă, beau vinul din corn, fără a-l îndoi cu apă.

România a rămas o țară viticolă și este membru al Organizației Inter-naționale a Viei și Vinului (OIV) din 1927. Țara noastră se află pe locul 12 la nivel mondial în clasamentul producătorilor de vinuri și pe șase în Europa, după Franța, Italia, Spania, Germania și Portugalia. Podgoriile ocupă în prezent aproximativ 1,4% din întreaga suprafață agricolă a țării - 180 000 de hectare.

În plan mondial, viticultura este o ramură generatoare de profit. Po-trivit datelor furnizate de Congresul Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV) desfășurat luna aceasta la Mainz, în Germania, suprafața cul-tivată cu viță-de-vie în lume în 2014 a fost de 7, 573 milioane de hectare, ceea ce reprezintă o scădere cu 10000 de hectare, comparativ cu anul 2013. Totuși, producția mondială de stru-guri a rămas constantă, ceea ce se poate explica prin creșterea randa-mentului datorată ameliorării conti-nue a tehnicilor viticole, dar și condi-țiilor climatice favorabile. În ceea ce privește producția de vin, după anul 2013, care a fost unul record (291 mi-lioane de hectolitri), 2014 a însemnat o producție de 270 milioane de hec-tolitri la nivel mondial, cifră în scăde-re din cauza condițiilor climatice din unele țări din Europa de Est. Europa a rămas însă primul producător de vin mondial, chiar dacă producția din SUA și emisfera sudică a crescut.

Consumul mondial de vin în 2014, a fost de aproximativ 240 de milioane de hectolitri, țări în mod tradițional consumatoare înregistrând o scădere în favoarea unor noi poli de consum, pe primul loc situându-se Statele Unite.

Având în vedere importanța sectoru-lui vitivinicol din țara noastră, prin Programul Național de Sprijin (PNS) 2007-2013, România a primit fonduri europene în valoare de 210,5 milioane de euro. Producătorii români au acce-sat acele măsuri care au corespuns nevoilor lor, cu efect pozitiv și dina-mic asupra sectorului vitivinicol.

Despre etapa a doua a Programului Național de Sprijin pentru sectorul vitivinicol 2014-2018 și sprijinul în valoare de 238,5 milioane de euro de care va beneficia viticultura ro-mânească, dar și despre cele cinci măsuri de sprijin alese de România pentru finanțare, puteți afla parcur-gând rubrica Dezvoltare rurală din acest număr al revistei. În contextul aceluiași PNS 2014-2018, „Viitorul

sectorului vitivinicol românesc sună bine”, ne mărturisește într-un inter-viu dr. ing. Ion Marian, director ge-neral ICDVV Valea Călugărească.

Aportul inovativ al cercetării în dez-voltarea sectorului vitivinicol este evi-dențiat în materialele de prezentare a două institute de referință, SCDVV Murfatlar și SCDVV Pietroasa.

Rubricile Oameni și Experiențe ne aduc în atenție companii a căror acti-vitate este un model de urmat pentru cei care își desfășoară activitatea în viticultură și menționăm aici Crama Gîrboiu, Domeniul Coroanei Segar-cea, Domeniile Franco - Române, Cramele Recaș și Vincon Vrancea. Din poveștile oamenilor care lucrează în cadrul lor aflăm că producerea vi-nului este știință, artă, pasiune, mul-tă muncă și bunăvoință divină.

În prezent, vinurile românești, pro-duse în cele opt regiuni viticole ale României, au o calitate ce le permite să stea alături de cele din țări cu tra-diție și renume pe plan mondial.

Editorial

Viticultura, ocupație milenară moștenită de la daci

Viviana Vasile, Team Leader al proiectului „Înființarea și Sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală”

Page 4: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

4 5

Dr. ing. Ion Marian - Director general ICDVV Valea Călugărească

Interviufatlar, Odobești, Pietroasa și Ştefă-nești. Ulterior, în anul 1977, acestor nouă stațiuni li s-a adăugat și stațiu-nea experimentală Bujoru.

Primul director al Institutului, academicianul Gherasim Constan-tinescu, singurul român care a deți-nut funcția de Președinte al Oficiului Internațional al Viei și Vinului de la Paris, spunea: „Încă de la începutul existenței sale, institutul a avut ca obiectiv imediat sarcina de lărgire şi de extindere a tematicii de cercetare cu scopul de adâncire şi reflectare directă a descoperirilor ştiințifice în procesul de producție”.

În anul 1992, prof. dr. Viorel Stoian, cel care a condus institutul timp de 16 ani, a pus bazele Şcolii românești de degustători autorizați de vinuri. În anul 2002, unitatea a primit denumi-rea de Institutul de Cercetare-Dez-voltare pentru Viticultură și Vinifica-ție Valea Călugărească, pe care o are și în prezent.

La nivel național, institutul coordonează activitatea de cer-cetare și extensie în domeniul viticulturii și vinificației prin intermediul a șapte stațiuni de cercetare vitivinicolă. În ce con-stă această activitate?

Ion Marian: Institutul funcționea-ză în prezent ca instituție de impor-tanță națională și zonală. Principalele activități de cercetare sunt următoa-rele: crearea de soiuri noi pentru struguri de masă și vin, selecția clo-nală la soiurile pentru struguri de masă și vin, producerea de material săditor viticol în pepiniere proprii ca metodă de promovare a noilor crea-ții (soiuri și clone) pentru struguri de masă și vin cu însușiri superioare de productivitate, calitate și rezistență la boli, verificarea rezultatelor cer-cetării din domeniul tehnologiilor de cultură a viței-de-vie și de vinificație, diseminarea rezultatelor prin sesiuni știiți fice, simpozioane și dezbateri, pre cum și prin publicațiile proprii etc.Activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică coordonată de

institut se realizează în laboratoarele, stațiile pilot, câmpurile experimen-tale proprii și în cele șapte stațiuni de cercetare amplasate în principa-lele podgorii din țară - Blaj, Bujoru, Drăgășani, Iași, Miniș, Murfatlar și Odobești.

La anumite intervale de timp, in-stitutul elaborează strategii privind dezvoltarea cercetărilor în domeniu

în colaborare cu stațiunile aflate în coordonare, strategii care țin cont de transformările înregistrate în viti-cultura și vinificația din țara noastră. În vederea atingerii obiectivelor și temelor cuprinse în aceste strategii, sunt elaborate propuneri de proiec-te pentru participarea la competițiile organizate în cadrul Programelor Na-ționale de Cercetare-Dezvoltare-Ino-vare și a Planului sectorial al MADR.

În Valea Călugărească, cultu-ra viței-de-vie a constituit una dintre primele îndeletniciri ale oamenilor. Care a fost evoluția viticulturii în această zonă?

Ion Marian: Cultura viței-de-vie este atestată documentar în Valea Călugărească încă din sec. II-I î.e.n. Existența „satului viticol” Călugăreni este datată încă din 1464.

Valea Călugărească apare cu acest nume nu numai ca localitate, dar și centru viticol, în timpul domniei lui Vlad Călugărul (1482-1495), ridicat în scaunul domnesc de Ştefan cel Mare. Domnitorul avea aici suprafețe întinse de vii, iar producția de vinuri a permis intensificarea relațiilor cu negustorii de vinuri.

Renumele vinului din regiune s-a menținut neștirbit până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când viile vechi au fost decimate de flagelul filoxe-ric. La începutul secolului al XX-lea (1890-1910), prin înlocuirea viilor distruse cu vițe altoite din soiuri ro-mânești și străine, vinurile de Valea Călugărească își redobândesc însem-nătatea comercială.

Pentru sprijinirea viticulturii și vinifi-cației în podgorie, în anul 1907, la Va-lea Călugărească se înființează Şcoa-la de vieri şi dogari care a purtat de-a lungul timpului mai multe denumiri, devenind, în 2009, Colegiul Agricol „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.

În prezent, Valea Călugărească este o localitate renumită pentru cultura viței-de-vie și producerea vinurilor roșii de calitate, așezată pe ,,Drumul vinului”. A devenit deja o tradiție ca aici, în fiecare an, la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii oc-tombrie, să se desfășoare un festival al vinului.

Conduceți un institut de cerce-tare cu o istorie de peste 50 de ani, care a constituit temelia cercetării românești. Care a fost drumul parcurs de ICDVV Valea Călugărească în toți acești ani?

Ion Marian: Istoria institutului a început în anul 1950, când a luat fiin-ță Stațiunea Experimentală Viticolă Valea Călugărească. Această stațiune a funcționat în perioada 1950-1967, întâi ca bază experimentală a Secției de Viticultură din Institutul de Cerce-tări Agronomice al României (1950-1957), apoi ca stațiune de profil a In-stitutului de Cercetări Horti-Viticole București-Băneasa (1957-1967).

În anul 1959, în colaborare cu spe-cialiști francezi, a fost construit Com-plexul de vinificație cu o capacitate de

500 de vagoane, dotat cu laboratoare și spații pentru învechirea vinurilor având o capacitate de 100 vagoane.

La acea dată, era cea mai modernă cramă din România, cu rol de promo-vare a noilor tehnologii oenologice, în vederea modernizării vinificației în România.

La 1 octombrie 1967, s-a înființat In-stitutul de Cercetări pentru Viticultu-ră și Vinificație Valea Călugărească (ICVV). Alegerea locației s-a dovedit a fi foarte potrivită, în inima celei mai mari și vestite podgorii din România, Podgoria Dealu Mare, recunoscută ca ,,patria vinurilor roșii”.

La data înființării, avea în subordine nouă stațiuni experimentale: Blaj, Drăgășani, Greaca, Iași, Miniș, Mur-

Institutul la înființare

Plantații viticole

Viitorul sectorului vitivinicol românesc sună bine

Page 5: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

6 7

național privind dinamica maturării strugurilor (mersul coacerii), cazie-rul vinurilor, climatul viticol la nivel de podgorii și centre viticole (MED-VIT), toate contribuind la elaborarea unor acte normative importante în domeniu.

ICDVV Valea Călugărească vine în întâmpinarea producători-lor din sectorul vitivinicol cu oferta sa de produse și servicii? Care sunt soiurile de viță-de-vie recomandate de institut podgo-renilor din zonă și nu numai?

Ion Marian: Oferta de produse a institutului se referă la vițe altoite din soiurile sau clonele pentru struguri de vin Negru Aromat, Fetească Nea-gră 4 Vl, Sauvignon 62 Dg, Chardon-nay 25 Mf, Fetească albă 1 Od, Merlot 8 Vl, Cabernet Sauvignon 33 Vl și pentru struguri de masă Timpuriu de Pietroasa, Transilvania, Afuz Ali și Victoria.

Institutul oferă o gamă largă de ser-vicii științifice și tehnologice, precum asistență tehnică de specialitate pri-vind protecția fitosanitară a planta-țiilor viticole, optimizarea formelor de conducere și sistemelor de tăie-re, soluții tehnologice de vinificare a strugurilor afectați de putregai sau

secetă, cartări agrochimice și pedolo-gice, proiecte și avizări de proiecte de înființare a plantațiilor viticole, studii privind identificarea și autentificarea soiurilor de viță-de-vie în plantațiile viticole întemeiate prin programul de restructurare/reconversie, studii pri-vind stabilirea favorabilității pentru cultura viței-de-vie a unor noi locali-tăți și încadrarea acestora în areale-le viticole delimitate, testarea de noi produse fitosanitare de combatere a bolilor și dăunătorilor, îngrășămin-te, biostimulatori cu aplicare foliară, testarea de materiale oenologice pre-zente pe piață, analize fizico-chimice la vinuri etc.

Soiurile de viță-de-vie recomandate viticultorilor din zona de influență sunt cele create de institut, dintre acestea remarcându-se soiul Negru Aromat și clona Fetească Neagră 4 Vl, care vor fi înmulțite pentru înființa-rea de noi plantații în Podgoria Dealu Mare. La nivel național, recomandăm podgorenilor creațiile biologice reali-zate la ICDVV Valea Călugărească și la stațiunile de cercetare vitivinicole, soiuri care sunt bine adaptate la con-dițiile de climă și sol specifice diferi-telor areale viticole din România.

Dintre soiurile realizate de cerce-tarea vitivinicolă românească reco-mandăm Şarba și Aromat de Iași, pentru arealele din Moldova, Crâm-poșie selecționată, Novac, Negru de Drăgășani și Negru aromat, pentru arealele din regiunea viticolă a Dea-lurilor Munteniei și Olteniei, Colum-na, Cristina și Mamaia pentru area-lele din Dobrogea, Selena, Astra și Blasius pentru arealele viticole din Podișul Transilvaniei.

Ce ne puteți spune despre pro-gramul de reconversie în viti-cultură, desfășurat în cadrul PNDR 2007-2013, și care a fost rolul ICDVV Valea Călugărească în derularea acestuia?

Ion Marian: Începând cu anul 2007, s-a înregistrat o tendință de re vi gorare a sectorului vitivinicol național, ca urmare a implementării

Care sunt beneficiarii muncii dumneavoastră de cercetare?

Ion Marian: În primul rând, sunt societățile comerciale și viticultorii privați. Promovarea rezultatelor se realizează în special prin înființarea de loturi demonstrative aflate atât în cadrul Institutului, cât și al unor soci-etăți comerciale cu profil vitivinicol și la producătorii particulari, mese ro-tunde și expoziții organizate pe plan local și național, precum și prin par-

ticiparea specialiștilor din producție la sesiunile de referate științifice ale institutului.

O altă categorie de beneficiari sunt Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole. În vederea fundamentării corecte și în concor-danță cu recomandările UE a deci-ziilor pe filieră vitivinicolă, institutul elaborează o serie de baze de date analitice cu aplicabilitate la nivel

Gama de vinuri

Demonstrație pretăiere

Elegance

Sală degustareModelul experimental pentru producerea vițelor prin altoirea în verde

Page 6: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

8 9

Datorită absorbției în procent de 100% pe partea de reconversie, România a pledat la Comisia Euro peană pentru continuarea măsurii. Astfel, prin etapa a doua a Programului Național de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, viticultura românească are la dispoziție 238,5 milioane de euro.

Programul Național de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018 a demarat odată cu adop-tarea, în 2014, a HG nr. 578 pri-vind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene.

În cadrul acestui program, România a ales pentru finanțare, în funcție de specificul viticulturii autohtone, cinci măsuri de sprijin:

• promovarea vinurilor, prin sub-măsura de promovare a vinurilor produse în Uniunea Europeană care constă în acțiuni de informa-re în statele membre, în scopul informării consumatorilor cu pri-vire la consumul moderat de vin și la schema de denumiri de origi-ne controlată și indicații geografi-ce, precum și prin submăsura de promovare în țări terțe, în vede-rea îmbunătățirii competitivității vinurilor cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau a vinurilor pentru care se in-dică soiul viței-de-vie;

• restructurarea și reconversia pod-goriilor;

• asigurarea recoltei;• realizarea de investiții;• distilarea subproduselor.

Ca urmare a negocierilor purtate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), România a obținut prin Programul Național Vitivinicol o finanțare de 47,7 milioane de euro anual.

De asemenea, în urma consultărilor cu producătorii de profil și a unei analize aprofundate a sectorului vi-tivinicol, MADR a susținut comple-tarea programului prin introducerea măsurii de distilare a subproduselor, demers ce garantează practici co-recte de piață privind trasabilitatea produsului pe filieră, prin creșterea controalelor și scăderea activităților frauduloase, conducând totodată la creșterea veniturilor producătorilor prin subvențiile oferite în acest scop.

Astfel, se asigură premisele ca Româ-nia să-și consolideze poziția în rândul statelor europene mari producătoare de vinuri, iar viticultura să atragă in-vestiții semnificative care să ducă la creșterea calitativă a producției, dez-voltarea sectorului vitivinicol prin respectarea măsurilor de biosecurita-te și a cerințelor de agromediu și, im-plicit, la crearea de locuri de muncă.

Promovarea vinurilor

Beneficiarii sprijinului financiar pen-tru această măsură sunt societăți producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată (D.O.C.) și indi-cație geografică (I.G.), organizații de producători, organizații profesionale și organizații interprofesionale ai că-ror membri produc și exportă vinuri cu D.O.C./I.G. Măsura de promovare se referă la un ansamblu de acțiuni care contribuie la creșterea exportu-lui de vinuri cu D.O.C. și I.G., precum și la mărirea volumului de informații privind promovarea vinului pe piețe-le țărilor terțe.

Programul Național Vitivinicol 2014-2018 – Finanțare de 47,7 milioane de euro anual

Dezvoltare rurală

Programul de reconversie a plantațiilor viticole a fost un real succes, în etapa 2007-2013 beneficiind de 210 milioane de euro, sumă alocată de Comisia Europeană susținerii sectorului vitivinicol. Prin acest program, au fost înlocuite peste 42 000 de hectare de viță-de-vie.

cu succes a programului de restruc-turare și reconversie. Pe lângă efec-tul pozitiv pe care l-a avut această măsură asupra dezvoltării sectorului vitivinicol din România, s-a realizat și absorbția în proporție de 100% a fondurilor europene destinate acestei măsuri.

Au fost înființate numeroase societăți comerciale cu capital privat care, ac-cesând fonduri europene, au trecut la reconstrucția viticulturii prin înfiin-țarea de noi plantații la standarde europene.

Prin programul de reconversie și re-structurare, au fost înființate în peri-oada 2007-2012, aproximativ 42 000 de hectare, precum și numeroase cra-me moderne pentru procesarea stru-gurilor, amplasate în inima marilor podgorii ale țării.

Soiuri și clone de viță-de-vie realizate prin cercetarea științifică - 17 creații biologice noi:

• un soi pentru struguri de masă - Roz Românesc• două soiuri pentru vinuri roșii - Negru Aromat, Olivia• opt clone pentru vinuri roșii de înaltă calitate - Fetească Neagră 4 Vl,

Cabernet Sauvignon 33 Vl și 30 Vl Merlot 8 Vl și 7 Vl, Pinot Noir 5 Vl, Cabernet Franc 81 Vl și 43 Vl;

• trei soiuri cu rezistență complexă - Valeria, Rosina, Purpuriu• un soi de portaltoi - Ruvis;• două clone de portaltoi - 140 Ru sel.59 Vl,41 B sel.6 Vl.

În cadrul plantațiilor nou create, so-iurile românești (îndeosebi soiul Fe-tească Neagră) au ocupat o poziție de vârf în gama sortimentală, iar vinuri-le produse au obținut numeroase me-dalii de aur la concursurile organizate în țară și străinătate.

Institutul a elaborat devizele tehnolo-gice de înființare a plantațiilor vitico-le pe baza cărora s-a realizat monito-rizarea de către APIA a cheltuielilor eligibile efectuate de proprietari.

Pe toată perioada derulării progra-mului de reconversie în viticultură, institutul a oferit, în special, servicii științifice și tehnologice, constând în efectuarea a peste 130 de cartări agrochimice și pedologice, 200 de proiecte și avizări de proiecte de re-conversie/replantare, precum și ma-terial săditor viticol din creațiile rea-lizate de institut.

Cum vedeți viitorul sectorului vitivinicol românesc în con-textul în care prin Programul Național Vitivinicol 2014-2018 se vor aloca 238,5 milioane de euro?

Ion Marian: Viitorul sectorului vi-tivinicol românesc în acest context sună bine. Având în vedere că marile societăți comerciale au cam terminat plantările, în acest moment se discu-tă despre realocarea sumelor foarte mari de la măsura de restructurare și reconversie a podgoriilor la cele-lalte măsuri, în special la cele pentru investiții și promovarea vinurilor pe piețele țărilor terțe.

La sfârșitul acestei perioade mă aș-tept la aspecte pozitive, cum ar fi creșterea suprafețelor cu plantații noi de la 42 000 de hectare la apro-ximativ 65 000 de hectare, la mări-rea producției de vin la 7 milioane de hectolitri, promovarea vinurilor de calitate, creșterea suprafețelor apte să producă vinuri DOC la cel puțin 25 000 de hectare și IG la cel puțin 30 000 de hectare, promovarea în cultură a soiurilor și clonelor româ-nești de certă valoare oenologică, ast-fel ca la nivelul anului 2018 acestea să dețină în cultură o pondere de minim 40 %, creșterea consumului de vin pe cap de locuitor, la cel puțin 30 de li-tri/an, creșterea exportului.

Vinuri de colecție

Page 7: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

10 11

Suma acordată ca sprijin financiar din FEGA pentru finanțarea activi-tăților eligibile nu depășește 50% din cheltuieli. Programul Național de Sprijin introduce prin cipiul op-țio nalității pentru beneficiar în ac-cesarea ajutorului de stat, în procent de 30% din valoarea chel tuielilor eligibile.

Măsura prin care sunt promovate vi-nurile are drept obiective absorbția în totalitate a fondurilor europene, îm-bunătățirea competitivității vinurilor D.O.C./I.G. românești pe piețele țin-tă vizate din țările terțe, pătrunderea pe noi piețe terțe, consolidarea pre-zenței vinurilor românești cu indica-ția D.O.C./I.G. pe piețele tradiționale și creșterea cantitativă și valorică a exportului de vinuri D.O.C./I.G.

Restructurarea și reconversia podgoriilor

Programul de restructurare/recon-versie reprezintă ansamblul de mă-suri eligibile ce conduc la creșterea competitivității producătorilor de vin prin adaptarea producției la cererea pieței. Beneficiarii acestui program sunt producători viticoli, persoane fizice sau juridice care dețin sau ex-ploatează suprafețe de viță-de-vie cu soiuri nobile.

Măsura de restructurare/reconver-sie a plantațiilor viticole a avut cel mai mare impact asupra sectorului vitivinicol. Datorită accesării acestei măsuri, producătorii din România au reușit să-și restructureze sau moder-nizeze suprafețe cu viță-de-vie care

să corespundă cerințelor actuale ale pieței. Producătorii s-au adaptat ime-diat cerințelor măsurii, reușind să ab-soarbă cea mai mare parte a alocării financiare totale acordate României.

Măsura de restructurare/reconversie cuprinde următoarele activități:

• Reconversia soiurilor - constă în schimbarea soiurilor existente în cultură cu soiuri superioare din punct de vedere calitativ sau clo-ne din aceste soiuri, acest lucru realizându-se prin plantarea pe același amplasament sau pe altul echivalent ca suprafață de viță-de-vie pentru struguri de vin.

• Reamplasarea parcelelor - constă în plantarea parcelelor viticole amplasate în condiții nefavorabi-le pe alte amplasamente care con-feră condiții climatice și pedolo-gice favorabile la nivelul aceleiași suprafețe.

• Modernizarea exploatațiilor vi-ticole - reprezintă ansamblul de măsuri eligibile care conduc la creșterea eficienței și la îmbună-tățirea calității produselor vitivi-nicole.

Sprijinul financiar se acordă pe hec-tar pentru fiecare măsură eligibilă și

nu depășește 75% din valoarea costu-rilor pentru realizarea măsurilor din cadrul programelor de restructurare/reconversie. Acordarea sprijinului fi-nanciar necesită elaborarea de către solicitanți a unui plan individual pen-tru fiecare program de restructurare/reconversie.

Asigurarea recoltei

Asigurarea recoltei constă în acorda-rea unui sprijin financiar astfel:

• 80 % din costul primelor de asi-gurare plătite de către produ-cători pentru a evita pierderile cauzate de fenomenele climatice cu efecte asimilabile dezastrelor naturale;

• 50% din costul primelor de asigu-rare plătite de producători pentru a se asigura împotriva pierderilor cauzate de vreme, precum și îm-potriva altor pierderi cauzate de animale, boli sau de infestări cu dăunători.

Obiectivele acestei măsuri sunt creș-terea stabilității veniturilor producă-torilor și absorbția în totalitate a fon-durilor europene destinate măsurii.

Investiții

Sprijinul poate fi acordat pentru in-vestiții în terenuri, clădiri și plantații, mașini și echipamente sau în transfer de tehnologie prin achiziționarea drepturilor de autor - intelectuale, licențe, know-how sau cunoștințe tehnice nebrevetate - în instalații de transformare, infrastructura unității vinicole sau comercializarea vinului, investiții care îmbunătățesc perfor-manța globală a întreprinderii.

Pentru o mai bună abordare în cadrul categoriilor prevăzute de legislație, au fost stabilite două subcategorii, în concordanță cu principalele direcții privind măsura de investiții, cu re-ferire la produsele vitivinicole - de la strugure la vinul din cramă, îmbuteli-at și etichetat, precum și marketingul vinului.

Sprijinul financiar acordat pentru măsura de investiții (altele decât cele finanțate prin PNDR) este de până la

50% din valoarea costurilor aferente cheltuielilor eligibile din cadrul mă-surii. Beneficiarul poate accesa una dintre măsuri o singură dată pe an.

Obiectivele acestei măsuri sunt acce-sarea fondurilor europene, moder ni-zarea spațiilor de prezentare a vinu-rilor proprii, realizarea, în condiții optime, a învechirii vinurilor și valo-rificarea superioară a vinurilor cu in-dicație D.O.C./I.G. îmbuteliate prin învechirea în sticle în vinoteci.

Alocarea financiară pe măsuri: Exercițiile financiare 2014 - 2018 / Valori estimative (EUR 1000)

Măsuri R(CE) nr. 1234/2007

Exercițiu financiar

2014 2015 2016 2017 2018 Total

Sistemul de plăți unice Art. 103o - - - - - -

Restructurarea/reconversia podgoriilor Art. 103q 47084,23 37350,0 35212,47 23350,0 31850,0 183846,7

Recoltarea înainte de coacere Art. 103r - - - - - -

Fondurile mutuale Art. 103s - - - - - -

Asigurarea recoltei Art. 103t 253,3 350,0 350,0 350,0 350,0 1653,3

Investiții în întreprinderi Art. 103u 0 2500 4000 4500 4500 15500

Distilarea subproduselor Art. 103v 0 500,0 500,0 1000,0 1000,0 3000,0

R(UE) nr. 1308/2013

Promovare Art. 45 362,47 7000 7637,53 9500 10000 34500Replantarea plantațiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare

Art. 46 alin. (3) lit. c)

Inovare Art. 51 Total 47700 47700 47700 47700 47700 238500

Specificație UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafața totală cultivată cu viță-de-vie pentru vin Ha 180.402 181.540 181.793 181.562 181.011 183.169 181315 179939

Prețul mediu pentru achiziția de struguri pentru vin/țară Lei/kg 0,89 1,28 1,08 1,54 1,36 1,94 1,07 1,64

Producția totală de vin Mii hl 5289 5369,2 4957,4 3287,2 4058,2 3310,6 5113,3 3750,0Suprafața totală supusă măsurii de restructurare/ reconversie

Ha 4861 4834,16 5339,51 5124 4058,7 4455,4 7406,5 5959

Date statistice în sectorul vie - vin 2007-2014

Page 8: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

12 13

Distilarea subproduselor

Distilarea voluntară a subproduselor vinicole este o măsură importantă de eliminare a acestora, parțial sau în totalitate. Producătorii își elimină astfel o parte sau toată cantitatea de subproduse prin livrarea acestora în vederea distilării. Livrarea subpro-duselor se face în baza unor criterii obiective și nediscriminatorii.

Sprijinul financiar este destinat dis-tileriilor care procesează subproduse de vinificație livrate pentru distilare în alcool brut cu tăria alcoolică de mi-nimum 92% din volum. Nivelul ma-xim al sprijinului are ca bază de calcul costurile de colectare și procesare.

Obiectivele acestei măsuri sunt mări-rea stabilității veniturilor producăto-rilor, creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene și sporirea mo-dalităților de eliminare a subprodu-selor.

Dintotdeauna, vinul a fost con-siderat licoarea zeilor. Romanii l-au numit „vinum”, iar Alexan-dru cel Mare îl considera „sânge-le viței-de-vie, puterea pămân-tului şi eternitatea soarelui”. A străbate drumul parcurs de vi-ța-de-vie pe actualul teritoriu al României înseamnă, de fapt, a reconstitui trecutul acestei țări începând din cele mai vechi tim-puri.

În cartea sa „Vinurile României”, celebrul oenolog Mihai Macici citează opinia botanistului A. Griesbach care afirmă că patria vinului trebuie căutată în ținutu-rile Pontului Euxin şi ale Traciei, până dincolo de Dunăre. A.D Xe-nopol scria că Tracia era consi-derată locul de naştere a zeului vinului, Dionysos. Alți istorici consideră că, începând din epoca bronzului, cultura viței-de-vie şi producerea vinurilor au devenit îndeletniciri de bază ale vechilor locuitori din actualul spațiu ro-mânesc.

Vița-de-vie, simbol de statornicie și continuitate

Prima mențiune scrisă despre viticul-tura dacică provine de la geograful antic Strabo (66 î.Hr. – 24 e.n.) și se referă la măsura adoptată de regele Burebista (82-44 î.Hr.) privind de-frișarea viilor. Se bănuiește că decizia ar fi fost luată la sfatul marelui preot Deceneu ce urmărea eliminarea ten-tației pe care viile din Dacia o pre-zentau pentru populațiile străine cu tendințe cotropitoare.

Importanța viticulturii în perioa-da colonizării romane a Daciei este

susținută de reprezentările pe două emisiuni monetare din acea vreme - medalia „Dacia Felix”, emisă de îm-păratul Traian în anul 112, precum și o alta, bătută mai târziu, în timpul împăratului Decius (240-251), mo-nedă pe care provincia este repre-zentată simbolic sub chipul unei fe-mei purtând în brațe doi copii, unul ținând în mână un strugure, iar altul câteva spice de grâu.

În Evul Mediu, viile au continuat să acopere pantele însorite ale dealuri-lor subcarpatice, suprafețele cultivate crescând constant, odată cu tehnicile de cultivare și prelucrare.

Despre viile din Transilvania lasă mărturie episcopul Anton Verancsics (1504 -1575), fost secretar al regelui loan Zapolya care povestește că „(...) la tot pasul se ivesc dealuri însorite acoperite cu vii. (...) Dar vinurile, fie că le vrei tari sau slabe, aspre sau dulci, albe, roşii sau roşietice şi ți le alegi potrivit cu fiecare anotimp, sunt aşa de bune la gust şi de soi aşa de ales, încât nu mai doreşti nici vi-nurile din Falem, din Campania şi chiar comparându-le între ele, îți plac cu mult mai mult acestea”.

Românii au rămas „fideli” viței-de-vie

La sfârșitul secolului trecut, viticul-tura a fost scoasă din matca sa mile-nară de invazia filoxerei și de apariția unor boli până atunci necunoscute, în primul rând a manei viței-de-vie. În Vechiul Regat, filoxera a fost semna-lată oficial în anul 1884 la Chițorani, Prahova, în podgoria Dealu Mare, după ce fusese identificată cu câțiva ani mai înainte, în 1880, la Arad. Ul-terior, atacul filoxerei s-a propagat cu rapiditate, căpătând proporțiile unui dezastru național.

În perioada refacerii viilor de la sfârșitul secolului trecut, viticultorii au deprins tehnici noi, printre care alinierea vițelor, combaterea manei și a făinării viței-de-vie etc. Au fost aduse din Franța soiuri noi, care au pătruns în podgorii intrând în com-petiție cu soiurile locale, vechi. Multe soiuri străine s-au dovedit valoroase, în special sub aspectul vinurilor de calitate superioară. Prin urmare, s-a produs o reașezare a sortimentelor, acesta fiind un proces de durată, în realizarea căruia a intervenit decisiv cercetarea.

VITICULTURA ROMâNIEI, între trecut și prezent

Producția de vin din soiuri nobile pe categorii de calitate și regiuni viticole în 2014

Import

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Mii tone Mil. € Mii tone Mil. € Mii tone Mil. € Mii tone Mil. € Mii tone Mil. € Mii tone Mil. €

13,1 14,7 22,5 20,7 90,7 50,5 54,5 41,9 36,7 38 34,1 33,2

Export

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Mii tone Mil. € Mii tone Mil. € Mii tone Mil. € Mii tone Mil. € Mii tone Mil. € Mii tone Mil. €

10,9 13,7 9,8 12,9 10,4 14,4 11,4 15,9 10,4 16,5 10,5 18,0

Sursa datelor – Institutul Național de Statistică

Situația importului și exportului intracomunitar și extracomunitar de vinuri 2007-2014

Regiunea viticolă Total,mii hl Vinuri cu D.O.C. Vinuri cu I.G. Vinuri fără D.O.C.

și fără I.G.Podișul Transilvaniei 204,1 153,5 2,4 48,2

Dealurile Moldovei 846,9 149,4 68,5 629,0

Dealurile Munteniei și Olteniei 433,9 60,8 31,2 341,9

Dealurile Banatului 129,8 26,2 0,0 103,6

Dealurile Crișanei și Maramureșului 116,6 7,7 4,8 104,1

Colinele Dobrogei 561,4 89,4 23,4 448,6

Terasele Dunării 5,1 0,0 1,7 3,4

Nisipuri și alte terenuri favorabile din sudul țării 2,2 0,0 0,0 2,2

TOTAL 2300 487 132 1681

Reguli la plantarea viței-de-vie, impuse în Uniunea Europeană

Comisia Europeană a instituit reguli pentru o nouă schemă de au-torizare a plantărilor de viță-de-vie în Uniunea Europeană, reguli ce permit o creștere anuală moderată a suprafeței viticole din UE.

Reglementările se vor aplica de la 1 ianuarie 2016 și vor înlocui regimul tranzitoriu al drepturilor de plantare.

Noile reglementări confirmă modalitățile prin care statele mem-bre ar trebui să gestioneze, la nivel național, sistemul autoriza-țiilor de plantare gratuite și nontransferabile. De asemenea, sunt precizate mecanismele de salvgardare aplicabile noilor plantări.

Fiecare stat membru este autorizat să crească suprafața viticolă cu maximum 1% pe an, existând însă și posibilitatea de a introdu-ce, acolo unde este justificat, restricții la extinderea suprafețelor cultivate în zonele cu denumire geografică protejată.

De asemenea, sunt precizate condițiile de tranziție de la sistemul actual la noul regim, precum și modalitățile de conversie a drep-turilor de plantare în autorizații.

Page 9: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

14 15

Primul Război Mondial a dat o nouă lovitură viticulturii românești abia ieșită din confruntarea cu flagelul fi-loxeric. Refacerea s-a produs în peri-oada interbelică, dar a urmat perioa-da comunistă când plantațiile viticole au trecut în proprietatea statului. Cu toate acestea, românii au rămas „fi-deli” viței-de-vie.

Regiunile viticole din România În prezent, în România există 37 de podgorii reunite în opt regiuni vitico-le - Dealurile Moldovei fiind cea mai extinsă dintre ele, cu aproape 70 000 de hectare.

Regiunea viticolă Dealurile Moldovei - Este cea mai mare și mai renumită regiune viticolă din Româ-nia și înglobează 12 podgorii: Cotnari, Iași, Huși, Colinele Tutovei, Dealul Bujorului, Nicorești, Ivești, Covurlui, Zeletin, Panciu, Odobești și Cotești. Vinurile obținute, în cea mai mare parte albe, sunt și de consum curent, dar și de calitate superioară, în mod natural dulci și pot sta alături de cele mai bune vinuri ale lumii.

Regiunea viticolă Podișul Tran-silvaniei - Are în componență Pod-goriile Târnave, Alba, Sebeș-Apold, Aiud și Lechința. În regiune, se pro-duc în special vinuri albe, obținute într-o gamă largă, de la cele de con-sum curent până la cele de marcă, demi-dulci și dulci. Pe lângă acestea, sunt recunoscute în țară și peste ho-tare și vinurile spumante de tip Jid-vei, Alba etc.

Regiunea viticolă Dealurile Munteniei și Olteniei - În cadrul acestei regiuni viticole există opt podgorii: Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Ştefănești, Sâmburești, Dră-gășani, Dealurile Craiovei, Severin și Plaiurile Drancei.

Producția de vinuri este destul de diversificată, cu excepția podgoriei Sâmburești, profilată preponderent pe producerea de vinuri roșii. Toate celelalte produc o gamă largă de vi-nuri, în principal albe, de la cele de

consum curent, până la cele superi-oare, cu denumire de origine și trepte de calitate.

Regiunea viticolă Dealurile Banatului - Situată în sud-vestul României, această regiune întruneș-te, întrucâtva, condițiile unei singure podgorii. Cu toate că este profilată în principal pe producerea de vinuri, soiurile pentru struguri de masă nu lipsesc din plantații. Dintre acestea, de o largă răspândire și o mai bună apreciere se bucură cele din grupa Chasselas, pe alocuri întâlnindu-se și soiurile Muscat Hamburg și Muscat de Adda.

Regiunea viticolă Crișana și Maramureșul - Cuprinde patru podgorii - Miniș-Măderat, Diosig, Valea lui Mihai, Silvania - și 13 centre viticole. Pentru vinuri albe se cultivă Feteasca Albă, Riesling Italian, Fe-tească Regală, Furmint, Pinot Gris, Mustoasă de Măderat și Iordana, iar pentru cele roșii Cadarcă și Burgund.

Regiunea viticolă Colinele Do-brogei - Situată în sud-estul Româ-niei, corespunde în întregime Podi-șului Dobrogean, clar delimitat între Dunăre, Marea Neagră și frontiera cu Bulgaria. Cadrul natural constituie condiția de bază în dezvoltarea viti-culturii acestei regiuni, multe dintre vinurile produse aici fiind apreciate de alte popoare încă din Antichitate. Pentru calitatea lor superioară ple-dează totalitatea factorilor de mediu.

Regiunea viticolă a Colinelor Dobro-gei cuprinde podgoriile Sarica-Nicu-

lițel, Istria-Babadag și Murfatlar. Aici se produc struguri de masă și pentru vinificație din soiurile Cardinal, Re-gina Viilor, Chasselas, Muscat Ham-burg, Muscat de Adda, Afuz Ali, Ali-gote, Fetească Albă, Fetească Regală, Pinot Gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir și Merlot.

Regiunea viticolă Terasele Du-nării - Această regiune este situată în cea mai mare parte pe terasele Dună-rii din sud-estul Câmpiei Române și cuprinde podgoriile Ostrov și Greaca și cinci centre viticole în cadrul pod-goriilor Aliman, Băneasa, Oltina, Os-trov, Greaca. Regiunea are ca direcție principală de producție obținerea de struguri pentru masă. Totuși, și pro-ducția vinicolă este variată, constitui-tă în mare parte din vinuri de consum curent, dominant albe.

Nisipurile și alte terenuri favo-rabile din sudul țării - Această regiune se suprapune, în principal, peste larga zonă de nisipuri din sudul Câmpiei Olteniei. Cele trei podgorii (Dacilor, Calafat, Sadova-Corabia) înglobează un număr de opt centre viticole. Sortimentul de struguri cul-tivat aici este constituit în principal din soiuri pentru vinuri și în mai mică măsură din soiuri pentru stru-guri de masă.

Principalele soiuri de struguri cultivate și vinurile pe care le produc

În prezent, România este una dintre marile țări viticole ale lumii, datorită

condițiilor favorabile din țara noas-tră, îndeosebi din zonele de deal. Un factor important în obținerea unui vin de calitate îl constituie soiul de viță-de-vie care stă la baza produce-rii acestuia. Din sortimentul viticol românesc fac parte soiuri autohtone, dar și soiuri străine datând din peri-oada prefiloxerică și care au supra-viețuit și după invazia filoxerei, pe care le vom descrie în continuare.

Feteasca Albă este un vechi soi ro-mânesc și este cultivat în prezent pe 23 000 de hectare. Produce vinuri seci sau demiseci, cu conținut echili-brat în alcool (tărie 11,5-12°) și acidi-tate, caracterizate prin finețe.

Feteasca Regală este un soi creat între cele două războaie mondiale. Vi-nurile se încadrează în mod obișnuit în grupa celor de calitate superioa-ră, au o tărie alcoolică de 10,5-11,5°, sunt seci, se disting prin prospețime și „vioiciune” dată de o aciditate mai ridicată și au o aromă specifică foarte plăcută.

Riesling Italian, soi cu origine incertă, a pătruns în plantațiile din România înaintea invaziei filoxerice. Beneficiază în prezent de o largă răs-pândire (peste 20 000 de hectare), produce vinuri seci, cu tărie alcooli-că de 11-12°, pline, ferme, echilibra-te gustativ, cu buchet care evoluează bine prin învechire la sticlă.

Grasa de Cotnari face parte din ve-chiul sortiment al podgoriei Cotnari, unde se cultivă de peste șapte secole. Specialiștii spun că ar avea origine comună cu soiul Furmint care stă la baza producerii vinurilor de Tokay. Vinurile de Grasă sunt de multă vreme faima podgoriei Cotnari și se plasează în vârful ierarhiei vinurilor românești - sunt impresionante prin calitatea lor, au o tărie alcoolică de 12 -12,5°, un conținut ridicat în zahăr, o culoare galbenă-aurie cu tentă verzu-ie, aromă și buchet generos care ca-pătă nuanțe complexe prin învechire.

Sauvignon a fost introdus în Româ-nia în perioada postfiloxerică. Soiul deține un loc de frunte în sortimentul pentru vinuri de calitate superioară,

ocupând o suprafață de aproximativ 6 000 de hectare. Produce vinuri seci sau demiseci fine, cu aromă pregnan-tă și tărie alcoolică de 11,5-12°.

Pinot Gris a apărut în România în perioada următoare invaziei filoxeri-ce, soiul cultivându-se în prezent pe o suprafață de circa 3 200 de hectare. Vinurile de tip sec sau demisec, une-ori demidulci, au o tărie alcoolică de 11,5-12,5°, sunt pline, robuste, echili-brate, cu aromă specifică ce evoluează într-un buchet valoros prin învechire.

Chardonnay, de origine franceză, a pătruns în sortimentul românesc în perioada postfiloxerică. Vinurile seci de Chardonnay sunt apreciate datori-tă fineței și aromei discrete. Din soiul Chardonnay se obțin și vinuri demi-dulci și dulci cu însușiri complexe de aromă și buchet, ce evoluează bine prin învechire în sticlă.

Cabernet Sauvignon, originar din Franța, este în prezent bine fixat în sortimentul viticol al României, bucurându-se de apreciere întrucât produce vinuri roșii de cea mai înal-tă calitate. Se cultivă în prezent pe o suprafață de aproximativ 11 500 de hectare. Sunt vinuri foarte bune cali-tativ, seci, impresionând prin culoare și vigoare, iar tăria lor alcoolică se si-tuează între 12 și 12,5°. Ating apogeul calitativ după o maturare la vas de aproximativ doi ani, urmată de înve-chire în sticlă de cel puțin șase luni.

Pinot Noir, originar din Franța, produce vinuri cu tărie alcoolică în jurul a 12°, de culoare roșie-cărămi-zie, catifelate și fructuoase.

Merlot, soi originar din Franța, oferă vinuri seci, cu tărie alcoolică între 12- 12,5°, caracterizate prin culoare ro-

șie-intensă, extractivitate, fermitate și buchet care evoluează prin învechire.

Feteasca Neagră face parte din ve-chiul sortiment al României. Vinuri-le de Fetească Neagră sunt seci sau ușor demiseci, au o tărie alcoolică de 12-12,5°, culoare roșie intensă cu nuanțe rubinii, o aromă specifică, complexă și originală care amintește de cea a coacăzului negru, dar sunt, în același timp, robuste și catifelate.

Băbeasca Neagră este un vechi soi autohton. Vinurile de Băbească Nea-gră fac parte, în general, din categoria celor de consum curent, având o tărie alcoolică de 10-11°. Au o culoare ro-șie-vie cu nuanțe strălucitoare, sunt ușoare și fructuoase, prezintă o bună aciditate.

Tămâioasa Românească se cul-tivă în țara noastră încă înainte de invazia filoxerică. Este un soi foarte valoros, produce vinuri aromate și cere condiții speciale de climă și sol. Vinurile de Tămâioasă Românească sunt dulci sau demidulci natural, au o tărie alcoolică de 12-12,5°, culoare galbenă-aurie, aromă care amintește de florile de câmp și mierea de albine, au un gust bogat în care alcoolul, za-hărul și aciditatea se armonizează în cel mai fericit mod.

Muscat Ottonel, soi de origine fran-ceză, a pătruns pe plantațiile noas tre înaintea invaziei filoxerice. În pre-zent, este extins în cultură pe o supra-față de peste 8 000 de hectare. Aceste vinuri au o tărie alcoolică de 11,5-12°, conținut în zahăr mai mare de 20-25 g/l, se caracterizează printr-o culoare galbenă-pai, aromă tipică ce evolu-ează prin învechire de scurtă durată într-un buchet foarte complex, căpă-tând un gust fin și delicat.

Page 10: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

16 17

Dezvoltare tehnologică - utili-zarea noilor tehnologii de cultivare a viței-de-vie în condiții specifice, a metodelor de control biologic al dău-nătorilor în plantațiile viticole, intro-ducerea de verigi tehnologice noi în producerea vițelor altoite certificate, utilizarea tehnologiilor noi de produ-cere a diferitelor categorii și tipuri de vinuri.

Realizări ale sectorului de cercetare

În domeniul ameliorării și produ-cerii de material săditor viticol, cercetătorii stațiunii au brevetat pa-tru soiuri de viță-de-vie: Columna, Cristina și Mamaia (soiuri de struguri pentru vin) și Aurana (soi de struguri pentru masă) și au omologat patru clone - Pinot Gris 13 Mf, Chardonnay 25 Mf, Afuz Ali 25 Mf și Fetească Nea-

SCDVV Murfatlar, contribuție inovativă în dezvoltarea viticulturii românești

Cercetare aplicativă - tehnologii specifice privind cultura viței-de-vie în condiții de secetă, viticultura bio-logică, protecția integrată în planta-țiile viticole, combaterea biologică a dăunătorilor, tehnologii noi de pro-ducere a diferitelor categorii și tipuri de vinuri, metode moderne de ana-liză și control al calității vinurilor și băuturilor spirtoase.

gră 9 Mf. Soiurile Columna și Mamaia au fost medaliate cu aur în cadrul Sa-lonului de Inventică EUREKA 1999, organizat la Bruxelles.

Stațiunea gestionează plantații-ma-mă furnizoare de coarde altoi din categoriile biologice BAZĂ (0,5 hec-tare) și CERTIFICAT (44,3 hectare), precum și zece hectare de plantații furnizoare de butași de portaltoi cate-goria CERTIFICAT, esențiale în pro-ducerea de material săditor viticol de înaltă calitate biologică și genetică, material pus la dispoziția tuturor ce-lor care doresc să înființeze plantații viticole noi.

În fiecare an, în urma solicitărilor fer-mierilor din zona de influență, cerce-tătorii stațiunii execută analize de vi-abilitate și fertilitate ale mugurilor de iarnă, analize obligatorii pentru nor-marea corectă a producțiilor viitoare de struguri. Doar în anul 2014 au fost efectuate 6 250 analize pentru 27 de societăți viticole, recomandându-se modul de tăiere a butucilor pentru plantații în suprafață totală de 6 500 de hectare.

În domeniul tehnologiilor în viticul-tură au fost făcute cercetări privind tehnicile de cultivare a viței-de-vie în condiții de stres hidric, acestora fiindu-le atribuite două loturi de-monstrative cu o suprafață de cinci hectare.

Anul acesta, s-a brevetat un procedeu de cultivare în sistem ecologic a unui soi de struguri roșii pentru vin (Brevet de invenție nr. 129328/30.04.2015),

urmând ca o altă cerere de brevet să fie finalizată pentru un soi de struguri pentru vin alb.

În domeniul protecției sănătății viței-de-vie, pe cont propriu sau sub coordonarea ICDVV Valea Călu-gărească, au fost testate în ultimii 20 ani peste 75 de produse fitosanitare de combatere a bolilor și dăunătorilor viței-de-vie, stabilindu-se eficacitatea acestora, dozele optime de aplicare,

Instituție publică de interes național și internațional, SCDVV Murfatlar a contribuit la dezvoltarea cunoașterii în domeniile viticulturii și vinifica-ției prin activitatea de cercetare ști-ințifică și dezvoltare tehnologică în concordanță cu exigențele ecosiste-melor dobrogene și cerințele pieței. Cercetările sunt destinate viticulturii și vinificației, dar și promovării pro-duselor vitivinicole.

Stațiunea își desfășoară activitatea pe raza localității Murfatlar, pe o su-prafață de 183 de hectare, din care 108,34 sunt proprietatea ASAS Bucu-rești. Activitatea de cercetare din sta-țiune este executată în cadrul a patru laboratoare - Ameliorare și material săditor, Tehnologii în viticultură, Protecția sănătății plantelor și Teh-nologii de prelucrare a strugurilor și Chimia vinului.

Direcții de cercetare- dezvoltare-inovare

Cercetare fundamentală - crea-rea de clone și soiuri valoroase adap-tate condițiilor de secetă din Dobro-gea, cu rezistență la ger și atacuri de boli și dăunători, gestionarea colec-ției ampelografice, a poligoanelor de cercetare plantate cu noile creații ale unității și ale altor stațiuni viticole din țară și străinătate, soiuri cu adap-tabilitate crescută la condițiile ecosis-temelor dobrogene.

La Murfatlar, activitatea de cercetare ştiințifică se desfăşoară neîntrerupt de 73 de ani. În august 1942, printr-o ordonanță a Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pepiniera înființată aici la sfârşitul secolului al XIX-lea este trecută în subordinea Insti-tutului de Cercetări Agronomice al României sub denumirea de Stațiunea Experimentală Viticolă Murfatlar. Rezultatele valo-roase obținute în urma activității de cercetare au fost preluate în timp de către societățile de profil din sud-estul României, mai ales din Dobrogea şi, mai recent, de asociațiile viticole din zona de influență.

Page 11: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

18 19

Vinuri de patrimoniu

În cadrul stațiunii există o vinotecă în care se află vinuri din 1950. Unele reprezintă obiecte de studiu pentru cercetare, dar și prilej de mândrie pentru SCDVV Murfatlar, acestea fi-ind prezentate la diferite concursuri naționale și internaționale.

Numai în ultimii doi ani, vinurile de colecție, unele din anii ’50 și proveni-te din crama stațiunii, au obținut cinci medalii de aur și două mari medalii de aur. Stațiunea deține în prezent cinci mărci înregistrate - Murfatlar, Columna, Via Regală, Dealurile de calcar și Academic de Murfatlar -, dintre care Columna este protejată la nivel european. Stațiunea dispune de un patrimoniu genetic de excepție la nivel național, format dintr-o colecție ampelografică cu peste 400 de soiuri de viță-de-vie din toată lumea și o alta de soiuri și clone românești al căror comporta-ment este studiat în condițiile de la Murfatlar. De asemenea, mai dispu-ne și de câmpuri experimentale și de încercare a noi clone din soiuri româ-nești și internaționale, de poligoane experimentale, plantații-mamă fur-nizoare de coarde altoi și butași por-taltoi.

compatibilitatea cu alte produse de combatere. Rezultatele obținute au fost valorificate sub formă de reco-mandări în toate unitățile cu profil viticol din țară și de către micii pro-ducători privați.

O preocupare de bază a laboratorului a constat în monitorizarea anuală a stării fitosanitare în Podgoria Mur-fatlar (aproximativ 7 000 de hectare) și elaborarea buletinelor de progno-ză și avertizare pentru combaterea bolilor și dăunătorilor viței-de-vie la societățile comerciale cu profil vitivi-nicol din zona de influență și la micii producători viticoli.

În domeniul tehnologiilor de pre-lucrare a strugurilor, chimia și microbiologia vinului, cercetările efectuate au avut mai multe direcții:• Stabilirea momentului optim de de-

clanșare a culesului strugurilor și, după caz, a oportunităților aprobă-rii procedeelor de îmbogățire a re-coltei la nivelul Podgoriei Murfatlar (aproximativ 7 000 de hectare).

• Executarea anuală a „Cazierului vinurilor” în vederea amprentării

Prin activitatea de producere de ma-terial săditor de înaltă calitate, co-respunzător standardelor europene, stațiunea s-a impus ca lider regional în promovarea cercetărilor viticole și a soiurilor tradiționale românești pentru noile plantații.

Stațiunea implicată în programul de reconver-sie a plantațiilor viticole

„Programul de reconversie a plan-tațiilor viticole a fost un real succes, absorbindu-se, în etapa 2007-2013, întreaga sumă alocată de Comisia Europeană. Prin simplitatea mă-surii, prin rata ridicată de sprijin (75% din totalul cheltuielilor), acest program se dovedeşte a fi demn de urmat şi în alte sectoare, precum cel al strugurilor de masă şi al pomicul-turii”, subliniază dr. biolog A. Ranca.

Stațiunea Murfatlar a profitat din plin de acest program, înlocuind până în prezent o suprafață de 80 de hectare de viță-de-vie. În calitatea sa de unitate care autorizează proiecte-

acestora, cercetare interdisciplinară deosebit de importantă pentru sta-bilirea cu acuratețe a originii și ti-picității vinurilor. Gama de analize efectuate în dinamica păstrării și în-vechirii (la câte 15 vinuri din soiuri-le cele mai răspândite în Dobrogea) caracterizează vinurile din fiecare an, calitatea lor, potențialul biologic al soiurilor, punerea în valoare da-torită condițiilor ecologice în care se dezvoltă planta. Datele sunt stocate și puse la dispoziția autorităților în domeniu și a celor interesați.

• Elaborarea de tehnologii originale de producere a diferitelor sortimen-te de vinuri de tip Murfatlar. În urma acestor cercetări, în anii 2009-2011 au fost obținute șapte brevete de in-venție pentru procedee de obținere a unui sortiment de vinuri albe seci, demiseci sau demidulci din struguri din soiul Columna, a unui sortiment de vinuri roșii naturale sau speciale din struguri din soiul Mamaia, un procedeu de obținere a unui sorti-ment de vin alb demisec și pentru un procedeu ecologic de eliminare a excesului de ioni de fier și cupru din vin prin osmoză inversă.

le de înființare de plantații viticole în zona Dobrogea, începând cu anul 2007, stațiunea a realizat numeroase proiecte, a avizat toate proiectele de înființare și a consiliat fermierii cu privire la soiurile recomandate pen-tru zonă, la distanțele de plantare și la sistemul de conducere.

Din anul 2007 și până în prezent, da-torită programului de reconversie a plantațiilor viticole, stațiunea a ela-borat 34 de proiecte de înființare de plantații și a avizat alte 72 de proiec-te, aferente unei suprafețe de 1 904 hectare.

„În continuare, suntem implicați în acest program, în anul curent având planificată plantarea a 15,4 hectare cu viță-de-vie cu material săditor viticol produs de stațiune. Stăm la dispoziția fermierilor, pe lângă ac-tivitatea de proiectare şi de avizare, cu material săditor viticol certificat din soiurile şi clonele stațiunii”, pre-cizează în încheiere dr. biolog Aurora Ranca, director SCDVV Murfatlar.

• Anual, împreună cu vinificatorii din zona de influență, se realizează studiul privind evaluarea tipicității vinurilor dobrogene, integrându-se interpretarea analizelor fizico-chi-mice efectuate de laboratorul pro-priu cu datele senzoriale obținute prin degustări comparative, orga-nizate de către specialiștii stațiunii. În anul 2014, au fost analizate și evaluate senzorial 86 de vinuri do-brogene.

Legătură permanentă cu viticultorii din zonă

„Prin statutul de instituție unică ce autorizează proiectele de înființare de plantații viticole în Dobrogea, stațiunea comunică permanent cu viticultorii din zonă, consiliindu-i în ceea ce priveşte alegerea corectă a soiurilor plantate, dar şi în legă-tură cu amplasarea şi organizarea plantației, cu abordarea tehnologiei de cultivare etc.”, spune directorul SCDVV Murfatlar, dr. biolog Aurora Ranca.

Vinificatorii din zona de influență apreciază în mod deosebit activitatea specialiștilor stațiunii, apelând frec-vent la serviciile acesteia pe diverse domenii cum ar fi încadrarea vamală, analize curente, sfaturi tehnologice etc. Numai în anul 2014, laboratorul de analiză a emis 216 buletine pentru vinuri.

Pe lângă legăturile cu viticultorii, în mod tradițional, există o strânsă colaborare cu diverse instituții de învățământ superior din țară și stră-inătate, numeroși studenți efectuând în cadrul stațiunii stagii de practică, cercetări și studii pentru realizarea lucrărilor de licență, de masterat și doctorat.

Din anul 2012, instituția a fost au-torizată de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Minis-terul Educației și Cercetării Ştiințifice să desfășoare activități de instruire în vederea calificării în meseria de viti-cultor. La cursuri au participat nume-roși fermieri dobrogeni.

Activitatea de cercetare științifică desfășurată de SCDVV Murfatlar se încadrează în tematica generală a Strategiei de Cercetare-Dezvoltare și Inovare în Agricultură și Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020.

Page 12: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

20 21

Stațiunea de Cercetare-Dezvolta-re pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa, în prezent filială a Univer-sității de Ştiințe Agronomice și Medi-cină Veterinară București, a fost în-ființată în anul 1893, fiind cea dintâi pepinieră a țării, după atacul dezas-truos al filoxerei.

În focul bătăliei pentru refacerea vi-ticulturii țării, Pepiniera Pietroasa, situată în mijlocul uneia dintre cele mai mari podgorii ale țării, Dealu Mare, avea misiunea de a îndeplini rolul de „vie model și experimentală”. De-a lungul timpului, a jucat un rol important în domeniul cercetărilor

privind altoirea viței-de-vie și selecția unor soiuri valoroase.

Pepiniera Pietroasa a luat ființă pe moșia statului de la Pietroasa - Bă-deni, care fusese secularizată de la Mănăstirea Bradu în 1864. La înfiin-țare, Pepinierei Pietroasa i s-a atribu-it curtea fostului mitoc mănăstiresc și o suprafață totală de 32 162 de hec-tare. Pepiniera Pietroasa și-a orientat preocupările în direcția producerii de material săditor viticol, a stabili-rii sortimentului viticol din zonă și a pregătirii altoitorilor, dar și a viticul-torilor care asigură refacerea planta-țiilor viticole.

Între 1893 și 1895, la Pietroasa s-a înființat pe o suprafață de zece hec-tare o plantație cultivată cu 737 de soiuri de viță-de-vie pentru struguri de masă și vin, aduse de pe toate con-tinentele.

Începând cu 1894, a luat ființă Şcoala de altoitori din cadrul Pepinierei Pie-troasa. În 1924, a fost înființată Stați-unea Viticolă și Oenologică Pietroasa.

În cadrul stațiunii a funcționat o școală de ucenici agricoli. În anul 1929, „Via Pietroasa” este preluată de Academia de Înalte Studii Agronomi-ce din București și este denumită ofi-cial „Via Experimentală Pietroasa”, devenind astfel prima unitate viticolă din țară în care au fost organizate ex-perimente sistematice privind com-portarea soiurilor de vițe roditoare și de portaltoi, aplicarea tăierilor în us-cat, prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor.

În 1932, a fost creată prima școală specială de pivniceri din țară. De-a lungul timpului, stațiunea a trecut prin multiple transformări, dar esen-

țialul s-a păstrat - la Pietroasa se cul-tivă soiuri de viță-de-vie apreciate și se produc vinuri de bună calitate.

Cercetarea a evoluat potrivit nevoilor viticulturii

Revenirea Stațiunii de la Pietroasa la Universitatea de Ştiințe Agronomice și Medicină Veterinară București a avut loc în anul 2005, după aproape 50 de ani de despărțire, și a fost un act reparatoriu care impune și o mare responsabilitate: continuarea dezvol-tării stațiunii pe toate planurile.

În ceea ce privește activitatea de cercetare, aceasta va fi integrată în planul de cercetare al Catedrei de Viticultură și Vinificație și în programul general de cercetare al universității.

Un accent deosebit se va pune pe continuarea activității de selecție clonală cu deosebire orientată spre soiurile românești de viță-de-vie: Tă-mâioasă Românească, Busuioacă de Bohotin, Grasă de Cotnari, Fetească Neagră, Băbească Neagră etc. Cele mai valoroase clone vor fi înregistrate și brevetate, urmând să se valorifice comercial.

În acest context se impune exploa ta-rea rațională a soiurilor și a clonelor românești de viță-de-vie printr-un management durabil bazat pe cu-noaștere științifică. Se vor pune la punct, pentru fiecare genotip, tehni-cile culturale adecvate obținerii unor producții de calitate.

În ceea ce privește activitatea de cer-cetare în domeniul vinificației, aceas-ta va urmări elaborarea tehnologiilor specifice sortimentului autorizat și recomandat la Pietroasa pentru vi-nuri de înaltă calitate. Calitatea și unicitatea vor fi cele două trăsături ale vinurilor de Pietroasa.

SCDVV Pietroasa, centru viticol sub tutelă universitară

Acum 170 de ani, Pietroasa intra în istorie datorită tezaurului descoperit aici. Descoperitorii lui, cioplitori în piatră, lucrau în cariera de lângă Via Ardelenilor. Locuitorii satului erau vestiți însă nu numai pentru meşteşugul dăltuirii pietrei, ci şi ca buni cultivatori ai viței-de-vie încă din Neolitic. „Catedrală a viticul-turii româneşti”, aşa cum o numea I.C. Teodorescu, Pietroasa este un loc binecuvântat pentru a fi casa viței-de-vie şi izvor de vinuri neasemuite. Pietroasa înseamnă tradiție, continuitate, performanță, într-un cuvânt, excelență.

Page 13: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

22 23

Institutul are în plan lansarea unor game noi de vinuri sub brandul Pietroasa Veche, care să poarte amprenta unică a acestor locuri. Se vor continua cercetările în domeniul viti culturii ecologice și se vor extinde în producție rezultatele obținute, mergând până la producerea vinului ecologic.

Se va continua îmbogățirea colecției ampelografice cu soiuri și clone noi. De asemenea, se vor înființa culturi comparative cu soiuri din sortimen-tul românesc și mondial. Un loc apar-te îl va reprezenta testarea unor so-iuri de struguri de masă cu semințe și apirene, în condiții de cultură prote-jată în sistem modern.

În prezent, la Pietroasa, suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 150 de hectare, iar reconversia a fost făcută pe 62,5 hectare. A fost o mă-sură necesară pentru că unele so-iuri se aflau în declin, iar prin acest program s-a îmbogățit sortimentul

cu soiuri autohtone și străine. Pen-tru reconversia suprafeței amintite au fost accesate fonduri europene în valoare de 2158063 de lei, din totalul investiției de 4441654 de lei. Soiurile de viță-de-vie au fost alese în urma unui studiu privind adaptarea aces-tora la condițiile pedoclimatice din arealul Pietroasa și a avut loc testa-rea lor în producție.

Vinul românesc, competitiv pe piața internațională

Crezul podgorenilor și al cercetăto-rilor de la Pietroasa este că vinul re-

prezintă știință, muncă și artă, năs-cut din fericita îmbinare a unei naturi generoase cu priceperea și hărnicia viticultorilor, înnobilat de un cadru natural special, pe un loc binecuvân-tat, cu o istorie și tradiție milenare. Ei cred că vinul bun se obține din soiuri calitativ superioare, struguri procesați în linii tehnologice moder-ne și performante și o condiționare și păstrare în condiții adecvate și fac tot ce depinde de ei pentru ca produsul muncii lor să fie apreciat de consu-mator.

Vinul românesc este apreciat și com-petitiv în plan internațional, dar are nevoie de o campanie promoționa-lă susținută și de un marketing pe măsură. Dacă s-ar face o clasificare, vinurile albe seci sunt renumite și apreciate, în special cele din podgo-riile Târnave și Cotești, urmate apoi de vinurile albe dulci și aromate de la Pietroasa, Drăgășani și Cotnari. Urmează vinurile roșii din podgo-ria Dealu Mare, Murfatlar, Miniș și

centrele viticole din Mehedinți (Corcova și Halânga).

În ceea ce privește producția proprie, centrul viticol Pietroasa este renumit pe piața internă, renume cuantificat de cerere. Sortimentele Fetească Re-gală, Fetească Albă, Riesling Italian, Tămâioasă Românească, Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, Busuioacă de Bohotin și Grasă de Cot-nari sunt cele mai căutate și apreciate.

Producția este valorificată pe piața in-ternă, în magazinele de specialitate și, în viitorul apropiat, va fi prezentă pe piețele din Marea Britanie, Spania și o serie de state asiatice.

Vinurile românești poartă amprenta terenului specific zonelor din Româ-nia și tipicității soiurilor autohtone, calități apreciate de consumatori, ceea ce dă încredere viticultorilor și cercetătorilor de la Pietroasa că vi-nurile produse aici vor cuceri piața internațională, chiar dacă, pentru moment se depun eforturi susținute pentru creșterea vizibilității și pentru promovare. Vinurile de Pietroasa au fost medaliate la concursuri naționa-le și internaționale.

O vinotecă de… aur

Viticultura, alături de agricultură și turism, contribuie la relansarea eco-nomică a României, iar la Pietroasa acest lucru este bine cunoscut. Mai mult, ideea de turism viticol a prins bine aici, vizitatorii beneficiind de un program special - prezentarea is-toricului zonei și al stațiunii, a reali-zărilor cercetărilor de-a lungul anilor și a celor mai reprezentative vinuri din centrul viticol Pietroasa în cadrul unor degustări. Punctul de atracție pentru oaspeți este însă vinoteca.

Crama de la Pietroasa a funcționat mult timp ca una dintre cele mai bine înzestrate din țară, aceasta benefici-ind, încă din 1940, de un centru de vinificare dotat cu utilaje moderne importate din Italia. Colecția de vi-nuri numără în prezent aproximativ 100 000 de sticle. Cele mai vechi sunt din anii ’40, acestea fiind vinuri de patrimoniu cu o valoare inestimabilă. În vinotecă se păstrează și vinuri din anii ’50, ’60, ’70, ieșite din mâna unui oenolog de excepție - Mihai Macici.

Vinurile de Pietroasa au continuat să-și mărească faima, mulțumită artiza-

nului oenolog Gheorghe Vărăticeanu. Grasa de Pietroasa, Tămâioasa Ro-mânească, Rieslingul sau Feteasca Regală aflate în vinotecă îi sporesc valoarea.

Aceste „comori” au fost recunoscute și valoarea lor a fost recompensată cu peste 120 de medalii obținute la con-cursurile naționale și internaționale, mai ales pentru vinurile dulci, unele aromate, pentru care Pietroasa are o vocație incontestabilă.

Page 14: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

24 25

Drumul vinului reprezintă, de fapt, un traseu turistic bine marcat și de-limitat într-o zonă cu potențial viticol și cu atracții turistice naturale. Acesta poate fi urmat de către turiști, în mod organizat sau individual, în anumite perioade ale anului.

În 1953, în Alsacia, a apărut primul drum al vinului, concept foarte apro-piat de cel de azi. Acest drum încă există, având o lungime de 170 km. În scurt timp, la Bordeaux, pe Valea Loirei, pe Valea Ronului și în Bur-gundia au apărut zeci și zeci de dru-muri ale vinului. Germania, Italia sau Spania au urmat imediat exemplul și au trasat noi rute turistice pe Valea Rinului, în Toscana sau în Castilia.

Scăderea consumului de vin, compensată prin turism

Statele Unite ale Americii au devenit, în 2013, cea mai mare piață de desfa-cere din lume pentru vin, devansând Franța, în condițiile în care consu-mul de vin în această țară a scăzut. În 2013, consumatorii americani au

cumpărat 29,1 milioane de hectolitri de vin, în creștere cu 0,5% compara-tiv cu 2012, în timp ce în Franța, con-sumul a scăzut cu aproape 7%, până la 28,1 milioane de hectolitri.

În schimb, în ceea ce privește consu-mul de vin pe cap de locuitor, ame-ricanii sunt în continuare în urma francezilor care consumă, în medie, 1,2 sticle pe săptămână, de aproape șase ori mai mult decât consumă în medie un american. Cu toate acestea, declinul înregistrat în ultimii ani în Europa este semnificativ.

Potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), în perioada 2002-2011, consumul de vin pe cap de locuitor în Franța, al treilea pro-ducător mondial după Italia și Spa-nia, a scăzut cu peste 20%, până la 46,4 litri pe an. În schimb, în aceeași perioadă, în SUA, consumul a crescut cu aproape 17%, până la 9,1 litri pe an. Aceste date relevă faptul că pia-ța vinurilor la nivel european este în scădere, iar aceasta poate fi compen-sată cu creșterea circulației turistice în zonele viticole. Viticultura în România este într-o pe-rioadă de renaștere, românii încep să redescopere vinurile, iar producătorii de vin din ce în ce mai experimentați, vinurile fiind de foarte bună calita-te. Totuși, în ciuda acestor avantaje,

legătura dintre viticultură și turism este încă la început de drum.

Modele de urmat

Franța se află pe primul loc la tu-rismul viticol. În Bordeaux, 75% din circulația turistică este legată de viticultură, iar pe Valea Ronului, a doua zonă viticolă a țării, există o adevărată industrie turistică orienta-tă spre viticultură - 25 000 de locuri de cazare în unități specializate, cu o cifră de afaceri anuală de peste 150 de milioane de euro. La fel stau lucruri-le în Austria - în Langenlios (Austria de Jos). Loisium Wine World, muzeu și hotel deopotrivă, ambele dedicate vinului, a devenit deja una dintre em-blemele viticulturii austriece, dar și o imensă atracție turistică. Investiția a fost de 24 de milioane de euro, iar re-giunea este una exclusiv viticolă.

România, țara vinului

Renumitele podgorii românești Jid-vei, Valea Călugărească, Niculițel, Drăgășani, Sâmburești, Odobești, Murfatlar etc., se întind în toate zone-le României și produc vinuri premia-te și medaliate la expoziții naționale și internaționale. Frumusețea viilor și a strugurilor a încântat sufletele stră-moșilor noștri și constituie astăzi un punct de atracție pentru cei ce vin să viziteze România.

Turismul viticol abia începe să fie „degustat” în România. Primii care au bătut la porțile cramelor româ-nești au fost străinii, cu aproape zece ani în urmă. În ultimul timp, românii au învățat și ei să se bucure de frumu-sețea podgoriilor noastre cu peisajele lor incredibile, dar și de vinurile pro-duse aici care exprimă „personalita-tea” fiecărui loc, prin arome și culori.

În România, drumurile vinului au fost concepute și lansate în preajma anului 2000. Teoretic avem drumuri ale vinului în 11 județe. Cel mai recent drum al vinului s-a deschis în 2011 în Buzău, județ cu enorm potențial viti-col și turistic. Drumul are o lungime de 60 de km și pleacă din DN 10 către Pietroasele și Monteoru. Investiția a fost de 24 de milioane de euro.

Inițiativa privată ia avânt însă, astfel că Podgoriile Urlați și Pivnițele Rhein din Azuga primesc anual aproximativ 13 000 de turiști. La Certa, un dome-niu viticol nou în Dealul Mare, există o cramă spectaculoasă, iar degustări-le de vinuri de aici au dat un nou suflu turismului din zonă. De asemenea, Cramele Recaș și Murfatlar se află printre locurile preferate ale celor care optează pentru turismul viticol.

Muzeul Viei și Vinului Drăgășani

Muzeul Viei și Vinului Drăgășani este amplasat într-o clădire care face par-te din patrimoniul cultural al Româ-niei. Muzeul reprezintă o împletire a mii și mii de fire ale trecutului și prezentului viticulturii românești. În 1974, s-a amenajat actualul muzeu cu specific viticol, piesele colectate fiind expuse în trei secții: Secția viticolă, Secția de artă și Secția de arheologie.

Muzeul deține o bogată colecție de instalații tradiționale pentru prelu-crarea strugurilor, dar și dovezi ale practicării viticulturii și ale continui-tății acestei îndeletniciri pe meleagu-rile respective. În vitrinele muzeului, vizitatorii regăsesc palmaresul vinu-rilor românești la concursurile in-ternaționale, începând cu anul 1898 (concursul de la Bordeaux), precum

și medaliile obținute la Expoziția Mondială de la Paris (1900), unde vinurile de Drăgășani au obținut re-cunoașterea internațională, odată cu primirea diplomei de onoare și a medaliei de aur. Muzeul adăpostește și vechi soiuri de viță-de-vie cum ar fi Braghina, Gordan sau Crâmpoșia.

Datorită importanței valorificării po-tențialului viticol al zonei, autoritățile locale au decis modernizarea Muzeu-lui Viei și Vinului, obiectivul proiec-tului fiind transformarea acestuia într-un motor pentru turismul local. Desigur, se are în vedere și promova-rea vinurilor de Drăgășani ca brand de țară prin angrenarea Muzeului Viei și Vinului Drăgășani în turismul viticol, o componentă importantă atât a industriei vitivinicole, cât și a industriei turismului. Muzeul Viei și Vinului oferă o soluție modernă și inovatoare pentru podgorii, și anume posibilitatea de a-și construi o relație directă cu clienții.

Pentru Drăgășani, cea mai mare pro-vocare o reprezintă promovarea tu-rismului viticol în stil occidental. În

contextul actual, turismul viticol re-prezintă o necesitate, deci are carac-ter imperativ.

Potrivit experților, un itinerar al vi-nului este vital pentru orice regiu-ne cu podgorii. Dar este nevoie de o infrastructură pusă la punct de administrația locală sau regională, după care fiecare vinificator trebuie să se implice în promovarea cramei și a vinurilor proprii. Sigur, pentru producătorul de vinuri, clientul care cumpără direct din cramă este im-portant, pentru că plătește prețul întreg. Dar mai important este ceea ce se întâmplă ulterior cu clientul, pentru că el ia acasă nu doar o sticlă cu vin, ci și amintiri frumoase. Aces-ta este secretul succesului vinului italienesc. Turiștii se duc în vacanță în Italia, degustă un vin, cumpără o sticlă și, apoi, apar implicațiile emo-ționale. Vor să bea din nou din vinul acela, pentru a retrăi un moment de-osebit. Mai ales că și locurile de unde a fost cumpărat sunt spectaculoase, au o poveste anume. Asociate, aceste detalii pot promova mai bine un vin decât un brand în sine.

Turismul viticol sau drumul vinului

În secolul trecut, oamenii nu obişnuiau să viziteze o podgo-rie. Lucrurile s-au schimbat însă radical după cel de-al Doilea Război Mondial, iar evoluția a pornit din Franța. Mai târziu, țările europene, cu o tradiție îndelungată în viticultură, au înțeles că vinul nu este doar o licoare într-o sticlă - este o poveste, este is-torie şi civilizație, este tradiție rurală. Au înțeles că este im-portant ca iubitorii de vin, şi nu numai, să păşească pe tă-râmul viței-de-vie, acolo unde aceasta creşte, indiferent că este Valea Loirei, Sicilia, Va-lea Rinului sau Transilvania.

Page 15: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

26 27

Această zonă are o vastă tradiție în vi-ticultură, oferind în fiecare an vinuri de înaltă calitate. Crama Gîrboiu pro-duce vinuri speciale prin unicitatea aromei datorată soiurilor cultivate.

Patrimoniul viticol al cramei Gîrboiu este format din viță-de-vie autohto-nă, precum Şarba, Plăvaie, Feteas-că Regală, Fetească Albă, Fetească Neagră și cele internaționale, cum ar fi Sauvignon Blanc, Riesling Italico, Muscat Ottonel, Gewurztraminer, Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir. De la înființarea cramei, familia Gîr-boiu gestionează toate sectoarele de activitate ale companiei împreună cu o echipă de experți. Livia Gîrboiu, directorul executiv, trăiește în lumea viticultorilor de mică. A copilărit în via bunicului său, mare pasionat în oenologie, iar primul său loc de mun-că a fost crama familiei, pe vremea

Livia Gîrboiu - Viticultura ca moștenire de familie

ne şi dragoste pentru fiecare sticlă de vin. Credem cu tărie că omul sfințeş-te locul şi stă în puterea noastră să schimbăm ceva”, spune ea.

Fără investiții nu ții pasul cu schimbările din UE

„Am obținut şi fonduri europene pentru reconversie, care ne-au fost de mare ajutor în continuarea pro-iectului nostru. Pentru plantare am folosit în proporție de 95% astfel de fonduri, însă pentru pregătirea şi întreținerea terenului banii au venit din surse proprii. Rezultatele sunt vizibile deoarece sectorul vitivinicol este singurul din România care a ab-sorbit integral fondurile europene. Oamenii au înțeles că fără investiții în crame, tehnologie şi materie pri-mă, nu ai cum să ții pasul cu schim-bările din Uniunea Europeană. Globalizarea pieței impune o stan-dardizare, care, din punctul meu de vedere, ridică ştacheta când vine vorba de calitatea vinului”, spune di-rectorul executiv al companiei.

În anul 2006, Crama Gîrboiu a acce-sat, printr-un proiect SAPARD denu-mit „Înființarea Combinatului Viticol Crama Gîrboiu”, suma de 2,175 de milioane de euro. A continuat cu o in-vestiție nouă de 1,5 milioane de euro derulată printr-un proiect depus în cadrul PNDR 2007-2013, denumit „Mo dernizarea Combinatului Viticol Crama Gîrboiu”, în anul 2009.

Momentan, se lucrează la un nou pro-iect de retehnologizare prin care se intenționează accesarea de fonduri pentru achiziția unei linii noi de îmbu-teliere de capacitate mare, construc ția unei săli de baricuri pentru matura-rea vinului roșu și, cel mai important, achiziționarea echipamentelor care să permită producerea de vin spumant.

Promovarea vinurilor româ-nești rămâne o provocare

Livia Gîrboiu spune că, pentru a creș-te vizibilitatea producătorilor vitivi-nicoli, accentul trebuie pus pe bran-dul de țară, lucru pe care, de altfel, îl aduce în discuție mereu și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Oameni

Crama Gîrboiu este o afa-cere de familie înființată în anul 2005. Podgoriile se află în comuna Coteşti, localitate amplasată într-o zonă cu o climă deosebit de favorabi-lă cultivării viței-de-vie şi un sol bogat în minerale, unic în sud-estul României.

„Participarea la nenumărate târguri internaționale ne-a permis să avem acces la piețele externe pentru a stu-dia ofertele concurenților, specificul, obiceiul de consum şi, în special, ba-rierele tarifare de care ne putem lovi. Nimic nu este imposibil. Chiar dacă este unul dintre cei mai importanți producători de vin la nivel mondial, România este încă deficitară când vine vorba de promovare şi, mai ales, de a pune în valoare calitățile vinului autohton. Totuşi, în ultima perioadă a avut loc o schimbare vi-zibilă, dar ritmul e prea lent pentru a putea ține piept concurenților cu tradiție în comercializarea produ-selor vitivinicole”, subliniază mana-gerul Cramei Gîrboiu. Referindu-se la soiurile de viță-de-vie cultivate în România, dar și la vinuri, ea conside-ră că diversitatea este un avantaj al producătorilor.

În ceea ce privește comercializarea, la Crama Gîrboiu principiul este că înainte de a te extinde la nivel inter-național, este important să-ți conso-lidezi poziția pe piața internă. Astfel, în prezent, aproximativ 80% din pro-ducție este comercializată pe piața din România, iar restul merge la ex-port în Europa, Canada și Japonia. În ultimii doi ani, exportul s-a dublat ca valoare și tendința este crescătoare, piața din China fiind o variantă dem-nă de studiat.

„A fost o provocare să începem această afacere, iar acum este o provo-care să o dezvoltăm. Totul a pornit cu zece ani în urmă, în 2005, când familia noastră a achiziționat aproximativ 50 de hectare în Coteşti, iar un an mai târziu am început să lucrăm pentru dezvoltarea cramei. Primul pas pentru a deveni o companie puternică a fost făcut în 2009, când am derulat un program prin fonduri europene pentru moderni-zare şi retehnologizare, mărind astfel capacitatea de procesare şi sto-care şi achiziționând o instalație de răcire de ultimă generație”.

când era încă studentă. În scurt timp, a preluat afacerea de la tatăl său, de-venind, la 29 de ani, cea mai tânără antreprenoare din domeniu și admi-nistrând o afacere de șase milioane de euro.

Crama Gîrboiu exploatează pe apro-ximativ 250 de hectare soiuri au-tohtone de viță-de-vie pe care multă lume le credea pierdute. Astfel, pe piață, au revenit Plăvaie și Şarba, specifice zonei Vrancea. A fost o deci-zie de management, dar și a specialiș-tilor de la cramă. După studierea pe-doclimatică a suprafețelor de teren, s-a decis că acestea sunt soiuri care pot fi păstrate cu randament maxim. La scurt timp după încheierea stu-diilor, Livia Gîrboiu, preluând aface-

rea, s-a văzut obligată să conducă o echipă de 60 de angajați permanenți, căreia i se adaugă muncitorii sezo-nieri. Ea recunoaște că, având avan-tajul unei companii tinere, a reușit să formeze o echipă de oameni a căror medie de vârstă este de 35 de ani. „De fapt, cheia reuşitei este reprezentată chiar de echipa din spatele brandului nostru, fiindcă toți muncesc cu pasiu-

„Cum se obține un vin bun? Pro-ducerea vinului este o întreagă ştiință. Arta constă în a face un vin care să fie unic şi să repre-zinte cu succes crama şi oamenii care l-au creat. Pentru un vin se-lect este nevoie de struguri de cea mai bună calitate, de tehnologie modernă, specialişti în domeniu şi mai ales de pasiune.”

Page 16: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

28 29

Cine este Sergiu Nedelea și cum v-ați început cariera?

„În ceea ce mă priveşte, eu sunt un slujitor al vinului, un oficiant în templul acestei minunate licori. Am intrat în această lume după 1989, inițial din nevoia de a mă întreține în facultate. Şi aici am rămas defini-tiv, însuflețit de fascinația pe care a exercitat-o vinul, ca suport de cultu-ră, asupra mea. Nu provin din fami-lie de podgoreni, deşi m-am născut şi am crescut la Ploieşti, la porțile Pod-goriei Dealu Mare. Ce-i drept, tatăl meu a fost un profesionist în lumea restaurantelor.

Chiar dacă lucrez de ceva vreme în domeniu, nu pot declara că ştiu totul despre vin. Dacă răspunzi afirmativ, mai mult ca sigur că te ai plafonat. Vinul este un univers atât de vast şi într-o permanentă evoluție, încât este imposibil să spui vreodată că ai ajuns să ştii totul.

De aceea, am înființat «WineTaste», o platformă de promovare a culturii vinului, a pasiunii pentru acesta şi de formare profesională în domeniu. Practic, are două componente: cea digitală (site-ul www.winetaste.ro) şi cea interactivă, prin activitățile Agenției de somelieri WineTaste şi ale cursurilor de formare în profesia de somelier.”

Sergiu Nedelea are o pregătire pro-fe sională temeinică, el fiind, între altele, manager în activități de tu-rism, având brevet de Turism, acor-

sabilă nu numai cu aprovizionarea cu vin a curții regale, ci și cu alte ali-mente. De la somelierul medieval la cel contemporan, profesia a cunoscut o lungă evoluție. Azi, somelierul este persoana responsabilă cu alcătuirea listei de băuturi (nu doar de vinuri) dintr-un restaurant, cu punerea lor în armonie cu preparatele din listele de vin, cu recomandarea celor mai feri-cite asocieri.

Oricât de puternică ar fi tentația, nu putem suprapune atribuțiile someli-erului peste cele ale paharnicului. În primul rând, a fi somelier este o pro-fesie, în timp ce a fi paharnic însemna o demnitate publică. Paharnicul acți-ona mai degrabă ca ministru al viilor și vinului, el decidea momentul cule-sului, el era responsabil cu organiza-rea importului și exportului de vin, cu perceperea taxelor pe aceste activități etc. Dintr-o astfel de poziție, paharni-cul recomanda voievodului cele mai bune vinuri, dar aceasta era o atribu-ție secundară.

Un somelier trebuie să fie… curios

„În primul rând, un somelier trebu-ie să fie curios, să caute să fie me-reu la curent cu noutățile din vastul univers al vinului, gastronomiei şi al celorlalte băuturi. Trebuie să fie foarte bine organizat şi, în măsura posibilităților, să călătorească cât mai des în viile şi cramele celor mai reprezentativi producători. Trebuie să citească cât mai mult din diferite domenii, pentru a putea contura cât mai concis şi mai explicit povestea fi-ecărui vin sau băuturi pe care o reco-mandă. În relația cu clienții, trebuie să fie un pic diplomat, un pic actor, un pic ospătar sau maître d’hotel. În principal, somelierul este un arhitect al stării de bine a participanților la o masă”, spune Sergiu Nedelea.

Vinul este mai degrabă artă sau știin-ță? Sau amândouă? Aceleași între-bări se pun și în cazul meseriei de so-

dat de Ministerul Dezvoltării Regio-nale și Turismului, Wine & Spirits Education Trust - W.S.E.T. Certified - Award Wines and Spirits, evaluator CNFPA, acreditat de Ministerul Muncii, degustător de vinuri, acre-ditat de Oficiul Național al Viei și Vinului - A.D.A.R.. Înainte de a studia pentru a deveni somelier, Sergiu Nedelea a absolvit Facultatea de Drept și este licențiat în Ştiințe Po-litice și Administrative.

Este somelierul de astăzi paharnicul de altădată?

Profesia de somelier a apărut în Franța secolului al XIII-lea, la curtea Papei de Avignon. Termenul, ca atare, a fost „oficializat” în 1318, printr-o ordonanță a regelui Filip al V-lea și desemna persoana respon-

melier. Sergiu Nedelea este convins că „vinul este o minune”. Se referă, în primul rând, la atributul său de ali-ment biblic, alături de pâine. A face vin este o știință care poate deveni artă de la un anumit nivel în sus. În ceea ce privește profesia de somelier, poate rămâne o simplă meserie dacă cel ce o exercită stagnează la nivelul cunoștințelor dobândite în timpul cursurilor absolvite. În schimb, dacă se perfecționează permanent, atunci poate deveni un profesionist. Iar dacă are anumite calități și înclinații, poate deveni chiar artist în acest domeniu.

Soiurile cultivate, imaginea vitivinicolă a României

Vorbind despre soiurile cultivate în România, Sergiu Nedelea consideră că fiecare este reprezentativ pentru imaginea de ansamblu a României vitivinicole. Soiurile asigură o identi-tate aparte în vastul peisaj al vinului la nivel mondial. Din păcate, multe soiuri valoroase s-au pierdut și de vină nu a fost numai filoxera, ci și oamenii. Cert este că azi, mai cunos-cute sunt cele trei, Feteasca Albă, Re-gală și Neagră. Frâncușa și Zghihara au rezistat la rândul lor, revenind în atenția publică în ultimii ani. Alte soiuri au fost „resuscitate” cu suc-ces, din aceeași nevoie de identitate națională: Băbeasca Neagră și mai puțin cunoscuta Băbească Gri, Plăva-ia, Crâmpoșia, Negrul de Drăgășani, Novacul, Şarba și încă alte câteva. E posibil să mai fi rămas câte un butuc și din alte soiuri celebre cândva, uita-te însă azi. Un exemplu în acest sens este soiul Berbecelul, cultivat de un viticultor în propria curte. Specialis-tul consideră că e de datoria tuturor celor care lucrează în domeniu să se ocupe de refacerea patrimoniului vi-ticol național.

În ceea ce privește o ierarhizare a vi-nurilor românești și a podgoriilor în funcție de calitatea vinului, Sergiu Nedelea nu vrea să dea „sentințe ire-vocabile”.

„O ierarhizare a viilor există. Au fă-cut-o specialiștii în elaborarea atla-selor ampelografice ale României, de la celebrul academician Gherasim

Constantinescu, la cei de azi. În prin-cipiu, există podgorii de categoria A, B şi C, fiecare cu subclasificări (A1, A2 etc.). Cât priveşte o ierarhizare a vinurilor româneşti în funcție de calitate, nu cred că cineva se poate hazarda în formularea unui astfel de top. Ar fi şi incorect, de altfel. Calita-tea vinului diferă de la an la an, în funcție de condițiile climaterice, dar şi de alți factori. Fiecare cramă are propria sa evoluție, peste tot se mai schimbă oenologii, apar noi tehno-logii, noi tendințe ale consumatori-lor. Oricum, o ierarhizare se face în fiecare an, prin concursurile orga-nizate la diferite niveluri. Verdictul dat de specialiştii din juriile acestor competiții este un reper pentru cei interesați de ierarhii ale calității, fără a fi însă o «sentință irevocabi-lă». Dreptul final la recurs şi «sen-tința» definitivă o formulează fieca-re consumator în parte, în funcție de propriul gust şi de nivelul cunoştin-țelor sale”, spune Sergiu Nedelea. În legătură cu calitatea vinurilor româ-nești, el spune că sunt competitive în plan internațional, dar nu sunt destul de vizibile.

„Renaștere” viticolă după reconversia viilor

Pentru România, decizia Uniunii Eu-ropene de reconversie a viilor a fost benefică. Cu siguranță a fost o renaș-tere! „În ansamblu, măsura a fost bună pentru că a întors producătorii cu fața de la hibrizi spre soiurile no-bile”, spune Sergiu Nedelea.

Referitor la potențialele piețe pentru vinurile românești, principală rămâ-ne cea internă. Cât privește cele ex-

terne, SUA reprezintă o oportunitate interesantă. Oricât ar părea de greu, somelierul crede că piața Europei Occidentale poate absorbi cu succes anumite vinuri românești, având în vedere că România are producători care vând în țări cu tradiție, precum Franța, Italia sau Spania. Şi Marea Britanie rămâne o piață cu mare apetit pentru vinuri, spune el, totul depinzând însă de raportul preț-cali-tate. Extremul Orient, în special Ja-ponia, s-a dovedit a fi, de asemenea, o piață deschisă. Cât privește China, experiențele ultimilor ani au demon-strat că această țară poate absorbi cantități foarte mari de vin, iar Rusia are un potențial enorm de a fi un par-tener important.

Cum se recunoaște un vin bun?

„În principiu, răspunsul poate fi scurt: vinul este rezultatul fermentă-rii mustului obținut din struguri. Cât timp vinul este făcut cinstit, numai din struguri, el nu poate fi decât bun. Diferențele apar din diferitele teh-nologii de procesare, din măiestria fiecărui oenolog. Vinurile pot fi mai mult sau mai puțin spectaculoase, dar toate sunt bune, fiecare în felul său. Şi fiecare vin are segmentul său de consumatori, şi cele de masă, şi cele exclusiviste. Cum le recunoaş-tem? Aici, răspunsul est mult prea amplu. Un vin bun îl recunoaşteți în funcție de dispoziția de moment, de preparat, de momentul zilei, de contextul mesei, de convivi şi de multe alte criterii. Mai departe, în căutarea răspunsului, nu vă rămâ-ne decât să perseverați în propriile experiențe senzoriale”, conchide Sergiu Nedelea.

Sergiu Nedelea, un somelier apreciat

Eleganță, rafinament, atenție şi multă experiență. Acestea sunt atri-butele care definesc un somelier. Cine este somelierul? Este un spe-cialist în arta de a servi vinul, omul înzestrat cu aptitudini senzo-riale, de comunicare pe care le dezvoltă şi completează permanent cu un bagaj foarte amplu de noțiuni şi cunoştințe din domeniul istoriei, geografiei, religiei, chimiei, fizicii. În România, meseria de some-lier a apărut relativ recent, aşa că lămuririle venite din partea unui profesionist sunt binevenite. Despre meseria de somelier ne vorbeşte Sergiu Nedelea.

Page 17: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

30 31

Ferma mea Domeniul Coroanei Segarcea, afacere cu blazon regal

Experiențe

După ce au preluat podgoriile domneşti de la Segarcea, Cor-nelia şi Mihai Anghel produc acum câteva dintre vinurile cele mai cunoscute din țară, premiate la marile concur-suri de profil din lume. Ei sunt convinşi că vinul este artă, ştiință, emoție, pasiune, mun-că şi bunăvoință divină.

Mihai Anghel a copilărit lângă trac-toare, a devenit inginer mecanic și a lucrat la întreprinderile Dacia și Oltcit. Cornelia Anghel este de profe-sie medic chirurg cardio log și a lucrat la Spitalul Fundeni. Amintindu-și de anii copilăriei petrecuți la bunici, la Amărăștii de Jos, lângă Dăbuleni mărturisește: „Mergeam la via din grădină, la sădit de tutun, la cules, la întins pe ață. Am crescut cu via în curte”.

Fiecare avea o meserie de care se putea declara mulțumit. Cu toate acestea, și-au dorit altceva, s-au rein-ventat profesional. Au devenit… mari producători agricoli. El, de ce reale, ea, de vinuri, pe suprafețe diferite pe același domeniu, Domeniul Coroanei Segarcea. Totul prin forțe proprii, cu multă muncă, perseverență și dedicare.

La început, Mihai Anghel a lucrat pământul luat în arendă din comuna Urzicuța. Afacerea avea perspective. A cumpărat Cerealcom Dolj pentru spațiile de depozitare. S-a ivit însă o altă problemă - spațiile de depozita-re erau prea mari, așa că a început să cumpere teren. În 2002, a câștigat licitația pentru Cervina, pe care se în-tindeau pământurile fostului Dome-niu Regal Segarcea, veche exploatație vitivinicolă. La vremea respectivă nu

știau nimic despre vinuri. Au început să învețe, au vizitat crame, au citit, au degustat... Şi acum, după 13 ani, Cor-nelia Anghel este creator de vinuri.

O istorie de peste un secol

Domeniul Coroanei Segarcea funcți-onează ca exploatație vitivinicolă din anul 1884. Terenul pe care se găsește

astăzi plantația a fost ales de Regele Carol I al României dintr-o suprafață de 184 000 de hectare drept cea mai propice zonă din România pentru cultura viței-de-vie. De la inaugurare până în 1948, plantația de la Segarcea a fost în folosința Casei Regale.

Între anii 1904 și 1908, a fost con-struită o cramă pe patru niveluri

unde se vinificau strugurii obținuți pe plantația refăcută la începutul se-colului XX, în colaborare cu omul de știință Georges Couderc. Crama re-prezenta o construcție de avangardă pentru timpul său, fiind prima clădire din beton armat din România. Aceas-ta funcționează și astăzi, fiind nucleul în jurul căruia a fost extinsă crama actuală.

Datorită zonei propice în care este amplasată plantația (Segarcea se află pe aceeași paralelă 44 cu podgoriile din Piemonte și Bordeaux), tehno-logiei culturii viței-de-vie și a elabo-rării vinurilor, produsele obținute la Domeniul Coroanei au ajuns cele mai apreciate și scumpe din România interbelică. Astfel, vinurile Casei Re-gale a României au fost medaliate și recunoscute la concursurile interna-ționale ale vremii.

După cel de-al Doilea Război Mon-dial și până în anul 2002, crama și plantația au intrat în proprietatea

statului român. În 2002, domeniul viticol și crama de la Segarcea au fost cumpărate de la statul român de că-tre Cornelia și Mihai Anghel.

Tradiție și modernitate

Începând cu anul 2004, familia An-ghel a lansat un amplu program in-vestițional pentru refacerea întregii plantații și pentru reconstrucția cra-mei în conformitate cu ultimele teh-

nologii de prelucrare a strugurilor și producere a vinului.

Astfel, cele 277 de hectare ale dome-niului au fost replantate în totalitate cu viță-de-vie din soiuri selecționate și furnizate de pepiniere din Italia (Vivai Rauscedo) și Franța (Pepini-era Mistral și Morrison Couderc). Proiectarea și construcția plantației au permis mecanizarea lucrărilor în totalitate. De asemenea, la proiecta-

Page 18: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

32 33

rea plantației s-au ales soiurile care se pretează cel mai bine cultivării în zonă. În acest moment, structu-ra plantației este reprezentată de 60% soiuri de struguri negri, 30% soiuri de struguri albi și 10% soiuri aromate.

În paralel cu reconstrucția planta-ției, s-a trecut la extinderea cramei, dimensionarea și retehnologizarea acesteia în conformitate cu noile ce-rințe. Ca urmare, vinificarea se face în cisterne de inox, cu temperatură controlată, totul asistat integral de computer. S-a păstrat principiul vini-ficării gravitaționale, recepția strugu-rilor fiind făcută la nivelul al patrulea al cramei, presarea la nivelul al trei-lea, fermentarea la nivelul al doilea, iar maturarea vinurilor, în baricuri de lemn, la nivelul unu, subteran, la o cotă de minus nouă metri.

Plantația produce aproximativ 3 000 de tone de struguri pe an, iar capa-citatea totală a cramei este de patru milioane de litri.

Calitatea nu este suficientă pen-tru a cuceri o piață

Ca urmare a programului investiți-onal desfășurat în perioada 2004-2008, Domeniul Coroanei Segarcea a devenit cel mai modern domeniu vitivinicol din România. Începând cu 2007, anul în care noua plantație a în-ceput să producă, s-au creat premise-le obținerii de produse în conformita-te cu standardele calitative europene. În perioada 2009–2012, s-au accesat fonduri europene în valoare de apro-ximativ două milioane de euro prin PNDR, Axa 1, Măsura 123 – Creşte-rea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere, banii fiind folo-siți la dotarea cu echipamente speci-alizate pentru optimizarea procesului tehnologic de producere a vinurilor de calitate superioară obținute din soiuri nobile de struguri.

„În general, vinurile româneşti sunt competitive pe piața internațională şi acest lucru îl atestă numărul con-siderabil de medalii obținute de aces-tea la concursurile internaționale”, spune Claudia Alstani, director de

marketing la Domeniul Coroanei Se-garcea. „Calitatea nu este întotdeau-na suficientă pentru a cuceri o piață. O parte dintre vinurile româneşti, oricât de bune ar fi, sunt supraeva-luate, pentru că proprietarii speră la o recuperare rapidă a investițiilor în loc să înțeleagă faptul că o pod-gorie este înființată pentru urmaşi, aşa cum grecii plantează livezile de măslini nu pentru ei, ci pentru ge-nerațiile viitoare. Dincolo de acest aspect, funcționăm încă într-o piață gregară, după modelul «fiecare pen-tru el»”, conchide Claudia Alstani.

În ceea ce privește o ierarhizare a vinurilor românești, domnia sa con-sideră că „este mult prea devreme pentru a face acest lucru, deoarece majoritatea podgoriilor sunt încă tinere în urma procesului de recon-versie. Dar România este un pământ

binecuvântat pentru cultivarea vi-ței-de-vie şi se pot obține vinuri re-marcabile aproape oriunde, de la intrarea Dunării în țară şi până în nord, din Câmpia de Vest până la Marea Neagră. Pentru moment, piața se împarte între producătorii industriali, care administrează mii de hectare şi care sunt orientați spre vinuri entry-level şi cramele mici şi mijlocii, orientate spre calitate”.

„Soiurile naționale spun povestea tradițiilor noastre”

Prin ce se deosebesc vinurile ro-mânești de cele produse în țări cu tradiție? Directorul de marketing al companiei afirmă că „sunt două dimensiuni care definesc vinul ro-mânesc de astăzi: prima constă în exploatarea tezaurului de soiuri naționale, ce au o personalitate dis-

„Vinurile Domeniului Coroanei Segarcea sunt întotdeauna la dis-poziția Casei Regale, pentru fieca-re eveniment existând câte un vin potrivit. Greu de spus care este cel mai apreciat dar, din moment ce Alteța Sa Regală Principesa Margareta girează cu monogra-ma și cu numele Său edițiile limi-tate Principesa Margareta, indi-căm cele două vinuri din această colecție drept favorite.”

tinctă şi care definesc un set de va-lori populare. Aceste soiuri nu cresc în altă parte şi pot spune povestea tradițiilor noastre. O altă dimen-siune este dată de faptul că noi, ca țară producătoare de vin, ne aflăm la începutul unei noi epoci. Tradiția vinului de calitate a lipsit, cu mici întreruperi, aproape un secol - trei-zeci de ani de recuperare a podgori-ilor după filoxeră, cincizeci de ani de orientare către cantitate, apoi zece ani de retrocedări în care podgori-ile s-au sălbăticit. Epoca vinului a început să renască în România abia la finele anilor ’90. Având o viziune modernă, putem să îmbinăm tradi-ția şi tehnologia, într-un mod care să ne definească.

Vinurile sunt analizate din punct de vedere chimic, ca echilibru între extract, aciditate şi alcool, însă dru-mul către un vin memorabil, care să stârnească o emoție în cel care îl gustă, este mult mai lung. Vinurile remarcabile poartă mereu un crâm-pei din sufletul celui care le-a creat”.

Cei de la Domeniul Coroanei Segar-cea consideră că „datoria de onoare a podgoreanului este să producă cel mai bun vin pe care i-l permite acel an. Există ani dezastruoşi, în care re-coltele sunt compromise şi ani extra-ordinari, care dau tot ce îți poți dori. Dar măiestria se face simțită în anii grei sau mediocri, când felul în care este tratat fiecare strugure poate face ca vinul să iasă peste aşteptări. Vinul se face cu pasiune, e drept, dar şi cu multă muncă. În cramă şi în podgorie nu există zile libere, săr-bători, aniversări... Am avut ani în care am muncit încontinuu, fără week-end-uri, timp de câteva luni, ca să putem obține vinuri peste cali-tatea pe care ar fi permis-o vremea. Un vin bun trebuie supravegheat în fiecare clipă, până părăseşte crama. La fiecare pas, de la strugure până la vânzarea vinului, există posibili-tatea să faci ceva greşit, care să-ți distrugă munca de până atunci ”.

Din 2009 până în prezent, Dome-niul Coroanei Segarcea a cucerit peste 240 de medalii internaționale

la concursuri desfășurate pe toate continentele, iar colecțiile Principe-sa Margareta și Minima Moralia au fost degustate de echipa celebru-

lui formator de opinie și degustător de renume internațional Robert Parker, obținând punctaje cuprinse între 87 și 90.

Alături de cele două colecții premium, Domeniul Coroanei Segarcea are pe piața din România trei game de pro-duse - Elite, Prestige (Blue Train la export) și Vardo. Cel mai nou brand lansat la începutul acestei primăveri se numește Simfonie, un Magnum care încorporează într-un singur vin cele opt soiuri roșii plantate în pod-goria Segarcea: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Cabernet Franc, Touriga Nacional, Fetească Neagră, Syrah și Marselan.

Page 19: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

34 35

Afacerea mea Domeniile Viticole Franco-Române, pionierat în viticultura ecologică

Viile aparținând Domeniilor Viticole Franco-Române sunt situate pe pantele blânde ale dealului Istrița, în mijlocul pod-goriei Dealu Mare, în comuna Breaza. Această podgorie este reprezentativă pentru soiuri-le de viță-de-vie pentru vinuri roşii, excepție făcând regiunea dintre Săhăteni şi Pietroasele unde, ca urmare a varietății structurilor solului, se pot culti-va ambele soiuri. Particularita-tea acestei podgorii este aceea că, din 2003, se face viticultură ecologică.

În ultimul timp, folosim tot mai des cuvintele „ecologic” sau „bio”, acestea fiind cel mai adesea legate de alimen-te, agricultură și, mai nou, de vița-de-vie și vin. În România, sunt puține podgoriile care s-au încumetat să practice până acum viticultura ecolo-gică. Plantația de viță-de-vie ecologi-că din localitatea Breaza a apărut ca urmare a dorinței unui francez de a desăvârși soiul Pinot Noir. Din cele 30 de hectare cultivate cu viță-de-vie ecologică, se obțin până la 30 de hec-tolitri de vin, dar în scurt timp supra-fața cultivată va fi extinsă.

„Principalul scop al viticulturii eco-logice, în special pentru regiunile cu denumire de origine controlată, este de a propune consumatorilor un vin de calitate, tipic pentru ori-ginea şi regiunea din care provine, bine adaptat învechirii. Apoi, viti-cultura ecologică are voința de a propune consumatorilor produse cât mai sănătoase. Din acest motiv, nu sunt utilizate îngrăşăminte chimi-ce, insecticide, fungicide şi erbicide de sinteză”, spune inginer Cristina

Staicu, director general al companiei. Respectul față de mediu este benefic atât pentru om, cât și pentru plantă, deoarece permite reinstalarea biodi-versității vegetale, animale și micro-biene. În acest sens, se folosesc tra-tamente anorganice care nu intră în metabolismul plantei. Deci, cultura ecologică are nevoie pentru a reuși de această diversitate.

„În cele din urmă, un rezultat impor-tant al agrobiologiei creează posibi-litatea de a da strugurilor echilibru chimic, ceea ce permite realizarea de vinificații naturale. De exemplu, în viticultura convențională, adesea se impune acidifierea vinurilor, pe când în cazul viticulturii ecologice nu apare această situație”, afirmă Cristina Staicu.

Tehnicile și mijloacele viticulturii ecologice

La Domeniile Viticole Franco-Româ-ne, producția de struguri ecologici a început în anul 2003. Vița-de-vie de la Breaza a ajuns să fie ecologică da-torită modului în care este îngrijită, tratamentele specifice folosite fiind lipsite de orice formă de poluare. În viticultura ecologică, tratarea viței-de-vie cu pesticide, insecticide sau fungicide este exclusă, dar se pot fo-losi alte substanțe, cum ar fi cele de origine organică sau cele de origine minerală naturală - compuși de ori-gine animală sau vegetală, bălegar, alge, sulfați de potasiu, carbonați de calciu și de magneziu de origine na-turală, calciu și magneziu de origine naturală, oligoelemente, zeamă de urzică sau lapte degresat.

Spre deosebire de viticultorii conven-ționali ce utilizează erbicide de com-batere a buruienilor și îngrășăminte chimice, viticultura ecologică foloseș-te doar aratul. Această lucrare obligă rădăcinile de viță-de-vie să coboare în adâncime mult mai mult și astfel, în vin se evidențiază caracteristicile denumirii de origine controlată și ale pământului.

Îngrășămintele chimice fiind inter-zise în cultura agrobiologică, viticul-torului îi rămân două posibilități: tocarea coardelor și lăsarea lor pe sol ca îngrășământ sau aplicarea de în-grășăminte naturale, bălegar sau alte composturi.

Investiții mai mari

Pentru producerea vinurilor ecologi-ce, este nevoie de investiții mai mari decât în cazul celor convenționale. Costurile pentru cultura ecologică sunt mai ridicate decât pentru cul-tura convențională din trei motive. În primul rând, necesitatea aratului și în special a dezierbatului mecanic sau termic între butuci antrenează investiții și costuri suplimentare. Apoi, pentru a fi eficientă, protecția fitosanitară în viticultura ecologică implică un număr ridicat de trata-mente. Chiar dacă se fac în doze ho-

meopatice, acestea trebuie aplicate în mod preventiv și, în consecință, îna-intea fiecărei ploi.

În cele din urmă, cultura ecologică presupune randamente reduse, deci o încărcătură de struguri pe butuc mai mică. „Un kilogram de struguri în viticultura ecologică costă cu 20-30% mai mult decât în viticultu-ra convențională”, afirmă Cristina Staicu.

Compania Domeniile Franco-Româ-ne a accesat fonduri europene prin PNDR 2007-2013, în special prin programul de reconversie a viilor.

Prin Măsura 121 - „Modernizarea exploatațiilor agricole”, au fost achi-ziționate accesorii pentru un tractor, iar prin Măsura 123 - „Creșterea va-lorii adăugate a produselor agricole și forestiere” au fost accesate fonduri pentru modernizarea și amenajarea cramei.

Interes crescut pentru vinurile bio

Certificatele „Ecologic” au fost deja obținute pentru soiurile Riesling, Chardonnay, Merlot, Fetească Nea-gră și Pinot Noir.

În prezent, la Breaza se produc vi-nurile Crai Nou, obținute din soiuri

roșii, precum Pinot Noir, Fetească Neagră, Merlot, Burgund Mare și so-iuri albe, Chardonnay și Riesling Ita-lian. „Vinurile produse ecologic sunt căutate mai ales de clienții magazi-nelor ecologice. Dar, la declanşarea crizei, vânzările au scăzut. Acum, vinurile bio se vând în târguri, dar şi în restaurante care oferă clienți-lor meniuri bio”, precizează Cristina Staicu. Există și o cotă de vânzare la export, vinurile ecologice românești fiind apreciate în Belgia, Danemarca, Polonia și chiar Franța.

În concluzie, directorul Domeniilor Franco-Române este convins că, în viitor, vinurile, dar și produsele eco-logice în general vor fi tot mai cău-tate. În sprijinul opiniei sale, vine un recent sondaj de opinie potrivit căruia 63% dintre români se declară interesați de vinurile ecologice.

Denis Thomas (partea franceză), Cristina Staicu (director general), Daniel Dorneanu (oenolog)

Page 20: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

36 37

lui și al clonelor. În ceea ce privește soiurile autohtone, sunt cultivate cu predilecție Feteasca Neagră, Feteasca Regală și Feteasca Albă.

În spatele fiecărui vin stă o poveste

Dezvoltarea brandurilor Cramelor Recaș a început cu vinurile de retail, Schwaben Wein, și a continuat prin crearea unor vinuri cu personalita-te, Castel Huniade, Cocoşul dintre vii, Sole, Selene, Solo Quinta, Cuvee Uberland, Conacul Ambrozy. Rezul-tatele vorbesc de la sine și ne referim aici la premiile obținute la cele mai importante concursuri de profil nați-onale și internaționale, dar și la creș-terea vizibilă a popularității.

Puțini dintre noi știm că fiecare vin are o poveste, iar alegerea numelui nu este deloc întâmplătoare. Iată câ-teva dintre aceste povești:

Gama Castel Huniade. Istoria din vestul României este concentrată între pereții Muzeului Banatului din Timișoara, într-o clădire lăsată moș-tenire urmașilor de către Ioan Hunia-de, cunoscut în istorie drept Iancu de Hunedoara.

Palatului i se spune astăzi Castel Hu-niade. S-ar putea scrie zeci de pagini despre istoria clădirii sau despre fap-tele de arme ale celui mai cunoscut

conducător al Transilvaniei. Care este legătura dintre acesta și vinul cu același nume al cramei de la Recaș? Răspunsul este simplu - și-au onorat trecutul.

Specialiștii de la Cramele Recaș descriu aceste vinuri ca fiind expresi-ve, pline de viață, aproape explozive, extrem de conectate la tipul de vin contemporan.

Gama Cocoşul dintre vii. Bucuroși pentru că lucrurile se așezau în mat-că, cei de la Cramele Recaș au decis să-și arate recunoștința față de comu-nitate. Așa l-au descoperit pe Raul, un copil cu dizabilități care a reușit să le câștige inimile cu un desen încăr-cat de simboluri, ce se regăsește pe etichetele colecției.

Lansată inițial drept Cocoşul, rede-numită apoi Cocoşul dintre vii, co-

lecția a fost din prima zi o declarație în spiritul speranței și încrederii în viitor.

Gama Selene. Din struguri de pe cele mai bune parcele de vie de pe dealu-rile din Recaș, culeși noaptea, pentru a-i ocroti de căldură și pentru a le proteja aroma intensă, a apărut gama Selene, nume inspirat de denumirea dată zeiței lunii în mitologia greacă. Selene înseamnă izbânda asupra tori-dului, desfătare cu răcoarea plăcută și lumina Lunii, înseamnă pasiune și intensitate.

Gama Sole. Sole este plecăciunea făcută Soarelui, ca factor esențial de obținere a vinului. Sole înseam-nă bucuria dată de Soare, triumful asupra frigului, înseamnă optimism, bucurie, căldură, atitudine și poftă de viață. Sau, așa cum scrie chiar pe eti-chetă „Sole este esența eternă a vieții bine trăite”.

Piață de desfacere pe cinci continente

Investițiile masive și-au dovedit efici-ența dacă se are în vedere că în anul 2014 au fost exportate peste șase mi-lioane de sticle de vin, față de apro-ximativ patru milioane în anul prece-dent, când exporturile reprezentaseră 40% din livrările de vin îmbuteliat.

Compania Cramele Recaș onorează cereri din Anglia, SUA, Olanda, Bel-gia, Cehia, Slovacia, Canada și Japo-nia, ca urmare a promovării asidue și, implicit, a creșterii vizibilității socie-tății. De asemenea, sunt vizate piețe-le din Ucraina, Irlanda, Finlanda și Africa de Sud.

Afacerea meaCramele Recaș și secretul reușitei - dezvoltare cu fonduri europene Cu podgorii atestate docu-mentar încă din 1477, Crame-le Recaş reprezintă o compa-nie româno-britanică care a evoluat de la o cramă cu do-tări strict tradiționale, la una dintre cele mai moderne din țară. Compania şi-a început activitatea în anul 2000, cu scopul declarat de a păstra tradiția podgoriei străvechi, dar şi de a adăuga profesio-nalism, investiții semnifica-tive, dar mai ales pasiune. Acum, societatea exploatează o suprafață de 950 de hectare de viță-de-vie şi este unul din-tre cei mai mari producători de vin din România.

Tradiție

Primele informații generale despre cultura viței-de-vie în zona Banatului aparțin perioadei ocupației romane asupra provinciei Dacia, în secolul al III-lea d Hr. Legende mai vechi spun că pe aceste meleaguri s-a născut și a copilărit însuși Bachus, zeul vinului.

În anul 1447, Mihail de Ciorna, Banul Severinului, a cumpărat viile de la Ioan și Ecaterina Magyar pentru 32 de forinți. De atunci, regiunea a fost călcată de războaie și invazii, dar viile au rămas parte integrantă a culturii locale și un simbol al Banatului.

Inovație tehnologică

În ultimii zece ani, viile Podgoriei Re-caș au fost replantate, iar tehnologia de vinificare a fost complet moderni-zată cu scopul de a putea controla pe deplin procesul de producție, folosin-du-se cele mai noi metode.

Crama este echipată cu recipiente de mare capacitate, din oțel inoxidabil, cu con trol automat al temperaturii pentru păstrarea și fermentarea vi-nului. Echipamentele din etapa pri-mară a vinificării au fost complet mo-dernizate, fiind cele mai performante disponibile la ora actuală pentru stri-virea atentă a strugurilor, desemina-re și presare - totul pentru a păstra calitatea.

Investiția realizată în vie și cramă depășește 20 000 000 de euro, banii fiind folosiți pentru modernizarea completă a utilajelor de prelucrare a viei, construcția unor spații de de-pozitare, modernizarea și extinderea cramei, care a ajuns la o capacitate de 12 milioane de litri.

În 2010, producătorul din Timișoara a realizat investiții totale de 7 mili-oane de euro: 2,5 milioane de euro (din care 65% din fonduri europene) s-au cheltuit pentru reconversia unei plantații viticole de 130 de hectare cu

diferite soiuri de struguri, 2 milioane de euro au fost investiți în achizițio-narea de noi utilaje, 1,7 milioane în creșterea capacităților de producție și 700 000 de euro pentru o stație de epurare, una dintre cele mai moder-ne din Europa, fiind astfel eliminat impactul operațiunilor de vinificare asupra mediului.

În 2011, proiectele investiționale au continuat, 3,1 milioane de euro fiind destinați reconversiei unei plantații de 168 de hectare de vie, proiect sus-ținut în proporție de 65% din fonduri europene, 800000 de euro din resur-se proprii alocate înlocuirii utilajelor.

La „Cramele Recaș” reconversia a fost făcută pe toată suprafața cultiva-tă și se consideră că această măsură a fost benefică pentru continuitatea cultivării viței-de-vie cu soiuri renu-mite pe plan internațional, dar și cu soiuri autohtone. Soiurile cultivate în podgoriile Recaș au fost alese de spe-cialiști în funcție de potențialul soiu-

Page 21: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

38 39

Fondat în anul 1949, Vincon Ro-mânia a fost privatizat în 1999 și de atunci Luchi Georgescu este acționa-rul majoritar și președintele compa-niei.

Toate cele patru podgorii amintite sunt de notorietate datorită tradiției multiseculare a cultivării viței-de-vie și, implicit, a producției de vinuri de calitate, confirmând astfel pasiunea și profesionalismul celor care au con-tinuat să considere vinul o chintesen-ță a spiritului românesc.

Vincon este partener tradițional al viticultorilor independenți și al sta-țiunilor de cercetare vitivinicole din arealele menționate, viticultori ce au dovedit în timp că viticultura și vini-ficația sunt îndeletniciri care au su-praviețuit în pofida vicisitudinilor cu care țara noastră s-a confruntat de-a lungul istoriei. Mai mult, comunita-tea locală beneficiază de oportunită-țile pe care le oferă o companie mare, cel mai important lucru fiind locurile de muncă.

Reconversia, renașterea viticulturii românești

Vincon, ca și mulți alți producători ro mâni, a apelat la sprijinul financiar european destinat susținerii sectoru-lui. Vrancea este cel mai mare bazin viticol din România, fapt pentru care interesul manifestat de către produ-cători pentru programele ce s-au des-fășurat cu sprijin european a fost pe măsură.

La început, s-a investit considerabil în achiziționarea suprafețelor vitico-le, apoi s-au demarat proiecte ample de restructurare și reconversie, meni-te să ofere, în primul rând, plantații tinere și sănătoase și, în egală măsu-ră, plantații cu o structură de soiuri care să răspundă necesităților com-paniei și planurilor de dezvoltare pe termen mediu și lung.

În perioada 2010-2011, Vincon a investit peste 5,5 milioane de euro, din care 3,7 milioane în reconver-sia viței-de-vie, 1,2 milioane de euro pentru achiziția de utilaje, 250 000 de euro în dezvoltarea parcului auto, 200 000 de euro pentru achiziții de terenuri și restul în stația de epura-re de la Cârligele, ceea ce a constituit un beneficiu și pentru comunitatea locală. În 2012-2013, s-a continuat programul de replantare de viță din soiuri nobile, bugetul total fiind de 3,5 milioane de euro.

Planurile au fost fundamentate por-nind de la preferințele consumato-rilor. Astfel, din totalul plantațiilor exploatate, peste două treimi din întreaga suprafață, respectiv 968 de hectare, au făcut deja obiectul pro-gramului de reconversie, suprafață la care se vor adăuga și proiectele aflate în curs de finalizare.

Comunitatea meaVincon Vrancea, partener tradițional al viticultorilor independenți

Luchi Georgescu, preşedintele Vincon România

În ceea ce privește reconversia, Luchi Georgescu consideră că această mă-sură a fost necesară, derularea pro-gramului însemnând, de fapt, renaș-terea viticulturii românești.

„Totuşi, drumul spre promovarea vinurilor româneşti pe piața mondi-ală este la început şi vor fi necesare eforturi susținute în viitor în ceea ce priveşte comunicarea, informarea şi marketingul produselor vitivinico-le”, mărturisește domnia sa. Acesta este un proces lung și costisitor ce va trebui parcurs de către fiecare dintre cei ce doresc să clădească o notorie-tate durabilă pentru produs, dar și pentru România ca țară vitivinicolă.

Vinuri din soiuri autohtone

Vincon România are unele dintre cele mai apreciate crame din țară, porto-foliul companiei acoperind toate seg-mentele de consum. Din acest motiv, deține un procentaj echilibrat atât din categoria vinurilor de masă, cât și din cea a vinurilor de soi.

Crama Beciul Domnesc, cea mai mare vinotecă din România, deține peste 100 000 de sticle de vin, cele mai vechi datând din 1949.

Fondată în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, a fost renovată între 1834 și 1839, în perioada domniei lui Mi-

hail Sturdza. Aici poate fi admirată o colecție remarcabilă de vinuri, în-cepând cu vinuri noi și până la cele învechite și maturate timp de peste 60 de ani.

Vincon Vrancea a adunat peste 65 de ani de experiență în acest dome-niu, ce se sprijină pe performanțele pe care le realizează fiecare cramă în parte. În prezent, gestionarea planta-țiilor viticole și a întregii producții de struguri se realizează prin interme-diul celor 11 ferme viticole, iar gesti-onarea fluxului de vinificație și depo-zitarea reprezintă responsabilitatea celor 11 crame de vinificație pe care le deține compania.

Vincon Vrancea are o expe-riență în domeniu de peste 50 de ani. Compania îşi desfă-şoară activitatea în regiunea Vrancea, cel mai mare areal viticol al țării, cu suprafețe cul-tivate de peste 1 500 de hectare de viță-de-vie, amplasate în patru podgorii renumi-te - Panciu, Odobeşti, Huşi şi Coteşti. Tehnologia modernă, utilajele şi liniile de îmbuteli-ere performante oferă com-paniei posibilitatea reală de a obține vinuri de calitate su-perioară, destinate atât pieței interne, cât şi exportului.

Page 22: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

40 41

În ceea ce privește soiurile de struguri cultivate, la început, acestea le vizau cu predilecție pe cele specifice regiu-nii - Galbenă de Odobești, Fetească Albă, Zghihara de Huși -, dar și pe cele de struguri negri care ating per-formanțe de excepție în aceste areale, Merlot, Cabernet și Pinot Noir. Ulte-rior, s-a reușit vinificarea a peste 30 de soiuri de struguri, menite să răs-pundă preferințelor consumatorilor. Structura soiurilor actuale oferă o amplă paletă de vinuri - Grasă, Tă-mâioasă Românească, Busuioacă de Bohotin, Fetească Regală, Fetească Neagră, dar și o varietate de soiuri internaționale, cum ar fi Muscat Ot-tonel, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Rhein Riesling.

Alegerea soiurilor după reconver-sie s-a făcut de către echipa de ma-nagement împreună cu specialiștii, selecția acestora vizând completarea portofoliului societății și optimiza-rea modului în care se poate valori-fica potențialul viticol al podgoriilor Huși, Panciu, Odobești și Cotești.

Vinul de calitate, legat de loc și de oameni

Luchi Georgescu spune că vinurile românești sunt apreciate de partene-rii externi. Calitatea vinului se dato-

rează nu doar teritoriului, ci și tehno-logiilor de vinificație și specialiștilor din domeniu. În prezent, vinurile românești, indiferent de zona de pro-veniență, au o calitate ce le permite să stea alături de vinurile produse în restul lumii.

În ceea ce privește competitivitatea vinurilor autohtone, drumul ce tre-buie parcurs este lung. Numărul de

clienți trebuie să crească, la fel și can-titatea vândută, iar piețele de desfa-cere trebuie diversificate.

„Pentru a face însă aceşti paşi, din-colo de eforturile fiecărui producă-tor în parte, este necesară o conjuga-re a eforturilor acestora şi o politică națională de promovare a vinului în care ar trebui să statuăm pe termen lung care sunt principalele direcții

Colecțiile de vinuri oferite de Vincon Vrancea• Galbena de Odobești este nu doar un soi de struguri, ci un vin emblematic

al companiei și al Podgoriei Odobești.• Beciul Domnesc este un brand de vinuri care a reușit să se situeze în top

Superbrands din România.• Egregio este un brand care răspunde exigențelor unui consumator rafinat.• Ambrosio este un brand Super Premium, obținut din soiuri de calitate

excepțională, multiplu medaliat la Concursul Mondial de la Bruxelles.

nevoie și un copil - de părinți sănă-toși, de un climat adecvat, de pasiu-ne, de trudă, de atenție 24 de ore din 24, de oameni buni care să-l însoțeas-că și să-l îndrume de-a lungul vieții.

Președintele Vincon ne mai spune că, în timp, a învățat că nu există ani buni pentru vinuri în genere, există însă ani în care un anumit vin, din-tr-o anumită regiune, ajunge la o ca-litate redutabilă. „În fiecare an, am reuşit să obținem partide de vinuri de excepție. Au existat însă şi ani în care majoritatea producției a fost de foarte bună calitate. Domeniul în sine implică o serie de provocări, începând cu natura care ne provoa-că în fiecare an în mod diferit, con-tinuând cu cele financiare, la nivel global sau individual. Aş spune că provocările sunt nenumărate, dar important este felul în care le tratăm şi cel în care încercăm să le soluțio-năm.”

de acțiune şi care sunt etapele ce re-vin fiecăruia - fie că este vorba des-pre producători, fie de autorități”, spune președintele Vincon.

Compania își comercializează pro-dusele pe piețele țărilor membre UE, dar și în Canada sau China. Nu se poate face o clasificare a celor mai cerute vinuri, deoarece fiecare piață are specificul ei. Dar un portofoliu cu peste 165 de produse distincte oferit de Vincon clienților săi este suficient ca gusturile acestora să fie acoperite.

În ceea ce privește extinderea pe pie-țe terțe, echipa Vincon consideră că orice piață are potențial, aceasta de-pinzând de fiecare companie care ac-tivează în domeniu, de modul în care știe să fructifice specificul acestor piețe. Oricum, trebuie să se aibă în vedere o multitudine de factori, cum ar fi numărul populației, veniturile și educația consumatorilor, dar și cali-tatea produselor oferite.

Prin ce se deosebesc vinurile ro-mânești de cele produse în țări cu tradiție? O întrebare la care Luchi Georgescu punctează clar și la obiect. „Dincolo de specificitatea soiurilor autohtone, vorbim de vinuri care se diferențiază prin trăsăturile pe care fiecare teritoriu le imprimă unui vin. Tocmai de aceea, fiecare soi plantat

într-o altă regiune viticolă a lumii ne oferă o savoare distinctă. Degus-tarea vinurilor dintr-un singur soi, cultivat şi vinificat în mai multe țări este asemenea unei călătorii prin acele țări - vom avea, cu siguranță, amintiri notabile, experiențe inedi-te, ce ne vor urma pe tot parcursul vieții, amintiri pe care vom dori să le retrăim ori de câte ori avem ocazia.”

„Vinul este făcut de oameni pentru oameni”

„Vinul este un produs care se naşte grație naturii prielnice, este un re-zultat al muncii unei echipe de pro-fesionişti ce îmbină ştiința cu pa-siunea. Vinul este făcut de oameni pentru oameni. Poate de aceea când vorbim de un vin de calitate, vor-bim despre personalitate, caracter, performanță”, spune președinte-le Vincon. Ştie că pentru a se naște, un vin bun are nevoie de tot ce are

Page 23: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

42 43

Tradițiile locale din teritoriul GAL MMTMM sunt legate în special de cele mai importante sărbători ale creștinilor - Paștele și Crăciunul. Alte obiceiuri au legătură cu diverse mun-ci care se fac în comun, cum ar fi clă-cile și șezătorile. Acestea se terminau de obicei cu jocuri (hore).

Absorbție masivă de fonduri

Activitatea de implementare a SDL pe teritoriul GAL MMTMM a început în martie 2013 cu o sumă alocată de 2 550 000 de euro, din care s-a con-tractat peste 90%, procentul de ram-bursare fiind 30%.

Muntele Mare este așezat în nordul Văii Arieșului. Masivul este alcătuit din șisturi cristaline care au generat un relief cu forme greoaie, masive, cu interfluvii largi, separate de văi în-guste și adânci. Partea centrală este ocupată de un masiv de granit (rocă magmatică), în formă de L, ce dă zonei din jurul vârfului principal un aspect de câmpie de mare altitudine, înmlăștinită pe suprafețe foarte mari. Cel mai înalt vârf este Vârful Muntele Mare, cu 1.826 de metri (al treilea ca altitudine din Carpații Occidentali).

Dealurile piemontane ale Trascăului reprezintă treapta intermediară între munți și culoarul Mureșului. Se pre-zintă sub forma unor interfluvii largi, ce coboară lin și se pierd în terasele Mureșului.

Culoarul Mureșului este o unitate de contact ce desparte Munții Apuseni de Podișul Transilvaniei. Are altitu-dinea coborâtă, cuprinsă între 220 m (la confluența cu Sebeșul) și 270 m (la confluența cu Arieșul). Sunt indi-vidualizate opt terase ale Mureșului, bine utilizate în agricultură, favori-zând și dezvoltarea așezărilor.

Grupul de Acțiune Locală din Munții Metaliferi, Trascău şi Muntele Mare (GAL MMTMM) cuprinde teritoriul oraşului Baia de Arieş şi al comunelor Băişoara, Cricău, Galda de Jos, Ighiu, Livezile, Lupşa, Întregalde, Mirăslău, Mogoş, Ocoliş, Ponor, Poşaga, Rimetea, Râmeț, Sălciua, Stremț şi Unirea.

Parteneriatul GAL MMTMM este for-mat din 18 unități administrativ-teri-toriale, Consiliul Județean Alba, 14 ONG-uri și 24 parteneri privați.

Din punct de vedere geografic și etno-grafic, teritoriul GAL MMTMM face parte din zona Munților Apuseni și se suprapune cu subzona Mocănime.

Misiune

GAL MMTMM are drept misiune principală dezvoltarea durabilă a co-munităților din zona Munților Meta-liferi, Trascău și Muntele Mare și adi-acentă acesteia, aferente teritoriului parteneriatului.

Pentru împlinirea misiunii, GAL MMTMM va acționa pentru realiza-rea priorităților stabilite prin strate-gia de dezvoltare locală (SDL) care va respecta principalele linii de acțiune ale dezvoltării durabile și anume lup-ta împotriva sărăciei și a excluderii sociale, producția de bunuri și servi-cii durabile și protecția mediului.

Un teritoriu păstrător al tradițiilor

Zona Munților Metaliferi, Trascău și Muntele Mare este preponderent o zonă de munte, excepție făcând doar satele de pe dealurile piemontane ale Trăscăului și de pe culoarul Mureșu-lui. Munții Metaliferi se întind în par-tea nord - vestică și sudică a bazinului Văii Ampoiului.

Munții Trascăului nu sunt foarte în-alți, dar sunt bine populați, existând totodată suprafețe de netezire, pre-cum Ciumerna - Bedeleu și Râmeț - Ponor. Prezența masivă a calcarelor a determinat dezvoltarea tuturor for-melor de relief specific - carst de pla-tou, masive izolate, carst de creastă și numeroase olistolite.

Întâlnire de lucru Râmeț - Peisaj de toamnă

Obiectivele GAL MMTMM• dezvoltarea economică a comu-

nităților;• reconstrucția ecologică și con-

servarea ariilor naturale prote-jate, inclusiv situri Natura 2000;

• restaurarea și conservarea situ-rilor;

• protejarea categoriilor sociale defavorizate din comunități;

• promovarea și conservarea valo-rilor tradiționale morale, cultu-rale și de cult;

• promovarea principiilor demo-crației, ale statului de drept și egalității de șanse;

• dezvoltarea fizică și intelectuală a tinerilor;

• promovarea parteneriatelor na-ționale și internaționale.

Leader la zi

GAL Munții Metaliferi, Trascău și Muntele Mare Acțiuni susținute pentru dezvoltarea comunității locale

Proiectele finanțate prin SDL GAL MMTMM

Nume proiect TitularAchiziție utilaje pentru servicii publice Comuna Ocoliș

Achiziție utilaje pentru servicii publice Comuna Stremț

Modernizarea străzii Deal din localitatea Țelna Comuna Ighiu

Întreținerea drumurilor și intervenții în cazul calamităților naturale Comuna Poșaga

Reabilitare drum comunal DC106:DJ750C-Valea Bucurului Comuna Ponor

Proiect integrat de achiziție buldoexcavator și organizare sărbători Comuna Întregalde

Proiect integrat privind modernizarea străzii Axente Sever Comuna Cricău

Proiect integrat privind modernizare drumuri și dotare cămin cultural Comuna Galda

Modernizare infrastructură rutieră și asfaltare strada Băltăreț Comuna Unirea

Dotare cămin cultural în comuna Băișoara Comuna Băișoara

Modernizare străzi în comuna Sălciua Comuna Sălciua

Reabilitare sediu primărie comuna Râmeț și achiziție utilaj multifuncțional Comuna Râmeț

Construire bază de agrement în localitatea Mirăslău Comuna Mirăslău

Reabilitare drum vicinal Vale în Jos Comuna Ponor

Modernizare drum Valea Lupșii (lungime 440m) Comuna Lupșa

Achiziția unui utilaj multifuncțional pentru situații de urgență Comuna Râmeț

Dotarea serviciului pentru situații de urgență și a căminului cultural Comuna Sălciua

Modernizare drum forestier Valea Hărmăneasa Oraș Baia de Arieș

Modernizare drum de exploatare agricolă din DJ107 Comuna Mogoș

Modernizare drumuri de exploatate agricolă sat Dealu Caselor Comuna Sălciua

Achiziție echipamente topografice SC Matera Prest

Amenajare spațiu servicii întreținere corporală SC ELYADE SRL

Promovare zona turistică comuna Râmeț Comuna Râmeț

Înființare centru de închiriere biciclete și arcuri pentru agrement SC Gabriel SRL

Promovare zona turistică comuna Mirăslău Comuna Mirăslău

Drum în Unirea finanțat prin GAL MMTMM

Page 24: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

44 45

finanțare pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în valoare de 2 360 794,11 de lei (571 358 de euro).

La nivelul Asociației au fost depuse 89 de proiecte declarate conforme, 82 eligibile, dintre care 74 au fost depuse la AFIR, iar 45 de proiecte au semnat un contract de finanțare în valoare de 1 901 628 de euro, dintr-un total de 2 285 433 de euro, suma alocată pentru măsurile din SDL.

În cadrul Măsurii 413.322 - „Reno-varea și dezvoltarea satelor”, au fost finanțate 20 de proiecte, patru sunt în curs de evaluare, toate fiind axate pe dezvoltarea serviciilor de bază pentru populația rurală.• Comuna Căiuți - „Construire bază

sportivă” - 47 535 de euro.• Comuna Cașin - „Amenajare teren

de sport în sat Caşin” - 48 013 de euro.

• Comuna Gura Văii - „Modernizare bază sportivă multifuncțională loca-litatea Gura Văii” - 48 053 de euro.

• Comuna Soveja - „Construire bază sportivă, sat Rucăreni” - 47 463 de euro.

• Comuna Ştefan ce Mare - „Amena-jare teren de sport în sat Ştefan cel Mare” - 47 475 de euro.

• Comuna Târgu Trotuș - „Amenajare teren de sport în sat Târgu Trotuş” - 47 162 de euro.

• Comuna Buciumi - „Dotare cămin cultural sat Răcăuți” - 46 414 de euro, sprijin nerambursabil.

• Comuna Bârsănești - „ Achiziție uti-laj (buldoexcavator) pentru întreți-nere drumuri comuna Bârsănești” - 77 700 de euro.

• Comuna Căiuți - „Modernizare drum de interes local „ Zona CFR”, sat Căiuți - 38 548 de euro.

• Comuna Cașin - „Construire pod auto trafic ușor și pietonal peste pâ-râul Cașin în punctul Nalboc-Stadi-on” - 77 800 de euro.

• Comuna Coțofănești - „Îmbrăcă-minte bituminoasă uşoară pe drum local, sat Coțofăneşti” - 48 330 de euro, precum și „Înființare parc re-

Este o structură asociativă for-mată dintr-un parteneriat pu-blic-privat, între care 12 entități publice şi 24 private. Teritoriul Asociației Grupul de Acțiune Lo-cală Valea Trotuşului Bacău este constituit din 12 comune - Hele-giu, Bârsăneşti, Târgu Trotuş, Gura Văii, Buciumi, Ştefan cel Mare, Căiuți, Coțofăneşti, Ure-cheşti, Mănăstirea Caşin, Caşin şi Soveja (județul Vrancea), are o suprafață de 966,63 km pătrați şi o populație stabilită de 56 684 de locuitori.

Asociația Grupul de Acțiune Locală Valea Trotușului Bacău se bazează pe o abordare deschisă și dinamică a tuturor problemelor din teritoriu care necesită implicarea agenților sociali și economici din zonă, prin intermediul grupurilor formale sau informale, al comunităților, societăților sau agenți-lor comerciali, organizațiilor non-pro-fit, cooperativelor și asociațiilor, insti-tuțiilor și autorităților publice.

Planificarea dezvoltării locale a te-ritoriului Valea Trotușului vizează elaborarea unui nou model de strate-gie integrată, 0 dezvoltare articulată, adaptabilă și bazată pe introducerea de noi tehnologii în diferite sectoare. Dezvoltarea are la bază o planificare echilibrată și cuprinzătoare care ține cont de realitatea socioeconomică a domeniului de aplicare. În plus, acor-dă prioritate valorilor endogene, po-tențează valorificarea și exploatarea oportunităților zonei, în funcție de care se va proiecta planificarea dezvol-tării socioeconomice.

Beneficiarii strategiei de dezvoltare

O primă categorie a beneficiarilor sunt IMM-urile, considerate piloni ai creș-terii economice, generatoare de va-loare adăugată, de locuri de muncă și de inovație tehnologică. Acestea sunt

urmate de fermieri, în cazul cărora se pune accent pe diversificarea și dez-voltarea fermelor de semisubzistență.

O altă preocupare a asociației o repre-zintă organizarea de acțiuni pentru tinerii din teritoriul GAL, ce promo-vează activități adaptate vârstei și ur-măresc dezvoltarea spiritului civic și antreprenorial în rândul acestei cate-gorii de locuitori ai zonei.

GAL Valea Trotușului promovea-ză egalitatea de șanse prin proiecte adresate femeilor – calificare sau reca-lificare, integrarea în câmpul muncii, putere decizională, evitarea discrimi-nării femeilor și combaterea violen-ței în familie. Totodată, promovează proiecte destinate categoriilor defa-vorizate, vizând integrarea socială a acestora.

Un alt punct de interes îl reprezintă asocierea și cooperarea la toate nive-lurile, atât prin acțiuni pentru conști-entizarea importanței asocierii, cât și prin acțiuni de sprijin direct a asociați-ilor, parteneriatelor și grupurilor.

Protecția mediului face, de asemenea, parte din preocupările asociației, fiind organizate informări, dar și activități concrete. Linia directoare a întregu-lui plan de activitate este promovarea dezvoltării economice și sociale, ceea ce implică, evident, atragerea resurse-lor financiare.

Implementarea unui astfel de plan de dezvoltare locală se impune pentru reducerea disparităților dintre mediul rural și cel urban, pentru rezolvarea problemelor din teritoriu prin soluții venite tot din interior, cu susținerea și implicarea întregii societăți rurale.

Cele mai multe proiecte, destina-te dezvoltării satelor

În 2011, Asociația Grupul de Acțiune Locală Valea Trotușului Bacău a sem-nat cu Agenția de Plăți pentru Dezvol-tare Rurală și Pescuit contractul de

GAL Valea Trotușului Bacău valorifică oportunitățile zonei

creativ în sat Borșani” - 32 082 de euro.

• Comuna Gura Văii - „Modernizare drum comunal localitatea Dumbra-va” - 60 244 de euro.

• Comuna Helegiu - „Schimbare des-tinație şcoala Brătila şi înființare centru de recreere pentru populația rurală, comuna Helegiu” - 95 914 de euro.

• Comuna Mănăstirea Cașin - „Con-struire punte pietonală şi auto în satul Lupeşti, peste râul Caşin” - 48 688 de euro și „Achiziție utilaj mobil pentru situații de urgență” – 17 264 de euro.

• Comuna Soveja - „Achiziționare uti-laj pentru înființarea serviciului pu-blic de deszăpezire” – 77 958 de euro.

• Comuna Urechești - „Construire cen-tru recreere pentru populația rura-lă” - 68 000 de euro.

• Asociația Culturală Căluțul - „Achi-ziție de costume populare şi instru-mente muzicale - zona etnografică Trotuşul Inferior” - 6 953 de euro.

În cadrul Măsurii 411.125 - „Îmbu-nătățirea și dezvoltarea infrastructu-rii legate de dezvoltarea și adaptarea sectoarelor agricol și forestier”, au fost depuse următoarele proiecte:• Comuna Căiuți - „Modernizare drum

de exploatație «Fosta liniuță CF Căiuți-Pralea» ”- 74 945 de euro.

• Comuna Helegiu - „Modernizare drum de exploatare agricolă DE 998, sat Deleni” - 75 000 de euro.

• Comuna Mănăstirea Cașin - „Co-recție torenți pârâul Răchiților” - 75 000 de euro.

• Comuna Soveja - „Pietruire drum agricol de exploatație în comuna So-veja” - 73 616 de euro.

• Comuna Ştefan cel Mare - „Corecție torent sat Bogdana” - 93 419 de euro

și „Modernizare drum de exploatare Urluiac, sat Negoiești” - 69 828 de euro.

• Comuna Urechești - „Lucrări de pre-venire şi protecție împotriva inun-dațiilor care afectează suprafețele agricole aferente pârâului Vişan, sat Cornățel” - 75 000 de euro și „Modernizare drum de exploatație agricolă Lunca Dochiei - Pod Trotuș, comuna Urechești” - 99 793 de euro.

În cadrul Măsurii 411.121 „Moderni-zarea fermelor agro - zootehnice” au fost depuse următoarele proiecte:• Stoica A. Sorin Întreprindere Indivi-

duală - „Achiziția de utilaje pentru ferma vegetală a I.I. Stoica A. Sorin” - sat Buciumi - 17 200 de euro.

• Hârlea Silviu Vasile - „Achiziție utila-je - tractor şi plug reversibil pentru exploatația agricolă Hârlea Silviu Vasile” - comuna Helegiu - 16 651 de euro.

• Fudulache Ioan - „Achiziție tractor pentru exploatație agro-zootehnică Fudulache Ioan” - 17 000 de euro.

• Neagu George - „Achiziție de utilaje agricole, sat Viişoara, comuna Târ-gu Trotuş” - 16 134 de euro.

• Vlăsie I. Răzvan Ionel Întreprinde-re Individuală - „Achiziție de utilaje pentru ferma mixtă din comuna Şte-fan cel Mare” - 7 250 de euro.

În cadrul Măsurii 413.312 „Cre-area şi dezvoltarea de micro-între-prinderi” au fost depuse următoarele proiecte:• Căpățâni Caesar Alexandru PFA -

„Achiziție de echipamente pentru activități fotografice” - 4 155 de euro.

• Geană Tică Întreprindere Individua-lă - „Înființarea şi dotarea activității de meşteşugar în vederea desfăşură-

rii activităților non-agricole produc-tive în mediul rural” - 12 014 de euro.

• Berbece I. Aurel Întreprindere Indi-viduală - „Atelier reparații auto şi utilaje agricole” - 10 481 de euro.

• Bulilete Gina-Mirela PFA - „Achiziție utilaj pentru lucrări de pregătire a terenului” - 45 493 de euro.

• SC Adam Dent SRL -„Dotare cabinet stomatologic în comuna Mănăstirea Caşin” - 10 954 de euro.

• SC Gillconta SRL - „Achiziții de echi-pamente IT pentru firmă cu activi-tăți de contabilitate” - 5 250 de euro.

• SC PLAN MANAGEMENT SRL - „Achiziția de echipamente pentru lu-crări de învelitori, şarpante şi terase la construcții” - 11 550 de euro.

• Ungureanu Ovidiu PFA - „Înființare studio artă fotografică în sat Pralea, comuna Căiuți” - 14 992 de euro.

• Jderu Rodica - „Achiziție de echipa-mente pentru activități de tipărire și servicii conexe” - 49 999 de euro.

În cadrul Măsurii 413.313 „Încura-jarea activităților turistice”, au fost depuse următoarele proiecte: • Beneficiar Dima Cătălin PFA - „In-

vestiție în activitate recreațională în comuna Mănăstirea Cașin” - de 9 802 de euro.

• XTREME MOTION EVENTS SRL - „Achiziție dotări pentru agrement rural în comuna Ştefan cel Mare” - 23 267 de euro.

Toate proiectele menționate sunt con-tractate și în curs de implementare.

În cadrul Asociației Grupul de Acțiune Locală Valea Trotușului Bacău, s-au realizat activități de instruire și infor-mare a liderilor locali, prin realizarea de simpozioane, cursuri, conferințe.

Membrii GAL Valea Trotuşului Bacău Dotări agrement rural, comuna Ştefan cel Mare

Page 25: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

46 47

ȘTIRI ȘI EVENIMENTE MADR

Daniel Constantin: „Avem disponibile 250 de milioane de euro fonduri europene pentru reconversia podgoriilor”

„Mă bucur foarte mult că am cres-cut ponderea soiurilor autohtone cu peste 40%. Pentru perioada 2008-2013 au fost alocate 210 milioane de euro, cu un grad de absorbție de 100% pe partea de reconversie/replantare. Perspectiva este şi mai bună, avem fonduri şi mai mari pentru anii următori: 250 de mili-oane de euro la dispoziția beneficia-rilor. Toate aceste lucruri ne vor da motive ca în viitor să mai scoatem câteva cărți despre vinurile româ-neşti”, a subliniat domnia sa în con-tinuare.

„Industria vinului şi cramele din România s-au dezvoltat foarte mult în ultimul timp şi de aceea cred că românii trebuie să cunoască aceste lucruri. Cartea «Cramele din România» nu cuprinde doar obiective de producere a vinului, ci şi obiective turistice. Mulțumesc celor care au lucrat la această lucrare: Cătălin Dan Boboc, preşedintele Asociației Degustătorilor Autorizați din România, Cătălin şi Daniela Păcuraru, critici de vin şi inițiatorii concursului International Wine Contest Bucharest. Cu acest prilej, promit că o să încep să vizitez cramele din țara noastră”, a subliniat Daniel Constantin.

Ministrul a vizitat apoi Cramele Wine Princess.

„Îl felicit pe domnul Balla Geza pen-tru podgoria extraordinară pe care a dezvoltat-o - 100 de hectare de viță-de-vie nobilă. Un campion al fondurilor europene datorită faptu-lui că toate cele o sută de hectare au parcurs, din 2008 până în prezent, procesul de reconversie/replantare finanțat din fonduri europene. Mai mult decât atât, au fost atrase finan-țări europene din SAPARD pentru pensiune şi din FEADR pentru vi-nificație. Programul de reconversie pentru viticultură va continua. Suc-ces tuturor!”, a conchis Daniel Con-stantin.

MADR vrea brand național pentru vinuri

În luna aprilie a acestui an, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a organizat o dezbatere privind unicitatea vinurilor românești, sub coordonarea specialistului în vinuri Marinela Vasilica Ardelean, consilier personal al ministrului Agriculturii și Dez-voltării Rurale.

Prin această întâlnire, MADR a deschis seria dez-baterilor care vor conduce la crearea unui brand la nivel național pentru vinurile românești, care se bucură, datorită creșterii dinamice a calității, de re-cunoaștere la nivel internațional. MADR a reunit la dezbatere reprezentanți ai producătorilor, asociații-lor de profil, somelieri, profesioniști din marketing și promovare.

Ideea conturată în urma discuțiilor a fost aceea că este nevoie de crearea unui brand național care să susțină promovarea vinurilor românești atât peste hotare, cât și în țară, la adevărata lor valoare. Un prim pas în acest sens va fi promovarea unor vinuri obținute din soiuri tradiționale românești la expozi-ția universală „Expo Milano 2015”, care se desfășoa-ră în perioada 1 mai - 31 octombrie 2015.

GEORGE TURTOI: „Vom publica ghiduri consolidate pentru măsurile din PNDR. Vrem ca beneficiarii să nu mai aibă incertitudini şi să depună proiecte”

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, George Turtoi, a declarat, referindu-se la numărul de proiecte depuse până acum pentru PNDR 2014-2020, că pentru submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” au fost depuse doar două proiecte de finanțare, deși sesiunea de lansare a avut loc la jumătatea lunii martie 2015. În ceea ce privește submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, lansată în aceeași perioadă, numărul celor care au solicitat fonduri europene se apropie de 80.

„Avem doar două proiecte pe submăsura 4.1. Motivul este acela că a fost şi o tatonare continuă din partea consultan-ților şi a fermierilor. Nu au avut încredere să depună direct proiectul, au solicitat multe clarificări şi o groază de con-sultanță primară, având în vedere că este un sistem nou, o modalitate nouă de evaluare, mai ales că apare această aşa-zisă penalitate dacă proiectul este supraevaluat mai mult de 20% față de punctajul real. Din acest motiv au avut o reticență în a depune proiecte”, a declarat George Turtoi.

În ceea ce privește submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, conform datelor AFIR, s-au depus până în prezent 78 de proiecte, valoarea totală nerambursabilă solicitată fiind de 3 340 000 de euro.

George Turtoi a precizat că pentru remedierea acestor situații, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va publica mai multe ghiduri consolidate pentru măsurile de finanțare din PNDR 2014-2020.

„Când vom lansa toate sesiunile din PNDR, în luna iulie, vom publica inclusiv pentru submăsurile 4.1 şi 6.1 ghiduri consolidate. Astfel, sper ca beneficiarii să nu mai aibă incertitudini şi să depună proiectele fără niciun fel de proble-mă. Ghidurile consolidate vor crea o şi mai mare certitudine atât pentru solicitanții de fonduri, cât si pentru consul-tanți”, a mai precizat secretarul de stat.

Sesiunea 2015 de primire a proiectelor de finanțare prin PNDR 2014-2020 are ca termen limită de depunere a pro-iectelor data de 30 octombrie 2015. Pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, se oferă finanțare europeană în valoare de 8,12 milioane de euro, la care se adaugă 1,34 milioane de euro, cofinanțare de la bugetul de stat.

Caravana PNDR

La Şagu, în județul Arad, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a dat startul Caravanei de promova-re a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală. Rețeaua va ajuta la realizarea unor parteneriate active între sectoarele public, pri-vat și neguvernamental în mediul rural.

„Mi-am propus ca în timpul deplasării în județ să vizitez şi câ-teva locații din zonă unde sunt în curs de desfăşurare lucrări de investiții care pot fi considerate modele de bune practici. Şi, foarte important pentru mine este faptul că pot, încă o dată, să discut direct cu beneficiarii fondurilor europene şi cu oficia-litățile locale, pentru a oferi informații despre mecanismul de accesare a banilor europeni”, a declarat ministrul.

De asemenea, Daniel Constantin a vorbit sătenilor din locali-tatea Covăsânț despre accesarea banilor europeni, precum și despre mediul rural românesc în context european.

„Mulți fermieri mi-au spus în timpul deplasărilor prin țară că nu au întotdeauna informații despre oportunitățile care există în ceea ce priveşte accesarea de bani europeni. Aşa că am de-cis noi, ca minister al Agriculturii, să facem cunoscută rețeaua pentru a comunica mult mai uşor cu dumneavoastră despre măsurile şi posibilitățile de finanțare prin fondurile europe-ne”, a adăugat ministrul.

Suprafețele cultivate cu soiuri autohtone de viță-de-vie au crescut cu peste 40%, țara noastră reuşind astăzi să exporte vinuri româneşti în țări precum Germania, Olanda, Marea Britanie, dar şi în SUA sau China, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, cu ocazia lansării volumului «Cramele din România».

Volumul „Cramele din Ro-mânia” conține informații detaliate referitoare la pro-ducători și la cele 143 de crame din țara noastră.

Page 26: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

48 49

hectare, teren agricol și neagricol indispensabil activității de cerceta-re-dezvoltare-inovare.

Soiuri noi, rezultatul unor cercetări fructuoase

Astăzi, stațiunea funcționează în sub-ordinea Academiei de Ştiințe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şișești” - forul științific național în domeniul agriculturii, medicinei veterinare, in dustriei alimentare, silviculturii și protecției mediului și sub directa coordonare a Institutului de Cerceta-re - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească.

Domeniile în care se derulează cer-cetări sunt genetica și ameliorarea viței-de-vie, producerea de material săditor din categorii biologice supe-rioare, agrotehnica viței-de-vie, pro-ducerea materialului săditor viticol, agrochimia și fiziologia viței-de-vie,

vinificația, microbiologia vinului. Ac-tivitățile de cercetare-dezvoltare îm-bină cercetările fundamentale cu cele aplicative, un accent deosebit punân-du-se pe identificarea unor soluții tehnologice pentru dezvoltarea unei viticulturi ecologice și durabile, alini-ate la standardele internaționale.

Activitatea de cercetare a unității se desfășoară atât în baza contractelor de cercetare încheiate cu autoritățile

contractante pe bază de proiecte de cercetare obținute în sistem competi-țional, cât și prin planul tematic pro-priu. Stațiunea a derulat, în perioada anilor 2005-2015, 13 proiecte com-plexe de cercetare, dintre care două în calitate de coordonator.

La SCDVV Odobești s-au obținut și omologat 18 genotipuri noi din care opt soiuri și 10 clone.

În prezent, la SCDVV Odobești se află în conservare un fond bogat de ger-moplasmă viticolă (colecție ampelo-grafică cu peste 180 de soiuri și clone de viță-de-vie autohtone și străine, câmpuri comparative cu elite hibri-de și clonale, câmpuri de încercare, câmpuri de puieți hibrizi și HPD).

În cadrul Sectorului de Dezvoltare, a fost realizată plantația-mamă din categoria biologică „Bază” în supra-față de 0,68 de hectare și „Certificat” - 2,67 de hectare, pe care este plantat material liber de viroze din soiuri vi-nifere recomandate și/sau autoriza-te la care stațiunea este desemnată menținător.

În plantațiile podgoriei se găsesc șase soiuri românești: Galbenă de Odo-bești, Plăvaie, Fetească Albă și Fe-tească Regală, pentru vinuri albe și Băbească Neagră și Fetească Neagră, pentru vinuri roșii.

Mai recent, aici se produc și vinuri obținute din soiuri create de curând la Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odo-bești, cum ar fi Şarba și Băbeasca Gri, pentru vinurile albe și Codană, pen-tru vinuri roșii.

domeniul geneticii și microbiologiei vinului.

După anul 1990, stațiunea a intrat într-un proces de reformă, compre-sie teritorială și reorganizare tehni-co-științifică astfel încât, după anul 2000, instituția s-a reorganizat pe baze noi, moderne, în ceea ce privește cercetarea. Baza materială a unității este modernă, laboratoarele de cerce-tare fiind dotate cu aparatura necesa-ră efectuării unor studii aprofundate și de calitate.

În prezent, SCDVV Odobești este instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea ASAS București și funcționează pe baza H.G. 27/2006, Legii 45/2009 și Le-gii 72/2011, are capital integral de stat și desfășoară activități de cerce-tare-dezvoltare-inovare în domeniul viticulturii și vinificației.

SCDVV Odobești deține în admi-nistrare o suprafață totală de 311,15

SCDVV Odobești identifică soluții tehnologice pentru dezvoltarea unei viticulturi ecologice

După atacul filoxerei, refacerea vi-ticulturii românești și necesitatea îndrumării competente a domeniu-lui au impus, la mijlocul deceniului al patrulea al secolului al XIX-lea, înființarea Stațiunii Experimentale Viticole Odobești.

Stațiunea are o istorie întinsă pe mai multe decenii - primele demer-suri pentru înființare făcute de către Ministerul Agriculturii au început în anul 1935. Într-o scrisoare a pri-marului orașului Odobești (1935), adresată Direcției viticulturii din subordinea Ministerului Agriculturii și Domeniilor se menționa că „pentru înființarea şi funcționarea unei sta-țiuni viticole, punem la dispoziție un spațiu din localul gimnaziului”. Ca urmare, Ministerul Agriculturii a alo-cat fonduri în valoare de 300 000 de lei „pentru a fi întrebuințați la pro-curarea aparaturii necesare înzes-trării stațiunii ce va avea să ia ființă în anul următor”.

Datarea înființării stațiunii este con-firmată în Decizia nr.144401/1936 a Ministerului Agriculturii și Domeni-ilor prin care „se aprobă de la buget

pentru înzestrarea stațiunii oenolo-gice un fond de 130 865 lei”.

Subordonată până la 4 mai 1938 Ministerului Agriculturii și Domeni-ilor, Stațiunea Odobești trece de la această dată la Institutul de Cercetări Agronomice al României, ca urma-re a Ordinului nr. 246/04 mai 1938 emis de minister. În 1939, Institutul de Cercetări Agricole din România a cumpărat de la proprietarul Paulina Brăiescu 5,12 hectare de vie la Odo-bești, pentru Stațiunea Odobești.

Începând din anul 1949, se creează baza tehnico-materială a sectorului de biologie și ameliorare, alcătuită dintr-o colecție ampelografică, și se înființează primele plantații clonale cu o suprafață de nouă hectare.

În perioada 1970-1980, stațiunea a parcurs etapa cu cele mai însemnate realizări - s-a îmbunătățit dotarea la-boratoarelor și au fost angajați cerce-tători care au desfășurat activități în

SCDVV Odobeşti este situată în Podgoria Odobeşti, cen-trul viticol Odobeşti şi are ca obiect principal de activitate cercetarea ştiințifică şi tehno-logică în viticultură şi vinifi-cație, valorificarea în produc-ție a rezultatelor cercetării în vederea sporirii cantitative şi calitative a producției de struguri şi vinuri de calitate, în condițiile specifice zonei de influență, respectiv județele Vrancea şi Bacău.

Sediul SCDVV ODOBEŞTI

Seră izolator înmulțitor

Plantație mamă furnizoare de coarde altoi

Soiul Putna

Membrii RNDR se prezintă

Page 27: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

50 51

PROIECTE ÎN DERULARE• Capre de rasă - donarea către familii nevoiașe din comuna Rus (ju-

dețul Sălaj) a 34 de caprine. Astfel, familiile beneficiare își vor îmbu-nătăți alimentația și vor obține venituri suplimentare din vânzarea surplusului.

• Promovarea apiculturii pe Valea Someșului - donarea către 15 fami-lii a câte cinci stupi. Proiect realizat cu scopul de a crește veniturile localnicilor și de a îmbunătăți hrana acestora prin introducerea api-culturii ca o activitate nouă pentru comunitate.

• Vaci de rasă și însămânțări artificiale - proiect lansat în comuna Măe-riște (județul Sălaj). S-au distribuit 51 de vaci din rasa Bălțată Ro-mânească. Conform principiului „Passing on the gift - Dar din dar”, primii beneficiari vor dona la rândul lor altei familii primul născut femelă.

• Timpul liber mi-l petrec la țară! - Proiectul este o alternativă de pe-trecere a timpului liber pentru tinerii din Zalău și din comunele Sâg, Boghiș și Valcău de Jos și are ca scop descoperirea satului sălăjean pe bicicletă.

grupuri, formarea de grupuri de ini-țiativă și elaborarea de planuri de ac-tivități.

Dezvoltare și consultanță în elaborarea de proiecte

AGAPIS se implică în acordarea de asistență pentru comunitățile locale, în realizarea de proiecte și programe de dezvoltare economică, socială și culturală în parteneriat cu acestea, inclusiv proiecte propuse spre finan-țare pentru programele UE.

Grupurile țintă sunt organizațiile co-munitare, instituții ale administrației publice locale, organizații neguver-namentale, firme private, asociații de producători, asociații meșteșugărești și alți agenți implicați în procesul dezvoltării locale.

Fundația se implică în găsirea de so-luții care să vină în sprijinul dezvol-tării comunității, face propuneri și elaborează proiecte, acordă asistență pentru implementare.

Agro-turism și produse locale

Fundația sprijină dezvoltarea agrico-lă durabilă, produsele tradiționale și specificul local, contribuind la conști-entizarea comunității locale asupra importanței economice și culturale a

zonei. De asemenea, explică benefici-ile care pot fi obținute din agricultura tradițională și turismul responsabil, oferind suport micilor producători de produse tradiționale, începând de la consilierea în certificarea produselor tradiționale și crearea unei identități locale și până la stabilirea de legături între producătorul local și piață. Gru-purile țintă sunt organizațiile comu-nitare, producătorii independenți, asociațiile de producători și meșteșu-gărești și alți agenți implicați în pro-cesul dezvoltării locale.

Fundația AGAPIS este o organi-zație nonguvernamentală, impli-cată constant în proiecte pentru comunitate, din anul 1997. La început a fost doar o organiza-ție locală, axată pe dezvoltarea comunei Ileanda (județul Sălaj), implementând proiecte susținute de inițiative locale. Astăzi, fun-dația AGAPIS este unul dintre cele mai active şi mai experi-mentate ONG-uri locale, având ca obiectiv dezvoltarea sustena-bilă a comunităților din județul Sălaj.

Fundația AGAPIS acordă consiliere și suport tehnic în stabilirea și imple-mentarea strategiilor de dezvoltare comunitară, sprijină micii producă-tori și promovează produsele locale, satul tradițional și militează pentru valorificarea potențialului turistic din regiunea Valea Barcăului, susține an-treprenoriatul și incluziunea socială activă, stimulează responsabilitatea socială și voluntariatul.

Una dintre principalele priorități ale fundației este conștientizarea micilor producători asupra beneficiilor eco-nomice care pot fi obținute prin con-tinuarea practicilor agricole tradiți-onale, prin practicarea unui turism responsabil sau printr-un marketing eficient al produselor cu specific lo-cal, de la silvoiță (gem de prune), brânză, produse din carne, pâine de casă până la pălincă de cireșe sau miere și alte produse apicole.

Așadar, înțelegând importanța dez-voltării comunitare prin prisma valo-rificării resurselor locale neexploata-te suficient, Fundația Agapis lucrează în strânsă colaborare cu comunitățile locale, urmărind îmbunătățirea con-dițiilor de viață ale acestora, respec-tând principiile dezvoltării durabile și sustenabile.

Fundația AGAPIS, motor al dezvoltării locale în Valea Barcăului

Asistență tehnică pentru comunități

Fundația evaluează și acordă priori-tate nevoilor comunității, oferă asis-tență în întocmirea și implementarea proiectelor comunitare și furnizează servicii de formare în dezvoltare co-munitară și management de proiect.

Grupurile țintă pentru astfel de pro-iecte sunt comunitățile dezavantajate sau marginalizate, instituțiile admi-nistrației publice locale, organizații-le neguvernamentale. Activitățile pe care le desfășoară în folosul comuni-tăților sunt strângerea de date despre comunitate, identificarea liderilor formali și informali, întâlniri, focus

Page 28: România Rurală – nr. 33

România Rurală – nr. 33

52

Vă invităm să participaţi la redactarea revistei

Doriţi să împărtăşiţi din experienţa dumneavoastră de dezvoltare rurală pentru o posibilă publicare în revistă?

Fotografii şi imagini

• Imaginile trebuie să ilustreze o experienţă.

• Imaginile se vor transmite ca fişiere electronice separate (rezoluţie înaltă >300 dpi şi > 850 KB).

• Toate fişierele care conţin imagini vor fi trimise în format .JPEG

• Vă rugăm să includeţi un titlu scurt pentru fiecare fotografie/ imagine transmisă, precum şi numele fotografului/autorului.

Scrisori către Redacţie

• Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de dezvoltare rurală şi să nu depăşească 200 de cuvinte.

• Redactorii pot interveni asupra textului, pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea şi acurateţea necesare şi nu garantează că toate scrisorile vor fi publicate.

• Atunci când spaţiul este insuficient, scrisorile care nu sunt publicate în revistă pot fi publicate pe website-ul RNDR.

Vă invităm să ne trimiteţi experienţele dumneavoastră, fotografii, scrisori şi articole la adresa: [email protected]

Ghid de participare Aceste indicaţii sunt orientative pentru omogenizarea contribuţiilor. Autorii înţeleg că redacţia poate modifica textul primit, pentru o mai bună înţelegere.

• Autor: Trebuie identificat cu nume, prenume şi ocupaţia actuală.

• Introducere: Trebuie inclusă o scurtă introducere care să evidenţieze relevanţa subiectului prezentat.

• Lungimea articolului: 400 – 800 cuvinte

• Informaţii corecte: Nu prezen-taţi decât informaţii de care sunteţi 100% sigur şi pe care le puteţi susţine. Menţionaţi sursa infor-maţiilor, atunci când prezentaţi date care provin de la alte instituţii sau organizaţii.

• Stil: Vorbind despre un articol de revistă, este de dorit ca textul să nu semene cu un raport. De aceea, sunt indicate:

» o exprimare simplă; » date relevante pentru a susţine ideea principală a articolului, şi nu toate detaliile proiectului; » evitarea excesului de acronime; » denumirea completă, urmată de acronim, trebuie inserată atunci când apare prima dată în text; » evitarea comentariilor şi a refe-rin ţelor externe care pot fi contro-versate sau greşit înţelese.

Page 29: România Rurală – nr. 33

Deschişi Către Viitor

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

CONTACT:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: [email protected], Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin

FEADR prin Măsura 511 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013.

Iulie 2015

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.