Finante Tema 2

7/23/2019 Finante Tema 2

http://slidepdf.com/reader/full/finante-tema-2 1/63

STUDIUMONOGRAFIC ALBĂNCIIBCR

STUDENT:Atudorei Andrei

Ciornei Cristina

Lazăr Andreea

Popovici NicoletaSfrschi Alexandru

GRUPA: 2



Introducere Miza economică a relaţiei cu clienţii.

Punctul cheie în relaţia dintre bancă şi clientelă

este satisfacerea cerinţelor clientului.Dacă până de curând clientul căuta instituţia financiarăcare să îi satisfacă nevoile, mai nou rolurile sau inversat

prin faptul că banca este cea care caută clienţii, le

transmite informaţii şi încearcă să le satisfacănecesităţile. Implementarea relaţiei dintre bancă şiclientelă nu este un e!erciţiu sin"ular ci trebuie să e!iste

o cerere permanentă de îmbunătăţire a acesteia.



Pentru ca o bancă să prospere trebuie ca relaţiile cuclinţii să fie puternice, atât din punct de vedereeconomic cât şi psihologic. Este mult mai puţin

costisitor ca banca să-şi menţină clienţii profitabili

decât să atragă noi clienţi.

Putem spune că relaţia bancă-client reprezintă un proces

continuu şi fundamental pentru modul de acţionare al băncii în care clientul se situează în centrul întregiiactivităţi, fapt ce conferă băncii o clientelă mai largă

şi profituri mai mari.



#apitolul $.%r"anizarea sistemului

bancar românesc



istemul bancar poate fi structurat în trei categorii deinstituţii!

instituţii de credit" instituţii cone#e"

instituţii de reglementare şi supraveghere.



Tipuri de bănci$n funcţie de structura capitalului se întâlnesc!

- bănci cu capital public"

- bănci cu capital ma%oritar de stat"- bănci cu acţionariat privat, model către care se

indreaptă ma%oritatea sistemelor bancare din ţăriledezvoltate.



&n funcţie de domeniile de specializare generate de predominanţa diferitelor

categorii de operaţiuni! bănci specializate in operaţiuni de tip retail ' acestea se caracterizează printr-un număr mare de clienţi, operaţiuni frecvente si comisioane si ta#enediferenţiate" bănci specializate în operaţiuni de tip corporate ' au o clientelă redusă

numeric, operaţiuni de valoare mare, comisioane şi ta#e negociabile,servicii şi produse adecvate" bănci specializate în activităţi dedicate (private ban)ing* ' se adresează

marilor fonduri de investiţii, fundatiilor şi clienţilor cu proprietătinumeroase, pensii"

bănci specializate in activitaţi de asigurări bancare (insurance ban)ing* 'folosesc produse proprii dar şi ale altor companii de asigurari cu care sestabilesc relaţii de parteneriat" bănci specializate in activitaţi de investitii financiar bancare (investment

ban)ing*



+răsăturile definitorii care marchează, în acelaşi timp,evoluţia sistemelor bancare naţionale, inclusiv pe celal omâniei sunt!

- diversitatea"- concentrarea"

- accelerarea operaţiunilor de restructurare bancară.



%r"anismele profesionale i or"anele centraleș

&socia ia 'omână a băncilor (&')*ț a fost constituită în mai ca asocia ie profesională, are în prezent / de membri,ț

institu ii de credit cu capital ma%oritar privat sau de stat,ț

sucursale i reprezentan e ale unor bănci străine. 0socia iaș ț ț

omână a 1ăncilor concentrează întreaga industrie bancară dinomânia, fiind vocea sectorului bancar în rela ia cu autorită ileț ț

române, 2ondul 3onetar &nterna ional, 4omisia Europeană,ț

1anca 3ondială i alte organisme interne i interna ionale.ș ș ț

&') a devenit una dintre cele mai puternice asocia ii profesionaleț

din omânia, prin implicarea constantă a membrilor săi conform prevederilor statutului asocia iei i legisla iei în vigoare.ț ș ț



&utorită ile de control, de re"lementare şi de consultareț

istemul de control bancar cuprinde ansamblul formelor de control e#ercitate

asupra unei institu ii de credit, în concordan ă cu reglementările legale iț ț șobiectivele specifice acestei entită i, urmărind!ț

- în planul intern' depistarea oricărei disfunc ionalită i"ț ț

- în planul e#tern ' cunoa terea evolu iei i a tendin ei ce se manifestăș ț ș ț

pe pia ă.ț



%biectivele "enerale ale sistemului de control bancar sunt+

- realizarea atribu iilor institu iei de credit la un nivel corespunzator deț ț

calitate, în condi ii de regularitate, eficacitate, economicitate i eficien ă"ț ș ț

- prote%area fondurilor împotriva pierderilor datorate erorii, risipei,

abuzului sau fraudei"- respectarea legisla iei, a reglementărilor i deciziilor conduceriiț ș

administrative"

- dezvoltarea i întretinerea unor proceduri administrative deș

colectare, stocare, prelucrare, corelare, actualizare, circula ie i difuzare aț ș

datelor i informa iilor financiare i de conducere.ș ț ș



eglementarea bancară se define te prin ansamblul de legi i norme aplicabileș ș

băncilor în activitatea lor.

$n funcţie de motivele care stau la baza aplicării lor se deosebesc trei clase dereglementări bancare!

- reglementare economică - are drept scop să se ob ină asigurarea că băncileț

mobilizează i acordă credite în condi ii de eficien ă economică ma#imăș ț ț

- reglementare pruden ială ' are menirea să garanteze alocarea eficientă aț

resurselor, să minimizeze riscurile pe care i le asumă băncile i să asigureș ș

stabilitatea financiară a fiecărei bănci i a întregului sistem bancar ș

- reglementare monetară ' are drept scop men inerea stabilită ii valoriiț ț

monedei na ionale prin controlul e#ercitat asupra lichidită ii totale a sistemuluiț ț

bancar



5rganisme interna ionale si regionale de reglementare iț ș

supraveghere bancară!

- 4omitetul de la 1asel de upraveghere 1ancară- 4omitetul European al upraveghetorilor 1ancari

- 1anca 6a ională a omânieiț

- 4omisia de upraveghere a 0sigurărilor



#apitolul .

Deschiderea şi funcţionareacontului bancar



$. Intrarea în relaţia clientbancă

1anca dezvoltă o relaţie cu clientul numai după ce areloc!

identificarea acestuia şi anume numai după prezentarea unui document doveditor al identităţiiacestuia sau a împuternicitului, după caz.



. #onvenţia de cont a persoanelor fizice

Pentru ca o persoană să dispună de un cont bancar, trebuie să

suporte nişte comisioane care în cazul 14 acestea se pot

consulta în 7hidul comisioanelor.

5rice operaţiune se efectuează după validarea identităţii

clientului, care trebuie să prezinte băncii şi semnătura sa.



-. Diferitele tipuri de conturi pentru persoane

fizice şi uridicePersoane fizice

- cont curent4lasi4ont14(cost lunar 8,9 lei*

+otal4ont 14(cost lunar :,9 lei*

-cont de economii30;&456+ 14(oferă acces la

bani în orice moment fără penalizări*

- cont de depozit la vedere sau

la termen <44E 14(poate fi deschis în

56=E<=<>*

Persoane juridice

cont curent (se potgestiona

plă ile, încasările i lichidită ile.*ț ș ț

- depozitul colateral (se

consemnează o sumă în favoareaaltei

entităţi în scopul garantării prestăriiunui serviciu, rambursării unuicredit*

-cont de economii



/. Dreptul la cont şi dreptul la refuz al

deschiderii contului bancar

5rice persoană cu capacitate de e#erciţiu are dreptul de a se folosi de

serviciile unei bănci printre care şi deschiderea unui cont bancar pentru care

semnează şi completează o cerere pe formular tipizat. 1anca, de asemenea, este autorizată să deschidă un cont, iar pentru a

face acest lucru trebuie să adune cât mai multe informaşii despre potenţialul

client.

$n cazul în care deschiderea unui cont ar face obiectul favorizării unor

acţiuni teroriste sau a spălării de bani, banca poate refuza deschiderea

contului.



0. Diferitele fişiere care trebuie consultate

4entrala &ncidentelor de Plăţi este un centru de intermediere care

gestionează informaţia specifică incidentelor de plăţi, pentru interesul public ,

inclusiv pentru scopurile utilizatorilor.

4&P organizează şi gestionează 2işierul naţional de incidente de plată

(26&P*, care este structurat astfel! 2işierul naţional de cecuri (264* 2işierul naţional de cambii (264b* 2işierul naţional de bilete la ordin (261o*.



1. Procura

5rice client poate fi reprezentat de un împuternicit în baza unei procuriautentice în care trebuie specificat în mod clar natura operaţiunilor permiseşi limita acestora.

2. 3arifarea bancară

4a orice altă instituţie bancară, 14 practică anumite comisioane

privind relaţiile acesteia cu clienţii.+oate comisioanele sunt aduse la cunoştinţa clienţilor pe site-ul oficial al

băncii, în cadrul punctelor de lucru prin ghidul de comisioane, dar şi prin

anga%aţii săi.



4. Popririle şi sechestrele de cont

E#ecutorii %udecătoreşti sau 0602 pot solicita băncilor e#ecutareasilită unui client al băncii, în scopul achitării unei datorii a acesteia.

1anca este obligată să blocheze atât sumele e#istente în acel moment în

cont cât şi cele provenite din încasări viitoare.



5. Incapacităţile

$n incapacitate de a dezvolta o relaţie cu banca se află persoanele fizicema%ore aflate sub interdicţie de către instanţele %udecătoreşti precum şi

minorii.

$n schimb acestea pot desfăşura operaţiuni bancare prin intermediul

unui reprezentant legal care pune în aplicare şi reprezintă ma%orii şi minorii

fără capacitate de e#erciţiu pe baza unei procuri speciale.



$6. 7nchiderea conturilor?a iniţiativa băncii

Poate lua această decizie atunci

când clientul nu a respectat prevederile contractuale sau nu s-au

desfăşurat operaţiuni pe o perioada

însemnată de timp, nerespectarea

obligaţiilor contractuale faţă de

bancă.

?a iniţiativa clientului

4lientul poate solicita închidereacontului, printr-o cerere semnată şi

prezentată băncii.

$nchiderea contului la solicitarea

clientului va fi efectuată numai dupăachitarea de către acesta a tuturor

sumelor pe care le datorează băncii.



Capitolul !

"estiunea instru#entelor deplată



. Incidente de plată

Incidente le"ate de cecuri Incidente le"ate de carduri

e raportează incidente cum ar fi

intrumente emise de o persoanăcare şi-a pierdut acest drept saucecuri care autorizează eliberareaunei sume mai mari decât ceaaflată în cont.

0re în prim plan 4entrala

&ncidentelor de Plăţi la care seraportează orice incident de plată.

+ransmiterea informaţiei se face pecale electronică .



-. #ontestaţiile

Contestaţiilereferitoare la e!ri

Contestaţiile referitoare laar"!ri

14 contestă un cec atunci când!

?a data emiterii cecului, trăgătorulse află în interdic ie bancarăț

emnătura de pe cec nu corespundecu specimenul de semnătură a persoanei autorizată în rela ia cuț

banca">upă e#pirarea termenului de

prezentare la plată trăgătorul aredreptul de a interzice plata cecului"

$n card se poate contesta

atunci cand apar doua tipuride

erori:%roare tehnică%roare u#ană



&' Ter#inalele de plă(i electronice

Ter#inalul de plată P)S este cel #ai răsp*ndit ter#inalde carduri' %l este prezent de re+ulă la co#ercian(i ,iper#ite plata cu card a #ăr-urilor sau serviciilor cu#păratede la ace,tia'

F!n#iile !n!i POS Autorizarea tranzac(iilor 2&./Acceptarea tuturor tipurilor de carduriAtra+erea de noi clien(i

Co#isioane ne+ociabile 0nstruire +ratuită 0nstalare +ratuită a ter#inalelorSi+uran(a tranzac(iilor



Contrat!l POSPentru a benefcia de un P)S trebuie

se#nat un dosar de procesare aopera1iunilor prin carduri respectiv estenecesară deschiderea unui cont curent la3C4 5n lei pentru persoane juridice'



Ca$itol!l %& Gesti!nea instr!'entelor "e $lat(



$.Diferitele instrumente de plată

Printre instru#entele de plată clasice pute# enu#era: )rdinul de plată6 3iletul la ordin6 Ca#bia6 Cecul6 7ispozi1ia de plată externă

)&) Ti$!rile "e e!ri

Cecul bancar în valută

Cecul de călătorie American Expres



$. Men iuni obli"atoriiț

8en1iunile obli+atorii unui cec sunt: 7enu#irea de cec trebuie să f+ureze expres 5n textul ordinului de

a plăti dat băncii de tră+ător prin inter#ediul lui6 )rdinul necondi1ionat de plată a su#ei 5nscrise 5n cec6

Nu#ele trasului respectiv denu#irea băncii plătitoare 6 Locul de plată 9 adresa exactă6 7ata ;i locul e#iterii cecului6 Se#nătura celui care e#ite cecul 9 tră+ătorul'

$.- 3ermenele de prescriere

Car"!l *anarPrincipalele tipuri de carduri e#ise de bancă sunt:



Car"!ri "e re"it: o 3C4 8AST%4CA47 4)N6o

3C4 8AST%4CA47 ")L76o P)=%4CA47 3C4 4)N'

Car"!ri "e "e*it:o 3C4 8A%ST4) 4)N6o 3C4 >0SA %L%CT4)N 4)N6o 3C4 >0SA CLAS0C 4)N6o 3C4 >0SA CLAS0C $S76o 3C4 >0SA CLAS0C %$46o 3C4 >0SA >04T$)N $S7



Car"!ri CO+BRAND "e "e*it $entr! tineri: o 3C4 >0SA %L%CT4)N ?$N7A@0A 70N$ PAT40C0$6o 3C4 >0SA %L%CT4)N $N0)46o 3C4 ST$7%NT CL$3: Pachetul ST$7%NT cu card

ata;at

Car"!ri CO+BRAND "e re"it:o 3C4 8AST%4CA47 ALT%B 4)N6o 3C4 >0SA 7%P)0T$L 7%

CALC$LAT)A4% 4)N6o 3C4 >0SA $LT4AP4) 4)N6o 3C4 8AST%4CA47 P4ADT0D%4

4)N6o 3C4 8AST%4CA47 8%70A "ALABE

4)N6o 3C4 8AST%4CA47 ASS

%L%CT4)C%NT%4 4)N'



$.0 &utoriza iile de e!tra"eriț

4ardurile pot fi utilizate atât în omânia cât i în străinătate în locurile marcateș

(comerciant, 0+3, ghiseu bancar, etc* cu logo-ul care apare pe card, respectiv! @isa

Electron.

$.1 8iramentul

@iramentul este un procedeu bancar special de plată fără numerar, efectuat printransferul unei sume de bani în monedă na ională sau în valută, din contul celui careț

dispune plata (ordonatorul* în contul beneficiarului care încasează, acest lucruînsemnând debitarea contului primului i creditarea contului celuilaltș



)&- Plata f(r( ontat

Serviciul de e-ectuare opera(ini prin Canale Alternative este inclus 5n conceptul 24 Banking ,i cuprinde trei co#ponente:

Alo 2& 3anFin+ 3C4 9opera(iuni prin tele-on ClicF 2& 3anFin+ 3C4 9internet banFin+ %asG 2& 3anFin+ 3C4 9zone special a#enajate 5n 2& unită(i 3C4

)&. Efetele "e o'er# + Ca'*ia /i *ilet!l la or"in

Ca#bia reprezintă un titlu de credit ne+ociabil ;i instru#ent de platăcare certifcă obli+a1ia debitorului dea plăti la vedere sau la ter#en osu#ă de bani deter#inată la o dată fxă unei persoane nu#itebenefciar la ordinul unei persoane nu#ită tră+ător'



#apitolul /#reditul pentru persoane fizice



$.$ Dobânzi (simple, compuse*

$n circulaţia valorilor băneşti se obişnuieste ca pentruo sumă de bani depusă sau împrumutată, să se plăteascăla termenul scadent o sumă ma%orată ca urmare aserviciului adus de această sumă.

0ceasta depinde de mai mulţi factori cum ar fi!3ărimea capitalului folositPerioada de timp cât capitalul a fost folosit

Procentul de ma%orare convenit la începutul perioadei şialţi factori.



>obânda simplă

>acă pe întreaga perioadă de plasare t valoarea consideratăîn calcul a sumei o nu se modifică, vom spune căavem un proces de dobânda simplă sau că plasarea sumei o s-aefectuat în regim de dobândă simplă.

>obânda compusă>acă valoarea luată în calcul a sumei plasate o semodifică periodic pe durata de timp t după o anumităregulă, iar între două modificari consecutive sumei

modificate i se aplică o dobândă simplă, atunci vom spunecă avem un proces de dobândă compusă sau că plasareasumei o s-a efectuat în regim de dobândă compusă.



$.. 'ata (proporţională şi actuarială*

Rata actuarială este o valoare estimată de pierdere înviitor. >e obicei, e#perienţa pierderii viitoare este bazată

pe pierderile avute şi în trecut şi luarea în considerare a

riscului implicat.0curateţea ratei acturiale, a%ută companiile să se

prote%eze împotriva riscului de pierderi severe care ar puteaduce la insolvenţă.



. #reditul de consum

Creditul de consum se adresează atât nevoilor personalenenominalizate ,cât şi celor nominalizate.

Descoperirea de cont reprezintă un serviciu oferit de bancă, nuun drept. Permite continuarea folosirii cecurilor sau retragerea

banilor din cont chiar şi atunci când nu mai e#ista suficienţi bani în cont pentru a le acoperi.

Pentru studenti ->eoarece 14 este 1anca 5ficială a 4apitaleiEuropene a +ineretului, ştie foarte bine care sunt lucrurile celemai importante pentru aceştia.0stfel pentru persoanele care au între A si : de ani,14

pune la dispoziţia acestora Pachetul CAMPUS BCR.



-. &bordarea şi "estiunea riscului

iscurile creditului pot fi generate de fenomeneeconomice individuale sau de o anumită stareeconomică con%uncturală.

În primul rând se are în vedere insolvabilitateadebitorilor, lipsa lor de promptitudine în rambursareacreditelor, deţinerea de către bănci a unor informaţii

ine#acte privind debitorii. În al doilea rând , con%unctura economică poate fi ceacare întreţine o anumită stare de risc.



7estiunea riscului

Prudenţa băncii împotriva riscurilor poate fi efectuată prin!managementul bancar care trebuie să fie conştient de

riscurile din afacerile băncii şi să fie capabil să măsoare,monitorizeze şi controleze astfel de riscuri

banca care trebuie să aibă politici clare, precum şi procedeede măsurare şi control al riscurilor managementul bancar care trebuie să aibă stablite limitele

interne ale risculuiîntocmirea de rapoarte periodice care trebuie analizate şi

verificate de controlul intern al băncii şi de cenzoriiacestora



/. #reditul imobiliar

4reditul imobiliar poate fi folosit pentru cumpărarea sauconstruc ia unei locuin e , pentru modernizarea=e#tindereaț ț

unui imobil, pentru achizi ia unui teren i viabilitateaț ș

acestuia ,sau pentru refinan area unor împrumuturi similare.ț

Imprumuturile pentru sectorul liber$mprumuturile pentru sectorul liber este împăr it în !ț

4asa mea 14 Prima 4asă 14 14 banca pentru locuin eț

?ocuin a i 4redit 14 ț ș



0. Diferite moduri de achizi ionareț

e pot refinan a , atât credite destinate unor proiecte eligibile, obţinute deț beneficiari de la 14 sau de la alte bănci, cât şi cheltuieli efectuate de beneficiaridin sursele proprii ale acestora, cu condiţia ca finalizarea proiectului să nu se firealizat cu mai mult de B luni anterior depunerii cererii de alocare din fonduri 1E&.

Proiecte eligibile:

Proiectele dezvoltate de &33'uri, indiferent de domeniul de activitate în careactiveazăProiectele dezvoltate de entităţi publice sau private, în următoarele domenii!3ediu&nfrastructură

>ezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere<tilizarea raţională a energieiănătateEducaţie



4riterii generale de eligibilitate ale proiectelor!

să fie sustenabile din punct de vedere economic, tehnic şifinanciar să îndeplinească criteriile de eligibilitate stabilite de 1E&

(e#istă anumite limitări sau e#cluderi în ceea ce priveşteeligibilitatea unor activităţi=sectoare*să fie implementate în decursul unei perioade care să nu

depăşească 9 ani

să fie identificabile individual, să fie proiecte noi sau proiecte care implică e#tinderea sau modernizarea



1. Diferitele rate ale dobânzii

>obânda anuală efectivăata dobânzii legaleata dobânzii cămătăreascăE<&15 515



2. Diferitele "aranţii la rambursarea creditelor.

Pentru a se prote%a împotriva riscului de nerambursare acreditelor acordate către populaţie, 14 pretinde ca clienţii săisă aducă o garanţie, astfel încât activitatea băncii să nu fie

perturbată, dar şi să aibă posibilitatea să îşi recuperezeîmprumuturile acrodate.

9aranţii personalecrisoarea de garantie personala

9aranţii reale&poteci7a%uri



4. &si"urările împrumuturilor

iscurile acoperite4ontract şi parte interesatăPunerea în practică a garanţiei



Ca$itol!l 0&Cre"it!l $entr!

1r'e



$. #reditele de investi ii pe termen mediu sau lun"ț

4reditul de investiţii 14

Efort financiar redus prin!o acordarea unei perioade de graţie din momentul demarării obiectivului finanţato posibilitatea plăţii comisionului de gestiune în 8 rate lunare=trimestriale egale, pe

o perioadă de ma#im an de la data semnării contractului de credit, dar fără adepăşi termenul de acordare al creditului

4onsultanţă specializată din partea reprezentanţilor 14 la întocmireadosarului de credit

3oneda de acordare! 56, E< @olumul creditului! ma#im /.9CC.CCC 56 (AD9.CCC

E<* +ermen ma#im! 9 ani pentru bunuri imobile şi investiţii comple#e" respectiv 9 ani

pentru echipamente şi mi%loace de transport.



. 7mprumutul pentru înfiin area întreprinderiiț

Programul este destinat finanţării proiectelor de investiţie ale întreprinderilormicro, mici şi mi%locii din :9 de %udete grupate în 8 regiuni de dezvoltare.>urata Programului nu este determinată deoarece fondul este de tiprevolving.

Pot solicita şi primi finanţare întreprinderile (inclusiv întreprinderi nouînfiinţate* care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate!

-să aibă sediul şi=sau să facă dovada deschiderii unei filiale în regiunile ţintă aleProgramului"să aibă ma#imum :8 anga%aţi şi o cifră de afaceri de cel mult 8C

milioane E<5"



Proiecte eli"ibile pentru finanţare

4reditele sunt destinate în principal încura%ării &33 - urilor de a investi în bunuri de capital în vederea modernizării, creşterii capacităţii productive aîntreprinderii. +otodată, se poate finanţa şi capitalul circulant legat derespectivul proiect de investiţie, până la un nivel de ma#imum :C dinvaloarea creditului.

Proiete neeli2i*ile

orice activitate defnită ca ile+ală sau dăunătoare #ediului6

activitate de casino sau orice alte activită(i i#plicate 5n industria jocurilor de noroc6

activită(i care presupun specula(ii valutare6



-. :easin"ul

Leasin+ fnanciarLeasin+ operational

pre deosebire de leasing-ul financiar, leasing-ul operational

presupune, in adevaratul sens al cuvantului, folosirea bunuluifinantat pe o perioada limitata de timp, fara asumarea unor riscurisi beneficii aferente proprietarului, in general, pentru rezolvarea

punctuala a unor activitati specifice.



/. #reditele de trezorerie

4ategorie de credit pe termen scurt, destinata sa acopere necesarul delichiditati privind activitatea de e#ploatare curenta a clientilor bancii (e#!vanzari in rate, credite acordate persoanelor fizice, facilitati de trezorerie pentru titularii de carti de plata, deschideri de credite permanente, credite pentru finantarea stocurilor, credite pentru importuri si alte credite*. 0ceste

credite au ca scop acoperirea unor goluri de casa. 9aran iileț

5rice garantii percepute pentru a asigura buna e#ecutie a unui contractsau de alta natura nu reprezinta operatiuni in sfera de aplicare a +@0, nefiind

livrari de bunuri sau prestari de servivii.



0. ;inan area "estiunii clien ilorț ț

0.$ <contul comercial4reditul de scont constituie una din cele mai utilizate tehnici bancare utilizateîn finanţarea pe termen scurt a e#porturilor.

0. ;actorin"erviciile de factoring se impart in !

2actoring intern 2actoring e#tern

0.- #omer ul interna ionalț ț

#omerţul internaţional este primul flu# al circuitului mondial şi el cuprindemişcarea bunurilor şi serviciilor dintr-o ţară in alta, prin trecerea frontierelorvamale ale ţării respective. 4omerţul internaţional are două componente! e#port şiimport.



Ca$itol!l 3'aspunderea bancii



%bli"a iile băncii fa ă de clien iț ț ț

ela ia dintre bancă i client are la bază o abordare peț ștermen lung, prin care banca asigură men inerea iț ș

dezvoltarea rela iei cu acesta i presupune!ț ș

>eschiderea unui cont bancar"

tabilirea unor drepturi i obliga ii reciproce"ș ț

espectarea cadrului %uridic sau normative, careguvernează această rela ie.ț



%bli"a ia băncii fa ă de ter iț ț ț

?a solicitarea autorită ii competente, fiecare bancă trebuie să transmită toateț

informa iile necesare pentru evaluarea modului în care acestea se conformeazaț

cu regulamentul prezent, precum i orice alte informa ii necesare autorită iiș ț ț

competente pentru îndeplinirea atribu iilor în domeniul adecvării capitaluluiț

institu iilor.ț

&nstitu iile trebuie să ia toate măsurile necesare astfel încât mecanismele de controlț

intern i procedurile administrative i contabile să permită în orice momentș ș

verificarea conformită ii cu prezentul regulament.ț



'espectarea le"ilor i re"ulamentelor în ceea ce prive teș ș

spălarea banilor+ermenul de spălare a banilor a fost utilizat pentru prima dată în anii :C cănd 0l

4apone i 1ugsF 3oran au deschis spălătorii în 4hicago pentru a- i Gcură aș ș ț

banii murdariG.

pălarea banilor este un proces complicat care presupune mai multe etape iș

implică mai multe persoane i institu ii.ș ț

$n cadrul activită ilor infrac ionale, numerarul este pricipalul mi%loc de schimb.ț ț

trategiile de spălare a banilor includ tranzac ii care sunt foarte profitabile iț ș

atractive pentru institu iile financiare legale. pălarea banilor orientează baniiț

dintr-o economie ilegală i ii plasează în investi ii binevenite în economia legalăș ț



e constitue infrac iune de spălare a banilor i se pedepse te cu închisoare de la /ț ș ș

la : ani următoarele!

chimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provine din săvâr irea deș

infrac iuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuriț

sau în scopul de a a%uta persoana care a săvâr it infrac iunea din care provinș ț

bunurile să se sustragă de la urmărire, %udecată sau e#ecutarea pedepsei.

0scunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenien ei, a situării, aț

dispozi iei sau a proprietă ii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora,ț ț

cunoscând că bunurile provin din săvâr irea de infrac iuni.ș ț

>obăndirea, de inerea sau folosirea de bunuri, conoscând că acestea provin dinț

săvâr irea de infrac iuni.ș ț



<ecretul profesional5bliga ia de păstrare a secretului profesional revine băncii în dubla eiț

calitate de confident necesar i de prestator de servicii. $n rolul deș

confident, banca are obliga ia să nu divulge informa ii confiden iale,ț ț ț

indiferent dacă divulgarea acestora ar fi sau nu de natură a-l proteza pe client. 4a prestator de servicii, banca este inută să nu divulge oț

informa ie despre client, chiar neconfiden ială, dacă aceasta ar fiț ț

putut fi utilizată contra clientului. 5bliga ia de discre ie se referă laț ț

două aspecte!

Protec ia secretului bancar"ț

Protec ia clientului.ț



%bli"a iile institu iilor de creditț ț

5bliga iile generale ale băncii privind spălarea banilor sunt!ț

indentificarea clien ilor"ț

stabilitatea de către bancă a procedurilor pentru prevenirea spălării banilor" desemnarea persoanelor cu responsabilită i în aplicarea legii"ț

obliga ia de raportare către 5ficiu"ț

intericerea realizării opera iunilor îm cauză pe perioada suspendării comunicateț

de 5ficiu"

comunicarea în termen 5ficiului a tuturor datelor i informa iilor solicitate"ș ț

păstrarea documentelor referitoare la identitatea clientului i la opera iunile careș ț

fac obiectul legii" &nterzicerea avertizării clien ilor i a transmiterii informa iilor de inuteț ș ț ț

referitoare la spălarea banilor, în afara condi iilor prevăzute de lege.ț



4Ă M U L 5 U M I M

Documents

Finante Tema 2