portofoliu finante

  • View
    32

  • Download
    5

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Circuitul economico-financiar dintre stat-agenți economici-populația.Operaţiile economice şi financiare sunt reflectate sub forma tranzacţiilor economice. Circuitul economic este totalitatea tranzacţiilor ce au loc într-o economie naţională între agenţii economici.Caracteristici ale circuitului economic: • Fiecare flux are o valoare determinată de valoarea tranzacţiei (corespunde valorii unui bun sau serviciu) şi poartă numele de flux monetar • Cand suma fluxurilor de plecare este egală cu suma fluxurilor de sosire- circuit inchis • Un circuit închis se poate transforma intr/un circuit deschis dacă se consideră un pol suplimentar şi tranzacţii ipotetice, care pun în evidenţă legăturile ascunse (de exemplu, modificarea stocurilor)

Text of portofoliu finante

Portofoliu Disciplina: finante

A elaborat:

Chisinau 2015Circuitul economico-financiar dintre stat-ageni economici-populaia.

Operaiile economice i financiare sunt reflectate sub forma tranzaciilor economice. Circuitul economic este totalitatea tranzaciilor ce au loc ntr-o economie naional ntre agenii economici.

Caracteristici ale circuitului economic: Fiecare flux are o valoare determinat de valoarea tranzaciei (corespunde valorii unui bun sau serviciu) i poart numele de flux monetar Cand suma fluxurilor de plecare este egal cu suma fluxurilor de sosire- circuit inchis Un circuit nchis se poate transforma intr/un circuit deschis dac se consider un pol suplimentar i tranzacii ipotetice, care pun n eviden legturile ascunse (de exemplu, modificarea stocurilor)Componentele circuitului economic Activitile economice ce constituie sursa tranzaciilor sunt: - crearea veniturilor- prin producerea de bunuri (producie) - folosirea veniturilor- prin consumul de bunuri - utilizarea veniturilor - prin formarea patrimoniului (acumulare) - angajarea/acordarea de credite Aceste patru grupe de activiti fundamentale constituie criteriile centrale pentru gruparea tuturor tranzaciilor care au avut loc n economie. Orice tranzacie se afl n legtur cu cel puin una dintre cele patru activiti

Circuitul economic poate fi structurat astfel:Productie = X = Venitcererea de consum: C = X = cumparari de marfuri:C+ cererea de investitii:I = X = + economii:E+ cererea publica: P = X = + impozite fiscale:F- diferite indemnizatii :D

Agenii economici (subiectii economici)Mecanismul pietei, prin toate componentele sale, presupune, in sfarsit, si prezenta unor agenti economici, economia de piata reprezentand, in esenta sa, un ansamblu complex de relatii intre indivizi si institutii, care efectueaza operatiuni economice legate de productie, investitii, consum si economii.Notiunea de agent economic are in vedere orice persoana fizica sau juridica care joaca un anumit rol in economia unei tari. Potrivit acestei acceptiuni, producatorii de bunuri si servicii, distribuitorii, consumatorii, statul, cumparatorii straini, detinatorii si investitorii de capital constituie agenti economici. Grupa agentilor externi cuprinde ansamblul agentilor rezidenti in strainatate, care intra in relatie cu economia nationala, indeosebi la nivelul importurilor si exporturilor de bunuri si servicii. Populatia cu gospodariile sale reprezinta o grupa de agenti economici care ofera intreprinderilor factorii de productie (munca si economiile care pot aparea drept componente ale capitalului), prin intermediul carora se obtine un venit ce le permite sa consume intr-adevar. Pentru a-si satisface neile, populatia, gospodariile acesteia trebuie sa-si procure veniturile furnizand celorlalti agenti economici factorii de productie. Membrii gospodariilor primesc salariile in schimbul muncii desfasurate, dobanzi, dividende, chirii si arenzi in contra partilor capitalului pus la dispozitie sau dat cu imprumut Consumul gospodariilor depinde, intr-un asemenea context, de numerosi factori: venituri, preturi, gusturi, obiceiuri de consum etc.

Teoria clasic, moderna i postmodern privind apariia finanelorIn fiecare oranduire, finantele au avut un anumit continut de clasa si functii specifice conditiilor politice, sociale si economice in care au aparut si s-au manifestat.Sub aspect istoric, notiunea de finante publice a evoluat suportand, de-a lungul timpului, schimbari multiple si profunde.In cercetarea stiintifica juridica a notiunii de finante publice s-au conturat 2 conceptii: notiunea clasica si notiunea moderna a finantelor publice.Teoria clasica:Aceasta conceptie este legata de liberalismul politic, fiind specifica perioadei de dezvoltare economico- sociala de la sfarsitul secolului al XIX-lea.Conform acestei conceptii, statul liberal este preocupat mai putin de activitatile private, limitandu-si interventia la functiile sale traditionale, si anume: apararea nationala, diplomatie, ordine publica si justitie.Au existat 2 motive pentru care statul nu a intervenit in activitatea agentilor economici:2In primul rand activitatea economica se afla inca sub influenta muncii manuale, industria era predominant manufacturiera, schimbul de marfuri fiind restrans ca valoare.In al doilea rand interventia statului in activitatea economica necesita resurse financiare neputandu-se limita aceasta interventie numai la planificari, dispozitii date agentilor economici etc.Viata economica se desfasoara in conformitate cu principiul ,, laisser faire, laisser passer. Cheltuielile publice trebuiau reduse la minimum.Conceptia ,, guvernului ieftin isi gaseste suportul in teza potrivit careia progresul social-economic reclama utilizarea venitului national pentru dezvoltarea industriei si comertului in loc sa fie irosit pentru activitati neproductive.Rolul finantelor publice consta in asigurarea resurselor necesare functionarii institutiilor publice.

Teoria moderna:In perioada de dupa primul razboi mondial locul statului neinterventionist a fost luat de statul interventionist.Finantele publice devin un mijloc de interventie in activitatea social-economica, de exercitare a unei influente pozitive pentru organizarea intregii activitati.

Maurice Duverger, referindu-se la statul modern din secolul nostru, scrie ca acesta ,, nu se margineste la sarcinile militare si traditionale. El intervine in viata sociala pentru a stimula productia in perioada de criza, pentru a impiedica cresterea preturilor si a mentine puterea de cumparare a monedei in perioada inflatiei, petru a sigura o cat mai buna utilizare a bogatiilor tarii si repartizare venitului national."

Pierre Lalumiere subliniaza cresterea rolului interventionist al statului in economie dupa criza mondiala din 1929-1933. petru indeplinirea acestui rol au fost folosite pe o scara tot mai larga cheltuielile publice, impozitele si alte instrumente financiare.

Finantele pubice sunt definite ca stiinta care studiaza activitatea statului, in calitatea sa de utilizator a unor tehnici speciale, asa-numite financiare: cheltuieli, taxe, impozite, imprumuturi, bugete, procedee monetare etc.Potrivit unei alte opinii, in secolul XX si mai ales dupa marea criza din 1929- 1933, locul statului jandarm a fost luat de statul- providenta.

Interventia statului este determinate in ultima instanta de mentinerea echilibrului economic, de rentabilizarea unor intreprinderi sau ramuri economice considerate strategice, de rezolvarea contradictiilor interne ale societatii inflatie, somaj, etc. si a conduce cum era firesc la aparitia unor intreprinderi publice si societati comerciale cu capital mixt, la acordarea de subventii unor intreprinderi private, etc.

Teoria Postmoderna:Conform concepiei postmoderne, principala preocupare a specialitilor devine studierea instrumentelor cu ajutorul crora statul poate sa intervin n viaa economic, a modalitilor de influenare a proceselor economice i a relaiilor sociale. n noile condiii, de la studiul mijloacelor de acoperire a cheltuielilor publice, obiectul cercetrii se deplaseaz spre analiza mijloacelor de intervenie a statului prin intermediul cheltuielilor i a veniturilor.

Strategii si tactici in domeniul culturiiPilonul esenial n dezvoltarea unei strategii sau a unor politici culturale este reprezentat, indubitabil, de obligaiile pozitive ale fiecrui stat de a crea condiiile pentru exerciiul liber i nestnjenit al drepturilor culturale fundamentale: dreptul de acces la cultur i dreptul de participare la viaa cultural. La aceasta trebuie s adugm imperativul unei abordri sistemice, n care sectorul culturii este parte i se articuleaz organic cu celelalte sectoare socio-economice, le influeneaz i este influenat de ele. sectorul cultural este un factor important n procesul de dezvoltare durabil, oferind modele economice bazate pe resursele culturale, tangibile i intangibile. sectorul culturii este un instrument important de cretere economic ntr-o economie global, bazat pe servicii i pe monetizarea drepturilor de proprietate intelectual. sectorul culturii este un instrument important pentru coeziunea social i este un factor de dezvoltare social i comunitar, contribuind la eliminarea tensiunilor i excluziunii sociale prin dialogul intercultural i promovarea diversitii culturale. Strategie : educaie cultural i formare profesional n sectoarele culturale i creative

Tactici sau directii de actionare:

Crearea unui cadru partenerial inter-sectorial pentru a susine creareade reele naionale sau regionale nfiinate special pentru a promovaeducaia artistic i cultural.Iniierea unui program comun cu sectorul educaional pentruidentificarea nevoilor de educaie cultural i artistic i a posibilitilorde angrenare a operatorilor culturali, cu prioritate a celor de proximitate,n furnizarea unei oferte incorporat n curricula sau extra-curriculare.Iniierea unui parteneriat cu sistemul educaional pentru configurareaofertei educaionale cu privire la educaia cultural i artistic i laformarea profesional.Facilitarea accesului la informaii privind cursurile i programele deformare profesional (n special cele de management cultural) pentruangajaii din SCC.Iniierea de parteneriate cu autoritile din domeniul protejriimonumentelor istorice pentru formarea/reconversia profesional aresurselor umane n profesii i meserii specifice protejrii monumenteloristorice.Realizarea unei consultri naionale, cu toate categoriile destakeholders, pentru a defini viitorul cadru de referin pentru educaiacultural i artistic i pentru formarea profesional.Iniierea de studii i cercetri pentr