Licenta Finante

  • View
    90

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Licenta Finante Banci

Text of Licenta Finante

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATIFACULTATEA DE MANAGEMENTPROIECT DE DIPLOM

COORDONATOR TIINIFIC:

PROF.DR. NICOLETA ASALO ABSOLVENT:

Cusmin AlexandruGalati2015UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATIFACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA STOCURILORCOORDONATOR TIINIFIC:

PROF.DR. NICOLETA ASALO

ABSOLVENT:

ADI IULIAN DIMA

CUPRINS3CUPRINS

5CAPITOLUL I

5Reglementari juridice privind contabilitatea si gestiunea stocurilor

51.1 Continutul si structura stocurilor

61.2 Organizarea contabilitatii stocurilor

91.3 Modalitati de gestiune a stocurilor

101.4 Evaluarea stocurilor

121.5 IAS 2

22CAPITOLUL II

22Prezentarea generala a societatii

222.1 Descrierea intreprinderii

222.1.1 Date generale

232.1.2 Scurt istoric al solicitantului

232.1.3 Structura asociailor

242.1.4 Obiectele de activitate ale intreprinderii

252.2 Studiul economico-financiar

252.2.1 Analiza potenialului material si uman

272.2.2 Analiza veniturilor si cheltuielor

282.2.3 Analiza pietei

342.2.4 Analiza riscului

352.2.5 Analiza SWOT

CAPITOLUL I

Reglementari juridice privind contabilitatea si gestiunea stocurilor1.1 Continutul si structura stocurilor

Stocurile reprezinta, materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vandute in situatia cand au starea de marfa sau produse rezultate din prelucrare, precum si productia in curs de executie.

Stocurile, sub aspectul gestionarii, se pot grupa in stocuri si productia in curs de executie, ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internationala a Standardelor Contabile (I.A.S.C.), in norma de contabilitate IAS 2 Stocurile aplicata incepand cu 1.01.1976 si revizuita in anul 1993 defineste stocurile ca fiind un element de activ, iar costul de achizitie al acestora cuprinde pretul de cumparare, taxele vamale si alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare. Stocurile pot fi:

Bunuri achizitionate in scopul revanzarii ( marfa cumparata de un comerciant cu amanuntul si destinata revanzarii) sau orice alta achizitie avand acest scop;

Bunuri finite sau in curs de executie fabricate de intreprindere;

Materii prime, materiale, utilitati ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie;

Costul serviciului pentru care intreprinderea nu a recunoscut inca venitul aferent, in cazul prestarilor de servicii.In contabilitatea financiara a intreprinderii stocurile sunt clasificate si delimitate in functie de patru criterii: fizic, destinatie, faza ciclului de exploatare si locul de creare a gestiunilor. Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoarele stocuri:

Materii prime, care participa direct la fabricarea produselor, regasindu-se in componenta lor integral sau partial, in stare initiala sau transformata;

Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibili, piesele de schimb, semintele si materialul de plantat, furajele si alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta activitatea de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul rezultat;

Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale; Animale care nu au indeplinit conditiile de a fi trecute la animale adulte, animale de ingrasat, pasarile si coloniile de albine;

Productia in curs de fabricatie reprezinta materii prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricatie, produse ne supuse probelor si receptiei tehnice, precum si lucrarile si serviciile in curs de executie sau neterminate;

Marfuri, respectiv bunuri pe care intreprinderea le cumpara in vederea revanzarii ;

Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru protectia marfurilor pe timpul transporturilor si depozitarii sau pentru prezentarea lor comerciala.

Categorii distincte in cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar, baracamentele si amenajarile provizorii.

In Romania, prin Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1991 este data urmatoarea definitie acestei clase de active patrimoniale: Contabilitatea stocurilor si comenzilor in curs de executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale, destinate:

fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie;

fie a fi consumate la prima lor utilizare.

1.2 Organizarea contabilitatii stocurilor

Din punct de vedere practic , pentru a conduce i a organiza contabilitatea stocurilor, astfel nct aceasta s rspund cerinelor informaional - decizionale, o unitate patrimonial poate opta pentru una din urmtoarele metode:

1) metoda ( sistemul) inventarului permanent;

2) metoda ( sistemul) inventarului intermitent.

1) Metoda inventarului permanent presupune contabilizarea fiecrei intrri de stocuri cantitativ i valoric, la cost istoric (care poate fi cost de achiziie sau cost de producie, dup caz), preului stabilit n funcie de valoarea de utilitate (pentru stocurile aduse ca aport la capitalul social, plusuri de inventar, primite ca donaie sau obinute cu titlu gratuit) sau la o alt valoare de nregistrare (pre Standard, pre de vnzare). De asemenea, fiecare ieire din stoc este contabilizat fizic i valoric, ceea ce permite cunoaterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct i valoric.

n cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitic a stocurilor i produciei n curs se poate organiza n funcie de specificul activitii i de necesitile proprii de informare a echipei manageriale , dup una din urmtoarelemetode:

a) metoda operativ contabil ( pe solduri), care const n evidenierea cantitativ a bunurilor materiale (pe fie de magazie) pe feluri , la locurile de gestionare , iar la contabilitate , a evidenei valorice organizat pe gestiuni, i n cadrul gestiunilor , pe grupe sau subgrupe de bunuri , dup caz , controlul dintre nregistrrile locurilor de depozitare i cele din contabilitate se realizeaz lunar prin evaluarea stocurilor cantitative din fiele de magazie n registrul stocurilor ;

b) metoda cantitativ valoric (pe fie de cont analitic ), are la baz evidenierea cantitativa a bunurilor deinute ( pe feluri ) la locul de depozitare , iar n contabilitate evidena se realizeaz cantitativ valoric. n cazul acestei metode , contabilitatea stocurilor se desfoar pe gestiuni, iar n cadrul acestora, pe feluri de bunuri . Asigurarea controlului ntre exactitatea i concordana nregistrrilor din eviden organizat la locul de depozitare i contabilitate se asigur periodic , prin punctajele dintre cantitile nregistrate n fiele de magazie i cele din fiele de cont analitic , inute la contabilitate ;

c) metoda global valoric, care asigur evidena valoric att la locurile de depozitare, ct i n contabilitate.

Controlul ntre concordana nregistrrilor din eviden depozitului ( magaziei) cu cea din contabilitate se realizeaz periodic . Aceast metod se aplic, n general, pentru evidena mrfurilor i ambalajelor gestionate n unitile de desfacere cu amnuntul, precum i pentru alte bunuri .

Prin " Regulamentul de aplicare a Legii contabilitii " se precizeaz ca pe msura dotrii cu tehnic de calcul, unitile patrimoniale i vor organiza contabilitatea analitic a stocurilor n concordan cu metoda cantitativ -valoric.

Sistemul inventarului permanent a fost considerat inadecvat o mare perioad de timp , datorit costurilor ridicate generate de volumul relativ mare de nregistrri contabile i calcule . n condiiile utilizrii tehnicii moderne de calcul, acest inconvenient este eliminat, iar metoda inventarului permanent devine un instrument de baza al contabilitii stocurilor de ntreprindere.

2) Metoda ( sistemul) inventarului intermitent.

Conform acestei metode, evaluarea i contabilizarea ieirilor din stoc se fac pe baza unei inventarieri fizice a stocurilor, la finele perioadei. Astfel ieirile din stoc se determin prin calcul extracontabil, ca diferen ntre valoarea stocurilor iniiale plus valoarea intrrilor i valoarea stocurilor finale, stabilite prin inventarierea fizic.

n acest caz , ieirile se determin cu ajutorul relaiei : E - Vsi +1 - Vsf , n care :E = valoarea ieirilor ; Vsi = valoarea stocului iniial; I = valoarea intrrilor ; Vsf = valoarea stocului final .Concepia de baz a metodei inventarului intermitent este cea potrivit creia bunurile materiale nu sunt aprovizionate n scopul stocrii, ci al consumului, astfel nct, n momentul aprovizionrii lor , bunurile intrate n patrimoniu nu se reflect n conturile de stocuri , ci direct n conturile specific de cheltuieli ( cu materiile prime , materialele consumabile etc .). Stocurile apar evideniate n contabilitate , doar la sfritul fiecrei perioade de gestiune cnd se stabilesc pe baza inventarieri i a datelor oferite de contabilitatea intern de gestiune . Datorit metodologiei de lucru impus de aceast metod de eviden sintetic a stocurilor , prin contabilitatea financiar valoarea stocurilor existente n patrimoniu nu se poate cunoate n cursul perioadei de gestiune dect cu efortul de realizare a unui inventar fizic valorizat. Sistemul inventarului intermitent este , n general, preferat de unitile mici i mijlocii care nu utilizeaz un nomenclator variat de active circulante materiale , datorit dezavantajului major pe care l prezint i anume este suficient o eroare sau o omisiune n inventarul fizic pentru a se ajunge la informaii false n conturile anuale .