View
309
Download
7
Embed Size (px)
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
1/61
Leziuni distroficeDistrofii, staza biliara, steatoza, boala Gaucher,
boala Niemann-Pick
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
2/61
Distrofia
Definitie= alterarea morfologica a structurii
celulare normale din cauza unor tulburari
metabolice sistemice sau localizate.
Distrofia = dis + trofia
(anomalie) (a hrani/a nutri)
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
3/61
- Distrofia hidroprotidica - in rinichi
- Distrofia hialinain ovar
- Distrofia fibrinoida
- Distrofia amiloidaovar, splina
- Staza biliara in ficat- Steatoza hepatica
- Boala Gaucher
- Boala Niemann-Pick
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
4/61
Distrofia hidroprotidica
Definitie:Modificari ale volumului si morfologiei
celulare prin alterarea structurilor intracelulare din
diferite cauze ce perturba metabolismul celular sau
tisular.
Primele modificari ultrastructurale se petrec la nivelul
mitocondriilor si RER. In MO, nu se pot diferentiaorganitele intracelulare, insa aspectul general al
celulei poate sugera prezenta alterarilor metabolice.
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
5/61
Depletie ATPAlterarea balantei hidro-electrolitice (pompe
ATP-dependente)apa si sodiul intra in celulabalonizare
celularaalterarea structurilor intracitoplasmatice cu
balonizarea mitocondriilor, degenerarea RER, cresteconcentratia Ca intracelular cu activarea intracelulara a
enzimelor lizozomaledegradarea proteinelor intracelulare,
autodigestia celulei.
Aceste leziuni pot imbraca diverse aspecte morfopatologice,
de la simpla intumescenta clara (leziune incipienta reversibila
ce poate evolua catre intumescenta tulbure) mergand la
intumescenta tulbure, distrofie vacuolara, , distrofie granulara
si distrofie granulo-vacuolara.
Delimitarea neta intre aceste tipuri de leziuni este didactica,
practic in interiorul celulelor modificarile sunt combinate si in
fazele avansate vorbim despre distrofia granulo-vacuolara.
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
6/61
Distrofia hidroprotidica
Evolutiv in cadrul proceselor degenerative,
celulele isi pot pastra resursele functionale si
aspectul structural (leziune revesibila) dar, cand
actiunea agentului etiologic este indelungata si
severa, modificarile structurale pot ajunge pana
la necroza/moarte celulara (leziune ireversibila).
Leziunile ireversibile sunt sugerate de aparitiamodificarilor nucleare: anizocarie, cariopicnoza,
carioliza, cariorhexis.
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
7/61
Distrofia hidroprotidica in rinichi
Leziunile distrofice se intalnesc la nivelul
celulelor epiteliale ale tubilor renali.
Cauze:tubulonefroze, cauze toxice/infectioase,
alterari ale filtrarii glomerurale, septicemii,
intoxicatii.
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
8/61
Distrofia hidroprotidica in rinichi
Macroscopic: rinichi mariti in volum si greutate, capsularenala destinsa sub tensiune, parenchim cu aspect mat,consistenta si elasticitate scazute, creste friabilitatea,aspect de carne fiarta.
Microscopic: leziunile se observa in celulele epiteliale dela nivelul tubilor renali secretori si ansa Henle,respectand corpusculii Malpighi si tubii colectori .
Astfel: celule balonizate cu fine granulatii in citoplasma,uneori vacuole intracitoplasmatice ce nu se coloreaza,citoplasma se agrega sub forma de bride in jurulacestor vacuole.
Nucleii pot aparea picnotici si inegali, demarcandtrecerea spre leziuni ireversibile.
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
9/61
Distrofie granulo-vacuolara in epiteliul tubular renal.
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
10/61
Distrofie granulo-vacuolara in epiteliul tubular renal
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
11/61
- Distrofia hidroprotidica - in rinichi
- Distrofia hialinain ovar
- Distrofia fibrinoida
- Distrofia amiloidaovar, splina
- Staza biliara in ficat- Steatoza hepatica
- Boala Gaucher
- Boala Niemann-Pick
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
12/61
Distrofia hialinaDefinitie:Modificare histologica ce se caracterizeaza prin
precipitarea proteinelor celulare si/sau plasmatice si depunerea pestructurile interstitiale(subst. fundamentala, fibre de colagen, fibre
de reticulina). Se acumuleaza de obicei extracelular, rareori
intracelular.
Hialinul= material omogen, translucid, acidofil, acelular. (gr. hyalos-
sticla, oglinda, transparent)
Cauze de aparitie a hialinului:
- Procese patologice cronice: cicatrici vechi, organizarea trombilor,
nefropatii glomerurale, tumori benigne/maligne, hepatite
virale/toxice
- Poate reprezenta un proces fiziologic de imbatranire a unor
tesuturi: involutia corpului galbencorp albicans, hialinoza
arterelor uterine la menopauza, sau artere din alte tesuturi la
persoanele in varsta
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
13/61
Distrofia hialina a ovarului
Macroscopic: Aspect albicios, dur, sticlos, bine delimitat pesuprafata ovarului sau pe sectiune.
Microscopic:Diagnostic de organ: Ovarul: prezinta la periferie
capsula formata din fibre conjunctive dispuse paralel, corticalacu multipli foliculi ovarieni aflati in diferite stadii evolutive
dispusi intr-o stroma densa, bogat celulara. Medulara este
formata din tesut conjunctiv lax cu numeroase vase sanguine.
Diagnostic de leziune:
Ovarul contine formatiuni cu contur policiclic, omogene,
eozinofile, alungite, continand rare fibrocite. Se observa zone
cu aspect de membrane ondulate, cerebriforme, si vase cu
lumene permeabile si pereti omogen ingrosati prin aceeasi
depunere acidofila.
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
14/61
Hialin in ovarcorp albicans
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
15/61
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
16/61
- Distrofia hidroprotidica - in rinichi
- Distrofia hialinain ovar
- Distrofia fibrinoida
- Distrofia amiloidaovar, splina
- Staza biliara in ficat- Steatoza hepatica
- Boala Gaucher
- Boala Niemann-Pick
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
17/61
Distrofia fibrinoida
Definitie: Modificare histologica ce se caracterizeaza prindepunerea extracelulara de fibrinoid,un material asemanator
fibrinei, cu aspect omogen, fin granular sau filamentos,
acelular, acidofil, PAS pozitiv.
Fibrinoidul = are afiniati tinctoriale si aspect microscopic
asemanator fibrinei; compozitie biochimica din fibrina,
gamaglubuline, proteine, MPZ, resturi nucleare.
Diferentierea de fibrina se face prin coloratia Weigert (negativa (-)
pentru fibrinoid), si coloratia PAS cu diastaza pentru
diferentiere acumularii de MPZ (+ pentru fibrinoid).
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
18/61
Distrofia fibrinoida
Fibrinoidul apare in:boli imune de tipul: LES, reumatismpoliarticular, poliarterita nodoasa, reactii de hipersensibilitate,dermatomiozita, sclerodermie.
Microscopic: Diagnostic de organ:tesut conjunctiv fibrosmarginit de tesut adipos, ce poate aparea in diferite structuri.
In cazul de fata, recoltarea s-a facut periarticular.
Diagnostic de leziune: tesut conjunctiv dens in care se gasescmase acidofile, PAS pozitive, omogene, fin granulare /filamentoase, de intindere variabila uneori cu usor infiltratinflamator cronic. Daca celulele inflamatorii sunt abundente, cuPMN, macrofage, limfocite, plasmocite, vorbim de necrozafibrinoida.
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
19/61
Depozite de fibrinoid in sinovita reumatoida. Poate fi insotita de sinovita exudativa si difuz
proliferativa.
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
20/61
Necroza fibrinoida in peretele unei
arteriole renale la un pacient cu LES si
sindrom hemolitic uremic. Se observa
lipsa reactiei inflamatorii in peretele
vasului.
Necroza fibrinoida intr-o artera.
Infiltrat inflamator cu neutrofile.Poliangeita microscopica.
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
21/61
- Distrofia hidroprotidica - in rinichi
- Distrofia hialinain ovar
- Distrofia fibrinoida
- Distrofia amiloidaovar, splina
- Staza biliara in ficat- Steatoza hepatica
- Boala Gaucher
- Boala Niemann-Pick
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
22/61
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
23/61
Distrofia amiloida
Definitie: Degenerescenta protidica cu depunerea in tesutulinterstital a unei substante omogene, amorfe denumita amiloiddupa colorarea asemanatoare cu iod asemanator amidonului.
Se identifica prin colorare ortocromatica cu rosu de Congo siobservarea in lumina polarizata, in galben cu picrofuxina Van
Gieson si da reactie metacromaticase coloreaza diferit fata de
colorant rosu-violaceu cu violet de metil sau de gentiana.Din punct de vedere al compozitiei sunt descrise 15 forme distincte
de amiloid, cele mai frecvente fiind:
tipul AL (amiloid light chain) contine lanturi de imunoglobuline - tip
kappa si lambda
tipul AA (amyloid associated) contine o proteina sintetizata de ficat,
fara structura imunoglobulinica
8/14/2019 Leziuni Distrofice Final
24/61
Amiloid in ficat rosu de Congo.