Leziuni Distrofice Final

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

1/61

Leziuni distroficeDistrofii, staza biliara, steatoza, boala Gaucher,

boala Niemann-Pick

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

2/61

Distrofia

Definitie= alterarea morfologica a structurii

celulare normale din cauza unor tulburari

metabolice sistemice sau localizate.

Distrofia = dis + trofia

(anomalie) (a hrani/a nutri)

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

3/61

- Distrofia hidroprotidica - in rinichi

- Distrofia hialinain ovar

- Distrofia fibrinoida

- Distrofia amiloidaovar, splina

- Staza biliara in ficat- Steatoza hepatica

- Boala Gaucher

- Boala Niemann-Pick

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

4/61

Distrofia hidroprotidica

Definitie:Modificari ale volumului si morfologiei

celulare prin alterarea structurilor intracelulare din

diferite cauze ce perturba metabolismul celular sau

tisular.

Primele modificari ultrastructurale se petrec la nivelul

mitocondriilor si RER. In MO, nu se pot diferentiaorganitele intracelulare, insa aspectul general al

celulei poate sugera prezenta alterarilor metabolice.

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

5/61

Depletie ATPAlterarea balantei hidro-electrolitice (pompe

ATP-dependente)apa si sodiul intra in celulabalonizare

celularaalterarea structurilor intracitoplasmatice cu

balonizarea mitocondriilor, degenerarea RER, cresteconcentratia Ca intracelular cu activarea intracelulara a

enzimelor lizozomaledegradarea proteinelor intracelulare,

autodigestia celulei.

Aceste leziuni pot imbraca diverse aspecte morfopatologice,

de la simpla intumescenta clara (leziune incipienta reversibila

ce poate evolua catre intumescenta tulbure) mergand la

intumescenta tulbure, distrofie vacuolara, , distrofie granulara

si distrofie granulo-vacuolara.

Delimitarea neta intre aceste tipuri de leziuni este didactica,

practic in interiorul celulelor modificarile sunt combinate si in

fazele avansate vorbim despre distrofia granulo-vacuolara.

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

6/61

Distrofia hidroprotidica

Evolutiv in cadrul proceselor degenerative,

celulele isi pot pastra resursele functionale si

aspectul structural (leziune revesibila) dar, cand

actiunea agentului etiologic este indelungata si

severa, modificarile structurale pot ajunge pana

la necroza/moarte celulara (leziune ireversibila).

Leziunile ireversibile sunt sugerate de aparitiamodificarilor nucleare: anizocarie, cariopicnoza,

carioliza, cariorhexis.

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

7/61

Distrofia hidroprotidica in rinichi

Leziunile distrofice se intalnesc la nivelul

celulelor epiteliale ale tubilor renali.

Cauze:tubulonefroze, cauze toxice/infectioase,

alterari ale filtrarii glomerurale, septicemii,

intoxicatii.

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

8/61

Distrofia hidroprotidica in rinichi

Macroscopic: rinichi mariti in volum si greutate, capsularenala destinsa sub tensiune, parenchim cu aspect mat,consistenta si elasticitate scazute, creste friabilitatea,aspect de carne fiarta.

Microscopic: leziunile se observa in celulele epiteliale dela nivelul tubilor renali secretori si ansa Henle,respectand corpusculii Malpighi si tubii colectori .

Astfel: celule balonizate cu fine granulatii in citoplasma,uneori vacuole intracitoplasmatice ce nu se coloreaza,citoplasma se agrega sub forma de bride in jurulacestor vacuole.

Nucleii pot aparea picnotici si inegali, demarcandtrecerea spre leziuni ireversibile.

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

9/61

Distrofie granulo-vacuolara in epiteliul tubular renal.

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

10/61

Distrofie granulo-vacuolara in epiteliul tubular renal

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

11/61

- Distrofia hidroprotidica - in rinichi

- Distrofia hialinain ovar

- Distrofia fibrinoida

- Distrofia amiloidaovar, splina

- Staza biliara in ficat- Steatoza hepatica

- Boala Gaucher

- Boala Niemann-Pick

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

12/61

Distrofia hialinaDefinitie:Modificare histologica ce se caracterizeaza prin

precipitarea proteinelor celulare si/sau plasmatice si depunerea pestructurile interstitiale(subst. fundamentala, fibre de colagen, fibre

de reticulina). Se acumuleaza de obicei extracelular, rareori

intracelular.

Hialinul= material omogen, translucid, acidofil, acelular. (gr. hyalos-

sticla, oglinda, transparent)

Cauze de aparitie a hialinului:

- Procese patologice cronice: cicatrici vechi, organizarea trombilor,

nefropatii glomerurale, tumori benigne/maligne, hepatite

virale/toxice

- Poate reprezenta un proces fiziologic de imbatranire a unor

tesuturi: involutia corpului galbencorp albicans, hialinoza

arterelor uterine la menopauza, sau artere din alte tesuturi la

persoanele in varsta

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

13/61

Distrofia hialina a ovarului

Macroscopic: Aspect albicios, dur, sticlos, bine delimitat pesuprafata ovarului sau pe sectiune.

Microscopic:Diagnostic de organ: Ovarul: prezinta la periferie

capsula formata din fibre conjunctive dispuse paralel, corticalacu multipli foliculi ovarieni aflati in diferite stadii evolutive

dispusi intr-o stroma densa, bogat celulara. Medulara este

formata din tesut conjunctiv lax cu numeroase vase sanguine.

Diagnostic de leziune:

Ovarul contine formatiuni cu contur policiclic, omogene,

eozinofile, alungite, continand rare fibrocite. Se observa zone

cu aspect de membrane ondulate, cerebriforme, si vase cu

lumene permeabile si pereti omogen ingrosati prin aceeasi

depunere acidofila.

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

14/61

Hialin in ovarcorp albicans

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

15/61

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

16/61

- Distrofia hidroprotidica - in rinichi

- Distrofia hialinain ovar

- Distrofia fibrinoida

- Distrofia amiloidaovar, splina

- Staza biliara in ficat- Steatoza hepatica

- Boala Gaucher

- Boala Niemann-Pick

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

17/61

Distrofia fibrinoida

Definitie: Modificare histologica ce se caracterizeaza prindepunerea extracelulara de fibrinoid,un material asemanator

fibrinei, cu aspect omogen, fin granular sau filamentos,

acelular, acidofil, PAS pozitiv.

Fibrinoidul = are afiniati tinctoriale si aspect microscopic

asemanator fibrinei; compozitie biochimica din fibrina,

gamaglubuline, proteine, MPZ, resturi nucleare.

Diferentierea de fibrina se face prin coloratia Weigert (negativa (-)

pentru fibrinoid), si coloratia PAS cu diastaza pentru

diferentiere acumularii de MPZ (+ pentru fibrinoid).

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

18/61

Distrofia fibrinoida

Fibrinoidul apare in:boli imune de tipul: LES, reumatismpoliarticular, poliarterita nodoasa, reactii de hipersensibilitate,dermatomiozita, sclerodermie.

Microscopic: Diagnostic de organ:tesut conjunctiv fibrosmarginit de tesut adipos, ce poate aparea in diferite structuri.

In cazul de fata, recoltarea s-a facut periarticular.

Diagnostic de leziune: tesut conjunctiv dens in care se gasescmase acidofile, PAS pozitive, omogene, fin granulare /filamentoase, de intindere variabila uneori cu usor infiltratinflamator cronic. Daca celulele inflamatorii sunt abundente, cuPMN, macrofage, limfocite, plasmocite, vorbim de necrozafibrinoida.

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

19/61

Depozite de fibrinoid in sinovita reumatoida. Poate fi insotita de sinovita exudativa si difuz

proliferativa.

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

20/61

Necroza fibrinoida in peretele unei

arteriole renale la un pacient cu LES si

sindrom hemolitic uremic. Se observa

lipsa reactiei inflamatorii in peretele

vasului.

Necroza fibrinoida intr-o artera.

Infiltrat inflamator cu neutrofile.Poliangeita microscopica.

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

21/61

- Distrofia hidroprotidica - in rinichi

- Distrofia hialinain ovar

- Distrofia fibrinoida

- Distrofia amiloidaovar, splina

- Staza biliara in ficat- Steatoza hepatica

- Boala Gaucher

- Boala Niemann-Pick

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

22/61

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

23/61

Distrofia amiloida

Definitie: Degenerescenta protidica cu depunerea in tesutulinterstital a unei substante omogene, amorfe denumita amiloiddupa colorarea asemanatoare cu iod asemanator amidonului.

Se identifica prin colorare ortocromatica cu rosu de Congo siobservarea in lumina polarizata, in galben cu picrofuxina Van

Gieson si da reactie metacromaticase coloreaza diferit fata de

colorant rosu-violaceu cu violet de metil sau de gentiana.Din punct de vedere al compozitiei sunt descrise 15 forme distincte

de amiloid, cele mai frecvente fiind:

tipul AL (amiloid light chain) contine lanturi de imunoglobuline - tip

kappa si lambda

tipul AA (amyloid associated) contine o proteina sintetizata de ficat,

fara structura imunoglobulinica

8/14/2019 Leziuni Distrofice Final

24/61

Amiloid in ficat rosu de Congo.