14
C ORINT

gramatica limbii engleze fonetica 1-121:gramatica limbii engleze … · 2017-02-14 · 8 Gramatica limbii engleze Urmeazã apoi capitolele dedicate pãrþilor de vorbire din grupul

  • Upload
    others

  • View
    414

  • Download
    41

Embed Size (px)

Citation preview

CORINT�

Redactori: Mirella Acsente, Alina ScurtuTehnoredactare computerizatã: Lucian Curteanu, Dana DiaconescuCoperta: Walter Riess

Toate drepturile asupra acestei ediþii sunt rezervate Editurii CORINT, parte componentã a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

Pentru comenzi ºi informaþii,adresaþi-vã la:

Editura CORINTDifuzare ºi Clubul Cãrþii

Calea Plevnei nr. 145, sector 6, cod poºtal 060012, BucureºtiTel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33Fax: 021.319.88.66, 021.310.15.30E-mail: [email protected] virtual: www.grupulcorint.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiTURAI, IOANA MARIA

Gramatica limbii engleze / Ioana Maria Turai. - Bucureºti:Corint, 2008

Bibliogr.ISBN 978-973-135-221-3

811.111’36(076)

ISBN: 978-973-135-221-3

Format: 16/54x84; Coli tipo: 36

3Cuprins

CCuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . .7

I. FONETICA

1. TRANSCRIEREA FONETICÃ ÎN LIMBA ENGLEZÃ . . . . . . .10• Introducere . . . . . . . . . . . . . . . .10• Semnele transcrierii fonetice . . . 11

2. CLASIFICAREA VOCALELOR . . .13• Vocalele anterioare . . . . . . . . .13• Vocalele posterioare . . . . . . . .15• Vocalele mediale . . . . . . . . . . .18• Diftongii . . . . . . . . . . . . . . . . . .19• Combinaþii de vocale

- Triftongi . . . . . . . . . . . . . . . .22

3. CLASIFICAREACONSOANELOR . . . . . . . . . .24• Consoanele oclusive . . . . . . . .24• Consoanele sonante nazale . . .27• Consoanele fricative . . . . . . . .28• Consoanele africate . . . . . . . .34

4. SEMIVOCALELE . . . . . . . . . . .36• Accentul . . . . . . . . . . . . . . . . .37

5. INTONAÞIA . . . . . . . . . . . . . .39

II. MORFOSINTAXA

1. SUBSTANTIVUL . . . . . . . . . .42• Clasificarea substantivelor . . .42- Substantive proprii

ºi substantive comune . . . . . . . .42- Substantive concrete

ºi substantive abstracte . . . . . . .43- Substantive simple

ºi substantive comune . . . . . . . .43

• Genul substantivelor . . . . . . . .47• Numãrul substantivelor . . . . . .50- Formele de singular ºi plural

ale substantivelor numãrabile . .50- Substantive folosite

numai la singular . . . . . . . . . . . .55- Substantive folosite

numai la plural . . . . . . . . . . . . . .57- Diferenþe de sens în funcþie

de schimbarea numãrului . . . . .60- Cazuri speciale de acord

între subiect ºi predicat . . . . . . .61• Cazul substantivelor . . . . . . . . .63- Nominativul . . . . . . . . . . . . . . . .64- Genitivul . . . . . . . . . . . . . . . . . .65- Dativul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .72- Acuzativul . . . . . . . . . . . . . . . . .74Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .76

2. ARTICOLUL . . . . . . . . . . . . .97• Articolul hotãrât . . . . . . . . . . .97• Articolul nehotãrât . . . . . . . .104• Articolul zero . . . . . . . . . . . . .109Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .114

3. ADJECTIVUL . . . . . . . . . . . .122• Adjectivele descriptive . . . . .123- Forma

adjectivelor descriptive . . . . . .125- Gradele de comparaþie

ale adjectivelor . . . . . . . . . . . . .130 • Adjectivele determinative . . .138- Adjectivele demonstrative . . .138- Adjectivele posesive . . . . . . . .140- Adjectivele interogative . . . . .141- Adjectivele relative . . . . . . . . .142- Adjectivele nehotãrâte . . . . . .143Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .149

uprinsC

4 Gramatica limbii engleze

4. PRONUMELE . . . . . . . . . . . 160• Pronumele personal . . . . . . . 160• Pronumele posesiv . . . . . . . . 165• Pronumele reflexiv ºi

pronumele de întãrire . . . . . . 167• Pronumele demonstrativ . . . 170• Pronumele interogativ . . . . . 173• Pronumele relativ . . . . . . . . . 175• Pronumele nehotãrât . . . . . . 179• Pronumele reciproc . . . . . . . . 183Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184

7. ADVERBUL . . . . . . . . . . . . 191• Consideraþii generale . . . . . .191• Forma adverbelor . . . . . . . . .195• Comparaþia adverbelor . . . . .198• Tipuri de adverbe

ºi locul lor în propoziþie . . . .200- Adverbe de mod . . . . . . . . . . .200- Adverbe de cantitate,

mãsurã, grad ºi aproximaþie . . .202- Adverbe de loc . . . . . . . . . . . .211- Adverbe de timp . . . . . . . . . . .212- Adverbe de certitudine . . . . . .217- Adverbe de cauzã . . . . . . . . . .218Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .219

8. NUMERALUL . . . . . . . . . . . 226• Numeralul cardinal . . . . . . . .226• Numeralul ordinal . . . . . . . .230• Numeralul fracþionar . . . . . .231• Numeralul distributiv . . . . . .233• Numeralul multiplicativ . . . .233Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .234

9. PREPOZIÞIA . . . . . . . . . . . . .236• Consideraþii generale . . . . . .236- about . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .240- above . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .242- across . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .243- against . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .243- at . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .245- before . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .247- behind . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .248- by . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .248- for . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .250- from . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .251- in – into . . . . . . . . . . . . . . . . . . .253

- of . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .255- on – upon . . . . . . . . . . . . . . . . .257- out of . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .260- over . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .262- to . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .263- under . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .266- up . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .267- with . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .267Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .269

10. CONJUNCÞIA . . . . . . . . . . 279Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . .287

11. VERBUL . . . . . . . . . . . . . . .293• Verbe auxiliare

ºi modale . . . . . . . . . . . . . . . . 293 - to be . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293- to have . . . . . . . . . . . . . . . . . . .296- to do . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .298- can . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .301- to be able to . . . . . . . . . . . . . . . .303- could . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .304- may / might . . . . . . . . . . . . . . . .305- must . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .308- to have to . . . . . . . . . . . . . . . . . .310- shall . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .311- should ºi ought to . . . . . . . . . . . .312- will . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .314- would . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .315- need . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .317- dare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .319Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .319

• Verbe principale . . . . . . . . . . .335- Modurile personale . . . . . . . . .335

- Modul indicativ . . . . . . . . . . .335- Timpurile prezente . . . . . . .335• Prezentul simplu . . . . . . .335• Prezentul continuu . . . . .341Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .343• Prezentul perfect simplu . . .351• Prezentul

perfect continuu . . . . . . .356Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .357- Timpurile trecute . . . . . . . .364• Trecutul simplu . . . . . . . .364• Trecutul continuu . . . . . .368Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .370

5Cuprins

• Trecutul perfect simplu . . .379• Trecutul perfect continuu . . .382Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .384- Timpurile viitoare . . . . . . . .391• Viitorul simplu . . . . . . . .391• Viitorul continuu . . . . . .392• Viitorul apropiat . . . . . . .394• Viitorul perfect . . . . . . . .395 • Viitorul

perfect continuu . . . . . . .396• Viitorul faþã de trecut . . .397

Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .- Modul condiþional . . . . . . . . .407

• Condiþionalul prezent . . .407• Condiþionalul trecut . . . .408• Fraza condiþionalã

tip I . . . . . . . . . . . . . . . . .409• Fraza condiþionalã

tip II . . . . . . . . . . . . . . . .411• Fraza condiþionalã

tip III . . . . . . . . . . . . . . . .413• Fraza condiþionalã

de tip mixt . . . . . . . . . . .415Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .416

- Modul subjonctiv . . . . . . . . .424• Subjonctivul prezent . . . .425• Subjonctivul trecut . . . . .425• Subjonctivul perfect . . . .426• Subjonctivul analitic . . .426

Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .432- Modul imperativ . . . . . . . . . .440

Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .442

- Modurile impersonale . . . . . . .445- Infinitivul . . . . . . . . . . . . . .445Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .458- Gerundul . . . . . . . . . . . . . .464Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .471- Participiul . . . . . . . . . . . . . .478• Participiul prezent . . . . . .478• Construcþii participiale . .481• Participiul trecut . . . . . . .483

Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .484• Diateza pasivã . . . . . . . . . . . .490

Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .499• Corespondenþa timpurilor . . .506

- Propoziþiile completive directe . . . . . . . . . .507

- Propoziþiile atributive / relative . . . . . . . . .509

- Propoziþiile circumstanþialede timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . .510

- Propoziþiile circumstanþialecondiþionale . . . . . . . . . . . . . . .512

- Propoziþiile circumstanþialecomparative . . . . . . . . . . . . . . .514

- Propoziþiile circumstanþialefinale / de scop . . . . . . . . . . . . .515

- Propoziþiile circumstanþialede cauzã . . . . . . . . . . . . . . . . . .516

- Propoziþiile subiective . . . . . . .517Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .520• Lista verbelor neregulate . . .526

CHEIA EXERCIÞIILOR . . . . .529

7Cuvânt `nainte

Cuvânt-`nainteCLucrarea de faþã se adreseazã atât elevilor, cât ºi adulþilor — un public

larg, cu un nivel mediu de cunoºtinþe, care doreºte sã progreseze în studiullimbii engleze.

Este deja verificat faptul cã învãþarea conºtientã a regulilor de bazã ºi aexcepþiilor specifice limbii engleze ajutã la depãºirea confuziilor gra ma ti -cale. În acelaºi timp, exerciþiul susþinut îi ajutã pe cei care doresc sã înveþelimba englezã sã vorbeascã coerent aceastã limbã. De aceea, lucrarea estestructuratã pe douã niveluri. Pri mul nivel are în vedere explicarea, pe larg,a formelor diferitelor pãrþi de vorbire ºi a funcþiilor acestora, în interac -þiune unele cu celelalte. Al doilea nivel oferã exerciþii variate, care cores -pund fiecãrui capitol.

Explicarea pe larg a funcþiilor lingvistice tratate este împãrþitã pe ca pitole, în vederea ordonãrii conceptelor gramaticale, fie cu ajutorulprofe so rului, fie individual, fãrã a se neglija interacþiunea dintre diferitelepãrþi de vorbire. Am preferat ca explicarea pãrþii teoretice sã fie în limbaro mânã; astfel cititorul va înþelege mai bine conceptele gramaticalespecifice limbii engleze, mai ales dacã studiazã individual. Totodatã, exem -plele care ilustreazã explicaþiile sunt traduse în limba românã pentru caînþelesul fenomenelor lingvistice sã poatã fi pãtruns prin com paraþie.Trebuie sã menþionez cã, deºi aceastã lucrare trateazã un numãr mare defenomene lingvistice, spaþiul acordat a fãcut imposibilã tratarea tuturorsituaþiilor ºi excepþiilor specifice acestei limbi deosebit de bogate înmijloace de exprimare.

Prima parte, Fonetica, gânditã ca un preambul al lucrãrii, precizeazãunele aspecte teoretice ale pronunþiei sunetelor limbii engleze în procesullegãrii lor în cuvinte ºi propoziþii, în vederea formãrii unui discurs coerent.Trebuie precizat cã, pe lângã studierea reprezentãrii grafice a sunetelorlimbii engleze (folositoare pentru aflarea pronunþiei corecte atunci când seconsultã un dicþionar), cei care doresc sã pronunþe corect trebuie sãexerse ze ajutaþi de un suport sonor, în mod individual sau în grup.

8 Gramatica limbii engleze

Urmeazã apoi capitolele dedicate pãrþilor de vorbire din grupul no -minal, inclu zând Substantivul, Articolul, Pronumele, Adjectivul, Adverbul,Numeralul, Prepoziþia ºi Conjuncþia, fiecare cu exerciþiile aferente. Ultimulcapitol, dedicat Verbului, care acoperã o parte considerabilã a lucrãrii, esteîmpãrþit în mai multe subcapitole. Acestea trateazã formele ºi funcþiiletimpurilor verbale ale modului indicativ, precum: Prezentul, Prezentulperfect, Trecutul simplu, Trecutul perfect ºi Viitorul, ale Condiþionalului (tratatîn contextul frazei condi þio nale), ale Imperativului, precum ºi modurileimpersonale: Infinitivul, Gerundul ºi Participiul, dar ºi Diateza pasivã. În fine,Cores pondenþa timpurilor subliniazã relaþia predicatului propoziþieiprincipale cu predicatele propoziþiilor secundare. Pe lângã denumirilediferitelor moduri ºi timpuri în limba românã, care nu exprimã în totalitatevaloarea lor lingvisticã, a fost datã ºi traducerea lor în limba englezã, pen -tru a fami liariza cititorul cu terminologia consacratã. Deºi consideraþiileteoretice ºi exerciþiile sunt dedicate fiecãrei pãrþi de vorbire, tratareaacestora are în vedere legãturile dintre ele pentru obþinerea unei imaginisemnificative a fenomenelor lingvistice specifice limbii engleze, o abordarecare repre zintã o tendinþã comunã a mai multor gramatici. De aceea,capitolele menþionate mai sus poartã titlul comun de Morfosintaxã, fãrã ase consi dera necesar sã se de dice un spaþiu special sintaxei.

Prin exerciþii, cititorul va pune în aplicare teoria asimilatã pentru atrece de la stadiul de competenþã la cel de performanþã, oferindu-i-se sprerezolvare o gamã largã de situaþii reale în contexte diferite. În cadrulfiecãrui capitol, exerciþiile sunt concepute gradat ca dificultate, pentru aîncuraja cititorul în rezolvarea lor. Exprimarea structurilor gra matica lepropuse acoperã vocabularul colocvial, dar ºi un vocabular mai spe cializat,economic, social, juridic, medical ºi sportiv, reluat în contexte diferite.Prin repetarea unor astfel de cuvinte ºi expresii, cititorul care va rezolvaexerciþiile va constata cã ºi-a îmbogãþit vocabularul, iar cheia exerciþiilorîl va ajuta sã verifice dacã soluþiile sale sunt corecte, mai ales în situaþia încare studiazã individual.

În încheiere, doresc sã le mulþumesc prietenelor mele Mary Fitzpatrick,Maeve Shannon ºi Juliet Ory, care m-au încurajat ºi mi-au dat indicaþiicompetente pe parcursul elaborãrii acestei lucrãri.

Ioana Maria Turai

I

FONETICA

10 Gramatica limbii engleze

TIntroducere (Introduction)

În zilele noastre, când cunoaºterea limbii engleze reprezintã o condiþieimportantã pentru succesul în profesie, orice persoanã care doreºte sã seperfecþioneze în învãþarea acestei limbi trebuie sã þinã seama deurmãtoarele cerinþe:

- sã poatã înþelege un mesaj vorbit sau scris,- sã poatã vorbi corect ºi coerent,- sã poatã citi corect ºi coerent, - sã poatã scrie corect.Studierea sistemului fonetic al limbii engleze îi ajutã pe cei care doresc

sã vorbeascã ºi sã citeascã în mod coerent, iar studierea morfosintaxei îiajutã sã-ºi perfecþioneze toate cele patru deprinderi menþionate anterior.

Un prim pas în însuºirea unei pronunþii corecte potrivit cerinþelor aºa-nu-mitei Standard English, adicã a limbii vorbite de persoanele educate, estestudiul transcrierii fonetice. Având în vedere cã alfabetul limbii englezeare 26 de litere, iar limba vorbitã identificã 44 de sunete-foneme, dar ºipentru cã existã o discrepanþã între scrierea cuvintelor ºi pronunþarea lor,s-a simþit nevoia alcãtuirii unei reprezentãri grafice care sã-i ajute pe cei ceînvaþã limba englezã sã poatã pronunþa corect fiecare sunet în parte, adicão transcriere foneticã. Existã mai multe sisteme de transcriere foneticã, daralfabetul fonetic conceput de profesorul Daniel Jones la începutulsecolului al XX-lea a devenit cel mai larg rãspândit.

Pentru recunoaºterea calitãþilor sonore specifice limbii engleze, estenevoie de antrenament acustic ºi de exersarea susþinutã a memoriei audi -tive care ajutã la legarea sunetelor în cuvinte, propoziþii ºi fraze. În con di -þiile tehnicii moderne, existã posibilitatea ca cei care învaþã aceastã limbãsã beneficieze de un suport sonor, adicã de benzi magnetice, de CD-urisau chiar de filme didactice pe care sunt înregistrate voci ale unor vorbitorinativi. Exerciþiul activ în folosirea suportului sonor va consta din imitarea

ranscrierea fonetic\ în limba englez\T(Phonetic Transcription in English)

11I. Fonetica

repetatã a vocilor ascultate, cât ºi din descifrarea înþelesului mesajuluiauzit pe care persoana respectivã va încerca sã îl comenteze cu propriilecuvinte, exprimându-se fie în cadru organizat (dacã suportul sonor esteascultat în timpul unui curs de limba englezã), fie în alte ocazii. De fapt,procesul perfecþionãrii în însuºirea unei limbi strãine, deci ºi a limbiiengleze, este de lungã duratã ºi cere multã perseverenþã.

Transcrierea foneticã a celor 44 de sunete-foneme formeazã alfabetulfonetic. În orice dicþionar bun, fie englez-român, fie în dicþionarele englezemonolingve, cititorii vor gãsi transcrierea foneticã a fiecãrui articol dedicþionar. Pentru a deosebi scrierea obiºnuitã de transcrierea foneticã,semnele celei din urmã sunt încadrate de paranteze drepte.

În transcrierea foneticã, fiecare sunet este reprezentat de un simbol.Sistemul de transcriere foneticã se bazeazã pe alfabetul latin, iar pentrusunetele care nu au corespondent în limba latinã, sunt folosite semnespecifice. Astfel, orice semn corespunde unui sunet, neputând reprezentaun altul. Pe lângã semnele care reprezintã sunetele propriu-zise, mai existãºi un semn suplimentar [:], care se foloseºte dupã vocalele lungi, pentru ale deosebi de vocalele scurte.

De exemplu, în cuvântul to live (a trãi, a locui), transcris fonetic[liv],vocala [i] este scurtã, în timp ce în cuvântul to leave (a pleca, a lãsa),transcris fonetic [li:v], vocala [i:] este lungã. Nerespectarea lungimiivocalelor duce la confuzii, aºa cum s-a vãzut în exemplul de mai sus. Alteexemple: ship [Vip] ºi sheep [Vi:p]; bit [bit] ºi beat [bi:t]; hit [hit] ºi heat[hi:t] etc.

Semnele transcrierii fonetice (Phonetic Signs)

Consoane[f] friend [frend] [t] treasure ['treZEr][v] Victor ['viktEr] [d] desk [desk][H] thin [Hin] [k] cat [kWt][ð] this [ðis] [g] girl [gE:l][s] sea [si:] [tV] chair [tVKEr][z] zoo [zu:] [dZ] jug [dZLg][V] shoes [Vu:z] [m] mouse [maus]

[Z] pleasure ['pleZEr] [n] nut [nLt][h] hope [houp] [N] thing [HiN][p] pen [pen] [l] look [luk] [b] bed [bed] [r] ring [riN]

Semivocale[j] young [jLN]

[w] wind [wind]

Vocale

Monoftongi: Diftongi:

[i:] leap [li:p] [ei] late [leit][i] lips [lips] [ou] hose [hous][e] leg [leg] [ai] time [taim][W] hat [hWt] [iE] beer [biEr][B] car [kBr] [au] house [haus][L] bug [bLg] [KE] fair [fKE][O] door [dO] [Ci] boy [bCi][C] pot [pCt] [uE] doer [duEr][u:] cool [ku:l][u] put [put][E:] dirty [dE:ti][E] finger ['fingEr]

12 Gramatica limbii engleze

Calitatea vocalelor depinde de poziþia diferitelor organe ale vorbiriiprecum limba, buzele, palatul moale, palatul dur, dar ºi gradul de încordaremuscularã a organelor vorbirii.

Aceste vocale se numesc monoftongi pentru cã pot pãstra o calitateconstantã a pronunþãrii.

Vocalele anterioare (Front vowels)

� Fonemul [i:] este o vocalã anterioarã, închisã, lungã, încordatã, ne la bia -lizatã. Se pronunþã cu vârful limbii pe incisivii inferiori, iar partea mijlo -cie a limbii se ridicã spre palatul dur, în timp ce buzele sunt întinse.Pronun þa rea acestei vocale presupune o oarecare încordare a organelorvorbirii. Vocala [i:] poate fi redatã grafic prin douã litere (digrafi): ee, ea, ie, ei

în cuvinte ca: feel [fi:l]; free [fri:]; feet [fi:t]; beat [bi:t]; deal [di:l]; heal[hi:l]; heat [hi:t]; meal [mi:l]; mean [mi:n]; neat [ni:t]; peace [pi:s]; peas[pi:z]; please [pli:z]; reason [´ri:zn]; seat [si:t]; belief [bi´li:f]; grief [gri:f];piece [pi:s]; deceive [di´si:v]; receive [ri´si:v] etc.

Excepþii: people [pi:pl]; key [ki:] etc.

� Fonemul [i] este o vocalã mai puþin anterioarã ºi închisã, scurtã, lipsitãde încordare ºi nelabializatã. Se pronunþã sprijinind vârful limbii pe

!

Vocale anterioare Vocale mediale Vocale posterioare

- închise [i:]; [i] - mijlocii [E]; [E:] - închise [u:]; [u]

- mijlocii [e]; [K] - mijlocii [C]; [O]

- deschise [a]; [W] - deschise [B]; [L]

13I. Fonetica

Clasificarea vocalelorC(Classifing of Vowels)

in cisivii inferiori, iar partea mijlocie a limbii se retrage puþin înapoi.Musculatura organelor vorbirii nu mai este la fel de încordatã ca atuncicând pronunþãm [i:]. Buzele sunt întinse ca atunci când surâdem. De obicei, aceastã vocalã corespunde literelor i ºi y, dar ºi literei e în

prefixe sau sufixe. Exemple: bit [bit]; drink [drink]; fit [fit]; hit [hit]; bit [bit]; bitten[bitn]; pit [pit]; to sit [sit]; to think [Hink]; thing [HiN]; typical[´tipikEl]; to become [bi´kLm]; belief [bi´li:f]; to betray [bi´trei];aimless [eimlis]; careless [´kKElis]; useless [´ju:slis] etc.

Excepþii: busy [´bizi]; to build [bild]; minute [´minit]; money [´mLni];pretty [´priti]; English [´iNgliV], precum ºi în cuvintele care numesc zilelesãptãmânii: Monday [´mLndi]; Tuesday [´tju:zdi]; Wednesday [´wenzdi];Thursday [´HE:zdi]; Friday [´fraidi]; Saturday [´sWtEdi]; Sunday [´sLndi].

� Fonemul [e] aproape coincide cu cel din limba românã, numai cãmaxilarele se îndepãrteazã ceva mai mult. În limba englezã este ovocalã scurtã, anterioarã ºi mijlocie, lipsitã de încordare ºi nelabialã. Acest fonem poate fi reprezentat grafic prin litera e sau prin digraful ea,

ca în bed [bed]; chest [tSest]; debt [det]; deck [dek]; denigrate [´denigreit];density [´densiti]; depth [depH]; desk [desk]; get [get]; jet [dZet]; pen [pen];bread [bred]; deaf [def]; dread [dred]; head [hed]; heaven [hevn] etc.

Excepþii: any [eni]; many [meni]; said [sed]; says [sez]; friend [frend];bury [´beri]; the Thames [temz] etc.

� Fonemul [æ] este cea mai deschisã vocalã anterioarã din limba englezã.Deºi face parte din categoria vocalelor scurte, se pronunþã totuºi cevamai lung decât celelalte vocale scurte. Pentru cã nu antreneazã buzeleîn pronunþie, face parte dintre vocalele nelabializate. Vârful limbii sesprijinã pe incisivii inferiori, iar partea mijlocie a limbii se ridicã sprepalatul dur, în timp ce maxilarul inferior este puþin coborât ºi se simteo încordare a musculaturii organelor vorbirii. Aceastã vo calã nu arecorespondent în limba românã. Este reprezentatã grafic prin litera a.

Exemple: bag [bæg]; back [bæk]; band [bænd]; camel [´kæmEl]; cap[kæp]; cat [kæt]; dam [dæm]; drank [drænk]; fabric [´fæbrik]; factory

!

!

14 Gramatica limbii engleze

[´fæktEri]; family [´fæmili]; fat [fæt]; hand [hænd]; hat [hæt]; jacket[´dZækit]; lamb [læm]; matter [mætEr]; narrow [´nærou]; parallel[pærElel]; patch [pætV]; sat [sæt] (a se deosebi de set [set]); tap [tæp];wax [wæks] etc.

Vocalele posterioare (Posterior vowels)

Fonemele vocalice posterioare pot fi studiate în perechi, [B] ºi [L]; [C]ºi [C:]; [u:] ºi [u], opunându-se unul altuia în perechi. Aceste vocale sepronunþã prin ridicarea pãrþii posterioare a limbii.

� Fonemul [B] este cea mai deschisã vocalã posterioarã a limbii engleze.Vocala se pronunþã încordat, iar limba se aflã în poziþie platã ºi estecoborâtã. Fonemul [B] se poate caracteriza ca o vocalã lungã,posterioarã, deschisã, încordatã ºi nelabializatã. Reprezentarea graficã este de obicei prin litera a urmatã de o consoanã,

fie de litera r finalã, ca în car [kBr]; dark [dBk]; star [stBr]; tar [tBr]; target[´tBgit], fie de douã consoane ca: l (mut) + f, ff, f + t, ss, s + o altãconsoanã, th.

Exemple: half [hBf]; calf [kBf]; cast [kBst] craft [krBft]; fast [fBst];father [fA:GEr]; grass [grBs]; nasty [´nBsti]; palm [pBm]; parcel [pBsl];past [pBst]; path [pBH]; rather [´rBGEr]; staff [stBf] etc.

Fonemul [B] se întâlneºte ºi în cuvinte preluate din alte limbi. Exemple: barrage [bW´rBZ]; caviar [´kæviB]; estrade [es´trBd]; facade[fE´sBd]; mirrage [mi´rBZ]; morale [mC´rBl]; moustache [mus´tBV];vase [vBz]; bravo [´brB´vou]; sonata [sE´nBtE]; saga [´sBgE]; drama[´drBmE]; panorama [

´pænE´rBma]; tomato [tE´mBtou] etc.

Excepþii: answer [´BnsEr]; aunt [Bnt]; clerk [klBk]; draught [drBft];example [ig´zBmpl]; heart [hBt] etc.

� Fonemul [L] este o vocalã care se pronunþã scurt, cu limba retrasãînapoi spre palatul moale, iar buzele sunt întinse lateral. Deci vocala [L]poate fi caracterizatã ca fiind scurtã, posterioarã, mijlocie ºi nelabiali -zatã. Vocala [L] nu este aceeaºi ca în limba românã.

!

15I. Fonetica