Click here to load reader

Ghid bune-practici tehnici-creative

  • View
    573

  • Download
    4

Embed Size (px)

Text of Ghid bune-practici tehnici-creative

  • Funda]ia Interna]ional`pentru Copil [i Familie

    Tehnici creative

    Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 1000 de exemplare cu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia, cu fonduri oferite cu generozitate de Comitetul Na]ional pentru UNICEF din Germania

    ISBN 973-87252-7-5

    Editura VANEMONDE

    G H I DDE BUNE PRACTICI

  • VANEMONDE2005

    G H I DDE BUNE PRACTICI

    Tehnici creative

  • Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomnieiGhid de bune practici, Tehnici creative / Daniela MariaGheorghe, Bruno Mastan,... - Bucure[ti: Vanemonde, 2005Bibliogr.ISBN 973-87252-7-5

    I. Gheorghe, Daniela MariaII. Mastan, Bruno

    371

    GHID DE BUNE PRACTICITehnici creative

    Autori:Daniela Maria Gheorghe, psiholog, coordonator de proiectBruno Mastan, actor, co-terapeut

    Colaboratori:Dr. Gina Palicari, medic pediatruDr. psih. Corneliu Irimia, psihoterapeutLucia Gheorghe, nv`]`torMonica Fulea, psihologDr. Mircea Gheorghe, medic

    Acest ghid a fost realizat cu sprijinul financiar al Reprezentan]ei UNICEF n Romnia, ncadrul proiectului de formare [i informare a profesioni[tilor din [coli Educa]ie pentrucombaterea abuzului, neglij`rii copilului.

    Opiniile exprimate n acest material apar]in autorilor [i nu reflect` neap`rat punctul devedere al Reprezentan]ei UNICEF n Romnia.

    Editura VANEMONDEtel/fax: 021 331 02 00

  • Funda]ia Interna]ional` pentru Copil [i Familie mul]ume[te tuturor celor care au contri-buit la realizarea acestui ghid.

    Copiii Centrului de Plasament Sfntul Iosif, Bucure[tiDoamnei Rebeca Fr`sineanu, director, Centrul de Plasament Sfntul Iosif

    Profesor Iuliana Soare, director, {coala Nr.1 Sfin]ii VoievoziProfesor, Victoria Barbu, director, {coala Nr. 11 Ion Heliade R`dulescuProfesor, Ghi]` Florian, director, {coala Nr. 3 Nicolae Titulescu

    [i doamnelor nv`]`toare Alina {erban, Anca {tef`nic`, Cristina Rureanu, DominicaTroneci, Georgeta Dolco[, Irina Buldovschi, Lucia Gheorghe, Marcela R[tei, MarianaDinc`, Mariana Ioni]`, M`d`lina {erban, Mihaela Lidia Popa, Ramona Neac[u, RodicaPan`, Silvia Covaci, Tibiana Poian`, care au participat la cursurile de formare a profesio-ni[tilor din [coli n domeniul prevenirii maltrat`rii [i promov`rii bunelor practici, [i carevor avea menirea s` transmit` mai departe copiilor [i colegilor de breasl` experien]a do-bndit` n utilizarea tehnicilor creative.

    FUNDA}IA INTERNA}IONAL~ PENTRU COPIL {I FAMILIE

    Telefon: 212 76 42, 212 76 41, 312 79 55Fax: 311 19 15, 311 23 05E-mail: [email protected]

    Acest ghid a fost realizat cu sprijinul financiar al Reprezentan]ei UNICEF n Romnia, n ca-drul proiectului de formare [i informare a profesioni[tilor din [coli Educa]ie pentru com-baterea abuzului, neglij`rii copilului.

    Opiniile exprimate n acest material apar]in autorilor [i nu reflect` neap`rat punctul de ve-dere al Reprezentan]ei UNICEF n Romnia.

    Funda]ia Interna]ional` pentruCopil [i Familie

  • Cuprins

    Introducere 5

    Istoric 7

    PARTEA I: Caracteristicile [colarului mic 8S` fii copil e-un lucru greu 8

    PARTEA a II-a: Tehnicile creative 112.1. Psihoterapia [i tehnicile creative 112.2. Principalele tehnici creative utilizate \n lucrul cu copilul 14

    2.2.1. Desenul [i pictura 142.2.2. Modelajul 152.2.3. Colajul 152.2.4. Teatrul 162.2.5. Basmele [i povestirile terapeutice 162.2.6. Jocul 172.2.7. Marionetele 182.2.8. Dansul [i mi[carea creativ` 192.2.9. Muzica 19

    PARTEA a III-a: Exerci]ii practice 213.1. Ghemul [i ploaia 213.2. Desenul grupului 233.3. Rota]ia desenelor 263.4. Cine sunt eu? 293.5. Desenul sentimentelor 343.6. Ora[ul nostru 383.7. Universul meu 413.8. Eu [i monstrul 433.9. Omida Lida 473.10. Drumul printre planete 52

    Bibliografie 56

    4

  • Acest Ghid de bune practici abordeaz` aplicarea tehnicilor creative \n activit`]ile [colare [i ex-tra[colare ale copiilor.

    Experien]a pe care am avut-o \n ultimii ani \n practica direct` cu copiii, ne-a condus spre finali-zarea unui astfel de ghid. Obiectivele pe care ni le-am propus, \n cadrul [edin]elor de terapie cre-ativ`, au fost dezvoltarea creativit`]ii [i a exprim`rii sentimentelor. Am constatat c` pe lng`creativitate [i comunicare, aproape to]i beneficiarii no[tri au avut salturi considerabile [i \n plancognitiv [i afectiv-emo]ional.

    Realizarea acestui ghid vine \n \ntmpinarea dorin]ei noastre de a \mp`rt`[i [i altor profesioni[titehnicile creative folosite de echipa format` din psihologi, actori, medici, asisten]i sociali, \nv`-]`tori, \n scopul dezvolt`rii personalit`]ii copiilor.

    Roseline Davido, spunea \n cartea sa Descoperi]i-v` copilul prin desen: Copilul este un creatorpe care deseori [coala \l \n`bu[`.

    Dac` este a[a, exerci]iile creative prezentate \n acest ghid vor interveni \n favoarea copilului.|nv`]`torii cu care am colaborat la realizarea acestui ghid sunt dispu[i s` militeze \mpreun` cunoi pentru dezoltarea creativit`]ii [i a comunic`rii copiilor, \n cadrul [colilor \n care profeseaz`.

    Tehnicile creative utilizate \n terapie ofer` o libertate mai mare \n interac]iunea dintre terapeut [ibeneficiar, dect tehnicile clasice. Aceasta nu presupune deprecierea metodelor clasice, ele staula baza acesteia, \mpreun` cu arta.

    |n aceast` situa]ie putem fi \ntreba]i Prin ce se deosebesc aceste tehnici creative de arta propriu-zis`?

    Psihologia artei (engl. psychology of arts, fr. psyhologie de lart) este un domeniu al psihologieice are \n aten]ie problemele psihologiei implicate \n perceperea [i crea]ia din toate domeniilecelor [apte arte.

    Arta e un mijloc de construire a personalit`]ii, permite o conectare cu sine \nsu[i, dezvolt` capa-citatea de expresie [i comunicare \n rela]iile interumane.

    Tehnicile de terapie creative, de terapie prin art`, \l ajut` pe copil s` se \n]eleag` pe sine, s` seelibereze de anxiet`]ile acumulate, de tensiuni [i s` dezvolte abilit`]i de comunicare [i inser]iesocial`, facilitnd elaborarea unor strategii de rezolvare a conflictelor.

    Diferen]a \ntre art` [i terapie creativ`, prin art`, const` \n faptul c`: \n art` beneficiarul esteopera de art`, iar \n terapia creativ` beneficiarul este copilul, arta fiind un mijloc de dezvoltarepus la dispozi]ia acestuia.

    Introducere

    5

  • Acest tip de terapie permite copilului un timp [i un loc sigur pentru a constitui, reconstitui eveni-mentele [i pentru a le analiza. Este un mijloc de comunicare [i de evolu]ie pus \n slujba copilului.

    Acest ghid prezint` o serie de zece exerci]ii \n care tehnicile creative sunt utilizate att \n scop te-rapeutic ct [i \n scopul dezvolt`rii personale, de cunoa[tere [i de sus]inere a copilului. Ne adres`mastfel nu numai psihologilor sau terapeu]ilor, ci tuturor celor care lucreaz` cu copiii [i care dorescs`-i cunoasc` [i s`-i ajute s` se descopere pe ei [i mediul care \i \nconjoar`.

    Este bine s` subliniem faptul c` aceste metode sunt extrem de flexibile, dar este imposibil pentruoricine s` le aplice doar prin cunoa[terea unui singur exerci]iu.

    Dac` select`m o list` de calit`]i ale persoanelor care ar putea utiliza aceste tehnici, risc`m s` \nde-p`rt`m anumite persoane dornice s` aplice aceste tehnici. Credem c` o experien]` personal`, apro-fundat` de cursuri de perfec]ionare \n domeniul dezvolt`rii copilului [i al consilierii acestuia suntnecesare. Nu trebuie neap`rat ca cel care pune \n practic` aceste exerci]ii s` \nve]e cu stricte]e cumse aplic`, v` pute]i folosi de propria experien]` [i creativitate. Aceste metode reprezint` o cale sim-pl` de a interac]iona cu beneficiarul (copilul), de a-i folosi propria experien]` \n dezvoltarea emo-]ional` [i \n cunoa[terea sa [i a lumii exterioare.

    A fi creativ \nseamn` uneori, a cobor \n propriile profunzimi, pentru a reveni apoi cu toat` cunoa[-terea despre cum putem a[eza \n forme concrete imaginile \ntregului nostru suflet, a viselor noas-tre, a imagina]iei. Stimularea imagina]iei \nt`re[te personalitatea copilului, el putnd astfel s` \n-frunte mai u[or tot ceea ce \l r`ne[te, \i face r`u.

    Crea]ia ofer` posibilitatea achizi]ion`rii unei con[tiin]e de sine crescut` [i aduce cu aceasta putere[i bucurie.

    Introducere

    GHID DE BUNE PRACTICI

    6

  • Primele ateliere de terapie creativ`, de terapie prin art`, apar \n 1950 \n Anglia [i \n S.U.A. |n jurulanului 1952, mai mul]i profesioni[ti francezi se grupeaz` [i iau fiin]` atelierele de medita]ie artistic` dela spitalul Saint Anne, Paris.

    C`tre 1990, terapia creativ` se \ndreapt` c`tre cmpul cultural, social, educativ, socio-educativ, ie[inddin cantonarea \n zona psihiatriei.

    Referindu-se la creativitate D.W Winnicott, unul dintre cei mai mari psihoterapeu]i de copii, afirm` c`procesul de crea]ie este mai important dect produsul finit. Procesului de crea]ie \i corespunde unproces mai mult personal, acela de a fi, de a exista, aptitudinea relativ` de a crea leg`turi cu cel`lalt,cu via]a sa interioar`. Referin]ele artistice permit de asemenea, comunicarea prin intermediul uneitehnici (suport), medierea devine deci limbaj care permite exprimarea, consultarea. |n acest tip demunc` nu exist` o delimitare fix` \ntre timpul pentru crea]ie [i timpul pentru vorbire; amndou`manifest`rile trebuie s` fie prezente \n acela[i timp.

    |n terapia creativ`, terapia prin art`, cadrul [i atmosfera trebuie s` asigure copilului o stare de si-guran]`, pentru a putea crea ceva care s`-i apar]in`.

    Istoric

    7

  • Caracteristicile [colarului mic

    |ntruct acest ghid se adreseaz` \n mare parte profesioni[tilor care lucreaz` cu copiii, \n special [colaridin clasele I-IV, am considerat necesare cteva informa]ii legate de aceast` perioad` de dezvoltare acopilului.

    De-a lungul \ntregii sale dezvolt`ri, copilul va fi ghidat de dorin]a sa de a ajunge MARE, de nevoiasa de autonom

Search related