of 12 /12
. . . Tehnici Metode Exemple Descarcă GHIDUL GRATUIT

Tehnici de Invatare Accelerata

Embed Size (px)

DESCRIPTION

. . .Tehnici de memorare Descarcă GHIDUL GRATUITTeză, Admitere, Sesiune, Licenţă sau preocuparea primordială a oricărui elev sau student, la un anumit moment din viaţă. Inamicii principali• Timpul disponibil • Cantitatea „interminabilă” de informaţii • mult vânatul 10 • în alte cazuri la fel de mult vânatul 5 • admiterea în cadrul unei instituţii de învăţământ superior de renume • absolvirea stagiului de pregătire urmat în cadrul unei astfel de instituţii • bursa • media necesară

Text of Tehnici de Invatare Accelerata

. . .

Tehnici Metode Exemple Descarc GHIDUL GRATUIT

Tez, Admitere, Sesiune, Licen sau preocuparea primordial a oricrui elev sau student, la un anumit moment din via. Inamicii principali Timpul disponibil Cantitatea interminabil de informaii mult vnatul 10 n alte cazuri la fel de mult vnatul 5 admiterea n cadrul unei instituii de nvmnt superior de renume absolvirea stagiului de pregtire urmat n cadrul unei astfel de instituii bursa media necesar obinerii unui loc n cminul abia renovat

Disertaie..........

Miza

DAR Nici dup finalul btliei rzboiul nu este terminat deoarece n vremurile cotidiene, procesul de nvare trece dincolo de graniele instituionale i se infiltreaz n viaa de zi cu zi, n procesele de munc, de angajare, de dezvoltare personal/profesional.

Soluia = o mai bun gestionare a timpului, prin asimilarea ct mai eficient a un volum ct mai cuprinztor de cunotine.

CUM? Contrar opiniei generale nvarea NU este un proces att de complex i dificil, dac deii ARMELE POTRIVITE.

Planificarea Memoria selectiv i relaiie logice ntre informaii Sursele de informare Limbajul nonverbal n examen i implicaiile acestuia

Perioadele optime de nvare Sistematizarea informaiei

Tehnicile i instrumentele de memorare Somnul i nvarea eficient

S dezvoltm..

S detaliem Presupunem c ai de reinut 80 de pagini. Intuitiv ajungi la concluzia c n 5 zile treci de dou ori prin materie. i acum ncepi calculele: materia fiind grea, nu poi nva mai mult de 2 pagini / or (prima parcurgere ) tii din experien c repetarea i ia cam 50% din timp timp pentru finisare" Total - Dac numrul de ore de nvare pe zi alocate acelei materii este de 10 40 de ore 20 de ore 12-15 ore 72-75 de ore opt zile

Ai prea puin timp la dispoziie? Vezi unde poi scdea numrul de ore (nu calitatea): poate un sfert din materie e mai uoar (i mai tai, mai gseti scurtturi i faci 35 de ore); repetarea ia mai puin dac ai folosit corect tehnicile de nvare (i atunci la prima repetare ai nevoie doar de 15 ore, iar la a doua de 10 ore i uite c deja ai ctigat 12-15 ore!). Elaboreaz un plan Ziua repetari pauza I invatare initiala . II . p III IV V VI VII VIII IX X

3-5.

.p

.p

1-2.

.p

.p

.p

1-2.

Program de nvare special conceput pentru lipsa de timp din sesiune http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

Este dovedit tiinific faptul c: Dup ora 11,30-12 capacitatea de munc scade destul de mult i se menine sczut timp de 1-2 ore dup masa de prnz. n acest interval se instaleaz oboseala, neatenia, plictiseala sau chiar starea de somnolen. Cea mai sczut productivitate a nvrii este ntre orele 13 i 15. Este un moment propice relaxrii i somnului de amiaz, cu toate efectele lui benefice. Capacitatea de munc crete din nou spre orele 16-17, acesta fiind momentul n care vom putea stoca n memorie informaiile pe care vom dori s le reinem zile sau chiar sptmni, datorit faptului c memoria de lung durat este cea mai eficient dup ora 16. n concluzie, am putea spune c intervalele cele mai bune pentru a nva sunt 8,00 - 11,30 (12,00) i de la orele 16-17 pn la ora culcrii.

Afl despre ciclurile productivitii nvrii i logica edinei de studiu http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

Cu ct un material este mai concret (intuitiv - senzorial, spun psihologii), cu att i rmne mai uor n minte. Dimpotriv, un material abstract (spre exemplu idei sau teorii cu un grad nalt de generalizare, n care exemplificarea concret este sporadic sau absent) este mult mai greu de ntiprit i chiar de reinut. De aceea un material abstract este mai uor de reinut dac dai un exemplu concret. O propoziie cognitiv este adevrat numai dac informaia (cunotina) pe care o exprim corespunde strii de fapt (obiectului) despre care se vorbete, este fals dac ceea ce susine nu este adevrat, este probabil dac nu putem stabili nici adevrul nici falsitatea ei. Greu, nu? Compar ns cu exemplul: (1) adevrat: metalele sunt bune conductoare de electricitate (2) fals: exist cai naripai (3) probabil: numrul stelelor din galaxia noastr este par. !! Un experiment efectuat de un celebru psiholog, H. Ebbinghaus, a constatat c pentru memorarea a 12 silabe fr sens au fost necesare n medie 16,5 repetiii, iar pentru memorarea a 36 de silabe tot fr sens au fost necesare 54 de repetiii. n schimb, pentru memorarea a 480 de silabe cu sens, care reprezentau ase strofe dintr-o poezie, au fost necesare doar opt repetiii! Afl despre metodele memorrii logice, bazate pe relaiil ntre obiectele i fenomenele care trebuie nvate. http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

Cuvinte cheie Simboluri Reprezentri Organizare

Economia de pia este acel mod de organizare i funcionare al economiei n care asigurarea bunurilor i serviciilor are la baz ndeosebi proprietatea privat, iar raportul dintre cerere i ofert determin principiile de stabilire a prioritilor economice, a metodelor de producere i organizare; accesul la bunurile economice pentru diferite persoane sau categorii de persoane este reglat prin pre.

Crezi c o poi memora? Dup cte repetri?Iat cum ar arta transpus ntr-un mod care s cuprind esenialul i s o fac uor de reamintit ori de cte ori este citit: Econ. de pia = mod de organiz. + func. al ec.: - asigurare bunuri + servicii proprietatea privat - rap. cerere - ofertprincipiile de stabil. a: = priorit. ec. = met. de producere + organizare - acces la bunuri ec. (pt. pers./ categ. de pers.)pre

Descoper trucuri, semne si codificri pentru a sintetiza materia http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

Folosete ntotdeauna mai multe surse de informare! De ce? Hai s facem mpreuna un scurt calcul!Programa/bibliografia recomandata e unica surs din care i extragi informaiile, uii, s zicem, 25%. Dac ns prin consultarea mai multor surse (cri, tratate, culegeri, cursuri), care dezvolt un singur aspect, mai mult sau mai puin mrunt, aproape epuizndu-i coninutul, ntorcndu-l pe toate feele, sau consultnd surse care trateaz un subiect mai general i din alte puncte de vedere, poate c vei ajunge s cunoti - s spunem - cu 60% mai mult dect ceea ce cere programa. Cunoscnd deci 160% din ceea ce i se cere, consolidndu-i deci planul leciei prin memorare involuntar, poi uita linitit cei 25% legali, pentru c 25% din cei 160% nseamn 40% cunotine uitate. Iar urmtorul calcul simplu ne scutete de orice comentarii: 160% - 40% = 120%. Adic, pe lng faptul ca detii cunostinte integral (100%) despre ceea ce i cere manualul, mai ai i rezerva de 20% cu care te poi descurca n cazul n care ai probleme la examen. Afl detalii i primete exemple concrete despre folosirea corect a mai multor surse de informare http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

Mai nti nelege - abia apoi memoreaz! tiai c....? n general, in urma unei activitati de invatare retinem: - 10% din ceea ce citim; - 20% din ceea ce auzim; - 30% din ceea ce vedem; - 50% din ceea ce vedem si auzim - 80% din ceea ce spunem; - 90% din ceea ce spunem si facem Exemplu: Pentru cine nva limba german, declinarea substantivelor este o piatr grea. Regula este urmtoarea: Substantivele de orice fel au la nominativ, la genitiv i la acuzativ plural aceeai terminaie. La dativ plural se adaug la aceast form comun terminaia n, cu excepia substantivelor terminate la nominativ plural n n sau s; acestea au la plural la toate cazurile aceeai form. Ai neles, nu? Nici eu. Dar o simpl schem lmurete totul:

Utilizeaz diferite tehnici de memorare (global, parial, mixt, metoda de la A la Z etc.) Folosete diferite instrumente ajuttoare care s faciliteze memorarea: sublinierile, incadrrile, marcarea cu ajutorul culorilor, schemele. Pentru mai multe detalii i exemple concrete http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

tiai c....? Nivelul reinerii e mai mare dup somn dect dup o perioad de veghe. n plus, dup 2 ore de somn, datele se reaeaz la fel de bine ca dup 8 ore de somn.

Mult mai multe detalii despre secretele somnului n relaia cu procesul de nvare i cum s le foloseti n avantajul tu http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

E dovedit de psihologi:Din totalul mesajelor pe care le transmitem, nici mcar 10% nu sunt extrase din cuvinte! n jur de 40% sunt verbale (incluznd tonalitatea vocii, inflexiunea etc.), iar peste 50 % sunt semnale non-verbale, oferite de anumite pri ale corpului nostru, semnale care de multe ori exprim neconcordana dintre ceea ce spunem i ceea ce gndim. Cel mai important gest de evaluare critic (nu neaprat negativ, ci pur i simplu de evaluare) este gestul minii sprijinite de obraz, cu degetul arttor ridicat, n timp ce un alt deget acoper buzele, iar degetul mare acoper brbia. Atunci trebuie s fii atent la explicaii, amnunte, intonaie, convingere.

S analizm doar dou exemple:Gestul de ncletare a minilor indic atitudinea critic a examinatorului fa de expunerea noastr. Care se poate referi la rspunsul tu, la timpul prea mare alocat (pe care ar vrea s l scurteze, dar nu tie cum, pentru c l intereseaz s aud ceva anume n rspunsul tu). Cercetrile efectuate de renumii psihologi au dus la concluzia c acesta este un gest de frustrare, care semnalizeaz c cel n cauz i reprim o atitudine negativ. Gestul are trei variante: coatele sprijinite pe mas, iar degetele ncletate naintea feei; minile ncletate aezate pe mas, deci la acelai nivel cu coatele; i minile ncletate i lsate n poal n poziie de edere sau, n cazul n care profesorul st n picioare, lsate n jos. Pentru a afla mai multe secrete despre semnalele nonverbale i interpretarea lor http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

Descarc GRATUIT Ghidul despre SECRETELE NVRII CORECTE I RAPIDE http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/