STUDIU PRIVIND IMBUNATATIREA CALITATII APEI

AVAND CONTINUT RIDICAT DE NITRATI

IN SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA

DIN JUD. CONSTANTA.

Dr.Ing.Nicolae Pitu

1. Date privind sistemele de alimentare cu apa din judetul Constanta.

Alimentarea cu apa potabila se face :▪ din surse subterane cca. 90% ;

• din surse de suprafata cca. 10% (Or. Cernavoda si Navodari si partial orasul Constanta) ;

Captarile de apa subterana : - cca. 100 captari, cu peste 300 puturi forate, capacitate

instalata cca. 8.800 l/s, din care :▪ exploatate de S.C.RAJA S.A. Constanta : 30 captari cu 210 puturi

capacitate insta. cca. 8.300 l/s • exploatate de alte unitati din judet : cca. 80 puturi, capacitate

inst. cca. 500 l/s ;

Capacitatile instalate pe complexele acvifere importante :- complexul acvifer barremian-jurasic de adancime : 70% din

total ;- acviferul sarmatian de medie adancime :26% din total ;- captarile din acviferele cuaternare freatice de mica adancime

cca. 4% din total.

2. Caracterizarea geologica si hidrogeologica

2.1. Acviferul inferior (de adancime)Cantonat in complexul de carbonati din Jurasicul tarziu-Cretacicul timpuriu ;

- sistem acvifer regional, ce acopera intregul Platou Moesian.

Caracteristicile hidraulice :- Directia principala de curgere este SV-NE. - Descarcarea in Marea Neagra are loc preponderent in zona orasului

Constanta, (zona Lacului Mamaia).- Principala zona de realimentare se afla pe teritoriul Bulgariei.- Transmisivitate : sute pana la peste 150.000 m2/zi. - Inclinarea hidraulica este, de obicei, mai mica de 0.05%. - Conductivitatea hidraulica este de regula mai mare de 102 km/zi, - Coeficientul de inmagazinare variaza intre 10-3 si 10-4. - Acviferul este inchis pe 60% din suprafata ;

2.2. Acviferul superior (de mica adancime )Cantonat in calcarele sarmatiene, care in Sud-estu Dobrogei ating 150 mgrosime ;

Dezvoltat in SE judetului, constituie sursa de alimentare cu apa potabila a localitatilor din sudul litoralului ;Parametrii hidrogeologici :

- Strat cu nivele liber, alimentat din precipitatii si pierderi difuze din sistemele de irigatii;- Transmisivitate : 50 - 2000m2/zi,; cu valori locale de 5000m2./zi.- Patul impermeabil este constituit din creta senoniana si argilele de la baza

sarmatianului ;- Panta hidraulica de la 0,9% (in zona Lacului Techirghiol) la 0,14% (in zona de sud);- Directie principala de curgere V – E,

- Zona de drenaj Marea Neagra si sistemul de lacuri din partea de sud a orasuluiConstanta;2.3. Acviferul cuaternar- Cantonat in depozite cuatrnare : loessuri si depozite aluvionare de pe vai ;- Strat discontinuu, cu nivel liber, alimentat din precipitatii si pierderi difuze din sistemele

de irigatii;- Dezvoltare si utilizare preponderenta injumatatea nordica a judetului.

3. Colectarea si prelucrarea datelor

In vederea stabilirii raspandirii continutuilui de nitrati in apele subterane din judetul Constanta, au fost utilizate

- datele existente in evidenta S.C. RAJA S.A. Constanta - analize chimice ale apei din foraje administrate de primarii.

Au fost prelucrate :- 360 analize chimice din 160 puturi din 119 captari subterane, pe probe prelevate in a doua jumatate a anului 2007,

- prelucrarea datelor existente a fost grupata pe cele 3 acviferele importante din judet, respectiv :

- acviferul jurasic : 65 analize din 39 puturi din 28 captari;- acviferul cretacic : 24 analize din 24 puturi din 19 captari;- acviferul sarmatian :188 analize din 48 puturi din 16 captari ;- acviferul cuaternar : 84 analize din 48 puturi din 28 captari.

Captarile Caragea Dermen, Cismea, Basarabi si Medgidia, din acviferul jurasic care alimenteaza municipiul Constanata si Medgidia nu au facut obiectul studiului, deoarece in peste 30-40 ani de exploatare nu s-au constatat modificari importante in continutul de nitrati.

Continutul in nitratila captarile de apa din acviferul inferior – Jurasic si Cretacica. In acviferul jurasic:

NO3mg/l

- 50

100 150 200 250 300

Alim

an

Ban

easa

Cer

navo

da

Chi

rnog

eni

Cio

bani

ta

Cio

carli

a

Cor

bu d

e Sus

Cuz

a Vod

a

Del

eni

Gen

.Sca

risor

eanu

Har

sova

Inde

pend

enta

Ivrin

ezu

Mar

e

Lipn

ita

Med

gidi

a-Edi

lmed

Med

gidi

a-RAJA

Mirc

ea V

oda

Olti

na

Pes

tera

Pie

treni

Plo

peni

Poi

ana

Ras

ova

Silist

ea

Targ

usor

Torto

man

u

Val

ul T

raia

n

Viis

oarab. in acviferul cretacic:

NO3mg/l

0

20

40

60

80

100

120

Adam

clis

i

Alm

alau

Basa

rabi

Breb

eni

Car

van

Cer

navo

da

Cos

luge

a

E sec

hioi

Gar

l ita

I on

Cor

vin

Neg

uren

i

Nis

i par

i

Ost

rov

Rar

ist e

a

Raz

oar e

S ali g

ni

Sat u

Nou

Sipo

te

Vlah

ii

b. In acviferul cretacic:

Continutul in nitratila captarile de apa din acviferele superioare freatice –Sarmatian si Cuaternar

c. in acviferul sarmatian

NO3mg/l

- 50

100 150 200 250 300 350 400 450

Alb

esti

Am

zace

a

Biru

inta

I

Biru

inta

II

Neg

rest

i

Cas

icea

Cos

tines

ti

Com

ana

Dul

cest

i

Mer

eni

Osm

ance

a

Pec

inea

ga

Tata

ru

Tatla

geac

Tech

irghi

ol

Val

cele

d. in acviferul cuaternar:

NO3mg/l

020406080

100120140160180

Cal

ugar

eni

Che

ia

Cio

banu

Cog

eala

c

Cor

bu d

e Su

s

Cru

cea

Facl

ia

Gra

dina

Hor

ia

M.K

ogal

nice

anu

M.V

iteaz

u

Nun

tasi

Mire

asa

Nis

tore

sti

Pant

elim

onul

de

Sus

Pant

elim

onul

de

Jos Sa

cele

Sara

iu

Sibi

oara

Sino

e

Targ

usor

Tariv

erde

Tich

ilest

i

Tepe

s Vo

da

Vadu

Vadu

Oii

Ost

rov

c.2. captarea Biruinta I

NO3mg/l

-

20 40

60

80 100

120

an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

P1 P2 P3 P4 P8 P10,10bis P13

c.3. captarea Biruinta II

NO3mg/l

-

50

100

150

200

an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

P1 P5 P7

c.4. captarea Dulcesti

NO3mg/l

- 10 20 30 40 50 60 70

an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

P1 P2 P3 P4 P6 P7

c.5. captarea Pecineaga

NO3mg/l

-

20

40

60

80

100

an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

P1 P2 P3 P4

4. Sursele de poluare a acviferelorFactori naturali şi antropici care influienteaza direct indicatorii de

calitativi ai apelor subterane :- caracteristicile geomorfologice, geologice şi structural-tectonice ale

zonei;- structura, litologia şi parametrii hidrogeologici ai acviferului captat;- structura, litologia, parametrii hidrogeologici şi calitativi ai acviferelor

cu care se află în legătură hidraulică indirectă ;- grosimea, extinderea şi litologia depozitelor acoperitoare ale acviferului

captat;- calitatea apelor de suprafaţă, în cazul acviferelor aflate în legătură

hidraulică directă cu acviferul captat;- clima zonei (temperatură, precipitaţii etc), în special în cazul acviferelor

freatice ;- regimul de exploatare al captărilor;- surse punctuale şi difuze de poluare existente;- modul de tubare al forajelor, calitatea lucrărilor executate, gradul de uzură al acestora şi modul de securizare al acestora;

Nivelul nitratilor in mod natural in apa subterana este in general sub 10mg/l.

Concentratiile de nitrati care depasesc nivelul natural se datoreaza exclusiv activitatilor umane, respectiv :

- agricultura, prin ingraseminte si irigatii- industria, - efluentii de apa uzata menajera;- emisiile de la motoarele cu ardere.

Observatii :

• Nitratii patrund relativ incet in sol si apa subterana ; • Exista un decalaj de timp intre activitatea poluanta si

detectarea nitratilor in apa subterana, intre 1 si 20 de ani, in functie de situatie.

• Se previzioneaza ca activitatile poluatoare actuale vor continua sa afecteze concentratiile de nitrati in urmatoareledecade.

5. Propuneri pentru imbunatatirea calitatii apei potabile

Factori care determina solutiile de imbunatatire a calitatii apei :

- conditiile geologice si hidrogeologice locale sau zonale;- debitele de apa captate sau necesare ale localitatii ;- nivelul continutului in nitrati al apei ;- sursele de poluare potentiale ale zonei (existente si

istorice);

Solutile posibile pentru imbunatatirea calitatii apei:

- pentru captarile care exploateaza acviferul de adancime jurasicsituatii mai rar intalnite (Deleni, Valul Traian) :

- renuntarea la forajele cu deficiente de executie ;- tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor;- sursa noua de apa de adancime din zonele invecinate.

- pentru captarile care exploateaza acviferul de medie adancime dincretacic, :

- sursa noua de apa care sa capteze acviferul jurasic de adancime; - tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor;

- pentru captari care exploateaza acviferul de superior din depozitelesarmatiene;

- sursa noua de apa care sa capteze acviferul jurasic de adancime. - Solutia nu este valabila in partea de sud-est a judetului unde acviferul

jurasic de adancime are un continut ridicat de H2S- tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor;

- pentru captari care exploateaza acviferul freatic din depozitelecuaternare,

- tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor;- sisteme zonale de alimentare cu apa de calitate din zonele invecinate

Alegerea solutiei este dictata de :• conditiile geologice si hidrogeologice locale • de criterii economice.• captarea unui orizont acvifer de adancime cu apa de calitate buna, este o

solutie durabila si de preferat.