STUDIU PRIVIND ASISTENŢA MATERNALĂ

8/3/2019 STUDIU PRIVIND ASISTENA MATERNAL

1/19

STUDIU PRIVIND ASISTENA MATERNALSTUDIU PRIVIND ASISTENA MATERNALCA FORM DE PROTECIE SPECIAL ACA FORM DE PROTECIE SPECIAL A

COPILULUI AFLAT N DIFICULTATECOPILULUI AFLAT N DIFICULTATE

Coordonator tiinific: Absolvent:Coordonator tiinific: Absolvent:

ConferenConfereniar Dr. Laura Giurgiu Avram Lavinia Cristinaiar Dr. Laura Giurgiu Avram Lavinia Cristina


2/19

CUPRINSCUPRINS

ARGUMENTARGUMENTCapitolul ICapitolul I: Asistena maternal ca form de protecie destinat copilului aflat: Asistena maternal ca form de protecie destinat copilului aflat

n dificultate. Delimitri conceptualen dificultate. Delimitri conceptuale

1.3 Forme de protecie destinate copilului1.3 Forme de protecie destinate copilului

1.4 Prezentarea serviciului de asisten maternal1.4 Prezentarea serviciului de asisten maternal

1.5 Proceduri i reglementri ale serviciului de asisten maternal1.5 Proceduri i reglementri ale serviciului de asisten maternal

Capitolul II:Capitolul II: Copilul instituionalizat i protecia copilului aflat n dificultateCopilul instituionalizat i protecia copilului aflat n dificultate2.3 Instituionalizarea2.3 Instituionalizarea form de protecie a copilului aflat n dificultateform de protecie a copilului aflat n dificultate

2.4 Cauze ale instituionalizrii2.4 Cauze ale instituionalizrii

2.5 Consecinele instituionalizrii asupra copiilor2.5 Consecinele instituionalizrii asupra copiilor

Capitolul IIICapitolul III: Metodologia cercetrii: Metodologia cercetriiConcluziiConcluziiBibliografieBibliografieAnexeAnexe


3/19

CERCETAREA EXPERIMENTALCERCETAREA EXPERIMENTAL

Obiectivele cercetriiObiectivele cercetrii

Obiectiv teoretic:Obiectiv teoretic:StabilireaStabilirea graduluigradului dede dezvoltaredezvoltare psihopsiho--socialsocial aa unuiunui grupgrup dede copiicopii dede vrstvrst

colarcolar micmic proveniproveniii dindin sistemulsistemul dede protecprotecieie socialsocial (plasa(plasaii nn centrecentrerezidenrezidenialeiale ii lala asistentulasistentul maternal),maternal), nn scopulscopul evidenevidenieriiierii celorcelor maimai adecvateadecvate

serviciiservicii carecare potpot fifi furnizatefurnizate copiilorcopiilor aflaaflaii nn dificultate,dificultate, dindin punctulpunctul dede vederevedere

alal niveluluinivelului dezvoltrii,dezvoltrii, integrriiintegrrii ii adaptabilitadaptabilitiiii socialesociale..


4/19

Obiective metodologice:Obiective metodologice:

O1O1 -- Identificarea nivelului de sociabilitate la copiii aflaIdentificarea nivelului de sociabilitate la copiii aflai n plasament ntri n plasament ntr--ununcentru rezidencentru rezidenialial

O2O2 -- Stabilirea nivelului de sociabilitate la copiii aflai n asisten maternalStabilirea nivelului de sociabilitate la copiii aflai n asisten maternal

O3O3 -- Realizarea unei analizei comparative la nivelul sociabilitii, intre celeRealizarea unei analizei comparative la nivelul sociabilitii, intre cele

trei grupuri de subiecti cuprinsi in cercetaretrei grupuri de subiecti cuprinsi in cercetare

O4O4 -- EvidenEvidenierea gradului de dezvoltare psihic sub aspect intelectual si alierea gradului de dezvoltare psihic sub aspect intelectual si al

schemei corporale la copiii crora li sschemei corporale la copiii crora li s--a instituit o msur de proteca instituit o msur de protecie social,ie social,O5O5 -- Realizarea unei comparatii cu privire la nivelul dezvoltarii intelectuale, la copiiiRealizarea unei comparatii cu privire la nivelul dezvoltarii intelectuale, la copiii

din plasament, comparativ cu cel al copiilor afladin plasament, comparativ cu cel al copiilor aflai n ngrijirea familiei biologice.i n ngrijirea familiei biologice.

O6O6 -- Evidentierea calitatii relaEvidentierea calitatii relaiilor statornicite ntre copiii cuprinsi in studiu, cuiilor statornicite ntre copiii cuprinsi in studiu, cu

covrstniciicovrstnicii

O7O7 -- Evidentierea tipului de atasament pe careEvidentierea tipului de atasament pe care--l dezvolta copiii din plasament, fata del dezvolta copiii din plasament, fata de

aduladulii semnificativiii semnificativiO8O8 -- Identificarea gradului de informareIdentificarea gradului de informare i interiorizare a informai interiorizare a informaiilor detinute deiilor detinute de

copii, cu privire la identitatea de sine.copii, cu privire la identitatea de sine.


5/19

IPOTEZELE CERCETRIIIPOTEZELE CERCETRII

Ipoteza general:Ipoteza general:Se prezum c exist diferenSe prezum c exist diferene n ceea ce privee n ceea ce privete dezvoltareate dezvoltarea

psihopsiho--social a copiilor din centrele de plasamentsocial a copiilor din centrele de plasament i cei din aceeai cei din aceeaii

categorie de vrst, ncredincategorie de vrst, ncredinaai unui asistent maternal.i unui asistent maternal.

Ipoteze derivate:Ipoteze derivate:I1I1 Se prezum c, exist diferenSe prezum c, exist diferene la nivelule la nivelul dezvoltrii intelectualedezvoltrii intelectuale, la copiii, la copiii

din centrele de plasament fata de cei din asisten maternal.din centrele de plasament fata de cei din asisten maternal.

I2I2 Se prezum c, exist diferenSe prezum c, exist diferene la nivelul identitatii de sine a copiilore la nivelul identitatii de sine a copiilor

din centrul de plasament, fadin centrul de plasament, fa de copiii din asisten de copiii din asisten maternal. maternal.

I3I3 Se prezum c gradul de sociabilitate al copiilor din centrul de plasamentSe prezum c gradul de sociabilitate al copiilor din centrul de plasamenteste mai mic, fata de cel al copiilor aflaeste mai mic, fata de cel al copiilor aflai n ngrijirea asistentului maternal.i n ngrijirea asistentului maternal.


6/19

INSTRUMENTELE CERCETRIIINSTRUMENTELE CERCETRII

A. Cartea VieA. Cartea Vieiiii CopiluluiCopilului

Este o tehnic individual, se completeaz de copil cu propriile sale cuvinte,Este o tehnic individual, se completeaz de copil cu propriile sale cuvinte,

acoperind perioada de la natere pn n prezent. Metoda a fost conceputa deacoperind perioada de la natere pn n prezent. Metoda a fost conceputa de

catre Aust in 1981 si apoi introdusa in practica de catre Kliman si Zelman incatre Aust in 1981 si apoi introdusa in practica de catre Kliman si Zelman in

1987.1987.

B. Testul omuleB. Testul omuleuluiului

Este unEste un test proiectiv de personalitate. Testul omuleului (Florencetest proiectiv de personalitate. Testul omuleului (Florence

Goodenough, 1925:Goodenough, 1925:Measurement of Intelligence by DrawingsMeasurement of Intelligence by Drawings) este utilizat) este utilizat

pentru a aprecia progresul motor i intelectual al copilului.pentru a aprecia progresul motor i intelectual al copilului.

CC.. Chestionar de evaluare a sociabilitChestionar de evaluare a sociabilitii copiilor:ii copiilor: instrument propriu,instrument propriu,alctuit din 25 itemi ce vizeaz nivelul de sociabilitate al copiiloralctuit din 25 itemi ce vizeaz nivelul de sociabilitate al copiilor

de vrstade vrstacolar mica.colar mica.


7/19

DESCRIEREA LOTULUI DE CERCETAREDESCRIEREA LOTULUI DE CERCETARE

Aceast cercetare sAceast cercetare s--a realizat pe un lot format din 30 de subieca realizat pe un lot format din 30 de subieci de sexi de sex

femininfeminin i masculin, cu vrst cuprins ntre 6i masculin, cu vrst cuprins ntre 6i 10 ani. Lotul investigat estei 10 ani. Lotul investigat este

alctuit din copii de vrstaalctuit din copii de vrsta colar mic din cadrul judecolar mic din cadrul judeului Constanului Constana.a.

SubiecSubiecii au constituitii au constituit trei etrei eantioaneantioane distincte:distincte:

un prim eun prim eantion este format din 10 copii de vrstantion este format din 10 copii de vrst colar mic aflacolar mic aflai ni n

centrul de plasament Micul Rotterdam,centrul de plasament Micul Rotterdam,

al doilea subeal doilea subeantion este format din 10 copii aflaantion este format din 10 copii aflai n plasamenti n plasament

la asistenla asistenii maternali din comunele Cogealacii maternali din comunele Cogealac i Fntnele,i Fntnele,

iar al treilea subesantion este constituit din 10 copii din cadrul familieiiar al treilea subesantion este constituit din 10 copii din cadrul familiei

biologice.biologice.


8/19

10 10

10

Centrul de plasament

Asistenta maternalaFamilia de origine

Distribuia eantionului n

funcie de mediul deproveniena (N=30)

13 17

Sex masculin

Sex fe minin

Distribuia subiecilor n funcie

de sex(N=30)


9/19

ANALIZA REZULTATELORANALIZA REZULTATELORggIIVERIFICAREA IPOTEZELORVERIFICAREA IPOTEZELOR

Verificarea Ipotezei 1Verificarea Ipotezei 1 Se prezum c exist diferen Se prezum c exist diferene privind dezvoltareae privind dezvoltarea

Cognitiv, schema corporal i contiina propriului corp, la copiii dinCognitiv, schema corporal i contiina propriului corp, la copiii din

centrele de plasament fa de cei din asistena maternal.centrele de plasament fa de cei din asistena maternal.

Verificarea acestei ipoteze sVerificarea acestei ipoteze s--a realizat prin aplicareaa realizat prin aplicarea Testului Omuletului.Testului Omuletului.

Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:


10/19

0123

456789

10

Familia de origine

Asistenta MaternalaCentrul de plasament

Ponderea subiecilor cu nivel mediu de

dezvoltare cognitiv, comparativ pe cele

trei grupuri (N=30),dup statutul familial

0123

4

56789

10

Familia de origine

Asistenta MaternalaCentrul de plasament

Reprezentare a ponderii subiectilor cu un

nivel redus al dezvoltarii cognitive,

comparativ pe cele trei grupuri (N=30),

dupa criteriul statutului familial


11/19

012

3456789

10

Familia de origineAsistenta maternalaCentrul de plasament

Reprezentarea ponderii subiectilor cu un

nivel peste medie al dezvoltarii cognitive,

comparativ pe cele trei grupuri (N=30),

dupa criteriul statutului familial

n concluzie, ipoteza 1: Se prezum c exist o diferenta intre cele doua categorii de

subiecti privind evolutia intelectuala, schema corporala si constiinta propriului corp, seconfirma. Rezultatele de mai sus demonstreaza ca exista o diferenta clara intre subiectiiproveniti din centrul rezidential si plasamentul la un asistent maternal, cea mai potrivita

masura de protectie speciala este plasarea copilului aflat in dificultate intr-un mediu familial,

in grija unui asistent maternal.


12/19

VerificareaVerificarea IpotezeiIpotezei 22 SeSe prezumprezum cc existexist diferendiferenee referitoarereferitoarelala identitateaidentitatea dede sinesine lala nivelulnivelul copiilorcopiilor dindin centrulcentrul dede plasament,plasament,

fafa dede copiiicopiii dindin asistenasisten maternalmaternal..

PentruPentru verificareaverificarea acesteiacestei ipotezeipoteze amam aplicataplicat CarteaCartea VietiiVietii

CopiluluiCopilului..InterpretareaInterpretarea rezultatelorrezultatelor ss--aa realizatrealizat prinprin alegereaalegerea unorunor itemiitemi

consideraconsideraii reprezentativireprezentativi pentrupentru cercetareacercetarea noastra,noastra, pentrupentru aa sese

evidenevideniaia deosebiriledeosebirile dintredintre celecele treitrei categoriicategorii dede subiecsubieci,i, privindprivind

identitateaidentitatea dede sinesine..

RezultateleRezultatele obtinuteobtinute auau fostfost urmatoareleurmatoarele::


13/19

0%

20%40%

60%

80%

100%

Centrul rezidentialAsistenta maternalaFamilia de origine

Distributia subiectilor in functie de

cunoasterea datei de nastere (N=30)

0%

20%40%

60%

80%

100%

Centrul rezidentialAsistenta maternalaFamilia de origine

Rezultate obtinute cu privire

cunoasterea datelor personale

referitoare la inaltime/talie si la

greutatea corporala(N=30)


14/19

Rezultate obtinute cu privire la data

rostirii primului cuvant si ai

primilor pasi (N=30)

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Centru de plasament

Asistenta maternala

Familia biologica

Astfel, din rspunsurile subiectilor,rezult c informaiile despre

identitatea sinelui se dobndesc n

familia de origine, inca din primii

ani, dupa nastere.

De aceea, subiecii din familiile

biologice au un grad ridicat de

informare, i interiorizare a acestor

date, subiecii din asisten

maternal au un grad mediu de

informare referitor la identitatea de

sine, iar pentru subiecii din

centrul rezidenial informaiileacestea lipsesc cu desvrire.


15/19

RaspunsurileRaspunsurile subiectilorsubiectilor lala CarteaCartea vietiivietii copilului,copilului, itemiiitemii CareCare esteeste persoanapersoana preferatapreferata sisi mimi--auau oferitoferit posibilitateaposibilitatea dede aa evidentiaevidentia faptulfaptul cc::

-- subiecsubieciiii dindin familiilefamiliile biologicebiologice dezvoltdezvolt unun tiptip dede ataataamentament securizantsecurizant fafa dedeparintiparinti

-- subiecsubieciiii dindin asistenasisten maternalmaternal manifestmanifest unun tiptip dede ataataamentament securizantsecurizant fatafata dede asistentulasistentul

maternalmaternal

-- copiiicopiii dindin centrulcentrul rezidenrezidenialial manifestamanifesta inin proportiiproportii egaleegale atasamentatasament evitantevitant sisi respectiv,respectiv, anxiosanxios(motivul(motivul fiindfiind mutareamutarea frecventafrecventa dintrdintr--oo institutieinstitutie inin alta)alta)..

RezultateleRezultatele obtinuteobtinute surprindsurprind parteapartea nevzutnevzut aa psihismuluipsihismului subiecsubiecilor,ilor, laturalatura mascat,mascat,dorindorineleele ascunseascunse nn legturlegtur cucu evenimenteleevenimentele tritetrite nn mediulmediul dede provenienprovenien,, avndavnd astfelastfeldreptdrept modelemodele persoanelepersoanele cucu carecare intraintra nn interacinteraciuneiune directdirect:: modelulmodelul parental,parental, psihologul,psihologul,medicul,medicul, avocatul,avocatul, polipoliistulistul..

Astfel,Astfel, nivelulnivelul dede aspiratieaspiratie foartefoarte diferitdiferit esteeste conformconform cucu preocupareapreocuparea sisi implicareaimplicareaparintilor/tutorilorparintilor/tutorilor inin educareaeducarea copiilor,copiilor, cucu experienteleexperientele traite,traite, cultivareacultivarea aptitudiniloraptitudinilor sisi aaintereselorintereselor..

De asemenea, in cazut subiectilor din centrul de plasament, am observat aparitia fenomenuluiDe asemenea, in cazut subiectilor din centrul de plasament, am observat aparitia fenomenuluide nivelare al personalitatii prin facilitarea sociala si faptul ca sunt influentati unii de catrede nivelare al personalitatii prin facilitarea sociala si faptul ca sunt influentati unii de catreceilalti, locuind intrceilalti, locuind intr--un mediu restrictiv (de exemplu preferinte comune pentru culorile rosu siun mediu restrictiv (de exemplu preferinte comune pentru culorile rosu siverde, ca si pentru unele personaje de desene animate),verde, ca si pentru unele personaje de desene animate),

In concluzie,In concluzie, ipoteza 2ipoteza 2 Se prezum c exist diferenSe prezum c exist diferene referitoare la identitatea de sine lae referitoare la identitatea de sine lanivelul copiilor din centrul de plasament, fanivelul copiilor din centrul de plasament, fa de copiii din asisten de copiii din asisten maternal, maternal, se confirmse confirm..


16/19

VerificareaVerificarea Ipotezei 3Ipotezei 3 Se prezum c gradul de sociabilitate al copiilor dinSe prezum c gradul de sociabilitate al copiilor din

centrul de plasament este mai mic dect al copiilor aflacentrul de plasament este mai mic dect al copiilor aflai n ngrijireai n ngrijirea

asistentului maternal.asistentului maternal.

Pentru verificarea acestei ipoteze a fost aplicatPentru verificarea acestei ipoteze a fost aplicat Chestionarul de sociabilitateChestionarul de sociabilitate,,instrument propriu.instrument propriu.

Rezultatele obinute au fost urmatoarele:Rezultatele obinute au fost urmatoarele:


17/19

RezultateleRezultatelepentrupentru prima scalprima scal(sociabilitatea, interac(sociabilitatea, interaciunea cu covrstnicii):iunea cu covrstnicii):

0%10%20%30%

40%50%60%70%80%90%

100%

Centrul rezidential

Asistenta m aternala

Familia biologica

Rezultatele obtinute cu privire la gradul

de sociabilitate si interactiune cu

covarstnicii (N=30)

Rezultatelepentru a doua scal(persoanele semnificative)

0%

20%

40%

60%

80%

100%

membru

al

familiei

mama

asistent

maternal

Centrul re zidential

Asistenta maternalaFamilia biologica

educatoare/

bucatareasa

Rezultatele obtinute referitoare la

persoanele semnificative (N=30)


18/19

n concluzie,n concluzie, Ipoteza 3Ipoteza 3 Se prezum c gradul de sociabilitate al copiilor din centrul deSe prezum c gradul de sociabilitate al copiilor din centrul deplasamentplasament esteeste maimai micmic dectdect alal copiilorcopiilor aflaaflaii nn ngrijireangrijirea asistentuluiasistentului maternal,maternal, seseconfirmconfirm..

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Centrul rezidentialAsistenta maternalaFamilia biologica

RezultateleRezultatele pentrupentruscala 3 a Chestionarului descala 3 a Chestionarului deSociabilitate(climat afectiv):Sociabilitate(climat afectiv):

Dinpunctul de vedere alclimatului

afectiv s-a inregistratunnivelridicatdeconfort si multumirela subiectiidincadrul familiei biologice si la ceidin asistenta maternala, fata decopiiirezidenti incentrul deplasament.

Rezultatele subiectilor referitor la climatul afectiv


19/19

RezultateleRezultatele demonstreazdemonstreaz astfel,astfel, cc existexistdiferendiferenee clareclare ntrentre subiecsubieciiii dindin centrulcentrul

rezidenrezidenialial

ii ceicei dindin asistentaasistenta maternala,maternala, cucu privireprivire lala::

-- dezvoltarea schemei corporaledezvoltarea schemei corporale i coni contiintiinaapropriului corppropriului corp

-- identitatea de sine, cunoasterea principaleloridentitatea de sine, cunoasterea principalelorrepere ale propriei vieti (trecutul si prezentul)repere ale propriei vieti (trecutul si prezentul)

-- nivelul de sociabilitatenivelul de sociabilitate

Asadar,Asadar, lala toatetoate acesteaceste variabilevariabile cuprinsecuprinse

inin cercetare,cercetare, subiectiisubiectii dindin cadrulcadrul plasamentuluiplasamentului lala

asistentiiasistentii maternali,maternali, ss--auau doveditdovedit aa fifi netnet superiorisuperiori

celorcelor dindin centrelecentrele rezidentialerezidentiale..

CONCLUZIICONCLUZII

DateDate fiindfiind acesteaceste concluzii,concluzii, sese impuneimpune lala nivelulnivelul politicilorpoliticilor sociale,sociale, promovareapromovarea

unorunor programeprograme dede prevenireprevenire aa abandonuluiabandonului ii aa instituionalizarii,instituionalizarii, ncurajareancurajarea adopieiadopiei ii

aa asisteneiasistenei maternalematernale carecare conferconfer copiluluicopilului unun climatclimat asemntorasemntor familieifamiliei dede origineorigine..

Documents

STUDIU PRIVIND ASISTENŢA MATERNALĂ