STUDIU PRIVIND STUDIU PRIVIND RATELE RATELE INTERNE DE

UntitledFebruarie 2012
Dezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii de Analiz Coste Analiz Coste Analiz Coste Analiz Cost----BeneficiuBeneficiuBeneficiuBeneficiu
PROIECT CO-FINANTAT DE FDER PRIN POAT 2007-2013
2 /
Documentul a fost realizat de experi care au participat în cadrul contractului „Dezvoltarea capacitii pentru Analiza Cost-Beneficiu”, proiect co-finanat din FEDR prin POAT.
Alexandra MarcuAlexandra MarcuAlexandra MarcuAlexandra Marcu / consultant independent
Sabin RotaruSabin RotaruSabin RotaruSabin Rotaru / consultant independent
Acest document are caracter informativ.Acest document are caracter informativ.Acest document are caracter informativ.Acest document are caracter informativ.
Proiect implementat de:
AAM Management Information Consulting SRL
Leader A.T.E.C. SRL
Dezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii de Analiz Coste Analiz Coste Analiz Coste Analiz Cost----BeneficiuBeneficiuBeneficiuBeneficiu
PROIECT CO-FINANTAT DE FDER PRIN POAT 2007-2013
3 /
2.2.2.2. IIIINTRODUCERENTRODUCERENTRODUCERENTRODUCERE 8
3.3.3.3. MMMMETODOLOGIEETODOLOGIEETODOLOGIEETODOLOGIE 11
4.1 RISCURI FINANCIRE VERSUS RISCURI SOCIALE 16
4.2 RISCURI SISTEMATICE ALE PROIECTULUI 19
5.5.5.5. AAAAPLICABILIPLICABILIPLICABILIPLICABILITATEA TATEA TATEA TATEA RIRRIRRIRRIR ASUPRA FIECRUI TIP ASUPRA FIECRUI TIP ASUPRA FIECRUI TIP ASUPRA FIECRUI TIP DE BENEFICIAR DE BENEFICIAR DE BENEFICIAR DE BENEFICIAR ((((PUBLIC I PRIVATPUBLIC I PRIVATPUBLIC I PRIVATPUBLIC I PRIVAT)))) 24
5.1 SCURT DESCRIERE A STANDARDELOR RIR APLICATE PÂN ACUM 24
5.2 PUNCTELE SLABE ALE ANALIZEI ACB DIN PUNCT DE VEDERE AL RIR 25
6.6.6.6. AAAABORDAREA SUGERAT PRBORDAREA SUGERAT PRBORDAREA SUGERAT PRBORDAREA SUGERAT PRIVIND RATA RENTABILIIVIND RATA RENTABILIIVIND RATA RENTABILIIVIND RATA RENTABILITII CERUTE PENTRU TII CERUTE PENTRU TII CERUTE PENTRU TII CERUTE PENTRU RRRROMÂNIAOMÂNIAOMÂNIAOMÂNIA 27
6.1 STANDARDELE APLICABILE PRIVIND RATA INTERN A RENTABILITII 27
6.2 ABORDAREA ECONOMETRICA IN DETERMINAREA RATEI INTERNE DE RENTABILITATE 28
6.3 NIVEL PROPUS I RECOMANDARE PRIVIND ESTIMAREA RATEI RENTABILITII CERUTE 30
7.7.7.7. CCCCONCLUZIEONCLUZIEONCLUZIEONCLUZIE 36
8888.... RRRREFERINEEFERINEEFERINEEFERINE 37
9.9.9.9. AAAANEXENEXENEXENEXE 39
9.1 ANEXA 1 – INDICATORI FINANCIARI I ECONOMICI OBINUI ÎN DIVERSE PROIECTE DE INVESTIII 39
9.2 ANEXA 2 – EVALUAREA RISCULUI DE AR 40
9.3 ANEXA 3– ASPECTE DEMOGRAFICE I EVOLUIA FOREI DE MUNC 48
9.4 ANEXA 4 - PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNETI 52
STUDIU PRIVIND RATA INTERN A RENTABILITII
Dezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii de Analiz Coste Analiz Coste Analiz Coste Analiz Cost----BeneficiuBeneficiuBeneficiuBeneficiu
PROIECT CO-FINANTAT DE FDER PRIN POAT 2007-2013
4 /
Dezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii de Analiz Coste Analiz Coste Analiz Coste Analiz Cost----BeneficiuBeneficiuBeneficiuBeneficiu
PROIECT CO-FINANTAT DE FDER PRIN POAT 2007-2013
5 /
1.1.1.1. Obiectul studiuluiObiectul studiuluiObiectul studiuluiObiectul studiului
Proiectele de investiii co-finanate de Uniunea European acoper o gam larg de sectoare, utilizeaz combinaii
financiare diferite (diverse procente de fonduri publice i private) i, în general, sunt caracterizate de riscuri diferite. Din
aceste motive, bugetarea capitalului trebuie s utilizeze tehnici complexe pentru a deveni un instrument valabil de evitare a
irosirii resurselor financiare. Unele opiuni privind ierarhia diverilor indicatori sau semnificaia acestora pot fi considerate
subiective, astfel încât justificarea nivelelor acestora trebuie efectuat cu atenie. Acest aspect este atât de contestabil
încât Comisia European a recunoscut (1997) c: “În ultimii treizeci de ani, au existat dou abordri distincte privind
planificarea i evaluarea proiectelor: una a utilizat analiza financiar i economic riguroas, ceallalt aproape a ignorant
în totalitate aceste metode. Mai mult, analiza economic a fost adesea perceput – i poate fi înc perceput – drept o
modalitate de justificare a deciziilor deja efectuate.”1. Acest studiu este în conformitate cu primul punct de vedere. Studiul
încearc s explice necesitaeta lurii în considerare a unui nivel riguros al ratelor de actualizare financiare i sociale. Mai
mult, studiul insist asupra faptului c analiza financiar i economic trebuie efectuat înainte de luarea deciziei de
investiie. Desigur, se poate argumenta c nimeni nu poate cunoate ceea ce va aduce viitorul. Cu toate acestea, un plan
imperfect este mai bun decât un hazard total.
În vederea utilizrii unui instrument adecvat pentru selectarea proiectelor în limitele constrângerilor bugetare, actualizareaactualizareaactualizareaactualizarea
constituie cea mai popular tehnic, care face comparabile diversele fluxuri de bani. Metoda actualizrii impune definirea
unei metode de actualizare.metode de actualizare.metode de actualizare.metode de actualizare.
Rata Intern de Rentabilitate (RIR) poate fi considerat un indicator financiar in concordanta cu principiul privind luarea în
considerare a timpului cu ocazia evalurii proiectelor de investiii. Drept urmare, întrucât beneficiile i costurile proiectului
apar la intervale de timp diferite, este necesar calcularea fluxurilor financiare în momentul analizrii proiectelor de
investiii, prin utilizarea ratei de actualizare. Dou tipuri de RIR pot fi utilizate in analiza cost-beneficiu pentru a descrie
fluxurile financiare sau economice.
În mod uzual, un proiect este consierat rentabil cand rata rentabilitii financiare este cel putin egal cu nivelul ratei de
actualizare financiar. Rata de actualizare financiar este utilizat pentru calcularea valorii actualizate a fluxului de
numerar obinut în analiza financiar, în fiecare an, pentru a lua în considerare valoarea banilor în timp.
Rata rentabilitii economice reprezint msura beneficiilor sociale oferite de un proiect pentru ca acesta s fie luat în
considerare pentru finanare. Aceasta reflect punctul de vedere social asupra modalitii de evaluare a beneficiilor i
costurilor viitoare în comparaie cu cele actuale.
În vederea acceptrii necesitii estimrii unor niveluri adecvate ale ratei rentabilitii financiare i economice, trebuie luat
în considerare timpul. Acest principiu este acceptat aproape în mod universal de analitii financiari (principiul “valorii în timp
a banilor”). Valoarea unei sume de bani se modific în timp, astfel încât valoarea unui Euro astzi difer de valoarea unui
Euro în viitor, pentru cel puin trei motive principale (Comisia European, 1997, p. 20)2: (1) creterea general a preurilor
(respectiv inflaia) care reduce puterea de cumprare a banilor; (2) “preferina pentru prezent”, care reduce valoarea
perceput a costurilor i beneficiilor viitoare în comparaie cu cele prezente; (3) puterea de remunerare a capitalului, care
1 Comisia European, Manual privind Analiza financiar i economic a proiectelor de dezvoltare, Luxemburg: Oficiul de Publicaii Oficiale al Comunitii Europene, 1997 – XXXV, p. 3. 2 Comisia European, Manual privind Analiza financiar i economic a proiectelor de dezvoltare, Luxemburg: Oficiul de Publicaii Oficiale al Comunitii Europene, 1997 – XXXV, p. 20.
STUDIU PRIVIND RATA INTERN A RENTABILITII
Dezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii de Analiz Coste Analiz Coste Analiz Coste Analiz Cost----BeneficiuBeneficiuBeneficiuBeneficiu
PROIECT CO-FINANTAT DE FDER PRIN POAT 2007-2013
6 /
5 8
creeaz o “pierdere de venituri”. Chiar dac aceste declaraii se bazeaz pe anumite prezumii teoretice, uneori diferite de
la o persoan la alta, ele pot fi considerate acceptabile în vederea cuantificrii preferinei comunitii pentru luarea în
considerare a timpului. Aspectele teoretice principale privind actualizarea sunt prezentate în Capitolul 3 al acestei lucrri.
În ce privete proiectele majore, pentru perioada de programare 2007-2013, CE a recomandat în cuprinsul Documentului
de Lucru nr. 4 o rat de actualizare de 5% în termeni reali, drept parametru de referin pentru costul de oportunitate al
capitalului pe termen lung i o rat de actualizare social de 5,5% pentru Statele Membre care beneficiaz de Politica de
Coeziune – printre care inclusiv România – i de 3,5% pentru celelalte State Membre UE. În aceast privin, toate aceste
cifre reprezint nivelele necesare pentru evaluarea proiectelor de investiie (5% reprezint limita superioar a ratei
rentabilitii financiare a investitiei, în timp ce 5,5% reprezint limita inferioar pentru rata rentabilitii economice). Aceleai
nivele ale ratei de actualizare financiar i ratei de actualizare social sunt indicate în cuprinsul „Ghidului naional pentru
Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investiii” pentru România, realizat cu asisten din partea JASPERS. Aceste nivele
ale ratelor de actualizare, recomandate de Comisia European i indicate ca atare în Ghidul mai sus menionat, nu au fost
stabilite prin luarea în considerare a realitilor social-economice din România. Recomandarea CE privind utilizarea unei
valori unice drept referin pentru rata de actualizare financiar se bazeaz pe prezumia c fondurile provin de la ceteni
obinuii, contribuabili UE. În acest context, chiar i în situaiile în care proiectele au caracter regional sau au un impact
asupra unui anumit beneficiar, se poate considera c estimarea oportunitii relevante trebuie s se bazeze pe un portofoliu
european. În plus, integrarea pieei financiare trebuie s conduc, de asemenea, la o valoare unic, întrucât se
preconizeaz s realizeze pe termen lung convergena cu privire la ratele inflaiei i ratele dobânzii aferente Statelor
Membre UE. Consecina acestui fapt poate fi reprezentat de fundamentarea greit a deciziilor de investiii din Instrumente
Structurale aferente acestor proiecte, generând pierderi pe termen mediu, în loc de a genera valoare adugat net.
Acest studiu rspunde preocuprilor Beneficiarului – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale – cu privire
la estimarea ratelor rentabilitii financiare i economice utilizate în bugetarea capitaului cu privire la proiectele de investiii
publice. Prezentul studiu propune o justificare a nivelelor de utilizat cu privire la aceti doi indicatori, pentru cazul particular
al României. Conform celor prezentate în Capitolul 4, indicatorii economici de performan pentru România sunt înc printre
cei mai slabi din Uniunea European, aadar o preocupare adânc privind utilizarea resurselor financiare este explicabil.
Astfel, este necesar verificarea aplicabilitii ratei rentabilitii financiare de 5% (recomandat de Comisisa European a fi
utilizat în analiza financiar a Analizei Cost Beneficiu (ACB)) i a ratei rentabilitii economice de 5,5% (recomand de
Comisisa European a fi utilizat în analiza economic a ACB) la condiiille socio-economice din România.
În pofida simplicitii conceptului de “actualizare”, utilizarea ratelor de rentabilitate constituie un aspect controversat i
dificil al analizei cost-beneficiu. Se poate meniona c exist puncte de vedere diferite cu privire la RIR i recomandri
diferite privind relaiile de utilizat în practic cu privire la rata de actualizare financiar dar i social.
Rata interna de rentabilitate financiar reprezint piatra unghiular a analitilor. În cadrul analizei financiare, prezumând c
trebuie acceptate proiectele cu valoare actualizat net, un nivel prea ridicat al indicatorului va determina respingerea
multor proiecte i costuri de oportunitate (costuri datorate „pierderii ansei”). Pe de alt parte, un nivel prea sczut al
acestui indicator va genera adoptarea de proiecte mai puin performante decât alte proiecte, probabil respinse datorit
constrângerilor bugetare. Chiar în cazul proiectelor publice, importana unei estimri riguroase a nivelului ratelor
rentabilitii (financiare i sociale) nu poate fi ignorat.
Având în vedere toate aspectele de mai sus, studiul urmrete s furnizeze rspunsuri la urmtoarele întrebri:
• Ce nivele ale ratelor rentabilitii sunt aplicabile condiiilor socio-economice din România?
STUDIU PRIVIND RATA INTERN A RENTABILITII
Dezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii de Analiz Coste Analiz Coste Analiz Coste Analiz Cost----BeneficiuBeneficiuBeneficiuBeneficiu
PROIECT CO-FINANTAT DE FDER PRIN POAT 2007-2013
7 /
• Care este impactul utilizrii acestor nivele asupra proiectelor finanate prin Instrumentele Structurale?
• Care este cel mai adecvat nivel aplicabil în România din punct de vedere al ratelor rentabilitii financiare i
economice de utilizat în cadrul analizei cost-beneficiu?
• Care este impactul utilizrii unor rate diferite (diferite de cele recomandate de Comisia European) asupra
proiectelor finanate prin Instrumentele Structurale?
STUDIU PRIVIND RATA INTERN A RENTABILITII
Dezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii de Analiz Coste Analiz Coste Analiz Coste Analiz Cost----BeneficiuBeneficiuBeneficiuBeneficiu
PROIECT CO-FINANTAT DE FDER PRIN POAT 2007-2013
8 /
Pentru evaluarea performanei proiectelor de investiii sunt utilizai o serie de indicatori, în vederea comparrii costurilor i
beneficiilor proiectului. Cele mai importante sunt valoarea net actualizat, raportul cost-beneficiu i rata intern de
rentabilitate (RIR). Profitabilitatea unui proiect de investiii, msurat prin RIR, reprezint rata de actualizare (financiar, în
termeni reali sau nominali în funcie de natura fluxurilor de capital utilizate în calcule) pentru care fluxurile de costuri i
fluxurile de beneficii au valoarea net curent egal cu 0. În alte cuvinte, RIR reprezint rata de actualizare pentru care
valoarea net actualizat este egal cu 0.
RIR este definit drept soluia ecuaiei Valoarea Net Actualizat (VNA) = 0. VNA este o funcie a mai multor variabile
aferente proiectului: costul acestuia (I0), fluxurile de numerar generate (FNt) (luând în considerare, de asemenea, beneficiile
sociale, în cazul indicatorului social), durata sa (n) i valoarea sa rezidual (VRn), dar totodat este o funcie a ratei de
actualizare (k):
11
Drept urmare, RIRF este soluia pentru VNAF = 0, iar RIRE este soluia ecuaiei VNAE = 0. Practic, aceast ecuaie poate fi
scris astfel:
FN IVNA
1 0
1 0
1111 0
Considerând VNA drept o funcie a ratei de actualizare, se poate observa c atât timp cât VNA este pozitiv/negativ, RIR
este mai mare/mai mic decât rata de actualizare k. Aceasta se poate observa mai uor în figura de mai jos:
RIR este rata de actualizare pentru care VNA este egal cu 0.
Sursa: http://www.engineeringtoolbox.com/internal-rate-of-return-irr-d_1235.html
Net present worth = Valoare Actualizat Net, Internal Rate of Return (IRR) – Rata Intern de Rentabilitate (RIR), Discount
Rate – Rat de Actualizare
Dezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii de Analiz Coste Analiz Coste Analiz Coste Analiz Cost----BeneficiuBeneficiuBeneficiuBeneficiu
PROIECT CO-FINANTAT DE FDER PRIN POAT 2007-2013
9 /
RIR este soluia ecuaiei VNA=0.
Valoarea RIR poate fi obinut în Excel folosind funcia RIR sau poate fi estimat prin interpolare: folosind valori diferite
pentru ratele de actualizare, s spunem k1 and k2, analistul calculeaz valorile VNA; dac valorile VNA au semne diferite, s
)(
)(
− =
− −
.
Subliniem c un proiect cu o VNA pozitiv are de asemenea o RIR mai mare decât rata de actualizare k. Diferena între
aceti indicatori de performan const în modalitatea de msurare a performanei. Dar când se ajunge la utilizarea acestor
indicatori pentru selecia celui mai performant proiect, concluziile pot fi contradictorii – proiectul caracterizat de o VNA
maxim nu este neaprat proiectul cu RIR maxim.
De exemplu, urmtoarele dou proiecte prezint aceast posibilitate: investiia iniial este 100 pentru primul proiect (A) i
200 pentru cel de-al doilea (B), fluxurile de numerar sunt 80 i respectiv 150 atât pentru primul cât i pentru cel de-al doilea
an. De dragul simplicitii, luând în considerare c amble proiecte implic aceleai riscuri i aceeai rat de actualizare de
10%, comparm performana acestor proiecte. Folosind VNA ca i criteriu de selecie, cel mai performant proiect este B
(NPVA=38,84, NPVB=60,33), în timp ce dac folosim RIR ca i criteriu de selecie cel mai performant proiect este A
(IRRA=38%, IRRB=32%).
Preferina pentru RIR sau pentru VNA depinde de referinele utilizate. Dintr-un anumit punct de vedere, folosirea VNA este
preferabil în analiza performanei proiectelor de investiii în uniti monetare (în continuare u.m.), practic proiectul fiind
îneles drept o cretere / micorare a valorii pentru societi sau a calitii vieii pentru societate. De exemplu, luând în
considerare punctul de vedere al unui investitor privat, în cazul în care VNA financiar (în continuare VNAF) este de 60,33
u.m., proiectul poate fi aprobat doar dac se aplic acest criteriu, întrucât proiectul trebuie s determine o sporire a
bunstrii. De asemenea, un alt investitor privat poate înelege mai bine performana unui proiect de investiii din punct de
vedere al rentabilitii. În acest caz, de exemplu, dac proiectul determin o rentabilitate în termeni reali de 32%, aceast
rentabilitate este pozitiv i mai mare decât rata de actualizare, i astfel proiectul poate fi aprobat.
Acest criteriu, RIR, este folosit pentru msurarea performanei în procente. Astfel, poate fi comparat cu alte rate, cum ar fi
rata dobânzii, rata solicitat de rentabilitate, rata costului de capital etc. Atât timp cât RIR este mai mare decât costul
resurselor utilizate, proiectul genereaz valori pozitive pentru organizaie.
Se pot determina RIR-uri diferite în funcie de punctul de vedere financiar sau economic. RIR economic (RIRE) este soluia
la ecuaia VNAE = 0; RIR financiar (RIRF) este soluia la ecuaia VNAF = 0. Folosirea RIR ca i criteriu pentru aprobarea sau
nu a unui proiect de investiii implic compararea RIR cu anumite valori de referin.
Din perspectiva unui investitor, cu cât RIR este mai mare, cu atât este mai mare performana proiectului – atât timp cât nu
se iau în considerare riscurile proiectului. Din acest punct de vedere, pare rezonabil s se fixeze o limit mai joas pentru
indicatori, îns nenatural s se considere c un nivel prea ridicat al performanei ar trebui s conduc la respingerea
proiectului.
Aceast abordare are anumite limitri dac fondurile provin din surse publice (naionale sau internaionale). Dac un proiect
este prea performant, de ce s acesta s aib nevoie de finanare public în condiiile în care investitorii privai consider o
mare oportunitate folosirea fondurilor private într-un proiect cu RIR mare i performana proiectului de investiii va crete
valoarea companiei? Mai mult, o cretere a finanrii publice poate determina o cretere a unor probleme instituionale, gen
corupie, birocraie etc. De aceea se recomand luarea în considerare i a unei limite superioare pentru RIRF pentru
proiectele private finanate din fonduri publice (numite în continuare RIRFPP); aceast limit superioar va reprezenta în
acelai timp limita inferioar pentru proiecte de investiii private finanate exclusiv din fonduri private.
STUDIU PRIVIND RATA INTERN A RENTABILITII
Dezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii de Analiz Coste Analiz Coste Analiz Coste Analiz Cost----BeneficiuBeneficiuBeneficiuBeneficiu
PROIECT CO-FINANTAT DE FDER PRIN POAT 2007-2013
1 0
/ 5
8
Pentru a lua în considerare o astfel de limit superioar, metodologia se va baza pe compararea diferenelor de costuri de
finanare pentru alternative de investiii de pe piaa financiar. De exemplu, dac RIRFPP este mai mare decât costul
datoriilor (eventual, corectat pentru a lua în considerare deducerile la impozite), proiectul de investiii genereaz valoarea
economic pozitiv adaugat în contextul finanrii bancare (investitorul privat folosete un credit de pe piaa de profil
pentru a obine resursele necesare pentru a-i finana investiia), astfel încât nu exist niciun motiv raional pentru a utiliza
finanare public.
Sunt dou aspecte care trebuie s fie luate în considerare – abordarea privind costurile (1) i riscurile (2). O alt preocupare
suplimentar se refer la capacitatea de monitorizare, care este foarte important în managementul fondurilor publice.
Aceste aspecte sunt prezentate în seciunile urmtoare.
STUDIU PRIVIND RATA INTERN A RENTABILITII
Dezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii dDezvoltarea Capacitii de Analiz Coste Analiz Coste Analiz Coste Analiz Cost----BeneficiuBeneficiuBeneficiuBeneficiu
PROIECT CO-FINANTAT DE FDER PRIN POAT 2007-2013
1 1
În general, rata intern a rentabilitii financiare (precum i valoarea actualizat net financiar) poate fi msurat luând în
considerare rentabilitatea costului investiiei sau rentabilitatea costului capitalului naional. Chiar dac valoarea ratei
interne a rentabilitii, msurat luând în considerare rentabilitatea investiiei, este în mod uzual foarte mic sau chiar
negativ în cazul investiiei publice (în special în anumite sectoare, precum cel al apei), rata intern a rentabilitii msurat
luând în considerare rentabilitatea capitalului naional va avea frecvent valori pozitive.
Confom celor indicate în seciunea introductiv, rata de actualizare financiar în termeni reali este de 5% iar rentabilitatea
beneficiarului trebuie, în fapt, aliniat la acest standard. Practic, dac valarea ratei interne a rentabilitii capitalului
naional este preconizat a avea valori pozitive semnificative, finanarea UE este de ateptat s aduc un randament
beneficiarilor naionali mai ridicat decât în mod normal.
Indicatorul rata intern a rentabilitii (RIR) trebuie utilizat cu grij, luând în considerare o serie de limitri identificate în
legtur cu acest instrument 3. Avantajul utilizrii unei abordri în baza ratei interne a rentabilitii const în faptul c, în
mod normal, aceasta faciliteaz compararea proiectelor care, în afara dimensiunilor, prezint caracteristici similare.
Scopul studiului de fa const în determinarea "ratei rentabilitii de ateptat în mod normal de pe urma proiectelor
investiii4, respectiv a acelei rate a rentabilitii care asigur venituri suficiente pentru a compensa costul de oportunitate al
inputurilor incluse în proiect. Raiunea acestei analize deriv din intenia Comisiei Europeane de a evita finanarea excesiv
a proiectelor (Articolul 55 al Regulamentului 1083/2006 care se refer la veniturile generate de proiecte); acest aspect
este foarte important în special în cazul în care în proiect este implicat un partener privat, caz în care contribuia fondurilor
UE trebuie calculat de o manier extrem de prudent, astfel încât investitorul privat s nu obinut un profit necuvenit.
În cazul unui proiect care necesit finanare din fonduri europene, valoarea actualizat net a investiiei trebuie, în mod
normal, s fie negativ (iar rata rentabilitii financiare trebuie s fie mai mic decât rata de actualizare aplicat). O rat a
rentabilitii financiare foarte sczut sau chiar negativ nu înseamn în mod necesar c proiectul nu subscrie la obiectivele
Fondurilor,…