Embed Size (px)
Citation preview
1Proiect de cercetare privind
Violenta
domestica
Proiect de cercetare privind
Violenta
domestica
Mai, 2010Mai, 2010
2
CUPRINS
I. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA STUDIULUI
II. REZULTATE DETALIATE
1. Perceptia asupra agresorului
2. Perceptia asupra actelor de violenta domestica
3. Perceptia asupra femeii ca subiect in actele de violenta domestica
4. Perceptia asupra barbatilor ca subiect in actele de violenta domestica
5. Agresivitatea – comportament dobandit
6. Factori de influenta a comportamentului agresiv:
Violenta emotionala
Factori temporali
Venitul
7. Increderea in autoritatile statului roman
III. CONCLUZII
3
I. OBIECTIVELE SI
METODOLOGIA STUDIULUI
4
Cercetarea a avut drept obiectiv studiul de ansamblu al realităţii violenţei în familie, identificarea şi analiza tipurilor de violenţă în familie.
Obiectivele principale ale cercetării:
- identificarea percepţiilor şi atitudinilor femeilor faţă de multiplele forme de violenţă împotriva femeilor;- estimarea dimensiunii violenţei împotriva femeilior în familie;- identificarea modului în care reacţionează femeile la actul de violenţă împotriva lor;
- creionarea unui profil al abuzatorului;
- identificarea perceptiei si atitudinilor oamenilor fata de agresivitate – ca si comportament dobandit;- analiza factorilor de influenta a comportamentului agresiv;- evaluarea increderea in autoritatile statului roman raspunzatoare de prevenirea cazurilor de violenta domestica.
Cercetarea a avut drept obiectiv studiul de ansamblu al realităţii violenţei în familie, identificarea şi analiza tipurilor de violenţă în familie.
Obiectivele principale ale cercetării:
- identificarea percepţiilor şi atitudinilor femeilor faţă de multiplele forme de violenţă împotriva femeilor;- estimarea dimensiunii violenţei împotriva femeilior în familie;- identificarea modului în care reacţionează femeile la actul de violenţă împotriva lor;
- creionarea unui profil al abuzatorului;
- identificarea perceptiei si atitudinilor oamenilor fata de agresivitate – ca si comportament dobandit;- analiza factorilor de influenta a comportamentului agresiv;- evaluarea increderea in autoritatile statului roman raspunzatoare de prevenirea cazurilor de violenta domestica.
Obiectivele studiului:
5
Metodologia studiului framework
METODOLOGIE
metologie: instrumentul de cercetare utilizat a fost chestionarul. Aplicarea
acestuia s-a realizat on-line.
LOCATIE
Bucuresti
ESANTION/ CRITERII GENERALE DE SCREENING
Femei si barbati cu varsta cuprinsa intre 18-50 ani, atat necasatoriti, cat si cu copii
Segment Structura (Femei/Barbati)
Respondeti cu varsta sub 18 ani 10
18-24 ani 60
25-30 ani 100
31-40 ani 120
41-50 ani 30
Respondenti cu varsta peste 50 ani 30
6
II. REZULTATE DETALIATE
7
1 Perceptia asupra agresoruluiPerceptia asupra agresorului
8Identificarea cu agresorul este un mecanism de aparare complex. Ca structura defensiva utilizeaza un mix intre doua componente psihice – identificarea si proiectia – impotriva unor factori de natura externa dar si a unora de natura interna. In alta ordine de idei, in forma sa nepatologica, Anna Freud subliniaza importanta acestui mecanism in formarea supraeului si aduce in discutie rolul sau in maturizarea si dezvoltarea psihica a copilului.
Identificarea cu agresorul devine un mecanism functional atunci cand subiectul se confrunta cu un pericol extern, de obicei din partea unei persoane autoritare. Victima ajunge sa se identifice cu persoana agresorului prin preluarea unor componente ale acesteia precum agresivitatea, imitarea unor trasaturi ce tin de mimica sau comportament, iar intr-o forma mai elaborata, preluarea unor simboluri sau reprezentari ale autoritarismului agresorului.
La nivelul realitatii interne, transformarea subiectului intr-o fiinta periculoasa face ca angoasa resimtita sa fie convertita intr-un sentiment de siguranta. Un aspect distinct pentru acest mecanism este ca angoasa nu este legata de un eveniment din trecut, ci de un posibil eveniment viitor. De asemenea, acest mecanism de aparare explica cum la un moment dat orice agresor a fost candva victima.
De la ipostaza de victima la cea de agresor, tranzitia este similara cu trecerea de la starea pasiva la cea activa si are care ca resort intern metabolizarea traumei.
Identificarea cu agresorul este un mecanism de aparare complex. Ca structura defensiva utilizeaza un mix intre doua componente psihice – identificarea si proiectia – impotriva unor factori de natura externa dar si a unora de natura interna. In alta ordine de idei, in forma sa nepatologica, Anna Freud subliniaza importanta acestui mecanism in formarea supraeului si aduce in discutie rolul sau in maturizarea si dezvoltarea psihica a copilului.
Identificarea cu agresorul devine un mecanism functional atunci cand subiectul se confrunta cu un pericol extern, de obicei din partea unei persoane autoritare. Victima ajunge sa se identifice cu persoana agresorului prin preluarea unor componente ale acesteia precum agresivitatea, imitarea unor trasaturi ce tin de mimica sau comportament, iar intr-o forma mai elaborata, preluarea unor simboluri sau reprezentari ale autoritarismului agresorului.
La nivelul realitatii interne, transformarea subiectului intr-o fiinta periculoasa face ca angoasa resimtita sa fie convertita intr-un sentiment de siguranta. Un aspect distinct pentru acest mecanism este ca angoasa nu este legata de un eveniment din trecut, ci de un posibil eveniment viitor. De asemenea, acest mecanism de aparare explica cum la un moment dat orice agresor a fost candva victima.
De la ipostaza de victima la cea de agresor, tranzitia este similara cu trecerea de la starea pasiva la cea activa si are care ca resort intern metabolizarea traumei.
Repere teoretice privind intrarea in rolul de agresorRepere teoretice privind intrarea in rolul de agresor
Perceptia asupra agresorului (1)
Perceptia asupra agresorului (1)
9
00,10,20,30,40,50,60,70,80,9
1
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 40-50 ani peste 50 ani
Agresorul in VD este o persoana apropiata
79,3
19,8
da nu
Item 1: Agresorul in VD este o persoana apropiata
79,3 % dintre respondenti apreciaza ca autorii
acestui fenomen sunt persoane apropiate, respectiv soti, intre
segmentele esantionului nefiind diferente semnificative in
aprecierea distantei intre agresor si victima.
79,3 % dintre respondenti apreciaza ca autorii
acestui fenomen sunt persoane apropiate, respectiv soti, intre
segmentele esantionului nefiind diferente semnificative in
aprecierea distantei intre agresor si victima.
Ingrijorator pentru dinamica familiei romanesti este faptul ca aceste date se
coroboreaza cu rezultate ale studiilor anterioare care arata ca aproximativ 60% dintre femeile casatorite
sunt batute de soti cel putin o data.
Ingrijorator pentru dinamica familiei romanesti este faptul ca aceste date se
coroboreaza cu rezultate ale studiilor anterioare care arata ca aproximativ 60% dintre femeile casatorite
sunt batute de soti cel putin o data.
Perceptia asupra agresorului (2)
Perceptia asupra agresorului (2)
10
Potrivit unui studiu realizat de catre Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, 6.386 de persoane au fost maltratate fizic de un membru al familiei în primele sase luni ale anului trecut.
Cu alte cuvinte, cel putin o persoana pe ora a fost abuzata de pe urma violentei celui caruia i-a declarat dragostea.
Dintre acestea, aproape 50% au fost femei, iar raportul abuzurilor asupra lor se ridica la aproximativ o persoana la doua ore.
Femeile sunt principalele victime ale violentei domestice, indiferent de vârsta.
Potrivit Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, în primele sase luni din 2009 aproape 50% dintre cazurile de violenta domestica raportate au fost de sex feminin (16,02% minori si 33,58% adulti) si numai 18% de sex masculin (12,4% minori si 5,86% adulti). Restul de 32 de procente nu au avut sexul si vârsta precizate.
Potrivit unui studiu realizat de catre Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, 6.386 de persoane au fost maltratate fizic de un membru al familiei în primele sase luni ale anului trecut.
Cu alte cuvinte, cel putin o persoana pe ora a fost abuzata de pe urma violentei celui caruia i-a declarat dragostea.
Dintre acestea, aproape 50% au fost femei, iar raportul abuzurilor asupra lor se ridica la aproximativ o persoana la doua ore.
Femeile sunt principalele victime ale violentei domestice, indiferent de vârsta.
Potrivit Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, în primele sase luni din 2009 aproape 50% dintre cazurile de violenta domestica raportate au fost de sex feminin (16,02% minori si 33,58% adulti) si numai 18% de sex masculin (12,4% minori si 5,86% adulti). Restul de 32 de procente nu au avut sexul si vârsta precizate.
Perceptia asupra agresorului (3)
Perceptia asupra agresorului (3)
11
71,9
27,3
0
20
40
60
80
da nu
Item 2: Peste 60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data
Respondentii cuprinsi in esantion considera intr-o proportie foarte mare (71,9 %) ca femeile care locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o data victime ale violentei fizice exercitate de catre acesta.
Intre subesantioanele intervievate nu se inregistreaza diferente majore de perceptie.
Respondentii cuprinsi in esantion considera intr-o proportie foarte mare (71,9 %) ca femeile care locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o data victime ale violentei fizice exercitate de catre acesta.
Intre subesantioanele intervievate nu se inregistreaza diferente majore de perceptie.
Perceptia asupra agresorului (4)
Perceptia asupra agresorului (4)
12
36,4
62,8
0
10
20
30
40
50
60
70
da nu
Item 16: Iubirea il poate schimba pe agresor
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
sub 18ani
18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50ani
Iubirea il poate schimba pe agresor
Perceptia asupra agresorului (5)
Perceptia asupra agresorului (5)
In ceea ce priveste puterea emotiilor pozitive de a corecta comportamentul agresiv, respondentii au fost de parere ca iubirea celor din jur nu poate fi un factor de influenta asupra comportamentului agresorului.
In ceea ce priveste puterea emotiilor pozitive de a corecta comportamentul agresiv, respondentii au fost de parere ca iubirea celor din jur nu poate fi un factor de influenta asupra comportamentului agresorului.
Singura categorie de varsta care a valorizat puterea sentimentelor asupra comportamentului agresiv este cea a respondentilor mai tineri de 18 ani. Un procent semnificativ al acestora a fost de parere ca iubirea aratata agresorului ii poate atentua pornirile de violenta.
Singura categorie de varsta care a valorizat puterea sentimentelor asupra comportamentului agresiv este cea a respondentilor mai tineri de 18 ani. Un procent semnificativ al acestora a fost de parere ca iubirea aratata agresorului ii poate atentua pornirile de violenta.
13
2 Perceptia asupra actelor de
violenta domestica
Perceptia asupra actelor de
violenta domestica
14
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50ani
Majoritatea oamenilor considera VD ca un act firesc intr-o familie
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (1)Perceptia asupra actelor de violenta domestica (1)
Peste 50% dintre respondentii care au raspuns intrebarilor
din chestionar au descris violenta
domestica in termeni de firesc la nivelul unei
familii.
Peste 50% dintre respondentii care au raspuns intrebarilor
din chestionar au descris violenta
domestica in termeni de firesc la nivelul unei
familii.
O cauza a acestui fenomen o poate reprezenta “tocirea” receptorilor care sesizeaza formele violentei in familie. O cauza a acestui fenomen o poate reprezenta “tocirea” receptorilor care sesizeaza formele violentei in familie.
15
Este posibil sa o considere ca parte integranta, fireasca intr-o familiei, o normalitate si de aceea nu au un comportament activ fata de actele agresive din familie.
Este posibil sa o considere ca parte integranta, fireasca intr-o familiei, o normalitate si de aceea nu au un comportament activ fata de actele agresive din familie.
47,5
51,7
45
46
47
48
49
50
51
52
da nu
Item 5: Tinerii resping VD si o critica dur
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (2)
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (2)
Tinerii nu manifesta o preocupare foarte mare
fata de fenomenul violentei domestice. Si in
cazul lor o explicatie poate fi “tocirea” receptorilor
care inregistreaza aceasta forma de violenta.
Tinerii nu manifesta o preocupare foarte mare
fata de fenomenul violentei domestice. Si in
cazul lor o explicatie poate fi “tocirea” receptorilor
care inregistreaza aceasta forma de violenta.
16
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
sub 18ani
18-24ani
25-30ani
31-40ani
41-50ani
peste50 ani
Tinerii resping VD si o critica dur
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (3)
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (3)
Cei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu varste de peste 50 de ani, relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea romaneasca, in sensul subaprecierii celor tineri.
Cei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu varste de peste 50 de ani, relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea romaneasca, in sensul subaprecierii celor tineri.
17
78,9
20,2
da nu
Item 20: VD incepe cu abuzul femeii si apoi al copiilor
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (4)
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (4)
Amplificarea actelor de violenta domestica duc la rasfrangerea gesturilor agresive si asupra copiilor.
Astfel, in cadrul familiei se diferentiaza o serie de roluri asupra carora exista perceptii puternic structurate:
Amplificarea actelor de violenta domestica duc la rasfrangerea gesturilor agresive si asupra copiilor.
Astfel, in cadrul familiei se diferentiaza o serie de roluri asupra carora exista perceptii puternic structurate:
Sotul
Joaca cel mai adesea rolul agresorului care isi
rasfrange furia asupra sotiei
Sotul
Joaca cel mai adesea rolul agresorului care isi
rasfrange furia asupra sotiei
Sotia
Victima celor mai multe agresivitati
Se bucura de intelegere sociala
Sotia
Victima celor mai multe agresivitati
Se bucura de intelegere sociala
Copilul
Este martor al actelor de violenta
Uneori este agresat si el de catre parinti
Copilul
Este martor al actelor de violenta
Uneori este agresat si el de catre parinti
78,9 % dintre respondenti (fara diferente semnificative intre categoriile de varsta analizate) considera ca primele victime ale abuzului in familie sunt femeile (categorie evaluata in mod repetat ca fiind categoria cea mai vulnerabila la nivelul actelor de violenta domestica).
78,9 % dintre respondenti (fara diferente semnificative intre categoriile de varsta analizate) considera ca primele victime ale abuzului in familie sunt femeile (categorie evaluata in mod repetat ca fiind categoria cea mai vulnerabila la nivelul actelor de violenta domestica).
18
3Perceptia asupra femeii ca subiect
in actele de violenta domestica
Perceptia asupra femeii ca subiect
in actele de violenta domestica
19
74,4
24,8
01020304050607080
da nu
Item 6: Femeile necesita ingrijiri medicale din cauza actelor de VD
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
sub 18ani
18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50ani
Femeile necesita ingrijiri medicale din cauza actelor de VD
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (1)
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (1)
Asa cum reieise din reprezentarea grafica, un procent semnificativ al respondentilor considera ca femeile ajung sa aiba nevoie de sprijinul unui cadru medical specializat in urma actelor de violenta la care sunt supuse.
Asa cum reieise din reprezentarea grafica, un procent semnificativ al respondentilor considera ca femeile ajung sa aiba nevoie de sprijinul unui cadru medical specializat in urma actelor de violenta la care sunt supuse.
Nu s-au inregistrat diferente semnificative la nivelul
categoriilor de varsta analizate.
Nu s-au inregistrat diferente semnificative la nivelul
categoriilor de varsta analizate.
20
92,1
7
0
20
40
60
80
100
da nu
Item 13: Suntem sensibili la abuzul asupra unei femei decat fata de un barbat
0,7
0,75
0,8
0,85
0,9
0,95
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50ani
Suntem sensibili la abuzul asupra unei femei decat fata de un barbat
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (2)
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (2)
O concluzie importanta a studiului releva o atitudine diferentiata a oamenilor fata de victimele actelor de violenta dupa cum sunt acestea: femei sau barbati.
O concluzie importanta a studiului releva o atitudine diferentiata a oamenilor fata de victimele actelor de violenta dupa cum sunt acestea: femei sau barbati.
Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima este o femeie.
Astfel, femeile se bucura de o sustinere sociala mai puternica decat barbatii fiind percepute ca o categorie vulnerabila in cadrul actelor de violenta domestica.
La nivelul repondentilor cuprinsi in esantion s-a conturat o perceptie oarecum uniforma in randul persoanelor peste 18 ani cu privire la acest subiect, diferenta aparand la respondentii sub 18 ani, acestia fiind de acord cu afirmatia evaluata intr-o proportie semnificativ mai mica.
Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima este o femeie.
Astfel, femeile se bucura de o sustinere sociala mai puternica decat barbatii fiind percepute ca o categorie vulnerabila in cadrul actelor de violenta domestica.
La nivelul repondentilor cuprinsi in esantion s-a conturat o perceptie oarecum uniforma in randul persoanelor peste 18 ani cu privire la acest subiect, diferenta aparand la respondentii sub 18 ani, acestia fiind de acord cu afirmatia evaluata intr-o proportie semnificativ mai mica.
21
97,1
2,1
0
20
40
60
80
100
da nu
Item 14: Femeile abuzate in familie nu au curajul sa-si paraseasca domiciliul
Acest aspect al violentei l-a condus pe Felson la o descriere triunghiulara a ei (Mannon l997), avand urmatoarele puncte de sprijin: agresor, victima si gardianul absent. Este usor de remarcat faptul ca o trezire a gardianului ar conduce la diminuarea sau chiar anihilarea fenomenului. Apare neincrederea si scepticismul victimei cu privire la posibilitatile de salvare, de a fi sprijinita in demersurile ei de autoprotejare, a ei si a copiilor.
Acest aspect al violentei l-a condus pe Felson la o descriere triunghiulara a ei (Mannon l997), avand urmatoarele puncte de sprijin: agresor, victima si gardianul absent. Este usor de remarcat faptul ca o trezire a gardianului ar conduce la diminuarea sau chiar anihilarea fenomenului. Apare neincrederea si scepticismul victimei cu privire la posibilitatile de salvare, de a fi sprijinita in demersurile ei de autoprotejare, a ei si a copiilor.
0,94
0,95
0,96
0,97
0,98
0,99
1
sub 18 ani18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50ani
Femeile abuzate in familie nu au curaj sa-si paraseasca domiciliul
Ne-interventionismul, tendinta celorlalti de a trece sub tacere astfel de manifestari, este un specific consemnat de intreaga literatura de specialitate.
Manifestarea de neutralitate este cu atat mai eficienta cu cat reprezentarea sociala a fenomenului, are un grad ridicat de toleranta.
Ne-interventionismul, tendinta celorlalti de a trece sub tacere astfel de manifestari, este un specific consemnat de intreaga literatura de specialitate.
Manifestarea de neutralitate este cu atat mai eficienta cu cat reprezentarea sociala a fenomenului, are un grad ridicat de toleranta.
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (3)
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (3)
22
97,5
1,7
da nu
Item 19: Femeile abuzate mascheaza/ascund traumele suferite
0,94
0,95
0,96
0,97
0,98
0,99
1
sub 18ani
18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50ani
Femeile abuzate mascheaza/ascund traumele suferite
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (4)
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (4)
Cercetarea arata faptul ca femeile abuzate nu comunica actele de violenta la care sunt supuse, preferand sa pastreze
tacerea asupra lor.
Cercetarea arata faptul ca femeile abuzate nu comunica actele de violenta la care sunt supuse, preferand sa pastreze
tacerea asupra lor.
Lipsa comunicarii actelor de violenta duce la un control social mai scazut asupra dimensiunilor
fenomenului agresivitatii domestice.
Lipsa comunicarii actelor de violenta duce la un control social mai scazut asupra dimensiunilor
fenomenului agresivitatii domestice.
23
69,8
29,3
0
10
20
30
40
50
60
70
da nu
Item 8: Femeile incarcerate au fost victimele Vd
00,10,20,30,40,50,60,70,80,9
1
sub 18ani
18-24ani
25-30ani
31-40ani
41-50ani
peste 50ani
Femeile incarcerate au fost victimele VD
69,8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de femei sta agresiunea permanenta la care au fost supuse.
Se constata inca o data perceptia avuta asupra femeii ca victima a atacturilor agresive. Chiar si atunci cand este in ipostaza de agresor, aceasta este o urmare a actelor violente la care a fost supusa.
69,8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de femei sta agresiunea permanenta la care au fost supuse.
Se constata inca o data perceptia avuta asupra femeii ca victima a atacturilor agresive. Chiar si atunci cand este in ipostaza de agresor, aceasta este o urmare a actelor violente la care a fost supusa.
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (5)
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (5)
24
4Perceptia asupra barbatului ca
subiect in actele de violenta domestica
Perceptia asupra barbatului ca
subiect in actele de violenta domestica
25
30,6
68,6
0
10
20
30
40
50
60
70
da nu
Item 15: Barbatii care comit Vd sunt persoane neajutorate
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50ani
Barbatii care comit VD sunt persoane neajutorate
Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (1)
Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (1)
Spre deosebire de intelegerea manifestata fata de femei, un procent foarte mic al respondentilor, numai 30,6 %, considera ca barbatii care comit acte de violenta sunt persoane neajutorate.
Spre deosebire de intelegerea manifestata fata de femei, un procent foarte mic al respondentilor, numai 30,6 %, considera ca barbatii care comit acte de violenta sunt persoane neajutorate.
O diferenta semnificativa se inregistreaza la nivelul respondentilor cu varsta sub 18 ani. Spre deosebire de celelalte categorii de respondenti, acestia vad in agresor o persoana lipsita de resurse, explicandu-i comportamentul si prin aceasta lipsa de suport.
O diferenta semnificativa se inregistreaza la nivelul respondentilor cu varsta sub 18 ani. Spre deosebire de celelalte categorii de respondenti, acestia vad in agresor o persoana lipsita de resurse, explicandu-i comportamentul si prin aceasta lipsa de suport.
26
80,2
19
da nu
Item 18: Unul dintre principalele motive de divort este VD
0,68
0,7
0,72
0,74
0,76
0,78
0,8
0,82
0,84
0,86
0,88
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50ani
Unul dintre principalele motive de divort este VD
Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (2)
Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (2)
Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza divortialitatii este agresivitatea.
Aceasta ipoteza este evaluata ca puternic bazata pe realitate de catre categorii de varsta sensibile din punctul de vedere al institutiei casatoriei, persoane intre 31-50 ani care cel mai adesea fac parte dintr-o relatie de familie.
Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza divortialitatii este agresivitatea.
Aceasta ipoteza este evaluata ca puternic bazata pe realitate de catre categorii de varsta sensibile din punctul de vedere al institutiei casatoriei, persoane intre 31-50 ani care cel mai adesea fac parte dintr-o relatie de familie.
27
5 Agresivitatea – comportament dobandit
Agresivitatea – comportament dobandit
28
78,9
20,2
da nu
Item 22: Violenta este un comportament invatat
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
Violenta este un comportament invatat
Agresivitatea – comportament dobandit (1)
Agresivitatea – comportament dobandit (1)
78,9 % dintre respondenti au fost de acord cu faptul ca violenta este un comportament care se invata prin expunere repetata la acte de violenta.
78,9 % dintre respondenti au fost de acord cu faptul ca violenta este un comportament care se invata prin expunere repetata la acte de violenta.
29
94,2
5
da nu
Item 17: Experientele din copilarie influenteaza direct atitudinile si comportamentele noastre
0,75
0,8
0,85
0,9
0,95
1
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50ani
Experientele din copilarie influenteaza direct atitudinile si comportamentele noastre
Agresivitatea – comportament dobandit (2)
Agresivitatea – comportament dobandit (2)
Un procent majoritar al persoanelor intervievate a considerat ca agresivitatea este un comportament pe care il invatam in timpul vietii.
O concluzie interesanta este faptul ca oamenii nu aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o asociaza cu aspecte native, ci o considera un element dobandit din mediul in care agresorul traieste.
Un procent majoritar al persoanelor intervievate a considerat ca agresivitatea este un comportament pe care il invatam in timpul vietii.
O concluzie interesanta este faptul ca oamenii nu aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o asociaza cu aspecte native, ci o considera un element dobandit din mediul in care agresorul traieste.
30
0,82
0,84
0,86
0,88
0,9
0,92
0,94
0,96
0,98
1
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50ani
Abuzurile din copilarie pot duce la acte de o grava infractionalitate (crima) in perioada adulta
Agresivitatea – comportament dobandit (3)
Agresivitatea – comportament dobandit (3)
91,7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce la o infractionalitate grava in perioada adulta. Dispunerea pe intervale de varsta arata o pozitionare ferma a tinerilor cu varsta sub 18 ani, si un procent mai scazut din partea persoanelor cu varsta peste 50 ani, ceea ce arata o serie de mutatii la nivel educational.
91,7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce la o infractionalitate grava in perioada adulta. Dispunerea pe intervale de varsta arata o pozitionare ferma a tinerilor cu varsta sub 18 ani, si un procent mai scazut din partea persoanelor cu varsta peste 50 ani, ceea ce arata o serie de mutatii la nivel educational.
31
88,8
10,3
0
20
40
60
80
100
da nu
Item 12: Parintii abuzatori au fost la randul lor abuzati in copilarie
Agresivitatea – comportament dobandit (4)
Agresivitatea – comportament dobandit (4)
Un procent semnificativ al respondentilor (cu o dispunere aproape uniforma pe categoriile de interes) descrie aparitia unui cerc vicios – copii abuzati care se transforma in timp in parinti agresivi.
Agresivitatea se transforma astfel intr-un instrument dobandit in copilarie in relatia cu parintii, intrument utilizat mai apoi in relatie cu proprii copii.
Un procent semnificativ al respondentilor (cu o dispunere aproape uniforma pe categoriile de interes) descrie aparitia unui cerc vicios – copii abuzati care se transforma in timp in parinti agresivi.
Agresivitatea se transforma astfel intr-un instrument dobandit in copilarie in relatia cu parintii, intrument utilizat mai apoi in relatie cu proprii copii.
Cercetările au arătat că pattern-ul violentei se transmite peste generaţii, de la o famile la alta. Uneori, istoria violenţei în familie poate fi trasată înapoi de-a lungul mai multor generaţii. Agresorii au fost crescuţi în familii în care ei înşişi au fost agresaţi sau în care au fost, frecvent, martori la abuzuri comise asupra altor membri ai familiei. Abuzul şi violenţa erau răspunsul uzual la orice nemulţumire, dezamăgire, mânie, stres, sentimente de neputinţă sau imagine de sine deteriorată. Copiii care cresc în aceste familii, atunci când îşi întemeiază propriul lor cămin, au tendinţa puternică să manifeste aceeaşi conduită. Singurul lor model a fost violenţa şi ei nu au învăţat să raspundă în alt mod la dificultăţile vieţii. Trebuie menţionat şi faptul că există un tipar al provocării. Victima cunoaşte bine punctele slabe ale celuilalt şi nu pierde ocazia de a le "atinge".
Cercetările au arătat că pattern-ul violentei se transmite peste generaţii, de la o famile la alta. Uneori, istoria violenţei în familie poate fi trasată înapoi de-a lungul mai multor generaţii. Agresorii au fost crescuţi în familii în care ei înşişi au fost agresaţi sau în care au fost, frecvent, martori la abuzuri comise asupra altor membri ai familiei. Abuzul şi violenţa erau răspunsul uzual la orice nemulţumire, dezamăgire, mânie, stres, sentimente de neputinţă sau imagine de sine deteriorată. Copiii care cresc în aceste familii, atunci când îşi întemeiază propriul lor cămin, au tendinţa puternică să manifeste aceeaşi conduită. Singurul lor model a fost violenţa şi ei nu au învăţat să raspundă în alt mod la dificultăţile vieţii. Trebuie menţionat şi faptul că există un tipar al provocării. Victima cunoaşte bine punctele slabe ale celuilalt şi nu pierde ocazia de a le "atinge".
32
91,3
8,8
da nu
Mediile violente favorizeaza infractionalitatea juvenila
0,75
0,8
0,85
0,9
0,95
1
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
Mediile violente favorizeaza infractionalitatea juvenila
Copii martori, in astfel de evenimente, sau victime directe, tinta a loviturilor agresorilor, vor avea probabil o perioada mai lunga de angoasa si memoria lor nu va ingadui instalarea uitarii probabil niciodata.
In memoria autobiografica ce se construeste dupa virsta de 1 an, ca si in memoria implicita, senzoriomotorie, specifica varstei cuprinse intre 0 si 1 an, se vor pastra urme care se pot manifesta in diferite momente ale vietii individului, cu atat mai insidios, inexplicabil si necontrolat cu cat au avut loc la varste mai mici.
Desi nu vom putea niciodata sa ne amintim explicit ceea ce ni s-a intimplat in primul an de viata, experienta din acel timp, pe care am trait-o cu cel care ne-a ingrijit, a lasat un puternic impact asupra proceselor noastre implicite. Aceasta experienta atinge procese emotionale, comportamentale, perceptive, precum si modelul mental al lumii celorlalti si al propriei lumi.
Copii martori, in astfel de evenimente, sau victime directe, tinta a loviturilor agresorilor, vor avea probabil o perioada mai lunga de angoasa si memoria lor nu va ingadui instalarea uitarii probabil niciodata.
In memoria autobiografica ce se construeste dupa virsta de 1 an, ca si in memoria implicita, senzoriomotorie, specifica varstei cuprinse intre 0 si 1 an, se vor pastra urme care se pot manifesta in diferite momente ale vietii individului, cu atat mai insidios, inexplicabil si necontrolat cu cat au avut loc la varste mai mici.
Desi nu vom putea niciodata sa ne amintim explicit ceea ce ni s-a intimplat in primul an de viata, experienta din acel timp, pe care am trait-o cu cel care ne-a ingrijit, a lasat un puternic impact asupra proceselor noastre implicite. Aceasta experienta atinge procese emotionale, comportamentale, perceptive, precum si modelul mental al lumii celorlalti si al propriei lumi.
Agresivitatea – comportament dobandit (5)
Agresivitatea – comportament dobandit (5)
33
6Factori de influenta a
comportamentului agresiv:
-Violenta emotionala
-Factori temporali
-Venitul
Factori de influenta a
comportamentului agresiv:
-Violenta emotionala
-Factori temporali
-Venitul
34
98,3
0,80
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
da nu
Item 10: Violenta emotionala duce la VD
0,94
0,95
0,96
0,97
0,98
0,99
1
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50ani
Violenta emotionala duce la VD
Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (1) – Violenta emotionala
Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (1) – Violenta emotionala
Victimele pot suferi, datorita abuzurilor, o serie de tulburari tranzitorii sau definitive in sfera emotionala (depresii, anxietate, stres post-traumatic, fobii, atacuri de panica, tulburari de somn) sau/si tulburari de: personalitate, comportamentale, alimentare, tentative suicidare, consum de drog.
Victimele pot suferi, datorita abuzurilor, o serie de tulburari tranzitorii sau definitive in sfera emotionala (depresii, anxietate, stres post-traumatic, fobii, atacuri de panica, tulburari de somn) sau/si tulburari de: personalitate, comportamentale, alimentare, tentative suicidare, consum de drog.
35
68,6
30,6
0
10
20
30
40
50
60
70
da nu
Item 7: Actele de VD se petrec seara sau la sfarsitul saptamanii
Violenta in familie este amplificata si de accesul permanent al agresorului la victima, in spatiul privat al caminului, unde nu exista locuri sigure, in care victimile sa se poata proteja. Agresorul are un control total asupra lor, ceea ce va amplifica aspectul de terorizare si de neputinta a victimelor.
Toti membrii familiei violente vor deveni victime directe sau indirecte ale agresorului. In acest sens, violenta domestica se aseamana cu o stare de asediu, cu un razboi cu agresor unic si cu victime multiple.
Toate caracteristicile razboiului se pot manifesta si in violenta domestica. Trairile victimelor vor fi aceleasi. Sindromul de stres postraumatic descris mai intai in cazul victimilor de razboi, este frecvent intalnit, cu anumite variatii care tin de specificul violentei domestice si de diferentele fata de un conflict armat amplu, in cazul victimelor violentei domestice. Acestea au condus la formularea unui diagnostic diferentiat, acceptat doar partial de catre specialisti, acela de sindrom al femeii batute.
Violenta in familie este amplificata si de accesul permanent al agresorului la victima, in spatiul privat al caminului, unde nu exista locuri sigure, in care victimile sa se poata proteja. Agresorul are un control total asupra lor, ceea ce va amplifica aspectul de terorizare si de neputinta a victimelor.
Toti membrii familiei violente vor deveni victime directe sau indirecte ale agresorului. In acest sens, violenta domestica se aseamana cu o stare de asediu, cu un razboi cu agresor unic si cu victime multiple.
Toate caracteristicile razboiului se pot manifesta si in violenta domestica. Trairile victimelor vor fi aceleasi. Sindromul de stres postraumatic descris mai intai in cazul victimilor de razboi, este frecvent intalnit, cu anumite variatii care tin de specificul violentei domestice si de diferentele fata de un conflict armat amplu, in cazul victimelor violentei domestice. Acestea au condus la formularea unui diagnostic diferentiat, acceptat doar partial de catre specialisti, acela de sindrom al femeii batute.
Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (2) – Factori temporaliFactori de influenta a comportamentului agresivitatii (2) – Factori temporali
Consumul de alcool, asocierea responsabilitatilor familiale cu obligativitatea si impunerea de catre femeie a lor, disputele si conflictele legate de sarcinile fiecarui membru al familiei duc la exacerbarea reactiilor agresive primare seara si la sfarsitul saptamanii cand partenerii sunt impreuna.
Consumul de alcool, asocierea responsabilitatilor familiale cu obligativitatea si impunerea de catre femeie a lor, disputele si conflictele legate de sarcinile fiecarui membru al familiei duc la exacerbarea reactiilor agresive primare seara si la sfarsitul saptamanii cand partenerii sunt impreuna.
36
Tendinta de a evidentia, ca si cauza principala a VD, veniturile reduse in explicarea fenomenelor grave de disfunctionalitate sociala (delincventa, divort, viol etc) se regaseste partial cand este vorba de violenta domestica.
55,8% dintre respondenti explica acest fenomen prin resursele financiare scazute, 43,4 % nefiind de acord cu asocierea veniturilor mici – violenta intrafamiliala. Mai mult, persoanele cu varste de peste 50 de ani nu coreleaza statutul financiar cu agresivitatea fata de sotie si copii.
Tendinta de a evidentia, ca si cauza principala a VD, veniturile reduse in explicarea fenomenelor grave de disfunctionalitate sociala (delincventa, divort, viol etc) se regaseste partial cand este vorba de violenta domestica.
55,8% dintre respondenti explica acest fenomen prin resursele financiare scazute, 43,4 % nefiind de acord cu asocierea veniturilor mici – violenta intrafamiliala. Mai mult, persoanele cu varste de peste 50 de ani nu coreleaza statutul financiar cu agresivitatea fata de sotie si copii.
55,8
43,4
0
10
20
30
40
50
60
da nu
Item 3: VD se regaseste in familiile cu venituri mici
Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (3) – VenitulFactori de influenta a comportamentului agresivitatii (3) – Venitul
37
7Increderea in autoritatile
statului roman
Increderea in autoritatile
statului roman
38
11,6
87,6
0
20
40
60
80
100
da nu
Item 9: Increderea in autoritatile statului roman care sprijina victimele VD
0
0,02
0,04
0,06
0,08
0,1
0,12
0,14
0,16
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50ani
Increderea in autoritatile statului roman care sprijina victimele VD
Increderea in autoritatile statului roman (1)Increderea in autoritatile statului roman (1)
Asa cum se poate observa din reprezentarile grafice, global, exista o imagine puternic structurata in sensul
lipsei de incredere in institutiile statului desemnate sa se implice in problemele
privind violenta domestica.
Asa cum se poate observa din reprezentarile grafice, global, exista o imagine puternic structurata in sensul
lipsei de incredere in institutiile statului desemnate sa se implice in problemele
privind violenta domestica.
39
III. Concluzii79,3 % dintre respondenti apreciaza ca autorii violentei domestice sunt persoane apropiate.
78,9 % dintre respondenti considera ca primele victime ale abuzului in familie sunt femeile (categorie evaluata in mod repetat ca fiind categoria vulnerabila la nivelul actelor de violenta domestica).
60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data.
71,9 % apreciaza ca femeile care locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o data victime ale violentei fizice exercitate de catre acesta.
50% descriu violenta domestica in termeni de firesc/normalitate la nivelul unei familii.
Tinerii nu manifesta o preocupare foarte mare fata de fenomenul violentei domestice, existand o “tocire” a receptorilor care inregistreaza aceasta forma de violenta.
Cei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu varste de peste 50 de ani, relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea romaneasca, in sensul subaprecierii celor tineri.
Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima este o femeie. Astfel, femeile se bucura de o sustinere sociala mai puternica decat barbatii fiind percepute ca o categorie vulnerabila in cadrul actelor de violenta domestica.Cercetarea arata faptul ca femeile abuzate nu comunica actele de violenta la care sunt supuse, preferand sa pastreze tacerea. Lipsa comunicarii actelor de violenta duce la un control social mai scazut asupra dimensiunilor fenomenului violentei domestice.
79,3 % dintre respondenti apreciaza ca autorii violentei domestice sunt persoane apropiate.
78,9 % dintre respondenti considera ca primele victime ale abuzului in familie sunt femeile (categorie evaluata in mod repetat ca fiind categoria vulnerabila la nivelul actelor de violenta domestica).
60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data.
71,9 % apreciaza ca femeile care locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o data victime ale violentei fizice exercitate de catre acesta.
50% descriu violenta domestica in termeni de firesc/normalitate la nivelul unei familii.
Tinerii nu manifesta o preocupare foarte mare fata de fenomenul violentei domestice, existand o “tocire” a receptorilor care inregistreaza aceasta forma de violenta.
Cei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu varste de peste 50 de ani, relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea romaneasca, in sensul subaprecierii celor tineri.
Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima este o femeie. Astfel, femeile se bucura de o sustinere sociala mai puternica decat barbatii fiind percepute ca o categorie vulnerabila in cadrul actelor de violenta domestica.Cercetarea arata faptul ca femeile abuzate nu comunica actele de violenta la care sunt supuse, preferand sa pastreze tacerea. Lipsa comunicarii actelor de violenta duce la un control social mai scazut asupra dimensiunilor fenomenului violentei domestice.
40
Concluzii
69,8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de femei sta agresiunea permanenta la care au fost supuse.
Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza divortialitatii este agresivitatea.
78,9 % dintre respondenti au fost de acord cu faptul ca violenta este un comportament care se invata prin expunere repetata la acte de violenta.
Oamenii nu aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o asociaza cu aspecte native, ci o considera un element dobandit din mediul in care agresorul traieste.
91,7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce la o infractionalitate grava in perioada adulta. Dispunerea pe intervale de varsta arata o pozitionare ferma a tinerilor cu varsta sub 18 ani, si un procent mai scazut din partea persoanelor cu varsta peste 50 ani, ceea ce arata o serie de mutatii la nivel educational.
Tendinta de a evidentia ca si cauza principala veniturile reduse in explicarea fenomenelor grave de disfunctionalitate sociala (delincventa, divort, viol etc) se regaseste partial cand este vorba de violenta domestica. 55,8% dintre respondenti explica acest fenomen prin resursele financiare scazute, 43,4 % nefiind de acord cu asocierea veniturilor mici – violenta intrafamiliala. Mai mult, persoanele cu varste de peste 50 de ani nu coreleaza statutul financiar cu agresivitatea fata de sotie si copii.
Respondentii au o imagine puternic structurata in sensul lipsei de incredere in institutiile statului desemnate sa se implice in problemele privind violenta domestica.
69,8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de femei sta agresiunea permanenta la care au fost supuse.
Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza divortialitatii este agresivitatea.
78,9 % dintre respondenti au fost de acord cu faptul ca violenta este un comportament care se invata prin expunere repetata la acte de violenta.
Oamenii nu aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o asociaza cu aspecte native, ci o considera un element dobandit din mediul in care agresorul traieste.
91,7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce la o infractionalitate grava in perioada adulta. Dispunerea pe intervale de varsta arata o pozitionare ferma a tinerilor cu varsta sub 18 ani, si un procent mai scazut din partea persoanelor cu varsta peste 50 ani, ceea ce arata o serie de mutatii la nivel educational.
Tendinta de a evidentia ca si cauza principala veniturile reduse in explicarea fenomenelor grave de disfunctionalitate sociala (delincventa, divort, viol etc) se regaseste partial cand este vorba de violenta domestica. 55,8% dintre respondenti explica acest fenomen prin resursele financiare scazute, 43,4 % nefiind de acord cu asocierea veniturilor mici – violenta intrafamiliala. Mai mult, persoanele cu varste de peste 50 de ani nu coreleaza statutul financiar cu agresivitatea fata de sotie si copii.
Respondentii au o imagine puternic structurata in sensul lipsei de incredere in institutiile statului desemnate sa se implice in problemele privind violenta domestica.
41
Proiect realizat de catre:
ASOCIATIA DE INTERVENTIE TERAPEUTICA IN CRIZA
Dr. Mirela Zivari
Sociolog Adriana Slavitescu
Psiholog Daniela Ogiolan
Student Psihologie Viorica Comsa
Proiect realizat de catre:
ASOCIATIA DE INTERVENTIE TERAPEUTICA IN CRIZA
Dr. Mirela Zivari
Sociolog Adriana Slavitescu
Psiholog Daniela Ogiolan
Student Psihologie Viorica Comsa Contact: [email protected]
021-2102206
Contact: [email protected]
021-2102206
![VIOLENTA DOMESTICA %282%29[1]](https://img.dokumen.tips/doc/110x75/55cf8e82550346703b92e631/violenta-domestica-282291.jpg)
