Studiu privind impozitul pe

profit la SC Tropicana Com

Serv SRL Deva1

CUPRINS:

Introducere…………………………………………………………………………..3

Partea I- Prezentarea organizatiei………………………………………..……62

Partea II- Studiu de caz privind calculul profitului impozabil şi al

impozitului pe profit la S.C TROPICANA COM SERV S.R.L- Deva..8

Concluzii si propuneri…..………………………………………………………..13

Bibliografie………………………………………………………………………….15

3

INTRODUCERE

În ţările cu economie de piaţă, un rol deosebit de important şi cu implicaţii multiple, îl

au problemele fiscale şi bugetare.

Impozitul reprezintă un instrument cu caracter istoric şi cu influenţe asupra sferei

economice şi sociale, fiind întotdeauna un mijloc tradiţional de constituire şi, în acelaşi

timp, una din importantele surse de finanţare a cheltuielilor publice.

Impozitele sunt prelevate cu titlu nerambursabil, în sensul că, odată făcute în scopul

formării fondurilor generale ale societăţii, sunt utilizate numai la finanţarea unor acţiuni

şi obiective necesare tuturor membrilor societăţii.

Noţiunea de impozit a apărut odată cu primele forme de organizare statală şi a evoluat

în strânsă legătură cu funcţiile şi sarcinile statului. Materia impozitului este, aşadar, tot

atât de veche ca şi însăşi organizarea societăţii. Chiar dacă la conducerea problemelor

obşteşti s-au aflat Biserica şi nobilii feudali, statul totalitar sau statul de drept, nevoile

acoperirii cheltuielilor publice, au necesitat întotdeauna o formă de redistribuire a

veniturilor individuale.

Pentru cetăţeanul contribuabil, impozitul este înainte de toate perceput ca o restricţie a

libertăţii sale, tocmai ca urmare a elementului de autoritate.

Puterea publică rezultă din monopolul de stabilire a impozitului, de care dispun

autorităţile competente, pentru autorităţile centrale şi, de asemenea, organele executive

locale pentru prelevările colectivităţilor locale.

Cu ajutor impozitelor statul implementează o fază sau alta a procesului reproducţiei

sociale, în funcţie de interesul pe care îl are la un moment dat.

Astfel, statul foloseşte pârghia impozitelor pentru a stimula creşterea producţiei în

anumite ramuri ale economiei, de a implanta unităţi economice, în anumite zone

geografice rămase în urmă din punct de vedere economic.

Impozitul este un instrument esenţial al politicii economice a statului.

4

România face parte, incepând cu 1 ianuarie 2007, din Uniunea Europeană, şi în acest

context, trebuie să promoveze politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii

Europene. Reforma sistemului fiscal fiind o necesitate a armonizării sistemelor fiscale

europene, a determinat frecvente modificări ale reglementărilor legale în acest domeniu.

Organismul cu rol de iniţiere şi urmărire a modului de aplicare a legislaţiei fiscal

bugetare este Comisia Europeană, înfiinţată prin Tratatul de la Manstricht- Olanda,

semnat in 1992 şi intrat in vigoare în 1993.

Legislaţia fiscală din ţara noastră, aplicată în ultima perioadă, conţine prevederi

menite să contribuie la armonizarea acesteia cu aceea a Uniunii Europene.

Potrivit Constitutiei României, art 138, impozitele datorate bugetului de stat se

stabilesc numai prin lege.

Legea care reglementează impozitul pe profit în România este Legea 571/ 22

decembrie 2003 privind Cadrul Fiscal ( Titlul II ).

În cadrul reformei fiscale din România, prin legislaţia privind impozitul pe profit

s-a urmărit armonizarea acesteia cu cea comunitară . Transformările prevederilor

legale sunt evidente în domeniul impozitului pe profit, îndeosebi de la 1 ianuarie

2000, procesul de armonizare continuând, astfel încât de la 1 iulie 2002 intră în

vigoare Legea 414/ 26 iunie 2002, privind impozitul pe profit.

Codul Fiscal reglementat de legea 571 din 2003 a suportat numeroase modificări

de-a lungul timpului. Astfel pâna la 15 aprilie 2009 s-au înregistrat 10 modificări prin

Lege, 4 modificări de H.G şi 17 modificări de O.U.G survenite în perioada 2004-

2007.1

Prin H.G 44/ 2004 au fost aprobate Normele Metodologice de aplicare a Legii

575/ 2003 privind cazul fiscal.

1 Legea 174/2004, H.G 977/ 2004, O.U.G 83/ 2004, O.U.G 94/ 2004, Legea 507/ 2004, Legea 494/

2004, O.U.G 123/ 2004, O.U.G 138/ 2004, Legea 96/ 2005, Legea 163/ 2005, Legea 210/ 2005, Legea 247/

2005, H.G 797/ 2005, O.U.G 203/ 2005, O.U.G 21/ 2006, O.U.G 33/ 2006, Legea 317/ 2006, Legea 343/

2006, H.G 1514/ 2006, O.U.G 110/ 2006, O.U.G 22/ 2007, O.U.G 106/ 2007, O.U.G 155/ 2007, Legea

372/ 2007, O.U.G 50/ 2008, O.U.G 51/ 2008, O.U.G 91/ 2008, O.U.G 94/ 2008, O.U.G 127/ 2008, O.U.G

200/ 2008, H.G 1697/ 2008, O.U.G 34/ 20095

Cadrul fiscal stabileşte cadrul legal pentru toate impozitele şi taxele care constituie

venituri la bugetul de stat şi bugetele locale, precizează contribuabilii care trebuie să

plătească aceste impozite şi taxe modul de calcul şi de plată al acestora.

Impozitul pe profit este o plată bănească obligatorie, generală şi efectuată de către

persoanele fizice şi juridice în favoarea statului, în cuantumul şi la termene precis

stabilite de lege, fără obligaţia din partea statului de a presta plătitorului un echivalent

direct şi imediat. Reprezintă o constituţie bănească în sensul că persoanele fizice şi

juridice sunt datoare să participe, după anumite criterii, la formarea fondurilor generale

de dezvoltare a societăţii necesare finanţării unor trebuinţe social-economice în folosul

întregii colectivităţi.

Odată făcute, prelevările din impozitul pe profit în scopul formării fondurilor

generale ale societăţii, ele sunt utilizate numai la finanţarea unor acţiuni şi obiective

necesare tuturor membrilor societăţii.

Impozitul pe profit are un rol principal în procurarea resurselor financiare necesare

efectuării cheltuielilor publice.

Din punct de vedere economic este un instrument de intervenţie a statului pentru a

încuraja -sub formă de exonerări- sau de a descuraja -prin suprataxare-, anumite sectoare

sau activităţi economice.

Rolul impozitului pe profit se manifestă pe plan financiar, economic şi social, dar

în mod diferit de la o etapă la alta de dezvoltare a economiei. Rolul cel mai important se

manifestă pe plan financiar, deoarece constituie unul din principalele mijloace de

procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Sporirea volumului acestui impozit s-a realizat prin creşterea numărului plătitorilor,

extinderea bazei de impozitare, dar şi prin cotele de impunere stabilite.

Pe plan social, rolul impozitului pe profit este de redistribuire a unei părţi din

produsul intern brut între diferite categorii sociale, precum şi între persoane fizice şi

juridice.

6

PARTEA II

PREZENTAREA ORGANIZATIEI

I. Date de identificare

1. Denumirea firmei: S.C TROPICANA COM SERV S.R.L

2. Numărul şi data înregistrării la Registrul Comerţului: J20 / 820 / 1994

3. Cod unic de înregistrare: 6007482

4. Adresă, telefon, fax e-mail:

Str.Elena Vacarescu, nr. 5, Deva; Tel: 0254/ 230768; Fax: 0254/

230768

II. Istoricul societăţii

S.C. Tropicana Com-Serv SRL Deva, este infiintata in anul 1994 , avand un capital

social de 300.000 RON , are ca obiect principal de activitate distributia de produse

cosmetice-detergenti si de produse alimentare si nealimentare, precum si activitate de

confectii metalice, firma fiind structurata in acest moment in 4 divizii dupa cum

urmeaza:

DIVIZIA 1 – distributia produselor TYMBARK MASPEX la nivelul

judetului Hunedoara

DIVIZIA 2 – distributia produselor cosmetice-detergenti in judetele

Hunedoara si Alba avand ca furnizori urmatoarele companii: ELGEKA –

FERFELIS ( importator produse RECKITT-BENCKISER , colaborare initiata

in anul 2004 ) , FIRST DISTRIBUTION ( importator al produselor ZEWA ,

LIBERO , LIBRESSE , TENA , colaborare din anul 2004 ) , SARANTIS

ROMANIA ( importator al produselor JOHNSON&JOHNSON , DELICA ,

7

FINO , CAMEL , O.B. , CAREFREE colaborare din anul 2003 ) ,

FICOSOTA SINTESZ ( producatorul brandurilor FEYA , SEMANA ,

SAVEX , TEO , contract de colaborare semnat in anul 2005 )

DIVIZIA 3 – distributie a produselor alimentare pe judetele Hunedoara si

Alba – colaborare cu urmatoarele companii OVERSEAS GRUP SRL

( producator al produselor Baneasa si La Grande Familia contract semnat in

anul 2006 ) , HEIDI SUISSE CHOCOLATS ( producator ciocolata HEIDI –

contract semnat in anul 2006 ) , ASTRAL IMPEX ( producator pentru gama

de produse NATURAVIT , contract semnat in anul 2007 ) , PAMBAC

( producator faina GRANIA , paste PAMBAC , paste GATA ) Firma are un

portofoliu de 1.800 clienti facturati pe raza judetelor Hunedoara si Alba ,

portofoliu acoperit cu 13 agenti , vanzarea facandu-se in system pre-sales

DIVIZIA 4 – fabricarea si comercializarea de confectii metalice.

1. Formă juridică de constituire : Societate cu răspundere limitată

2. Tipul activităţii de bază  : Fabricare de constructii metalice si parti componente ale

structurilor metalice, comert cu ridicata al produselor cosmetice si de parfumerie si

comert cu ridicata al produselor alimentare si nealimentare

3. Natura capitalului : particular românesc

4.Clienţii

Societatea nu este dependentă de un anumit client, deoarece nu lucrează cu clienţi cu

pondere mai mare de 10 % din cifra de afaceri. În situaţii de renunţări la contracte, există

posibilităţi de contractare a produselor cu alţi clienţi, sau de reorganizare a liniilor de

fabricare pentru alte produse.

Punctele tari care ar putea ajuta la câştigarea pieţei sunt :

-grad ridicat de integrare a fabricaţiei, societatea noastră dispunând de toate capacităţile

de producţie şi utilaje necesare realizării confectiilor metalice

-nivel ridicat de pregătire a personalului

-raport preţ/calitate, competitiv

-capacitatea de reacţie rapidă în luarea deciziilor, datorită numărului redus de asociaţi

-distribuitor unic in judet pentru anumite produse8

-prezenţa pe internet, prin pagina proprie de web

PARTEA II

STUDIU DE CAZ PRIVIND CALCULUL PROFITULUI IMPOZABIL ŞI AL

IMPOZITULUI PE PROFIT LA SC. TROPICANA COM SERV S.R.L.- DEVA

Nr, crt Cheltuieli Sume ( lei )

1. Cheltuieli privind combustibilul 250

2. Cheltuieli privind piesele de schimb 300

3. Cheltuieli privind mat. de nat. ob. înv 25

4. Cheltuieli privind mat. nestocate 30

5. Cheltuieli privind energia şi apa 100

6. Cheltuielile privind locaţiile de

gestiune şi chiriile

450

7. Cheltuieli cu primele de asigurare de

protocol

200

8. Cheltuieli de reclamă şi publicitate 500

9. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi

personal

250

10. Cheltuieli poştale şi taxe de

telecomunicaţii

100

11. Cheltuieli servicii bancare şi asimilate 75

12. Alte cheltuieli cu servicii executate de

terţi

1.700

13. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate

350

14. Cheltuieli cu salariile personalului 2.000

15. Cheltuieli privind asigurarea şi

protecţia socială

587

9

16. Alte cheltuieli privind asigurarea şi

protecţia socială

100

17. Despăgubiri, amenzi, penalităţi 250

18. Donaţii şi subvenţii acordate 500

19. Cheltuielile privind dobânzile 90

20. Cheltuielile de exploatare privind

amortizarea imobilizare

100

21. Cheltuielile de exploatare privind

provizioanele

70

22. Cheltuielile cu impozit pe profit 25

Cheltuieli cu deplasări, detaşări,

transport

150

TOTAL CHELTUIELI 8.552

VENITURI Sume ( lei )

Venituri din lucrări executate şi servicii

prestate

Venituri din activităţi diverse

Venituri din dobânzi

Alte venituri financiare

Venituri din provizioane

8500

2500

5

500

300

TOTAL VENITURI 11.805

Date la 31 decembrie 2008:

Pierdere fiscală a anului precedent = 500 lei

În contul 768 “Alte venituri financiare” sunt înregistrate dividendele încasate în

cursul anului 2007, în valoare de 500 lei, de la o societate la care S.C

TROPICANA COM SERV S.R.L- DEVA deţine acţiuni

10

Contul 7812 “Venituri din provizioane” cuprinde: provizioane deductibile fiscal

reluate la venituri în valoare de 200 lei şi provizioane nedeductibile fiscal reluate

la venituri în valoare de 100 lei

Societatea are venituri neimpozabile de 600 lei ( 500 dividend + 100 venituri din

provizioane nedeductibile fiscal )

În contul 625 s-au înregistrat cheltuielile cu indemnizaţiile de deplasare – se

încadrează în limita de 2,5%

Cheltuielile cu provizioanele au fost constituite pentru creanţe neîncasate. Din

totalul de 70 lei provizioane constituite, numai 50 lei reprezintă provizioane

deductibile, iar restul de 20 lei reprezintă provizioane nedeductibile.

Amortizarea fiscală este de 80 lei.

Calculul profitului contabil

Profitul contabil = TOTAL VENITURI – TOTAL CHELTUIELI

Profitul contabil = 11.805 – 8.552 = 3.253 lei

Calculul părţii deductibile din cheltuielile care au deductibilitate limitată

Cheltuieli Limită deductibilă Calcul cheltuială

deductibilă

1. Cheltuieli de protocol (profit contabil-venituri

neimpozabile+cheltuieli cu

impozitul pe

profit+cheltuieli de

protocol

(3.253-

600+25+350)x2%=61

2. Cheltuieli de deplasare 2,5*venitul stabilit pentru

instituţiile publice

150

3. Cheltuieli sociale 2%*cheltuieli cu salariile 2%x2000= 40

11

4. Cheltuieli cu

provizioane

Art 22, alin 1, lit c), din

Codul Fiscal:

provizioanele constituite

în limită a 30% din

valoarea creanţelor

asupra cheltuielilor care

îndeplinesc cumulative

următoarele condiţii:

1. sunt înregistrate

după data de 1

ianuarie 2004;

2. sunt neîncasate

într-o perioadă ce

depăşeşte 270 zile

de la data

scadenţei;

3. nu sunt garantate

de altă persoană

4. sunt datorate de o

persoană afiliată

contribuabilului

5. au fost incluse în

veniturile

impozabile ale

contribuabilului

Rezultă un provizion

deductibil fiscal de 50 lei

5. Rezerve legale ( profit contabil-venituri

neimpozabile+cheltuieli cu

impozit pe profit)x5%,

dar nu mai mult de 20%

(3.253-600+25)x55= 134

20%x500= 100

Rezervă deductibilă= 100

12

din capital social

6. Cheltuieli privind

dobânzile

Conform art. 23, alin 4,

dobânzile în legătură cu

împrumuturile obţinute

de la IFN nu au

deductibilitate limitată

Cheltuieli cu dobânda

deductibilă= 90

7. Cheltuieli cu

amortizarea

Sunt deductibile la nivelul

amortizării fiscale

Amortizare fiscală= 80

Calculul profitului impozabil şi al impozitului pe profit

Nr. crt Indicatori Calcul

1. Venituri totale 11.805

2. Cheltuieli totale 8.552

3. Profitul contabil (3=1-2) 3.253

4. Venituri neimpozabile 600

5. Cheltuieli nedeductibile 1.164

6. Rezerve legale 100

7. Pierdere fiscală an precedent 500

8. Profit impozabil (7=3-4+5-6-7) 3.217

9. Impozit pe profit (8=7x16%) 515

Stabilirea şi calculul cheltuielilor nedeductibile

Nr. crt Cheltuieli Baza legală Calcul cheltuială

fiscală

nedeductibilă

1. Cheltuieli de protocol Art. 21, alin 3, lit 350-61=289

13

a)- Codul Fiscal

2. Cheltuieli sociale Art. 21, alin 3, lit

c)- Codul Fiscal

100-40= 60

3. Cheltuieli cu provizoane Art. 22, alin 1, lit

c)- Codul Fiscal

20

4. Cheltuieli cu amortizarea Art. 24, din Codul

Fiscal

100-80= 20

5. Cheltuieli cu impozitul pe

profit

Art. 21, alin 4, lit

a)- Codul Fiscal

25

6. Cheltuieli cu amenzi şi

penalităţi

Art. 21, alin 4, lit

b)- Codul Fiscal

250

7. Cheltuieli sponsorizare Art. 21, alin 4, lit

b)- Codul Fiscal

500

TOTAL 1.164

Calculul sumei reprezentând cheltuieli cu sponsorizarea ce se scad din impozitul

pe profit

Conform art. 21, alin 4, lit p) din Codul Fiscal, contribuabilii care efectuează

sponsorizări scad din impozitul pe profit sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli

îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

este în limită de 3% din cifra de afaceri

nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat

Cifra de afaceri = 8.500 + 2.500 = 11.000

3% din cifra de afaceri = 11.000*3% = 33

20% din impozitul pe profit = 515*20% = 103

Societatea va scadea din impozitul pe profit calculat suma de 33 lei, rămân de plată

515-33 = 482 lei. Din 482 suma datorată se scade suma plătită anterior de 25 şi

rămâne impozit de plată 457 lei.

14

Noţiuni privind impozitul forfetar şi calcul acestuia la S.C TROPICANA COM

SERV S.R.L

Măsuri în domeniul politici fiscale în România anului 2009

Pentru creşterea veniturilor statului, Guvernul României a adus modificări noi la

Legea 571/ 2003 privind codul fiscal, introducând un nou impozit : impozitul forfetar, ce

a intrat în vigoare începând cu 1 mai 2009.

Astfel a fost modificat art 18 « Impozitul minim », fiind obligaţi la plata impozitului

şi contribuabilii în cazul cărora impozitul pe profit este mai mic decât suma impozitului

minim pentru tranşa de venituri totale corespunzătoare, prevăzută mai jos :

Venituri totale Impozit profit anual

0-52.000 2.200

52.001-215.000 4.300

215.001-430.000 6.500

430.001-4.300.000 8.600

4.300.001-21.500.000 11.000

21.500.001-129.000.000 22.000

Peste 129.000.001 43.000

Pentru încadrarea în tranşa de venituri totale prevăzută mai sus, se iau în calcul

veniturile totale, obţinute din orice sursă, înregistrate la data de 31 decembrie a anului

precedent, din care se scad :

a) venituri din variaţia stocurilor ;

b) venituri din producerea de imobilizări corporale şi necorporale ;

c) venituri din exploatare, reprezentând cotă-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a

altor resurse pentru finanţarea investiţiilor ;

d) venituri din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat

deducere ;

15

e) venituri rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului de

stat ;

f) veniturile realizate din despăgubiri de la societatea de asigurări ;

g) venituri prevăzute la art 20, lit d) din Codul Fiscal.

Prin aplicarea acestei măsuri un număr foarte mare de societăţi comerciale, care nu au

realizat venituri la 31 decembrie 2008, sau nu au desfăşurat activitate în anul 2008 şi

chiar şi în anii anteriori, sunt obligate la plata impozitului minim de 2.200 lei anual.

Această situaţie a condus la luarea deciziei, de către administratori, de a desfiinţa

societăţile respective sau de a suspenda activitatea pe o perioadă de 3 ani, făcând

menţiuni la Regitrul Comerţului.

Calculul impozitului pe profit minim conform O.U.G. 34/2009

Venituri totale realizate la 31 decembrie 2008 pentru încadrarea în tranşe de venituri

prevăzute de O.U.G 34/ 2009 este egal cu 11.805.

Impozitul pe profit minim anual ( societatea se încadrează în tranşa 0-52.000) este de

2.200.

Impozitul pe profit calculat de societate conform Legii 571/2003 este de 515.

Conform noii ordonanţe guvernamentale, societatea este obligată să plătească

impozitul pe profit în sumă de 2.200.

Făcând o comparaţie între impozitul pe profit calculat conform Legii 571/2003 ( 515 )

şi impozitul pe profit minim calculat conform O.U.G 34/ 2009 ( 2.200 ) observăm că

societatea are mai mult de plătit.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

16

Impozitul pe profit constituie una din sursele importante de alimentare a bugetului

cu venituri, fiind un impozit direct cu caracter obligatoriu şi permanent din categoria

veniturilor fiscale.

Calculul bazei de impunere şi cotele de impozit s-au modificat de la o perioadă la

alta respectând principiile impunerii valabile pentru toate impozitele.

În anul 1991 pentru determinarea impozitului pe profit se utilizau cote progresive

compuse ( pe tranşe ) cuprinse între 5%- 77%. Pentru stimularea agenţilor economici

legea prevedea scutiri de impozit pe profit pe o perioadă cuprinsă între 6 luni şi 5 ani în

funcţie de obiectul de activitate. Din 1992 se aplică două cote de impozit pe tranşe de

venit: 30% pentru profitul impozabil până la 1000000 lei şi 45% pentru partea din

profitul impozabil care depăşeşte 1000000. Acest sistem este înlocuit ulterior cu

impozitarea pe bază de cote proporţionale de 38% şi apoi 25% asupra profitului

impozabil. Din anul 2005 conform Legii 571/1993 privind Codul fiscal modificată se

aplică cota unică de impozitare de 16%.

Modificările în tehnica de impunere a profitului au vizat permanent folosirea

impozitului pe profit ca sursă de venit bugetar şi pârghie fiscală în economie. Prin

facilităţile fiscale acordate s-a dorit stimularea dezvoltării sectorului privat şi atragerea

capitalului străin.

Deducerea cheltuielilor de amortizare, în procent de 20% din valoarea de intrare a

mijloacelor fixe amortizabile face ca surplusul de profit rămas să fie reinvestit şi să

constituie la dezvoltarea activităţii agenţilor economici. De asemenea agenţii economici

încadraţi în categoria microîntreprinderilor sunt scutiţi de plata impozituli pe profit, fiind

impuse veniturile obţinute de aceştia cu o cotă de 3%. Aceasta îi stimulează în reducerea

cheltuielilor, având ca rezultat obţinerea de profit care se poate reinvesti.

Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt

scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice

realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15000 de euro.

17

Reducerea cotei de impozitare de la 25% aplicată până în anul 2004 la 16% în

anul 2005, stimulează agenţii economici în utilizarea profitului rămas ca surse proprii de

finanţare şi stimulare a angajaţilor prin participarea la profit. În acelaşi timp, pentru a nu

fi afectate veniturile bugetare volumul profitului obţinut trebuie să crească, astfel ca

nivelul impozitul pe profit vărsat la buget să fie acelaşi sau mai mare.

Având în vedere faptul că, în economia de piaţă, un rol deosebit de important şi cu

implicaţii multiple îl au problemele fiscale şi bugetare, precum şi faptul că «  impozitul

înseamnă ceea ce plătim pentru o societate civilizată », ar trebui vizate următoarele

aspecte :

Crearea unui cadru legislativ coerent şi stabil ;

Menţinerea cotei de impozitare la un nivel scăzut, ceea ce va conduce la creşterea

numărului de investitori străini şi a volumui investiţiilor directe în România ;

Armonizarea permanentă a legislaţiei fiscale cu cea a comunităţii europene ;

Crearea unui climat economic şi social favorabil creşterii numărului de

contribuabili prin înfiinţarea noi societăţi comerciale, astfel încât să crească şi

ponderea impozitului pe profit în totalul veniturilor statului ;

Crearea unui mediu politic prielnic dezvoltării sectoarelor de producţie şi servicii

prin creşterea productivităţii, ceea ce va conduce la creşterea veniturilor

societăţilor şi, implicit, a bazei de impozitare a impozitului pe profit.

18

BIBLIOGRAFIE

1. Vintilă Georgeta, Fiscalitate-metode şi tehnici fiscale, Editura Economică ,Bucureşti,

2004

2. Gheorghe I. Ana , Profitul-concept, norme , politici , Editura Economică , Bucureşti ,

1998

3. Mihăescu V. Sorin , Control fiscal , Editura Sedcom Libris , Iaşi, 2002

4. Bălănescu R. , Sistemul de impozite , Editura Economică , Bucureşti , 1994

5. Boulescu Mircea , Controlul fiscal al agenţilor economici, Editura Tribuna

Economică, Bucureşti , 2005

6. Văcărel Iulian, Anghelache Gabriela, bistriceanu Gh.D. Tatiana Moşteanu,

Florian Bercea, Bodnar Maria, Georgescu Florin, Finanţe publice, EDP RA,

Bucureşti, 1999

7. Niţă Dobrotă, Dicţionar de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999

8. Cordureanu C., Sistemul fiscal şi ştiinţafinanţelor, Editura Codecs, 1998

9. Adam Smith, Avuţia Naţiunilor, Editura Universitas, 1992

10.Revista Tic-Biz, nr. 212/5 noiembrie 2008

11.Studii KPMG, 2008

12 Legea 414/2002 privind impozitul pe profit

13.H.G. 859/2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind metodologia de calcul

impozitului pe profit

14.O.U.G.217/1997 pentru modificarea şi completarea O.G. 70/1994 privind impozitul

pe profit

15. Hotărârea 402/2000 pentru aprobarea instrucţiunilor privind metodologia de calcul

a impozitului pe profit ;

16.Anuarul statistic al României 1994-2002

17.Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul Fiscal, M.O.R. nr. 927/23

decembrie 2003, modificat si completat

18. Rectificarea publicatǎ în M.O.R. nr. 112/06.02.2004

19

19. Legea nr. 174/2004

20. H.G. nr.783/2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele

şi taxele locale şi alte taxe similare acestora, precum şi pentru amenzile care se

indexează/ajustează/actualizează annual pe baza ratei inflaţiei aplicabile

21. O.U.G 34/2009- rectificare bugetară pe 2009 şi măsuri financiar-fiscale

22. www.capital.ro

23. www.fibiz.ro

24. www.mfinanţe.ro

20