Finante -Analiza Bugetului Local Huedin

Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Management

Disciplina: Finanţe

Referat: Analiza veniturilor bugetului local la primăria HUEDIN

Coordonator : Lector univ.dr. Constantin Cucoşel

Student: Mureşan Paul Ionuţ

1


CUPRINS

CAP. I PREZENTAREA ORAŞULUI .................................................................. 31.1. Cadrul

natural ..................................................................................................... 31.2. Scurt istoric ......................................................................................................... 4

CAP. II PROCESUL BUGETAR LOCAL ............................................................ 52.1. Noţiuni introductive ............................................................................................. 52.2. Conţinutul şi structura bugetului .......................................................................... 6

CAP. III VENITURILE BUGETELOR LOCALE ............................................. 83.1. Reglementări privind veniturile bugetelor locale ……………………………... 83.2. Veniturile administraţiei publice locale ............................................................ 93.3. Analiza structurală şi dinamică a veniturilor bugetului local al oraşului Huedin ....................................................................................................................... 10 3.3.1. Analiza structurală şi dinamică a veniturilor totale a bugetului local al oraşului Huedin …………………………………………………………………... 10 3.3.2. Analiza structurală şi dinamică a veniturilor proprii a bugetului local al oraşului Huedin ....................................................................................................... 12 3.3.3. Analiza structurală şi dinamică a impozitelor şi taxelor de la populaţie, sursă a bugetului local a oraşului Huedin ………………………………………. 13 3.3.4. Gradul de autonomie financiară în executarea bugetului local al oraşului Huedin......................................................................................................... 14

CAP. IV CONCLUZII ŞI PROPUNERI ........................................................... 16

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................. 18

2


CAP. I PREZENTAREA ORAŞULUI

1.1. Cadrul natural

Oraşul Huedin este situat în judeţul

Cluj, la altitudinea de 556 m , în depresiunea

Huedinului, la 50 km vest de reşedinţa de

judeţ, Cluj-Napoca. Este strãbãtut de râul

Crişul Repede, care pe suprafaţa localitãţii are

un curs domol şi debit mic, deoarece izvoarele

acestuia se aflã doar la 10 km distanţã (şi

devine cu adevãrat repede dupã ce se înfrãţeşte cu Drãganul). Râul strãbate oraşul pe

o lungime de 7 km , iar în zona centralã primeşte cel mai însemnat afluent al sãu,

Valea Domoşului. De oraş aparţine cartierul Cetatea Veche, cu case rãsfirate de-o

parte şi de alta a pârâului Dragna (dupã specificul locuitorilor satelor Tranişu şi

Vişagu, de unde au venit şi s-au aşezat în deceniile 2-3 ale sec. al XX-lea), precum şi

localitatea componentã Bicãlatu cu case apropiate între ele, situate în stânga şi-n

dreapta pârâului Fiscut.

Relieful Huedinului prezintã trei forme distincte: luncã, terase şi versant.

Din punct de vedere climatic Huedinul se încadreazã în arealul în care

predominã climatul continental - moderat. Temperatura medie anualã este de 7-8

grade Celsius, cu precipitaţii de 700- 800 mm . Dacã analizãm solul şi vegetaţia

constatãm cele trei etaje de relief: soluri aluvionare - favorabile culturilor de porumb

şi de plante furajere, solurile negre - potrivite culturilor de grâu, orz şi trifoi, şi

solurile scheletice - destinate pãşunilor, iar pe o arie întinsã solurile brune de pãdure

în diferite stadii podzolice. În funcţie de soluri şi de formele de relief, de-a lungul

istoriei, huedinenii, în marea lor majoritate cultivatori de cereale, crescãtori de

animale şi cu preocupãri pomico-viticole, foloseau o parte a terenului agricol prin

asolamente bienale şi trienale, stabilind locurile potrivite viţei-de-vie, pomilor roditori

şi fânaţ ori pãşunat. În nord-vestul oraşului a dominat pãdurea, predominând speciile

de foioase (în special fagul, carpenul şi gorunul).

3


Acesta este în general cadrul natural în care a evoluat şi supravieţuit aşezarea

de-a lungul istoriei.

1.2. Scurt istoric

Situat în depresiune şi la intersecţia drumurilor comerciale, cel ce leagã

Oradea de Cluj şi cel ce coboarã din “Ţara Moţilor” spre vãile Crişului Repede şi

Almaşului, de-a lungul istoriei a jucat un important rol comercial, loc de schimb al

produselor de lemn şi al celor animaliere, cu cele cerealiere şi meşteşugãreşti, încât

Huedinul a fost şi a rãmas un vestit “loc de târg”.

În perioada romanã (106-271), drumurile de legãturã de la castrul Bologa spre

castrele Gilãu şi Bucium treceau pe aici.

Huedinul medieval era un sat mai mare din punct de vedere al numãrului de

familii şi gospodãrii. Prima menţiune documentarã cunoscutã pânã în prezent dateazã

de la 1332, când este înscris cu denumirea “Hunad” şi “Hunok”. prin anul 1391

Târgul Huedin era legat de Cluj prin douã drumuri: unul care trecea prin Cãlata –

Vãleni – Mãnãstireni, altul prin Şaula – Ordoman – Nadãşul Român.

Dacã încercãm o reconstituire a Planului urbanistic al Huedinului medieval,

constatãm cã era radial – concentric, cu Biserica de rit Catolic la mijloc. De la acest

centru plecau cele cinci artere principale întretãiate de strãzi relativ circulare.

Huedinul medieval n-a fost înconjurat cu ziduri, dar în momentele de ameninţare

marii proprietari se refugiau în biserica din care, printr-un tunel, se putea ieşi spre

nord la câţiva zeci de metri, într-o adânciturã bine mascatã, sau, cei mai de seamã se

refugiau în cetatea Bologa sau cetatea Huedin.

În timpul revoluţiei de la 1848-1849 Huedinul a cunoscut neliniştea,

frãmântãrile iobagilor de pe domeniul lui Banffy, prezenţa trupelor nobiliare a lui Paul

Vasvary conducãtorul armatelor ungare, a armatelor austriece şi în mai multe rânduri

a lui Avram Iancu. Între anii 1867-1918 locuitorii Huedinului au cunoscut regimul dur

austro-ungar. Ca reacţie la politica de deznaţionalizare, românii în 1899, au înfiinţat

“Despãrţãmântul Hida-Huedin al Astrei”. Huedinul interbelic a rãmas comuna înspre

care gravitau satele din zonã, cu târgurile rãmase vestite.

4


Economia Huedinului a avut un pronunţat caracter agrar şi într-o bunã mãsurã

şi comercial. Localitatea fiind vestitã ca loc de târg, avea şi zeci de ateliere

meşteşugãreşti, mãcelãrii, crâşme şi mici restaurante.

Între anii 1940-1944 în timpul stãpânirii horthyste s-a instalat administraţia

ungarã, cu organe de conducere, administrare, jandarmerie ale acesteia. Anii 1945-

1948 au fost ani de grea povarã pentru huedineni – instalarea regimului comunist de

tip stalinist. În anul 1949 s-a aplicat şi aici legea naţionalizãrii principalelor mijloace

de producţie, apoi a urmat colectivizarea agriculturii.

Dupã 1989 revenind la economia de piaţã, la proprietatea particularã, s-au

constituit firme şi societãţi cu rãspundere limitatã, societãţi pe acţiuni şi asociaţii

familiale. În fruntea listei firmelor producãtoare figureazã “S.C. Vlãdeasa Huedin

S.A.”, ca întreprindere mijlocie cu profil de prelucrare a lemnului, urmatã de “U.V.

Furniture S.A.”, “Connections Holding S.R.L.”, Fabrica de mobilã “Sãlãjeana”,

Fabrica de produse lactate “Napolact” S.A., ş.a.

CAP. II PROCESUL BUGETAR LOCAL

2.1. Noţiuni introductive

Procesul bugetar local reprezintă ansamblul acţiunilor şi măsurilor întreprinse de

autorităţile locale în scopul concretizării politicii financiare aplicate de autoritatea

guvernamentală.

Procesul bugetar presupune existenţa unor resurse financiare, precum şi alocarea lor

în scopul furnizării către cetăţeni a bunurilor şi serviciilor publice.

Instrumentul în care îşi găseşte reflectarea toate resursele financiare şi cheltuielile

publice ale unităţii administrativ teritoriale îl constituie bugetul local.

Bugetul este un document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an

veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de

finanţare a instituţiei bugetare respective.

Bugetul local este un instrument de planificare şi de conducere a activităţii

financiare şi reflectă fluxurile formării veniturilor şi efectuării cheltuielilor, modalitatea de

5


finanţare a cheltuielilor pe destinaţii şi de acoperire a deficitelor respectiv gradul de

autonomie a administraţiei locale respectiv faţă de administraţia centrală.

Pentru ca bugetul local să devină operaţional este necesară elaborarea politicii

financiare a guvernului pentru o anumită perioadă, existenţa cadrului juridic care să

reglementeze categoriile şi nivelele impozitelor, taxelor şi contribuţiilor percepute de la

persoane fizice şi juridice, precum şi destinaţiile spre care pot fi orientate alocaţiile

bugetare în vederea furnizării de bunuri şi servicii publice.

Având la bază un anumit cadru legislativ ce trebuie să se afle în concordanţă cu

obiectivele programului de guvernare, consiliul local poate declanşa procesul bugetar local.

Proiectul de buget se elaborează de către ordonatorul principal de credite având în

vedere următoarele: prognozele principalilor indicatori macroeconomici, pentru anul

bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget precum şi pentru următorii 3 ani;

politicile fiscale şi bugetare naţionale şi locale; politicile şi strategiile locale precum şi

priorităţile stabilite în formularea propunerilor de buget; propunerile de cheltuieli detaliate

ale ordonatorilor de credite din subordine; programele de dezvoltare economico-socială în

perspectivă ale unităţii administrativ-teritoriale în concordanţă cu politicile de dezvoltare la

nivel local; programele întocmite de ordonatorul principal de credite în scopul finanţării

unor acţiuni sau ansambluri de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori

de rezultate şi de eficienţă – programele sunt însoţite de estimarea auală a performanţelor

fiecărui program care trebuie să precizeze acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite,

rezultatele estimate şi obţinute pentru anii următori măsurate prin indicatori precişi a căror

alegere este justificată.

2.2. Conţinutul şi structura bugetului

Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare aprobate

de Ministerul Finanţelor Publice.

Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile sunt structurate

pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, aliniate.

Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au o destinaţie precisă şi limitată.

6


Numărul de salariaţi permanenţi şi temporari şi fondul salariilor de bază se aprobă

distinct prin anexă la buget. Este de menţionat faptul că numărul de salariaţi aprobat pentru

primărie nu poate fi depăşit.

Cheltuielile de capital cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele

de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor.

Programele se aprobă ca anexă la buget.

De asemenea şi listele de investiţii sunt anexe ale bugetului.

Veniturile bugetului local precum şi cheltuielile acestuia de asemenea sunt

prevăzute în anexe.

În privinţa cheltuielilor bugetare este necesar ca alocarea pe destinaţii a resurselor să

fie conscventă cu obiectivele de politică economică şi să producă maximum de efecte.

Câteva repere pentru realizarea acestor obiective ar fi: utilizarea bugetului pe programe,

bazat pe fundamentarea cheltuielilor publice cu ajutorul analizei cost-beneficii, reducerea

cheltuielilor de personal prin reducerea sectorului public supradimensionat, realizarea unui

control eficient asupra cheltuielilor publice.

Procesul bugetar se caracterizează prin câteva trăsături specifice; este un proces:

decizional, predominant politic, complex, ciclic, strict reglementat, de larg impact politic.

Datorită faptului că procesul bugetar este un proces de lungă durată, parcurge câteva

etape consecutive, care se referă la:

- Elaborarea proiectului de buget şi aprobarea bugetului local

- Execuţia bugetului local

- Încheierea execuţiei bugetului local

- Controlul execuţiei bugetului local

- Aprobarea execuţiei bugetului local

7


CAP. III Studiu de caz privind analiza veniturilor la primaria orasului HUEDIN

3.1. Reglementări privind veniturile bugetelor locale

Veniturile bugetare, în cadrul oricărui mecanism bugetar şi implicit în cadrul

bugetului local, îşi păstrează însemnătatea de “resurse financiare” necesare pentru

efectuarea sau acoperirea cheltuielilor acestor bugete.

Teoretic, considerăm că veniturile bugetare sunt mijloacele necesare formării

fondurilor băneşti din care se efectuează cheltuieli bugetare.

În prezent, în condiţiile în care statul nostru a aderat la Carta europeană de

autonomie locală, pentru reglementarea juridică, şi pentru stabilirea veniturilor

bugetelor locale au însemnătate orientativă, chiar oficială, concepţiile referitoare la

resursele colectivităţilor locale cuprinse în această Cartă şi reluate fidel în Carta

europeană “exerciţiul autonom al puterii locale”.

Aceste “Carte europene”, şi în mod expres articolul intitulat “Resursele

financiare ale colectivităţilor locale”, relevă următoarele principii referitoare la

veniturile bugetelor locale:

- dreptul colectivităţilor locale la resursele proprii suficiente, de care să poată

dispune liber, în exercitarea atribuţiilor lor, suficienţa fiind considerată ca

proporţionalitate faţă de atribuţiile legale, şi într-o evoluţie reală cu preţurile sau

costurile din economia naţională;

- cel puţin o parte din resursele financiare ale colectivităţilor locale să poată

proveni din redevenţe şi impozite locale, ale căror procente să fie stabilite de ele, în

limitele admise de lege;

- consultarea colectivităţilor locale asupra procedurilor de redistribuire a unor

resurse; redistribuiri care să protejeze colectivităţile locale mai slabe din punct de

vedere financiar, promovând o ajustare financiară care să corecteze efectul inegalităţii

surselor potenţiale de finanţare, fără a reduce libertatea de opţiune legală a

colectivităţii (cf. art. 9 punctele 1-6 din Carta europeană de autonomie locală).

8


Concepţiile de mai sus sunt cuprinse în Cartele europene privind autonomia

locală şi exerciţiul autonom al puterii locale se regăsesc mai mult sau mai puţin în

actele normative privind veniturile bugetelor locale ce au fost adoptate şi aplicate în

ultimii ani în statul nostru, îndeosebi după apariţia Legilor Finanţelor Publice.

3.2. Veniturile administraţiei publice locale

Administraţia locală obţine sursele de finanţare din impozite şi taxe pe care

populaţia şi agenţii economici trebuie să le plătească şi din alte venituri cum ar fi :

venituri din concesiuni şi închirieri, venituri din capital, venituri cu destinaţie

specială.

Prezentarea veniturilor

Veniturile proprii se definesc ca fiind :

- curente (fiscale şi nefiscale);

- din capital;

- cu destinaţie specială.

Veniturile curente fiscale din impozite şi taxe locale au suferit, sub aspectul

modului de fundamentare, următoarele schimbări:

- taxele şi impozitele locale au fost actualizate în funcţie de inflaţia ultimilor ani;

- se permite autorităţilor locale să actualizeze permanent, în raport cu inflaţia

anuală, impozitele şi taxele în sumă fixă. Această actualizare se realizează pe

baza ultimilor 12 indici lunari ai inflaţiei cunoscuţi.

- Se permite realizarea politicii fiscale pe plan local prin posibilitatea pe care o

au autorităţile locale de a stabili unele impozite locale între anumite limite şi

de a creşte impozitele şi taxele locale cu 20 % faţă de prevederile legii.

Veniturile cu o pondere foarte mare, trebuie monitorizate permanent, iar

fundamentarea lor este deosebit de importantă, acestea sunt:

- impozitul pe clădiri de la persoane fizice;

- impozitul pe terenuri de la persoane fizice;

- taxe mijloace transport de la persoane fizice;

- taxe mijloace transport de la persoane juridice;

- taxa de autorizare pentru construcţii;

9


- vărsăminte de la instituţiile publice ;

- impozitul pe profit al regiilor autonome de interes local şi al Societăţilor

comerciale înfiinţate de Consiliul local;

- vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de interes local;

- venituri din închiriere şi concesiuni.

Pentru unele venituri proprii curente nu se poate face o politică fiscală proprie

autorităţii locale, stabilirea lor bazându-se în general pe rezultatele anilor precedenţi

(impozitul pe venit, vărsămintele unor instituţii publice, impozitul pe profit şi

vărsămintele din profitul net al regiilor locale, etc.)

3.4. Analiza structurală şi dinamică a veniturilor bugetului local al oraşului

Huedin

Pentru analiza veniturilor bugetului oraşului Huedin vom porni de la situaţia

de ansamblu a veniturilor în perioada 2009-2012, iar apoi vom efectua o analiză a

structurii veniturilor bugetului local, a componentelor, a dinamicii acestora, a cauzelor

care au determinat evoluţia respectivă.

3.4.1. Analiza structurală şi dinamică a veniturilor totale a bugetului local

al oraşului Huedin

Evoluţia veniturilor totale ale bugetului local al oraşului Huedin este redată în

tabelul nr. 3.4.1.

Tabelul nr. 3.4.1

Evoluţia veniturilor totale ale bugetului oraşului Huedin şi a ratei inflaţiei în perioada 2008-2012.

Indicatorul2008 2009 2010 2011 2012

Venituri totale

533,3 712 1077,5 2918,9 3744,1

Rata inflaţiei

40,6% 54,8% 40,7% 30,3% 17,8%

Valorile nominale, ale veniturilor bugetare au o evoluţie crescătoare de la an la

an, de la 533,3 mii lei, în anul 2008 la 3744,1 mii lei în anul 2012. Creşterea

veniturilor este determinată în mare parte de evoluţia inflaţiei şi de cotele defalcate

10

Mii lei

Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Managementdin TVA destinate finanţării cheltuielilor de personal din învăţământ şi agricultură.

Acest fapt este evident dacă ne uităm la valorile reale ale veniturilor din această

perioadă. Pentru evidenţierea variaţiei de la un an la altul a veniturilor totale, am

considerat necesară reprezentarea grafică a ritmurilor de creştere ale acestor

venituri.În tabelul nr.3.4.2. sunt reprezentate aceste ritmuri.

Tabel nr. 3.4.2.

Ritmuri de creştere a veniturilor totale

Ritm de creştere

Anii(%)

2008 2009 2010 2011 2012Ritm faţă de

20080 33,51 102,04 447,33 602,07

Ritm faţă de anul

precedent0 32,5 50,91 170,89 28,27

Figura nr. 3.4.2. Ritmurile de creştere a veniturilor raportat la anul 2008

În figura nr.3.4.2 s-a reprezentat ritmul de creştere a veniturilor totale raportat la anul

de referinţă 2008, iar în figura nr. 3.4.3. s-a reprezentat ritmul de creştere a acestor

venituri cu raportarea faţă de anul precedent.Din figura nr. 3.4.2. reiese clar că ritmul

de creştere a veniturilor, raportat la anul de referinţă 2008, a prezentat o creştere

constantă de la un an la altul.Din figura nr. 3.4.3. se poate observa că Figura nr. 3.4.2.

Ritmurile de creştere a veniturilor raportat la anul 2008

ritmurile de creştere a veniturilor raportate la anii precedenţi au prezentat

fluctuaţii, astfel în primul an (2009) de la preluarea de la Administraţia Finanţelor de

stat la administraţia locală a avut loc o creştere de 33,5% faţă de anul 2008.

11


3.4.2. Analiza structurală şi dinamică a veniturilor proprii a bugetului local al oraşului Huedin

Pentru a face analiza veniturilor cu o pondere semnificativă reprezentăm în tabelul nr. 3.4.3. cele mai importante venituri. Tabelul nr. 3.4.3.

Veniturile cu pondere semnificativă

Indicatorul

2008 2009 2010 2011 2012

Veniturile totale 712 1077,5 2918,9 3744,1 4733,2Venituri proprii 295,3 376,7 410,1 628,7 1190,6Venituri curente 274,9 280,2 403,9 626,02 973,3Veniturile fiscale 218,2 220,4 330,8 511,6 833,4Veniturile nefiscale 30,2 38,6 73,2 114,3 139,8Imp. şi tx. de la popul. 47,6 66,3 118,3 246,4 340,3

Prelevări din bugetul de stat

Cote imp. venit 419,6 649,5 1091,01 1070,8 1308,5

Cote din TVA - - 1177,3 1442,5 1730,9

Figura nr. 3.4.3. Evoluţia veniturilor proprii

După cum se poate observa veniturile proprii prezintă o evoluţie crescătoare în

decursul anilor, atingând un maxim în anul 2012,.Acest salt a veniturilor proprii din

anul 2008 se datorează faptului că în acest an clasificaţia bugetară a suferit anumite

12

Universitatea Tehnică din Cluj NapocaCentrul Universitar Nord Baia MareFacultatea de ŞtiinţeSpecializarea : Managementmodificări şi anume în cadrul veniturilor proprii s-au cuprins şi sumele defalcate din

TVA, sume care în restul anilor nu a fost cuprins la veniturile proprii.

.

3.4.3. Analiza structurală şi dinamică a impozitelor şi taxelor de la populaţie,

sursă a bugetului local a oraşului Huedin

Impozitele şi taxele de la populaţie au ca şi componente principale, impozitul

pe clădiri şi terenuri, taxe pe mijloacele de transport proprietate a persoanelor fizice.

Din 1 ianuarie 2010, impozitul pe venitul meseriaşilor şi liber - profesioniştilor, mai

alimentează bugetul local doar cu sumele restante la 31.12.2009, de asemenea şi

impozitul pe veniturile persoanelor nesalariate aflate în evidenţa Administraţiei

Financiare Huedin.

Impozite şi taxe de la populaţie2009 2010 2011 2012

Impozitul pe venitul liber - profesioniştilor

13, 18 3, 97 3, 72 0, 32

Impozitul pe clădiri – persoane fizice 51, 40 60, 57 58, 65 58, 69Taxa asupra mijloacelor de transport – persoane fizice

9, 60 11, 28 10, 78 12, 05

Impozit pe terenuri persoane fizice 8, 46 12, 56 16, 53 17, 52Impozit pe venitul persoane nesalariale 11, 14 1, 11 0 0Impozit pe venitul din închirieri 2, 89 0, 37 0, 22 0, 07Alte impozite şi taxe de la populaţie 3, 33 10, 14 10, 01 11, 35TOTAL 100% 100% 100% 100%

Din tabelul nr. 3.4.6. şi figura 3.4.6. se observă că ponderea mare în cadrul

impozitelor şi taxelor de la populaţie o deţine impozitul pe clădiri de la persoane

fizice, pondere care variază între 50,4 % şi 60,57%. Valoarea maximă se atinge în

anul 2000.Ponderea impozitului pe teren prezintă o evoluţie crescătoare până în anul

2003, când prezintă un maxim de 22,75% şi apoi urmează o descreştere până în anul

2006.În cazul taxei asupra mijloacelor de transport putem afirma că ponderea acestui

venit prezintă o evoluţie constantă, iar în anul 2005 atinge un maxim de 14,40%.La

capitolul alte impozite şi taxe se poate observa o creştere treptată a ponderii cu un

maxim în anul 2006 de 18,11%.

Tabelul nr. 3.4.4. Structura impozitelor şi taxelor de la populaţie şi ponderea acestora

13


Figura nr. 3.4.4. Structura impozitelor şi taxelor de la populaţie

În perioada 2009 - 2012, impozitele şi taxele de la populaţie au crescut de la

un an la altul datorită următorilor factori :

- Impozitele şi taxele de la populaţie au crescut pe seama actualizării la

inflaţie în anul 2009, potrivit Legii nr. 105/26.noi.1998, care actualiza impozitele şi

taxele reglementate prin Legea nr. 27/1994 începând cu 01.ian.2010, prin aplicarea

cotei de 200,5 % asupra bazei de impunere existente în evidenţa organelor fiscale, şi a

unui grad de colectare ridicat, fapt ce rezultă din contul de debite încasări. Gradul

ridicat de colectare se datorează în principal faptului că până în luna iunie 1999,

execuţia de casă a veniturile proprii ale bugetului local a fost realizată de

Circumscripţia Financiară Huedin.

3.4.5. Gradul de autonomie financiară în executarea bugetului local al oraşului

Huedin

Autonomia financiară a bugetului local se exprimă prin ponderea veniturilor

proprii, a sumelor defalcate din impozitul pe salariu, precum şi a cotelor defalcate din

impozitul pe venit în totalul veniturilor din perioada analizată.În tabelul nr. 3.4.7. şi

figura nr. 3.4.8. se prezintă ponderea veniturilor proprii, a cotelor din impozitul pe

venit şi a cotelor din TVA raportate la venitul total.

14


Tabelul nr. 3.4.5.Ponderea veniturilor proprii şi a prelevărilor din bugetul de stat în totalul veniturilor bugetului

local

Indicatori

Anii

Suma

Total venituri

Venituri proprii

Prelevări din bugetul de stat

PondereaCote din imp.

venitCote din TVA

2009Mii lei 712 295,3 419,6 0

% 100 41,49 58,9 0

2010Mii lei 1077,5 376,7 649,5 0

% 100 34,21 60,27 0

2011Mii lei 2918,9 410,1 1091,01 1177,3

% 100 14,11 37,37 40,33

2012Mii lei 3744,1 628,7 1070,8 1442,5

% 100 16,79 28,6 38,52

Figura nr. 3.4.5. Evoluţia autonomiei financiare

În perioada 2009 - 2012, autonomia financiară a fluctuat de la 41,49% în anul

2009 la 14,11% în anul 2011, ca apoi să crească din nou până la 16,79% în anul 2012.

Cele mai importante cauze a scăderii autonomiei financiare au fost:

- Actualizarea impozitelor directe nu a fost la nivelul inflaţiei;

- Falimentul şi lichidarea judiciară a unităţilor economice cu pondere, din

oraşul Huedin şi-a pus puternic amprenta asupra veniturilor bugetului local.

În general administraţia locală îşi raportează încasările la nivelul programat şi

nu la debite. Acest lucru este înşelător pentru că nu relevă aspecte importante ca:

- Capacitatea de a se colecta impozitele şi taxele locale;

15


- Capacitatea populaţiei şi agenţilor economici de a plăti impozitele stabilite;

- Rezervele de care dispune administraţia locală.

CAP. IV CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Din analiza efectuată asupra bugetului oraşului Huedin, se poate observa că

principala problemă actuală a domeniului bugetar este întărirea autonomiei

funcţionale şi financiare a unităţii administrativ-teritoriale Huedin şi respectiv a

bugetului acestuia. Autonomia funcţională bazată pe o reală autonomie financiară,

presupune finanţarea acţiunilor numai pe seama veniturilor proprii.

Cu toate că au fost elaborate legi necesare funcţionării sistemului bugetar pe

principiul autonomiei locale, în Huedin nu putem vorbi totuşi despre existenţa unei

autonomii locale reale deoarece veniturile proprii ale bugetelor locale nu sunt în

măsură să acopere cheltuielile. Astfel, veniturile proprii ale oraşului Huedin nu au

depăşit în nici unul din anii perioadei analizate 40% din cheltuielile bugetului local,

excepţie face doar anul 2009 (41,49% din cheltuieli), când au avut loc majorări

considerabile a impozitelor şi taxelor locale (impozitul pe clădiri a fost majorat de

circa 20 de ori, alte impozite şi taxe de circa 10 ori, taxa asupra mijloacelor de

transport de 4-6 ori).

Făcând o analiză a veniturilor proprii ale bugetului local al oraşului Huedin,

observăm că marea majoritate sunt venituri curente, iar în cadrul acestora, după cum

era de aşteptat, cea mai mare parte a veniturilor fiscale ar duce la nerealizarea

veniturilor proprii. Cum ponderea cea mai mare în cadrul veniturilor fiscale o au, aşa

cum am arătat anterior, impozitele directe, impozitele ce se adaptează mai greu

modificărilor din economie, veniturile proprii sunt afectate de creşterea inflaţiei,

fenomen ce caracterizează economia românească.

Orice comunitate locală confruntată cu apariţia a numeroase cheltuieli legate de

asigurarea bunăstării propriilor cetăţeni este pusă în situaţia de a-şi analiza politica de

venituri pe care o duce, astfel încât impozitele locale (care constituie sursa principală)

să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:

să genereze un venit semnificativ;

16


să fie social acceptabile;

să fie concepute astfel încât costurile totale de colectare să fie cât mai scăzute;

să respecte principiul echităţii;

să nu distorsioneze activitatea economică;

să respecte principiile aplicabile economiei private şi anume beneficiile să

acopere costurile;

să fie corelate cu capacitatea de plată a contribuabilului.

În acest scop autorităţile locale trebuie să culeagă periodic informaţii privind

veniturile şi utilizarea lor, veniturile obţinute de alte administraţii locale, să

stabilească un program specializat şi agresiv de recuperare a sumelor datorate şi să

efectueze o analiză atentă a taxelor şi tarifelor pentru a determina gradul în care

costurile totale ale fiecărui serviciu sunt acoperite din venituri.

17


BIBLIOGRAFIE

1. www.primariahuedin.ro

2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Buget

3. Conturile de executie bugetara a primariei orasului Huedin

4. Legea Finantelor Publice nr.72 din 12 iulie 1996

5. Cucosel Constantin, Finante Publice, Editura Risoprint, Cluj Napoca 2004.

18

Documents

Finante -Analiza Bugetului Local Huedin