of 34 /34
PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ARIILOR NATURALE ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENE Dr. LAZĂR TEOFIL REZUMAT Protecţia mediului înconjurător, în general, şi ocrotirea monumentelor naturii, în special, au devenit obiective importante ale lumii contemporane. Dezvoltarea economică şi socială, impulsionată de ,,explozia” tehnico-ştiinţifică actuală, pune umanitatea în faţa unor probleme noi, necunoscute şi uneori nebănuite cu câteva decenii în urmă, de a căror rezolvare depind progresul şi aspiraţiile ei spre mai bine. Consider că printre aspectele spinoase cu care se confruntă omenirea zilelor noastre este şi acela a integrării ei în mediul înconjurător, în condiţiile în care, în ofensiva neîntreruptă de cucerire a resurselor naturii, omul riscă adeseori de a se îndepărta de ea. Modul de utilizare defectuos şi proasta distribuire a resurselor constituie un aspect important al ,,crizei mediului înconjurător”. Ţările au obligaţia să subscrie la conceptul ,,Pământul – nava spaţială”. Pe alocuri, în ultimele secole, în goana după profituri maxime de moment sau din lipsă de înţelegere pentru însemnătatea florei şi faunei, omul a distrus numeroase specii. Se aprecia (Strasbourg, 1974) că aproape 20.000 specii de plante şi animale sunt ameninţate cu dispariţia, dacă nu se vor lua cele mai corespunzătoare măsuri pentru protecţia lor, mai cu seamă a speciilor rare din flora şi fauna globului. Este mai evident decât oricând că prosperitatea materială şi spirituală a popoarelor depinde mult şi de modul în care sunt păstrate resursele biologice, cum sunt ele protejate şi utilizate. Dezvoltarea societăţii umane contemporane pentru atingerea obiectivului ameliorării permanente a condiţiilor de viaţă ale omului devine durabilă şi eficientă şi prin conservarea resurselor naturale ale Terrei. Pământul este, până în prezent, singura planetă cunoscută din Univers care poate întreţine viaţa şi de aceea este necesar să se ia măsuri adecvate în vederea opririi procesului de dispariţie a speciilor şi de degradare a ecosistemelor printr-un consum excesiv şi prin utilizarea neraţională a resurselor naturale. Motivaţia alegerii acestei teme de cercetare are la bază mai multe considerente dintre care menţionez: – necesitatea evidenţierii resurselor naturale şi de agrement şi a problemelor economice, sociale şi juridice pe care acestea le ridică; – sublinierea importanţei ariilor naturale, a florei şi faunei sălbatice pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii; – analiza cauzelor care au generat şi continuă să genereze alterări, distrugeri şi dispariţii de floră şi faună sălbatică; – sesizarea „momentului critic” al impactului antropic în perturbarea vieţii sălbatice, al reducerii drastice a mediului natural cu toate consecinţele care decurg din acesta; – aprofundarea formelor, metodelor şi instrumentelor educative şi formative pentru ca societatea să conştientizeze necesitatea imperioasă de a salva speciile periclitate, endemice şi cele pe cale de dispariţie; – impasibilitatea unor decidenţi/actori în stabilirea şi adoptarea politicilor de mediu cu scopul de a diminua efectele activităţilor economice asupra florei şi faunei sălbatice; 1

protecţia şi conservarea ariilor naturale în românia şi în cadrul

Embed Size (px)

Text of protecţia şi conservarea ariilor naturale în românia şi în cadrul

  • PROTECIA I CONSERVAREA ARIILOR NATURALE

    N ROMNIA I N CADRUL UNIUNII EUROPENE

    Dr. LAZR TEOFIL

    REZUMAT

    Protecia mediului nconjurtor, n general, i ocrotirea monumentelor naturii, n special, au devenit obiective importante ale lumii contemporane. Dezvoltarea economic i social, impulsionat de ,,explozia tehnico-tiinific actual, pune umanitatea n faa unor probleme noi, necunoscute i uneori nebnuite cu cteva decenii n urm, de a cror rezolvare depind progresul i aspiraiile ei spre mai bine.

    Consider c printre aspectele spinoase cu care se confrunt omenirea zilelor noastre este i acela a integrrii ei n mediul nconjurtor, n condiiile n care, n ofensiva nentrerupt de cucerire a resurselor naturii, omul risc adeseori de a se ndeprta de ea. Modul de utilizare defectuos i proasta distribuire a resurselor constituie un aspect important al ,,crizei mediului nconjurtor. rile au obligaia s subscrie la conceptul ,,Pmntul nava spaial.

    Pe alocuri, n ultimele secole, n goana dup profituri maxime de moment sau din lips de nelegere pentru nsemntatea florei i faunei, omul a distrus numeroase specii. Se aprecia (Strasbourg, 1974) c aproape 20.000 specii de plante i animale sunt ameninate cu dispariia, dac nu se vor lua cele mai corespunztoare msuri pentru protecia lor, mai cu seam a speciilor rare din flora i fauna globului.

    Este mai evident dect oricnd c prosperitatea material i spiritual a popoarelor depinde mult i de modul n care sunt pstrate resursele biologice, cum sunt ele protejate i utilizate. Dezvoltarea societii umane contemporane pentru atingerea obiectivului ameliorrii permanente a condiiilor de via ale omului devine durabil i eficient i prin conservarea resurselor naturale ale Terrei. Pmntul este, pn n prezent, singura planet cunoscut din Univers care poate ntreine viaa i de aceea este necesar s se ia msuri adecvate n vederea opririi procesului de dispariie a speciilor i de degradare a ecosistemelor printr-un consum excesiv i prin utilizarea neraional a resurselor naturale.

    Motivaia alegerii acestei teme de cercetare are la baz mai multe considerente dintre care

    menionez: necesitatea evidenierii resurselor naturale i de agrement i a problemelor economice,

    sociale i juridice pe care acestea le ridic; sublinierea importanei ariilor naturale, a florei i faunei slbatice pentru mbuntirea

    calitii vieii; analiza cauzelor care au generat i continu s genereze alterri, distrugeri i dispariii de

    flor i faun slbatic; sesizarea momentului critic al impactului antropic n perturbarea vieii slbatice, al

    reducerii drastice a mediului natural cu toate consecinele care decurg din acesta; aprofundarea formelor, metodelor i instrumentelor educative i formative pentru ca

    societatea s contientizeze necesitatea imperioas de a salva speciile periclitate, endemice i cele pe cale de dispariie;

    impasibilitatea unor decideni/actori n stabilirea i adoptarea politicilor de mediu cu scopul de a diminua efectele activitilor economice asupra florei i faunei slbatice;

    1

  • inconsecvena legislativ manifestat uneori n reglementarea regimului juridic al ariilor naturale protejate, al florei i faunei slbatice;

    oferirea unor soluii i propuneri pentru eficientizarea activitii de prevenire i combatere a ilegalitilor svrite n acest domeniu;

    aprofundarea unor aspecte privind rspunderea juridic .a. Ca metode tiinifice aplicate n elaborarea lucrrii am considerat ca fiind necesare

    urmtoarele: analiza, descompunerea, clasificarea, compararea i sinteza. Astfel, metoda analizei este aplicat cel puin sub urmtoarele laturi: analiza istorico-metodologic a normelor juridice aplicabile proteciei naturii i a

    raportului om-mediu; analiza logico-formal a normelor juridice n vigoare, ct i a corelaiei acestora cu cele

    derivate din conveniile internaionale, pe problematica proteciei ariilor naturale, conservarea florei i faunei slbatice;

    raportul ntre dezvoltarea durabil i conservarea valorilor eseniale ale patrimoniului natural;

    raportul ntre creterea economic (goana slbatic dup profit) i reducerea simitoare a capacitii de suport a ariilor naturale protejate;

    suma factorilor negativi de natur uman, economic i politic cu implicaii devastatoare n distrugerea echilibrului ecologic;

    raportul cost/eficien economic i social a msurilor legislative, administrative i de alt natur aplicate n cadrul societilor productive cu scopul reducerii polurii.

    Metoda descompunerii a facilitat cunoaterea elementelor intrinseci ale ariilor naturale, factorii eseniali ce au influene att pozitive, ct i negative n protecia i conservarea acestora. De asemenea, s-au putut evidenia trsturile i caracteristicile fiecrei arii naturale protejate, cunoaterea acestora i complinirea lor cu msuri de intervenie, paz i constrngere.

    Clasificarea are un rol deosebit pentru determinarea fiecrei forme de manifestare a ariilor naturale protejate. Criteriile de clasificare au n vedere factorii de mediu, componentele patrimoniului natural i nu n ultimul rnd posibilitile materiale i financiare ale societii, utilizabile n amplul proces de protecie a naturii.

    Fiecare stat membru al Uniunii Europene a luat diferite msuri i a ntreprins anumite aciuni n scopul protejrii i conservrii ariilor naturale. Prin compararea acestora s-au putut valorifica acele norme juridice aplicabile i n sistemului naional al ariilor naturale protejate.

    Sinteza integratoare a acestor alegaii a dus la concluzii pertinente, n abordarea pe viitor a conceptului de protecie i conservare a habitatelor, speciilor slbatice i a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural.

    n capitolul I, intitulat Ocrotirea naturii preocupare major a lumii contemporane, am

    analizat conceptul de ocrotire a naturii, sub aspect ecologic, economic i juridic, artnd c obiectivul principal al acesteia l constituie pstrarea i conservarea ecosistemelor naturale specifice unor anumite regiuni, n vederea asigurrii echilibrului ecologic local. n acest cadru am inclus problemele legate de crearea rezervaiilor naturale i de parcuri naionale, unde peisajul, flora i fauna trebuie s fie protejate.

    Ocrotirea naturii nu poate fi realizat ns, n toat plenitudinea sa, dect printr-o aciune de stat, cruia i st n putin punerea sub scutul legii nu numai a anumitor rezervaii i parcuri naionale de interes tiinific general, ci i a tuturor elementelor mediului nconjurtor n accepiunea sa modern.

    n continuare am trecut n revist n mod critic iniiativele de ocrotire a naturii de-a lungul timpului, considernd c acestea au plecat de la necesitatea de a salva unele specii de plante i animale rare, sau pe cale de dispariie, idee care s-a extins asupra unor zone de importan naional, declarate parcuri sau rezervaii. Cu timpul, s-au preconizat idei noi n ocrotirea naturii, ca ,,peisaj ocrotit, ,,teritoriu ferit de construcii, amenajri etc.

    2

  • Avnd n vedere interaciunea dintre om i natur am relevat faptul c aceasta a existat cu mult nainte de apariia statului i dreptului, i este uor de presupus c primele norme de conduit social s-au referit la protecia focului, la aprarea colectiv mpotriva fenomenelor naturale distructive, la exercitarea vnatului i pescuitului, la aprarea mpotriva animalelor slbatice, la cultivarea pmntului .a. astfel c nsui dreptul s-a nscut ca o necesitate privind raporturile omului cu mediul.

    Am argumentat c relaia dintre om i natur trebuie privit ntr-un sens foarte general, pentru c are corespondent doar n filozofie, teorie politic, sociologie, dar nu i n drept. n drept, relaia om-natur este, de fapt, o relaie social, interuman, care, reglementat, devine raport juridic i care are drept coninut drepturi i obligaii cu privire la mediul nconjurtor i protecia sa. Exemplele aduse n susinerea acestei relaii dintre om i natur au avut ca debut raportul din 1972 al Clubului de la Roma intitulat Limitele creterii (Raportul Meadows) continuat cu o multitudine de alte documente cu caracter tiinific pe plan naional i internaional.

    n coninutul raportului juridic legat de mediul nconjurtor i protecia sa sunt incluse multe drepturi i obligaii, unele fiind examinate de diferite ramuri de drept, cu precdere de dreptul mediului.

    Existena unui anumit drept al proteciei mediului, face ca prin nclcarea acestuia (i nu numai) s se lezeze integritatea naturii. Astfel, lipsa proteciei mediului nconjurtor este determinat i de nerespectarea echilibrului n raporturile juridice dintre oameni referitoare la mediul nconjurtor, deci nerespectarea drepturilor unor participani la aceste raporturi. O astfel de nerespectare produce efecte de bumerang, n sensul c, prin aceasta se aduc atingeri mediului nconjurtor i echilibrului ecologic, atingeri care afecteaz toi oamenii, inclusiv pe cei care au nclcat drepturile celorlali. Asemenea relaii se nasc n legtur cu protecia i folosirea factorilor de mediu (aerul, apele, solul i subsolul, pdurile i orice vegetaie terestr i acvatic, fauna terestr i acvatic, rezervaiile i monumentele naturii i aezrile omeneti).

    Am artat c relaia dintre dreptul la un mediu sntos i protecia mediului nconjurtor se fundamenteaz pe relaia om-natur, privit ntr-un sens foarte general, ca o legtur ntre cele dou pri ale aceluiai sistem, care este biosfera.

    n acest context, raportul societate-natur dobndete astzi, din ce n ce mai evident, un caracter fundamental, de al crui echilibru depinde, n mod esenial, existena celor dou elemente componente (societate-natur) i meninerea lor n limite care s nu schimbe entitatea lor calitativ i s nu determine mutaii substaniale ale trsturilor definitorii, ci dimpotriv, s realizeze o unitate tot mai deplin pe baza esenei primordiale comune.

    Normele juridice aplicabile relaiei om-natur le-am ierarhizat ncepnd cu Constituia Romniei, republicat, i continund cu celelalte acte normative din domeniu.

    Definind raportul juridic de protecie a naturii susinem c acesta const n relaia social care ia natere n legtur cu protecia i conservarea naturii i a biodiversitii; coninutul acestui raport juridic este dat de drepturile i obligaiile ce aparin subiectelor de drept i c, de regul, obiectul acestui raport juridic este prestabilit de lege.

    Pentru a realiza un tablou sugestiv al evoluiei ocrotirii naturii n continuare am analizat etapele ocrotirii naturii n Romnia i pe plan internaional din punct de vedere tiinific, social, economic, politic i al legislaiei specifice. Am artat eforturile fcute de-a lungul timpului pentru ca i n Romnia s avem un sistem normativ nchegat al proteciei mediului.

    Pentru implementarea cadrului strategic al proteciei naturii am avansat unele propuneri, cum ar fi:

    dezvoltarea cadrului juridic i consolidarea capacitilor instituionale pentru conservarea diversitii biologice i utilizarea durabil a componentelor sale;

    conservarea in-situ i ex-situ a speciilor ameninate, endemice i/sau rare, precum i a celor cu valoare economic ridicat;

    protecia, conservarea i refacerea diversitii biologice terestre i acvatice, existente n afara ariilor protejate prin: reducerea i eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de via, supraexploatarea resurselor naturale, planificarea, amenajarea i utilizarea necorespunztoare a teritoriului i prin reconstrucia ecosistemelor i habitatelor deteriorate;

    3

  • protecia, conservarea i refacerea diversitii biologice specifice agrosistemelor prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile.

    Capitolul II, Sistemul naional de arii naturale protejate, cuprinde analiza noiunilor de

    capital natural i cea de patrimoniu natural n final adoptnd n teza de doctorat, utilizarea celei din urm, deoarece i actele normative din domeniu sunt pe aceeai direcie. n ceea ce privete structura ecologic a capitalului natural, am artat c actuala configuraie (compoziie, ponderea categoriilor de ecosisteme, distribuia spaial) deine nc 53% din ecosistemele naturale i seminaturale care i menin n bun parte caracterul multifuncional i genereaz pe cont propriu o gam larg de resurse i servicii pentru susinerea i alimentarea populaiei i activitilor economice. n susinerea acestor idei am venit cu exemple pertinente, cum ar fi:

    o gam de 150 tipuri de ecosisteme forestiere, difereniate n funcie de specia sau grupul de specii dominante de arbori din componena covorului vegetal, tipul i cantitatea de humus n sol, regimul hidric i ionic al solului etc.;

    227 tipuri de pdure n care au fost descrise 42 tipuri de strat ierbos subarbustiv; 364 tipuri de staiuni; o gam larg de ecosisteme terestre cu vegetaie ierboas (puni alpine, puni i fnee

    din zonele de deal i munte, puni de step, puni i fnee de lunc); o mare varietate de ecosisteme acvatice din care 3.480 ruri (62% permanente); 246 lacuri

    alpine, lacuri de baraj, lacuri i bli n zona de cmpie, lunci inundabile, Delta Dunrii; 129 corpuri de ap subteran i acvatoriul de pe platoul continental al Mrii Negre.

    n privina biodiversitii, am remarcat c Romnia are un patrimoniu valoros, cu numeroase specii de plante i animale, unele endemice, care sunt extinse sau rare n alte pri ale Europei. Dei vegetaia natural deine o pondere redus n zonele de cmpie, podiuri i dealuri joase, exist nc suprafee nsemnate n care intervenia omului a fost minim (regiunile de munte i dealuri nalte, Delta Dunrii, sistemele lagunare i luncile unor ruri).

    Corelaia patrimoniu natural-capital natural s-a reflectat n lucrare sub aspectul analizei celor dou concepte. Bogiile naturale trebuiau cumva aprate i transmise generaiilor viitoare, lucru care s-a realizat prin instituirea regimului juridic al ariilor naturale protejate. Scopul urmrit de actul normativ n cauz este garantarea conservrii i utilizrii durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major i component fundamental a strategiei naionale pentru dezvoltare durabil. Ideea central a scopului Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, cu modificrile i completrile ulterioare este reprezentat de patrimoniul natural.

    n coninutul acestei ultime noiuni regsim att capacitatea economic a capitalului natural, ct i obligaia ce ne revine n a-l cunoate i a-l conserva.

    Pe plan regional, Consiliul Europei utilizeaz conceptul de patrimoniu cultural i natural ce constituie un element de identitate i de difereniere n contextul mondializrii. El este un instrument de descoperire i de comprehensibilitate mutual pentru comunitile culturale i o resurs de dezvoltare.

    Necesitatea constituirii ariilor naturale protejate constituie un punct de plecare n soluionarea problemelor proteciei patrimoniului natural, deoarece:

    ariile naturale protejate sunt exponente ale ecosistemelor naturale i seminaturale care pot fi evaluate i monitorizate, exprimnd ntr-o anumit msur starea acestora la un moment dat. Ecosistemele naturale i seminaturale reprezint principalele componente ale patrimoniului natural care asigur resursele i serviciile ce stau la baza dezvoltrii socio-economice;

    ariile naturale protejate sunt zone n care se dezvolt cunoaterea necesar pentru asigurarea tranziiei la un model de dezvoltare durabil;

    ariile naturale protejate sunt adevrate sli de clas n aer liber n care oamenii pot fi educai cu privire la rolul naturii i necesitatea conservrii naturii i a dezvoltrii durabile.

    4

  • n strns legtur cu constituirea ariilor naturale protejate am reliefat principiile care stau la baza reglementrilor specifice acestora, i anume:

    garantarea conservrii i utilizrii durabile a patrimoniului natural este un obiectiv de interes public major;

    conservarea i utilizarea durabil a patrimoniului natural este o component a strategiei naionale pentru dezvoltare durabil;

    instituirea regimului de arie natural protejat i de zon de protecie a bunurilor din patrimoniul natural este prioritar n raport cu orice alte obiective.

    Pe de alt parte am avut n vedere i scopul asigurrii dezvoltrii durabile. n acest sens, conservarea patrimoniului natural are la baz, ca elemente strategice, utilizarea durabil, meninerea i ameliorarea calitii mediului i reconstrucia zonelor deteriorate, participarea publicului i dezvoltarea colaborrii internaionale.

    n mod concret, am fcut referiri la toate categoriile de arii naturale protejate i de zone de protecie a bunurilor din patrimoniul natural.

    Fiecare categorie de arie natural protejat a fost analizat sub aspectul managementului i a punerii n practic a prevederilor legale. Cunoaterea cu exactitate a caracteristicilor fiecrei arii s-a putut face prin intermediul elementelor de coninut a zonelor interioare, care au facilitat studiul impactului activitilor antropice la adresa ariei naturale protejate. Am avut n atenie i conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural prin instituirea unor arii naturale de interes geomorfologic, sau zone de protecie corespunztoare ca ntindere, scopului de conservare a bunurilor naturale.

    Un accent deosebit n cuprinsul acestui capitol l-am pus pe cercetarea sistemului de control al aplicrii prevederilor legale din domeniul proteciei i conservrii ariilor naturale protejate, ncepnd cu autoritile publice pentru rotecia mediului, pn la cercetarea competenelor ce revin i altor autoriti n acest domeniu.

    Ca urmare a analizei tiinifice fcute n acest capitol am ajuns la anumite concluzii, dintre care amintim:

    Manifestarea unui proces activ de erodare a diversitii biologice; Fragmentarea habitatelor multor specii i ntreruperea conectivitii longitudinale (prin

    bararea cursurilor de ap) i laterale (prin ndiguirea zonelor inundabile), blocarea sau restrngerea drastic a rutelor de migraie a speciilor de peti i a accesului la locurile potrivite pentru reproducere i nmulire;

    Restrngerea sau eliminarea unor tipuri de habitate sau ecosisteme din zonele de tranziie (perdele forestiere, haturi, zone umede din structura marilor exploataii agricole sau a marilor sisteme lotice) cu efecte negative profunde asupra diversitii biologice i a funciilor de control al polurii difuze, eroziunii solului, scurgerilor de suprafa i evoluiei undei de viitur, controlului biologic al populaiilor de duntori pentru culturile agricole, nencrcrii rezervelor sau corpurilor subterane de ap;

    Modificarea ampl, uneori dincolo de pragul critic, a configuraiei structurale a bazinelor hidrografice i a cursurilor de ap, asociat cu reducerea foarte semnificativ a capacitii sistemelor acvatice de a absorbi presiunea factorilor antropici care opereaz la scara bazinului hidrografic i cu creterea vulnerabilitii lor i a sistemelor socio-economice care depind de acestea. Multe bazine hidrografice au fost torenializate;

    Simplificarea excesiv a structurii i capacitii multifuncionale ale formaiunilor ecologice dominate sau formate exclusiv din ecosisteme agricole intensive i creterea gradului lor de dependen energetic comercial;

    Destructurarea i reducerea capacitii bioproductive a componentelor capitalului natural din sectorul agricol;

    Totalitatea modificrilor structurale care s-au produs n timp ndelungat, n primul rnd ca urmare a diversificrii i creterii presiunii antropice, i care sunt reflectate n configuraia actual a structurii ecologice a capitalului natural al Romniei a condus, de asemenea, la diminuarea capacitii sale bioproductive i de susinere a cerinelor pentru resurse i servicii din partea

    5

  • sistemului socio-economic naional. A crescut astfel vulnerabilitatea teritoriului Romniei fa de hazardurile geomorfologice, hidrologice i climatice.

    Aceste concluzii atrag atenia asupra faptului c dezvoltarea economic a Romniei continu s urmeze o cale nesustenabil. Capacitatea de suport a capitalului natural este depit, iar decalajul tinde s se mreasc n msura n care o seam de programe sectoriale urmresc obiective contradictorii i pot intra n conflict cu preceptele dezvoltrii durabile, genernd efecte negative asupra structurii i capacitii de suport ale capitalului natural.

    Capitolul III, intitulat Administrarea reelei de arii naturale protejate i a altor bunuri din

    patrimoniul natural n Romnia, este consacrat studiului urmtoarelor probleme: instituirea regimului de arie natural protejat; autoriti cu responsabiliti de administrare a ariilor naturale protejate i a altor bunuri din

    patrimoniul natural; formele de administrare a ariilor naturale protejate:

    a) prin structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridic; b) persoane fizice i juridice care au calitatea de custode; c) serviciile regionale; d) Administraia Rezervaiei Delta Dunrii;

    administrarea pe baz de convenie; administrarea altor bunuri din patrimoniul natural. Am considerat c instituirea regimului de arie natural protejat constituie operaiunea

    juridic primordial n ceea ce privete protecia i conservarea ariilor naturale protejate. Analiza fcut a scos n relief anumite prioriti de care trebuie s se in seama la momentul instituirii ariei naturale protejate, i anume: asigurarea securitii naionale; asigurarea siguranei, sntii oamenilor i animalelor; prevenirea unor catastrofe naturale.

    O idee de baz n instituirea acestui regim l constituie faptul c regimul de protecie se stabilete indiferent de destinaia terenului i de deintor, iar respectarea acestuia este obligatorie n conformitate cu prevederile legale.

    M-am referit n continuare la documentaia necesar n vederea instituirii regimului de arie natural protejat de interes naional. Aceasta trebuie s cuprind:

    a) studiul de fundamentare tiinific; b) documentaia cadastral cu limitele ariei naturale protejate, cu evidenierea categoriilor de

    folosin a terenurilor; c) avizul Academiei Romne. Am menionat c ariile naturale protejate i coridoarele ecologice se evideniaz n mod

    obligatoriu de ctre Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar n planurile naionale, zonale i locale de amenajare a teritoriului i de urbanism, n planurile cadastrale i n crile funciare.

    Competenele n vederea instituirii regimului de arie natural protejat au fost partajate n funcie de actele normative prin intermediul crora sunt instituite, astfel: prin lege; prin hotrre a Guvernului; prin ordin al conductorului autoritii/instituiei publice competente; prin hotrri ale consiliilor judeene sau locale.

    Autoritile cu responsabiliti de administrare a ariilor naturale protejate i a altor bunuri din patrimoniul natural au fost analizate din punctul de vedere al competenelor.

    n ceea ce privete administrarea pe baz de convenie am dezvoltat ideile privind procedura de ncheiere a acestora cu diferii parteneri care sunt eligibili.

    Am scos n eviden c n situaiile n care n aceeai zon exist arii naturale protejate i alte bunuri ale patrimoniului natural, supuse unui regim special de protecie, administrarea lor se poate asigura de ctre un singur organ de administrare, n coordonarea direct a inspectoratului judeean de protecie a mediului.

    Administrarea altor bunuri din patrimoniul natural existente n diferite locaii se realizeaz de ctre deintorii acestora i am considerat necesar a face referiri n acest sens.

    6

  • Cu toate c n momentul de fa n cadrul Ministerul Mediului i Pdurilor a fost creat o direcie special pentru managementul ariilor naturale protejate i a fost n parte deblocat situaia creat prin nefuncionarea i ulterior desfiinarea Ageniei Naionale a Ariilor Protejate, considerm c problemele legate de capacitatea instituional privind managementul ariilor naturale protejate vor persista deoarece este imposibil ca o direcie de la nivel administrativ central s asigure o coordonare adecvat pentru managementul a 18% din teritoriul naional.

    Conservarea habitatelor naturale i a speciilor slbatice de flor i faun a fost

    analizat ntr-un capitol distinct (IV), avnd n vedere constituirea ariilor naturale protejate sub forma siturilor de importan comunitar; ariilor speciale de conservare; ariilor de protecie special avifaunistic i ariilor naturale protejate de interes naional.

    Pe lng elementele de coninut ale acestor arii, am relevat ameninrile la adresa ariilor naturale protejate. Este recunoscut c exist foarte puine sectoare de activitate care nu influeneaz ariile protejate ntr-un fel sau altul, dar cele mai puternice ameninri vin din practicarea agriculturii neecologice, a turismului, transportului i nu n ultimul rnd, a industriei.

    Astfel, am artat c agricultura nseamn att o folosire a terenului prin ea nsi, ct i exercitarea unei influene puternice asupra activitilor rurale. Ca activitate principal pe terenurile nvecinate, are o influen profund asupra ariilor protejate din toate categoriile. Mai mult dect orice alt sector, agricultura demonstreaz c ariile protejate trebuie nfiinate i administrate ca parte a politicilor generale de folosire a terenului i nu separat. Sunt terenuri agricole care au o valoare intrinsec de conservare pentru flor, faun i peisaj.

    Considerm c majoritatea practicilor agricole moderne s-au dovedit deosebit de nocive pentru natur i peisaje. Pentru creterea productivitii, au fost distruse numeroase habitate rare, n special prin drenarea zonelor umede i irigarea zonelor aride. Pe alocuri, practicile de tip industrial aproape au eradicat plantele i animalele slbatice.

    La rndul su, turismul, ca activitate economic, poate cauza pagube mari ariilor protejate, n special dac nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce i mari beneficii.

    Presiunile din partea turismului cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel nct ariile naturale frumoase devin din ce n ce mai mult locuri pentru turismul de lung durat, vizite de o zi i chiar sport.

    Avem certitudinea c, n cteva arii protejate exist pur i simplu att de muli vizitatori n anumite pri sau la anumite momente, nct natura i calitatea experienei vizitatorilor sufer. n altele, vizitatorii pot ptrunde n cele mai ndeprtate zone.

    Considerm c ar trebui s se revizuiasc i, dac este nevoie, s se mbunteasc legislaia referitoare la turism, i n special:

    a) s dea managerilor ariilor protejate dreptul de a controla dezvoltarea turismului; b) s se prevad evaluarea complet din punct de vedere ecologic a propunerilor care

    privesc ariile protejate; c) s se conlucreze cu industria turismului; d) pagubele ecologice create de turismul din trecut s fie reparate i s se adopte tehnici

    manageriale pentru a face viitoarea utilizare durabil. Dorim s se ncurajeze schemele de pionierat n turismul durabil, de exemplu prin: a) mprumuturi, subvenii sau taxe de concesiune pentru fermieri i comunitile locale

    pentru nfiinarea de mici ntreprinderi care s foloseasc ariile protejate ntr-un mod adecvat; b) proiecte administrative, pentru a arta abordarea inovatoare a turismului, adecvate

    economiilor locale; c) folosirea fondurilor europene i a celor naionale pentru turism, pentru a ncuraja

    turismul durabil n blocul rilor est-europene. n ceea ce privete transportul, n special cel rutier, acesta are un impact crescnd asupra

    ariilor protejate prin poluarea aerului, congestie, zgomot i intruziune vizual i prin nsi construirea drumurilor. nfiinarea unei reele de arii protejate de-a lungul Europei, cu coridoare, este mpiedicat de faptul c Europa este fragmentat de o reea i mai dens de drumuri.

    7

  • Drumurile noi i mbuntite amenin multe arii protejate; cteva proiecte de drumuri fac parte din drumurile europene strategice, sprijinite de finanri internaionale.

    Ct privete industria, am artat c exist cel puin patru sectoare care au impact deosebit asupra ariilor protejate:

    generarea energiei; industria manufacturier; industria extractiv; industria meteugreasc la scar mic. Industria genereaz poluare i am exemplificat anumite situaii mai deosebite, cum ar fi:

    rurile care izvorsc sau traverseaz zone miniere i care n mod natural au apele ncrcate cu metale grele i sruri minerale; polurile accidentale sunt relativ numeroase n special pe Dunre i n Marea Neagr din cauza deversrilor necontrolate ale navelor i/sau accidentelor navale; sursele de poluare difuz reprezentate n special de ngrmintele chimice utilizate n agricultur, pesticidele utilizate pentru combaterea duntorilor i aglomerrile umane din mediul rural i urban; iazurile de decantare n funciune care afecteaz terenurile nconjurtoare, n cazul ruperii digurilor de retenie, prin contaminarea cu metale grele, cu cianuri de la flotaie, cu alte elemente n exces; poluarea aerului cu substane care produc ploi acide (SO2, NOx, O3, CO2 etc.), cum este cazul combinatelor de ngrminte chimice, a termocentralelor etc., afecteaz calitatea aerului, mai ales n cazul metalurgiei neferoase.

    Am analizat n continuare regimul juridic al Rezervaiei Biosferei ,,Delta Dunrii nfiinat pe baza Programului internaional Omul i Biosfera, fcnd meniunea c valoarea patrimoniului natural al rezervaiei este recunoscut prin includerea acesteia n reeaua internaional a rezervaiilor biosferei, prin declararea ca zon umed de importan internaional, ca habitat pentru psrile acvatice (Convenia de la Ramsar, 1971) i prin includerea ei pe Lista patrimoniului natural mondial (UNESCO, 1991).

    Teritoriul rezervaiei este delimitat n trei categorii de zone: zone cu regim de protecie integral, zone-tampon i zone economice.

    n zonele economice, n baza anumitor documente emise de autoritile competente se pot desfura activiti economico-sociale tradiionale, turism, precum i alte activiti economice specifice zonei, n concordan cu normele de protecie i conservare a patrimoniului natural al Rezervaiei.

    Totodat am avut n vedere i protecia juridic a zonei montane i protecia spaiilor verzi din localiti.

    Consider c modalitile de dezvoltare i protecie a zonei montane prin punerea n valoare a resurselor, stabilizarea populaiei, creterea puterii economice la nivel local i naional, se pot realiza numai n condiiile pstrrii echilibrului ecologic i proteciei mediului natural.

    Sub aspectul proteciei spaiilor verzi din localiti se impune cu necesitate creterea rolului ONG-urilor care au preocupri n acest domeniu, sensibilizarea publicului n meninerea i dezvoltarea acestor spaii i nu n ultimul rnd mrirea cuantumului amenzilor n caz de deteriorare a zonelor verzi.

    Capitolul V Rspunderea juridic pentru nerespectarea normelor privind regimul ariilor

    naturale protejate. Cauzarea unui prejudiciu prin neexecutarea unei obligaii preexistente sau prin svrirea

    unei fapte (independent de un raport anterior) care genereaz, de asemenea, daune are drept consecin obligarea autorului la repararea prejudiciului, astfel nct nedreptatea care a fost creat s fie tears, iar consecinele negative s fie suportate de fpta.

    Aceast regul fundamental de comportare este cunoscut n drept sub denumirea de principiul rspunderii, iar totalitatea normelor prin care se reglementeaz aplicarea n practic a acestui principiu formeaz instituia rspunderii.

    Noiunea de rspundere juridic ntlnit n orice ramur a dreptului evoc ideea de sanciune sau reparaie; ea d expresia unui raport social sancionat juridicete, n baza cruia o

    8

  • persoan se afl ntr-o relaie de obligaie fa de alt persoan, datorndu-i acesteia din urm satisfacie sau repararea unui prejudiciu pe care i l-a cauzat.

    n enunul su general, noiunea de rspundere juridic este neleas ca o obligaie de a suporta consecinele nerespectrii normelor de conduit, subliniind c nu trebuie s se fac confuzie ntre rspunderea juridic i sanciunea juridic noiuni diferite i c definirea rspunderii juridice se poate face numai pornindu-se, deopotriv, de la faptul ilicit i sanciunea juridic, astfel c, aa cum s-a artat n literatura de specialitate, rspunderea juridic este complexul de drepturi i obligaii conexe, care potrivit legii se nate ca urmare a svririi unei fapte ilicite i care constituie cadrul de realizare a constrngerii de stat prin aplicarea sanciunilor juridice n scopul asigurrii stabilitii raporturilor sociale i al ndrumrii membrilor societii n spiritul respectrii ordinii de drept.

    Am analizat funciile rspunderii juridice, i anume: funcia educativ-preventiv, care const n influena exercitat asupra contiinei

    oamenilor i pe cale de consecin n prevenirea svririi ilegalitilor n viitor, fie de ctre autorul delictului deja svrit, fie din partea altor persoane, care tiu astfel c vor rspunde de prejudiciul pe care l-ar cauza;

    funcia reparatorie, care const n repararea prejudiciului cauzat persoanei pgubite (mediului nconjurtor/ariei naturale protejate/habitatelor/florei/faunei slbatice).

    Am concluzionat c rspunderea juridic este, deci, un mijloc de aprare a drepturilor nclcate.

    Ca principiu, am susinut c funcia reparatorie are caracter relativ, n sensul c privete numai prile raportului juridic, iar reparaia prejudiciului implic o nou cheltuial de munc.

    n studiul formelor rspunderii juridice n dreptul mediului m-am referit la: rspunderea pentru prejudiciul adus mediului (rspunderea civil i rspunderea proprie

    dreptului mediului); rspunderea contravenional; rspunderea penal. Rspunderea pentru prejudiciul adus mediului reglementat n art. 95 din Ordonana de

    Urgen a Guvernului nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecia mediului, cu modificrile i completrile ulterioare are caracter obiectiv, independent de culp. n cazul pluralitii autorilor, rspunderea este solidar.

    Conform alin. (2) al aceluiai text, n mod excepional, rspunderea poate fi i subiectiv pentru prejudiciile cauzate speciilor protejate i habitatelor naturale, conform reglementrilor specifice.

    Prevenirea i repararea prejudiciului adus mediului se realizeaz conform prevederilor legislaiei privind protecia mediului i a reglementrilor specifice (Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 68 din 28 iunie 2007, privind rspunderea de mediu cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului asupra mediului).

    n legtur cu rspunderea civil, am avut n vedere c, pentru soluionarea unei probleme specifice societii umane, cum ar fi problema proteciei mediului, se cer aplicate pe lng regulile generale i reguli specifice, iar innd seama de faptul c fenomenele naturii decurg independent de voina uman i c orice intervenie a omului n mediu duce, inevitabil, la modificri, concluzionm c i procedeele utilizate la soluionarea acestor probleme trebuie s fie tot categorice, drastice i exclusive, astfel ca, n final, ele s nlture pe ct posibil consecinele negative ale acestei activiti.

    Bazat pe principiul poluatorul pltete n scopul prevenirii i reparrii prejudiciului adus mediului principiu specific mediului, rspunderea de mediu are o reglementare special dat prin Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 68/2007 privind rspunderea de mediu cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului asupra mediului care transpune Directiva nr. 2004/35/CE.

    Prin aceast reglementare, operatorii sunt obligai s adopte msuri i s pun n aplicare practici pentru a minimiza riscurile de daune sau s ia msuri de reparare necesare n cazul producerii prejudiciului.

    9

  • Considerm c ar trebui s existe o egalitate de tratament juridic n situaia recuperrii pagubelor cauzate ca urmare a efectelor prejudiciului asupra mediului. Persoana fizic ori persoana juridic privat trebuie s se adreseze instanelor de drept comun cnd, n mod normal, ar fi trebuit s primesc despgubiri n mod direct de la operator.

    Am considerat necesar s analizez i rspunderea pentru daunele ce rezult din folosirea excesiv a resurselor naturale. Aceast categorie de daune rezult din folosirea excesiv sau neraional a resurselor naturale sau a altor componente ale mediului. Prin folosirea excesiv i neraional este necesar de neles folosirea resurselor naturale cu nclcarea normelor i limitelor de utilizare a acestora, inclusiv contrar destinaiei sau folosirea acestora fr extragerea beneficiilor pentru economie, om sau pentru scopul n care a fost folosit.

    Sub aspectul rspunderii contravenionale am artat c art. 53 din Ordonan de Urgen a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, cu modificrile i completrile ulterioare prevede anumite fapte considerate contravenii, precum i cuantumul amenzilor aplicabile. S-a impus stabilirea unui regim sancionator pentru anumite fapte considerate contravenii n domeniul ariilor naturale protejate i al speciilor de flor i faun slbatic datorit periculozitii lor. Am scos n eviden unele probleme procedurale, astfel, constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor se realizeaz de ctre personalul cu atribuii de control din cadrul urmtoarelor autoriti:

    Garda Naional de Mediu; structurile de administrare i custozii ariilor naturale protejate; autoritatea public central care rspunde de silvicultur i structurile teritoriale ale

    acesteia, pe domeniul lor de competen; Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor, pe domeniul

    su de competen, n ceea ce privete activitile de comer cu specii de flor i faun slbatic; Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, pentru Rezervaia Biosferei Delta

    Dunrii; alte autoriti cu atribuii n domeniul proteciei mediului. Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor referitoare la ariile naturale protejate,

    declarate prin hotrri ale consiliilor judeene sau locale, se exercit i de personalul special mputernicit al acestora.

    Contravenientul poate achita, pe loc sau n termen de 48 de ore de la data ncheierii procesului-verbal ori, dup caz, de la data comunicrii acestuia, jumtate din minimul amenzii prevzute n actul normativ, agentul constatator fcnd meniune despre aceast posibilitate n procesul-verbal de constatare i sancionare a contraveniilor.

    Pentru completarea acestor prevederi, am artat c O.U.G. nr. 57/2007 conine i o norm de trimitere, ,,prevederile art. 53 referitoare la contravenii se completeaz cu dispoziiile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile i completrile ulterioare.

    Propunem ca n viitor legiuitorul s concentreze toate contraveniile ntr-un singur act normativ.

    Dup prerea noastr, rspunderea penal este instituia juridic ce cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementeaz raporturile juridice de conflict i de conformare, care se nasc n sfera activitii de tragere la rspundere penal a tuturor celor care ncalc sau ignor ordinea de drept, prin svrirea de infraciuni, activitate care se desfoar de autoritile publice, n temeiul legii, guvernat de principii proprii, n scopul aprrii valorilor sociale eseniale confirmate de ordine constituional, n vederea meninerii i promovrii ordinii juridice i binelui public.

    Aceast definiie ne permite s caracterizm rspunderea penal nu ca un simplu raport juridic, ci ca o instituie juridic, mpreun cu toate consecinele care decurg din aceasta i anume organizarea sistematic i pe baza unor principii proprii, care guverneaz ntreaga instituie. De asemenea, ea permite realizarea unui nivel de generalizare i abstractizare mult mai nalt, propriu definiiilor care tind s acopere un domeniu mai vast al realitii. Definiia propus are n vedere un

    10

  • coninut mai cuprinztor al instituiei definite, prin referirea la activitatea de tragere la rspundere penal, activitate de natur a genera raporturi juridice multiple i mai diversificate dect circumscrierea la raportul juridic penal de constrngere, ca raport statornicit ntre stat i autorul infraciunii. Specificul rspunderii penale n dreptul mediului const n aciunea/inaciunea fptuitorului mediat, rezultatul socialmente periculos se rsfnge iniial asupra factorilor de mediu sau a altor elemente ale patrimoniului natural i apoi pe cale de consecin la adresa omului, asupra sntii lui.

    Capitolul VI Protecia ariilor naturale n cadrul Uniunii Europene. Rolul Consiliului

    Europei n acest domeniu. n acest capitol am scos n eviden obiectivele celui de-al VI-lea Program al Uniunii Europene privind protecia mediului, ct i principalele documente europene cu referire la protecia i conservare a ariilor naturale protejate i a speciilor de flor i faun slbatic.

    Programul definete prioritile i obiectivele politicii de mediu pn n 2010 i n continuare, ca i detalierea msurilor care trebuie luate pentru realizarea Strategiei Uniunii Europene n materie de dezvoltare durabil.

    Am relevat c provocrile de mediu tot mai complexe i mai diversificate impun depirea strategiei strict legislative i abordarea strategic a proteciei mediului. Aceast abordare trebuie s utilizeze instrumente, metode i principii pentru influenarea lurii deciziilor n mediile de afaceri, a consumatorilor, a politicii i a cetenilor.

    Politica Uniunii Europene a Mediului contribuie la urmrirea urmtoarelor obiective: conservarea i protecia mediului, ca i mbuntirea calitii lui; protecia sntii umane; utilizarea prudent i raional a resurselor naturale, promovarea msurilor internaionale pentru rezolvarea problemelor de mediu regionale sau

    globale. Pentru ndeplinirea acestor obiecteve s-au adoptat de ctre instituiile europene competente,

    anumite acte normative. Legislaia european este o noutate absolut pe plan internaional. Este pentru prima dat

    cnd un sistem de acte normative a fost creat, putnd fi promulgat i aplicat dincolo de frontierele naionale. n Dreptul Uniunii Europene, pe lng tratatele constitutive, exist trei tipuri de acte normative, constituind legislaia (aquis-ul comunitar) directivele, regulamentele, deciziile. Am exemplificat modul de implementare a acestor acte comunitare n sistemul normativ romnesc.

    Contribuia Consiliului Europei la crearea cadrului juridic al cooperrii regionale n domeniul proteciei mediului a fost analizat n baza conveniilor adoptate sub egida acestuia, cum ar fi Convenia relativ la conservarea vieii slbatice i mediului natural n Europa, adoptat la Berna. n baza acestei convenii s-a creat Reeaua Emerald de cooperare n domeniul proteciei naturii.

    n continuare am acordat atenie strategiei paneuropene pentru diversitatea biologic i peisajer i Diplonei europene pentru spaii protejate.

    Am realizat corespondena dintre Reeaua Emerald i Reeaua Natura 2000 Sub aspectul jurisprudenei am analizat diferite cauze soluionate de ctre Curteaa

    European a Drepturilor Omului de la Strasbourg i de Curtea de Justiie a Uniunii Europene de la Luxemburg.

    Curtea a avut de soluionat un litigiu bazat pe nclcarea normelor juridice privind protecia mediului prin poluarea cu cianur a unui curs de ap, inclusiv pnza freatic. O societate comercial Vstmanlands Avfallsaktiebolag (la VAFAB), avnd ca obiect de activitate tratarea i depozitarea deeurilor domestice (menajere) i a celor industriale a poluat apa de consum, menajer i apa pentru irigaii. Drept urmare, Curtea a statuat c poluarea constituie un pericol pentru mediu, iar statul nu a aplicat toate diligenele necesare i suficiente prin autoritile sale pentru a preveni i limita efectele negative ale acestui fapt. Statul a fost sancionat pentru acest comportament (ARRT AFFAIRE ZANDER c. SUDE (Requte no14282/88) La Cour europenne des Droits de lHomme, STRASBOURG, 25 novembre 1993).

    11

  • Animalele de companie i cele de curte trebuie s beneficieze att de tratament sub forma vaccinrii periodice, ct i de asisten medical cu caracter de intervenie de urgen. Se impune organizarea unui serviciu permanent la nivel de ora (Hamburg). Acest serviciu se va constitui din medicii veterinari care ndeplinesc toate condiiile prevzute de legea naional. Prezentarea tendenioas n pres a inexistenei serviciului veterinar de intervenie cu caracter permanent constiuie o ingerin nejustificat, ntr-o societate democratic, n aceast profesie. Curtea a statuat c organizarea serviciului permanent veterinar ine de prevederile codului deontologic i profesional al medicilor vetrerinari i asociaiei profesionale a acestora. Cercetarea i sancionarea, dac este cazul, a difuzrii de idei sau informaii tendenioase n pres este atributul autoritilor de stat (ARRT AFFAIRE BARTHOLD c. Allemagne (Requte no 8734/79), la Cour Europenne des Droits de lHomme, Strasburg, 25 mars 1985).

    Curtea de Justiie a Uniunii Europene de la Luxemburg Din momentul adoptrii acestor dou directive s-a statuat c statele membre au obligaia de

    a le implementa n sistemul lor juridic prin msuri legislative, administrative ori regulamentare, ralitatea este c nu ntotdeauna aceste state s-au conformat.

    1. Netranspunerea Directivelor Habitate i Psri n legislaia naional n termenul stabilit de acestea.

    n aceast cauz, un Stat Membru nu a transpus n totalitate prevederile directivei n ordinea juridic intern deoarece regimul juridic al vntorii unor specii de psri era prevzut n dou categorii de acte juridice, o lege naional i dou acte administrative a dou ministere diferite. Cnd s-a analizat dac toate speciile protejate de directiv sunt protejate mpotriva vntorii s-a constatat c nu toate speciile au fost menionate pentru protecie, n actele juridice naionale (Affaire C-339/87. Recueil de jurisprudence 1990 page I-00851. Arrt de la Cour du 15 mars 1990. Commission des Communauts Europennes contre Royaume des Pays-Bas. Manquement - Non-respect d'une directive - Conservation des oiseaux sauvages).

    2. Armonizarea dispoziiilor legislative, reglementare i administrative dup implementarea directivelor. Statul n cauz nu a armonizat ulterior legislaia intern respectnd principiul ierarhizrii actelor juridice. Unele regulamente aveau coninuturi care nclcau prevederile directivei (Affaire C-38/99. Recueil de jurisprudence 2000 page I-10941. Arrt de la Cour (sixime chambre) du 7 dcembre 2000. Commission des Communauts Europennes contre Rpublique franaise. Manquement d'Etat - Directive 79/409/CEE - Conservation des oiseaux sauvages - Priodes de chasse).

    3. Transpunerea acestora, dar de maniera lipsei exactitii de transpunere i lipsa acurateii de transpunere. Statele trebuie s se preocupe de uniformizarea expresiilor utilizate de directive chiar dac, n mod oficial sunt recunoscute mai multe denumiri ale unor suprafee de teren, pe teritoriul naional (Affaire C-435/92. Recueil de jurisprudence 1994 page I-00067. Arrt de la Cour du 19 janvier 1994. Association pour la protection des animaux sauvages et autres contre Prfet de Maine-et-Loire et Prfet de Loire-Atlantique. Demande de dcision prjudicielle: Tribunal administratif de Nantes - France. Conservation des oiseaux sauvages - Priodes de chasse).

    4. Actele de instituire a Directivelor n ordinea juridic intern, prin traducere formal textual, prin preluarea esenializat a drepturilor i obligaiilor statelor membre ntr-un cadru general legislativ sau regsirea acelor prevederi comunitare n legislaia naional anterioar adoptrii directivelor. Curtea a enumerat formele care pot fi utilizate de ctre statele membre n ceea ce privete implementarea directivelor (1. Affaire C-38/99. Recueil de jurisprudence 2000 page I-10941. Arrt de la Cour (sixime chambre) du 7 dcembre 2000. Commission des Communauts Europennes contre Rpublique franaise. Manquement d'Etat - Directive 79/409/CEE - Conservation des oiseaux sauvages - Priodes de chasse. 2. Affaire C-324/01. Recueil de jurisprudence 2002 page I-11197. Arrt de la Cour (sixime chambre) du 5 dcembre 2002. Commission des Communauts Europennes contre Royaume de Belgique. Manquement d'tat - Conservation des habitats naturels - Faune et flore sauvages - Transposition incomplte).

    5. Obligaia statelor membre de a interzice explicit mijloacele de vntoare, captur i ucidere prohibite prin Directiva 79/409. Chiar dac, tradiional, sunt folosite anumite mijloace de captur, ntr-o provincie, statul are obligaia ca prin act normativ sau o alt manifestare juridic s interzic explicit acele mijloace ce contravin directivei (Affaire C-288/88. Recueil de jurisprudence 1990 page I-02721.Arrt de la Cour du 3 juillet 1990. Commission des Communauts Europennes contre Rpublique fdrale d'Allemagne. Manquement d'tat - Directive concernant la conservation des oiseaux sauvages).

    6. Stabilirea perioadei de vntoare trebuie s fie conform cu obiectivele directivei, asigurarea unei protecii necesare supravieuirii i reproducerii speciilor ameninate.

    12

  • Determinarea perioadei cnd vntoarea este admis pentru anumite specii ameninate n funcie de ciclul de reproducere i momentul migraiei nu asigur suficiente garanii de protecie. Ar trebui s fie avute n vedere i alte criterii cum ar fi: numrul de indivizi dintro anumit specie; aria de rspndire, posibilitile de hrnire n habitatul de clocire etc. (Affaire C-157/89. Recueil de jurisprudence 1991 page I-00057. Arrt de la Cour du 17 janvier 1991. Commission des Communauts Europennes contre Rpublique Italienne. Non-respect d'une directive - Conservation des oiseaux sauvages).

    7. Responsabilitatea ce-i incumb statului membru de a identifica speciile relevante, situate pe teritoriul naional ce trebuie s beneficieze de msuri particulare de protecie. Directivele nu ntotdeauna pot cuprinde toate speciile ce vor beneficia de o ocrotire adecvat i de aceea statele au responsabilitatea de a identifica acele specii care trebuie s beneficieze de un regim mai stric de protecie (Affaire C-334/89. Recueil de jurisprudence 1991 page I-00093. Arrt de la Cour du 17 janvier 1991. Commission des Communauts europennes contre Rpublique italienne. Manquement d'tat - Conservation des oiseaux sauvages).

    8. Puterea de apreciere a Statelor Membre n determinarea zonei de protecie special. Necesitatea existenei unui interes superior obiectivelor ecologice stabilite de directiv pentru ca statul s modifice suprafaa zonei de protecie special, prin micorare. Statul nu poate avea o putere discreionar de apreciere n a micora o suprafa a unei zone protejate, elementele pe care se fundamenteaz aceast decizie ar putea fi de ordine public, aprare naional ori sntate public (Affaire C-57/89. Recueil de jurisprudence 1991 page I-00883. Arrt de la Cour du 28 fvrier 1991. Commission des Communauts europennes contre Rpublique Fdrale d'Allemagne. Conservation des oiseaux sauvages - Travaux dans une zone de protection spciale).

    9. Prezervarea, meninerea sau restabilirea unei diversiti i a unei suprafee suficiente de habitat pentru toate speciile de psri vizate n art. 1. Aceste obligaii, n sarcina statelor membre vor fi luate i meninute atunci cnd s-a constatat diminuarea numrului de indivizi dintr-o specie ori s-a identificat un risc major avnd ca rezultat dispariia speciei. Prin analize comparative i n urma cercetrilor tiinifice interdisciplinare i cu sprijinul altor state se pot determina factorii care diminueaz numrul de indivizi i ca atare se impun msuri concrete conform exigenelor directivei. Statul are o atribuie major n a tramsnite Comisiei Europene evoluia speciei vulnerabile (Affaire C-355/90. Recueil de jurisprudence 1993 page I-04221. Arrt de la Cour du 2 aot 1993. Commission des Communauts Europennes contre Royaume d'Espagne. Conservation des oiseaux sauvages - Zones de protection spciale).

    Capitolul VII Principalele documente internaionale privind protecia naturii. n cadrul

    acestui capitol am avut n vedere Strategia mondial a conservrii naturii, conservarea resurselor vii n serviciul unei dezvoltrii durabile, n legtur cu care am analizat obiectivele principale ale conservrii resurselor vii, de asemena, i alte documente internaionale.

    SMC vizeaz realizarea celor trei principale obiective ale conservrii resurselor vii: meninerea proceselor ecologice eseniale i ale sistemelor care ntrein viaa (regenerarea i protecia solurilor, reciclarea nutrienilor, epurarea natural a apelor) de care depinde supravieuirea i dezvoltarea omenirii; conservarea diversitii genetice (ntreaga gam a diversitii materialului genetic existent n organismele vii) de care depinde funcionarea celor mai multe procese i sisteme ca i programele de selecie necesare proteciei i ameliorrii plantelor cultivate, animalelor domestice i microorganismelor de care depinde viitorul unor ramuri ale industriei care utilizeaz resursele vii; asigurarea utilizrii durabile a speciilor i a ecosistemelor (fauna terestr i acvatic, pdurile i punile) crora le sunt tributare milioane de comune rurale ca i marile industrii.

    Att Romnia, ct i statele membre ale Uniunii Europene au adoptat diferite acte normative, strategii i convenii n scopul ndeplinirii acestor obiective.

    Am artat c SMC consider c principalele obstacole care mpiedic realizarea obiectivelor conservrii sunt urmtoarele:

    credina c necesitatea conservrii resurselor vii ar constitui un sector limitat; lipsa unei integrri a conservrii n dezvoltarea economic; o dezvoltare economic uneori rigid i inutil distrugtoare a resurselor naturale, din

    cauza unor deficiene ale planificrii ecologice i lipsei unei planificri raionale a teritoriilor i punerea accentului pe interese pe termen scurt n detrimentul unor interese mai generale pe termen lung;

    13

  • carenele capacitii de conservare a naturii din cauza unei legislaii nc neadecvate sau care nu se aplic, precum i lipsei unui personal de specialitate format pentru aceste activiti i lipsei de informare n privina prioritilor ca i despre capacitatea de regenerare a resurselor vii i asupra avantajelor i dezavantajelor diverselor opiuni de gestiune;

    absena susinerii conservrii naturii din cauza lipsei de sensibilizare privitoare la avantajele conservrii ca i asupra responsabilitilor de a conserva resursele vii care revin tuturor celor care le utilizeaz sau exercit un impact asupra lor.

    n legtur cu cea de a doua seciune a SMC care este consacrat msurilor prioritare care se

    recomand pe plan naional, am avut n vedere obligaiile ce decurg pentru statele membre, i anume:

    s se examineze obiectivele dezvoltrii n raport cu fiecare dintre obiectivele conservrii naturii i s se descrie starea n care se afl resursele vii i pericolele care se exercit asupra lor;

    s se determine principalele obstacole care stau n calea realizrii acestor obiective i s se studieze posibilitile de a nvinge aceste obstacole;

    s se stabileasc msurile care trebuie adoptate pentru realizarea obiectivelor i s se elimine sau s se reduc pericolele care amenin resursele vii;

    s se determine ecosistemele i speciile prioritare i condiiile necesare conservrii lor i s se stabileasc directive pentru planificarea i gestiunea acestor ecosisteme i specii;

    s se elaboreze programul de msuri, ndeosebi administrative i legislative, care s vizeze meninerea proceselor ecologice eseniale i a sistemelor care ntrein viaa, prezervarea diversitii genetice i utilizarea durabil a ecosistemelor i a speciilor, acordndu-se o atenie deosebit condiiilor prioritare nc nendeplinite.

    Pentru realizarea obiectivelor conservrii naturii devine ns tot mai necesar furirea unei noi etici i promovarea unei educaii pentru protecia mediului prin care s se creeze o opinie i comportamente publice compatibile cu aceast etic nou. Educaia privind protecia mediului devine astfel o necesitate permanent pentru ca fiecare generaie s fie convins de importana i rolul conservrii naturii.

    Ultima parte a SMC este consacrat msurilor prioritare pe plan internaional, ntruct numeroase dintre resursele vii nu pot s fie conservate, dect printr-o colaborare internaional. Elaborarea dreptului internaional al conservrii naturii i a instrumentelor sale de aplicare dobndete o importan tot mai mare pentru promovarea colaborrii internaionale. Exist deja progrese remarcabile n domeniul unei asemenea colaborri (convenia asupra zonelor umede, convenia asupra patrimoniului mondial, convenia asupra speciilor migratoare).

    Un alt document programator n ceea ce privete protecia i conservarea naturii sub forma rezervaiilor biosferei l constituie Programul Omul i Biosfera (MAB), lansat n 1970. Este un program interdisciplinar de cercetare care are ca principal misiunie reducerea pierderii biodiversitii prin abordri ecologice, sociale i economice. Acesta utilizeaz reeaua global de rezervaii ale biosferei ca un instrument pentru schimbul de cunotine, de cercetare i de monitorizare, de educaie i formare profesional, de participare i de luare a deciziilor. Pe baza lui au fost create rezervaiile biosferei inclusiv Reeaua Mondial de Rezervaii ale Biosferei.

    Prezervarea diversitii biologice am analizat-o prin intermediul Agendei 21. Obiectivele i activitile prevzute n Capitolul XV al Agendei 21 urmresc ameliorarea prezervrii diversitii biologice i utilizarea durabil a resurselor biologice, mai mult completarea i intensificarea punerii n aplicare a Conveniei privind diversitatea biologic. n vederea sistematizrii acestora se au n vedere anumite principii, obiective i domenii de aciune.

    Activitile prevzute de acest document n domeniul gestionrii resurselor sunt: a) stabilirea ori mbuntirea strategiilor, planurilor sau programelor de aciune ce sunt

    necesare pentru prezervarea diversitii biologice i asigurarea unei exploatri nondistructive a biosferei, lund n considerare imperativele n materie de pregtire i formare n domeniu;

    14

  • b) integrarea n planurile, programele i politicile sectoriale ori intersectoriale, a strategiilor ce permit prezervarea diversitii biologice i exploatarea fr a distruge valorile biologice i genetice, avnd n vedere importana biotopurilor terestre i acvatice n producia alimentar i agricol;

    c) ntreprinderea, n realizarea de studii de ar ori prin alte metode, de inventarieri ale elementelor care joac un rol important n prezervarea diversitii biologice i permit exploatarea fr alterarea resurselor biosferei, a proceselor i activitilor care au incidente notabile asupra diversitii biologice, aprecierea efectelor economice asupra acesteia i luarea de msuri, cu prioritate;

    d) adoptarea de msuri corespunztoare economice, sociale i altele pentru ncurajarea prezervrii diversitii biologice i o exploatare nondistructiv a biosferei, prin modele de producie durabil.

    n continuare am analizat principalele convenii internaionale din domeniu, i anume: Convenia asupra zonelor umede de importan internaional, n special ca habitat al

    psrilor acvatice (Convenia Ramsar, 1971); Convenia privind protecia patrimoniului mondial, cultural i natural (Paris, 1972); Convenia privind comerul internaional cu specii periclitate de faun i flor slbatic,

    CITES (Washington, 1973); Convenia asupra conservrii speciilor migratoare aparinnd faunei slbatice (Bonn,

    1979); Convenia privind conservarea vieii slbatice i a habitatelor naturale din Europa (Berna,

    1979); Convenia privind Diversitatea Biologic (Rio, 1992); Convenia european a peisajului (Florena, 2000); Convenia-cadru privind protecia i dezvoltarea durabil a Carpailor (Kiev, 2003). n capitolul VIII, denumit Organizaii internaionale cu atribuii i competene n

    domeniul proteciei naturii, am scos n relief anumite aspecte, cum ar fi: impactul problemelor proteciei mediului asupra cooperrii internaionale; funciile organizaiilor internaionale n materie de mediu; numeroase organizaii internaionale guvernamentale i neguvernamentale (ONG) care acioneaz n domeniul proteciei i conservrii mediului, inclusiv cooperrii instituionale regionale.

    15

  • CONCLUZII I PROPUNERI DE LEGE FERENDA

    n urma cercetrii pe care am efectuat-o cu privire la aspectele teoretice i practice ale regimului juridic al proteciei i conservrii ariilor naturale protejate n Romnia i pe plan european, al studierii critice i analitice a bibliografiei de specialitate romne i strine am adus unele contribuii personale i am formulat o serie de propuneri, cum sunt:

    modernizarea accelerat a sistemelor de educaie i formare profesional i de sntate public, innd seama de evoluiile demografice nefavorabile i de impactul acestora asupra pieei muncii: educarea tinerei generaii n spiritul conservrii valorilor patrimoniului natural, sensibilizarea societii pentru aprarea acestora i formarea de specialiti n domeniu;

    folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic i ecologic n deciziile investiionale din fonduri publice pe plan naional, regional i local i stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea ferm a criteriilor de eco-eficien n toate activitile de producie sau servicii;

    anticiparea efectelor schimbrilor climatice i elaborarea att a unor soluii de adaptare pe termen lung, ct i a unor planuri de msuri de contingen intersectoriale, cuprinznd portofolii de soluii alternative pentru situaii de criz generate de fenomene naturale sau antropice;

    asigurarea securitii i siguranei alimentare prin valorificarea avantajelor comparative ale Romniei n privina dezvoltrii produciei agricole ecologice, inclusiv a produselor organice; corelarea msurilor de cretere cantitativ i calitativ a produciei agricole n vederea asigurrii hranei pentru oameni i animale cu cerinele de majorare a produciei de biocombustibili, fr a face rabat de la exigenele privind meninerea i sporirea fertilitii solului, biodiversitii i protejrii mediului;

    necesitatea stringent a identificrii unor surse noi, suplimentare de finanare, n condiii de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte i programe de anvergur, n special n domeniile infrastructurii, energiei, proteciei mediului, siguranei alimentare, educaiei, sntii i serviciilor sociale;

    protecia mai eficient i punerea n valoare a patrimoniului cultural i natural naional; racordarea la normele i standardele europene privind calitatea vieii s fie nsoit de

    revitalizarea n modernitate a unor moduri de vieuire tradiionale, n special n zonele montane i cele umede;

    pe msura maturizrii accelerate a aciunii civice n Romnia, ca factor de susinere a unei politici de conservare i protecie a naturii, se impune cu necesitate promovarea unor principii ferme precum:

    transparena actului decizional al administraiei publice; comunicarea permanent i accesul liber la informaii de interes public; parteneriatul durabil n realizarea obiectivelor comune convenite; optimizarea utilizrii resurselor; nediscriminarea organizaiilor neguvernamentale n raport cu ceilali poteniali

    parteneri din comunitate; respectarea valorilor organizaiilor neguvernamentale i a misiunilor acestora.

    n procesul complex al dezvoltrii durabile, al creterii economice i al conservrii i perpeturii valorilor inestimabile ale patrimoniului natural achiziiile publice sunt un instrument economico-financiar redutabil, astfel c n acest domeniu propunem:

    a) introducerea treptat a sistemului de achiziii publice ecologice n vederea apropierii, ntr-un termen rezonabil, de obiectivul stabilit al UE de a ne situa la un nivelul mediu atins de statele membre cele mai performante;

    16

  • b) dezvoltarea unei piee a produselor i serviciilor ecologice care s conduc la mbuntirea performanelor de mediu i a tehnologiilor folosite;

    c) modernizarea sistemelor utilizate de autoritile i instituiile publice pentru achiziionarea de produse, servicii i lucrri care s includ, atunci cnd este posibil, criterii ecologice n documentaia de atribuire;

    d) considerarea posibilitii de a elabora, mpreun cu patronatele, seturi de reguli i obiective convenite voluntar pentru introducerea criteriilor ecologice n achiziiile operatorilor economici din sectorul privat;

    e) accelerarea procesului de ncurajare a participrii voluntare a organizaiilor i operatorilor economici la sistemul comunitar de eco-management i audit (EMAS);

    f) introducerea, n rapoartele anuale ale tuturor operatorilor din industrie, agricultur i transporturi, a obligaiei de a furniza informaii relevante cu privire la managementul resurselor, performana de mediu a proceselor sau activitilor desfurate, precum i la etichetarea ecologic (numrul i ponderea produselor etichetate ecologic);

    g) creterea capacitii de implementare a legislaiei existente privind achiziiile publice, att la nivelul instituiilor publice, ct i al operatorilor economici, cu accent special pe prevederile referitoare la introducerea n caietele de sarcini a unor obligaii clare privind ecoeficiena i respectarea normelor de protecie a mediului;

    h) iniierea de ctre instituiile publice centrale, judeene i oreneti, n cooperare cu patronatele, camerele de comer i industrie, universiti i institute de cercetare, a unor aciuni de contientizare i responsabilizare social cu privire la problemele consumului, produciei durabile i a conservrii i proteciei naturii. Aceasta se poate realiza prin: aciuni publicitare privind cele mai bune practici (inclusiv pe internet); schimburi directe de experien (vizite i ateliere de lucru); diseminarea oportunitilor de afaceri n domeniul consultanei, pregtirii i realizrii de proiecte, achiziionarea i verificarea performanelor echipamentelor pentru protecia mediului i tehnologiilor ecologice;

    i) ncurajarea crerii, n cadrul centrelor de excelen sau n mod autonom, a unor platforme tehnologice specializate i proiecte-pilot care s vizeze cu prioritate promovarea tehnologiilor i proceselor de producie eco-eficiente, mrirea eficienei energetice, dezvoltarea surselor alternative de energie, inclusiv a biocombustibililor, mbuntirea tehnologiilor de gestionare a apei, deeurilor i soiurilor, transportul ecologic, producia de materiale ecologice etc. Fondurile pentru realizarea unor asemenea proiecte pot fi accesate din Programul-cadru 7 al UE pentru cercetare-dezvoltare care aloc 30% din bugetul total de 32 miliarde euro pentru activiti inovative i implementarea rezultatelor n acest domeniu.

    pentru minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului i n special asupra zonelor naturale protejate s se elaboreze o strategie privind protecia mediului n domeniul transporturilor, corelat cu noile politici ale UE, inclusiv cu reglementrile n domeniul maritim, focalizat pe indicatori privind nivelurile admisibile, metodele i mijloacele de monitorizare i control pentru emisiile poluante, gazele cu efect de ser i pentru zgomotele la surs provenite din activitile de transport;

    crearea, dezvoltarea i modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea sustenabil a resurselor naturale i pentru creterea calitii serviciilor turistice prin: amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potenial turistic (canioane, defileuri, peteri, lacuri glaciare, Delta Dunrii i alte zone umede etc.) n condiiile monitorizrii permanente a presiunii asupra mediului n conformitate cu planurile de management pentru ariile naturale protejate, inclusiv siturile Natura 2000; valorificarea potenialului turismului montan, inclusiv amenajarea cilor de acces, a platformelor de campare i a refugiilor alpine, marcarea traseelor turistice, instalarea de posturi Salvamont; dezvoltarea turismului balnear; crearea, modernizarea i extinderea structurilor de cazare i de agrement precum i a utilitilor aferente;

    conservarea i mbuntirea strii resurselor naturale i a habitatelor prin ncurajarea utilizrii de metode de producie agricol compatibile cu protejarea mediului, conservarea biodiversitii i mbuntirea calitii apei, solului i a peisajului natural;

    17

  • compensarea fermierilor pentru dezavantajele rezultate din implementarea reelei NATURA 2000 pe baza obligaiilor asumate conform Directivelor UE privind impactul emisiilor de gaze cu efect de ser i al schimbrilor climatice, protecia psrilor, conservarea habitatelor naturale i a speciilor slbatice.

    n domeniul rspunderii civile ar fi necesar: a) elaborarea i introducerea, ntr-un capitol al Codului de procedur civil, a unor reguli

    speciale legate de procedura examinrii cauzelor civile privind repararea daunelor ecologice; b) declararea caracterului imprescriptibil al obligaiilor ce rezult din cauzarea daunelor

    ecologice; c) constatnd frecvena cazurilor de poluare a mediului, se impune implementarea unui

    sistem unic i operativ de evaluare a daunelor ecologice, un compartiment important al acestuia fiind evaluarea daunelor viitoare rezultate din acte poluatorii, al cror efect nu este sesizat n momentul polurii;

    Sub aspectul normelor de tehnic legislativ, pentru elaborarea actelor normative care reglementeaz sau conin prevederi referitoare la protecia i conservarea ariilor naturale, propunem:

    a) din Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 195 din 22 decembrie 2005, privind protecia mediului, cu modificrile i completrile ulterioare s se elimine formularea dac au fost de natur s pun n pericol viaa ori sntatea uman, animal sau vegetal, ntruct prin faptele svrite ca infraciuni acesta este rezultatul socialmente periculos;

    b) infraciunile din anumite categorii ale relaiilor sociale protejate protecia mediului prin norma incriminatorie s fie transferate n cadrul reglementrilor de domeniu, de pild, nerespectarea restriciilor i a interdiciilor la vnat i pescuit ale unor specii protejate sau oprite temporar prin lege i n zonele cu regim de protecie integral, potrivit reglementrilor specifice;

    c) n Legea nr. 407/2006 a vntorii i a proteciei fondului cinegetic, s se introduc toate infraciunile la regimul braconajului, ntr-o singur reglementare (articol de sinestttor), din toate celelalte acte normative, eventual instituirea unor circumstane agravante, de la caz la caz;

    d) s nu utilizeze diferite expresii sau verbe pentru aceleai infraciuni dispersate n alte acte normative;

    e) n Legea nr. 46/2008 - Codul silvic s reglementeze infraciunea de ,,reducere, scoatere, ocupare fr drept a terenului din fondul forestier naional pe baza unor criterii clare i instituirea unor pedepse mai aspre dac acest teren face parte din perimetrul unor arii naturale protejate. Obiectivele pentru care sunt aprobate aceste scoateri difer mult ntre reglementarea silvic i norma de protecie a ariilor naturale.

    Protecia i conservarea ariilor naturale protejate, a habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice se impun cu necesitate n condiiile impactului negativ al activitilor antropice ale omului sub forma turismului, exploatrilor agricole intensive, lucrrilor de mbuntiri funciare, vnatul excesiv etc.

    Viitorul este imprevizibil sub aspectul extinderii acestor bogii inestimabile, acestui ,,dat natural, dac nu vom ti s ne trezim la realitate pentru a nu mai perturba viaa i traiul animalelor slbatice, a nu mai rupe floarea de col sau a distruge un cuib de rndunele.

    Ar trebui ca prin intermediul tuturor formelor educativ-formative s se imprime tinerei generaii i nu numai, dragostea de natur, contemplarea ei i nu distrugerea ei.

    18

  • BIBLIOGRAFIE 1. Tratate i monografii ALCAMO, J.; BENNETT, E.M. - Ecosystems and Human Wellbeing: a Framework for Assessment/ Millennium Ecosystem Assessment, World Resources Institute. Island Press, Washington, USA, 2003;

    ANDRANU, A. - Managementul ariilor geologice protejate, Universitatea Bucureti, 1998;

    AWOSIKA, L. i alii - "Management Arrangements for the Development and Implementation of Coastal Zone Management Programmes", n Beukenkamp, P., et al, eds. World Coast Conference 1993 Proceedings (2 volumes), CZM-Centre Publicaton Nr. 4, ISBN 90-369-0305-X, The Hague, 1993;

    AGARDY, T. - The Science of Conservation In the Coastal Zone: New Insights on how to Design, Implement and Monitor Marine Protected Areas, Gland: IUCN, 1995, Marine Conservation and development report;

    BCEANU, I. i alii - Harta geologic, scara 1:50.000, Foaia Govora, Institutul Geologic al Romniei, 1997;

    BRBULESCU, A. - Corelarea faciesurilor organogene din Sinclinalul Casimcea cu cele din Sinclinalul Bltgeti - Topalu, Buletinul Societii de tiine Geologice din Romnia, Bucureti, 1971;

    BDESCU, B.; BALA, C.; SURU. M. HEINZI - Arealele protejate din judeul Cara-Severin, Editura ASER, Reia 1997;

    BDILEANU, M. - Economia proteciei mediului. Editura Sylvi, Bucureti, 2002;

    BLTREU, A. - Amenajarea turistic durabil a teritoriului, Editura Sylvi, Bucureti, 2003;

    BISHOP, K.; DUDLEY, N.; PHILIPS, A.; STOLTON, S. - Speaking a Common Language, Cardiff University, IUCN The World Conservation Monitoring Centre, 2004;

    BOLINTINEANU, A.; NSTASE, A.; AURESCU, B. - Dreptul internaional contemporan, ediia a Il-a, Editura AII Beck, Bucureti, 2000;

    BENNETT, G-; WIT, P. - The Development and Application of Ecological Networks, AIDEnvironment, Amsterdam, 2001;

    BOBIC, N. - Elemente de ecologie i protecia mediului, Editura Chemarea, Iai, 1994;

    BERCA, M. - Strategii pentru protecia mediului i gestiunea resurselor, Editura Grand, Bucureti, 1998;

    BLEAHU M. i alii - Peteri din Romnia, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1976;

    BLEAHU, M.; BRDESCU, Vl.; MARINESCU, Fl. - Rezervaii naturale geologice din Romnia, Editura Tehnic, 1976;

    BLEAHU, M.; LASCU, C. - Petera Topolnia, R.S.R., 1975;

    BONNEFOUS, E. - Omul sau natura?, Editura Politic, Bucureti, 1976;

    BONNEFOUS, E, 1990 - Reconcilier lhomme et la nature, Presses Universitaires de France, Paris, 1990;

    BOBRNAC, B., POPESCU, M., CRU, D. - Rezervaii i monumente ale naturii din Oltenia, Editura Sport-Turism, Bucureti, 1984;

    BOCAIU, N. - Flora i vegetaia munilor arcu, Godeanu i Cernei. Bucureti, Editura Academiei, 1971;

    BOTONEANU, L., NEGREA, T.,- Drumeind prin Munii Banatului. Editura Sport-Turism, Bucureti, 1967;

    BOTNARIUC, N.; VDINEANU, A. - Ecologie, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1982;

    BOTNARIUC, N. - Genofondul i problemele ocrotirii lui, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1989;

    BRAN, F.; DNCU, I. - Ecologie general i protecia mediului, Editura A.S.E., Bucureti, 2001;

    19

  • BRAN, F.; IOAN, L. - Ecosfera i politici ecologice, Editura A.S.E., Bucureti, 2002;

    BROWN, L. - Probleme globale ale omenirii, Editura Tehnic, Bucureti, 1988;

    BURBAN, J.L. - Parlamentul European, Editura Meridiane, Bucureti, 1999;

    CARTOU, L.; CLERGERIE J.-L.; GRUBER, A.; RAMBAUD, P. - L 'Union Europeenne, Editura Dalloz, Paris, 2000;

    CEBALLOS-LACURAIN, H. - Tourism, Ecotourism and Protected Areas, IUCN, Gland, i Cambridge, 1996;

    COMMONER, B. - Cercul care se nchide, Editura Politic, Bucureti, 1980;

    CROGNIER, E. - Lecologie humaine, Presses Universitaires de France, Paris, 1994;

    GHIRI, C. i alii - Pdurile Romniei, Editura Academiei, Bucureti, 1981;

    CHOMSKY, N. - Profit over People, Neoliberalism and Global Order, Seven Stories-Press New York USA, Europa Verlag Hamburg Wien, 1999;

    CHILD, B. - Making Wildlife Pay: Converting Wildlife's Comparative Advantage into Real Incentives for Having Wildlife In African Savannas, Case Studies from Zimbabwe and Zambia, in Prins et al. (2000);

    CHILD, G. & CHITSIKE, L. - "Ownership" of Wildlife. p. 248-266 in Prins et al. (2000).

    CILIEVICI, E. - Ocrotirea naturii n judeul Sibiu, Sibiu, 1975;

    CIOBANU, I. - Analize de polen n turba masivului Semenic. Institutul Speologic Cluj, 1948;

    CLIPA, N. -Fenomenul i teoria creterii n capitalism, Edit. Univ. Al. I. Cuza, Iai, 1989;

    COLE, J. - Environment Law and Politics, UNESCO, 1981;

    COLLIN, H.J. - Dicionar de ecologie i mediu nconjurtor englez-romn. Editura Universal Dalsi, 2001;

    COGLNICEANU, D. - Managementul capitalului natural, Editura Universitii Bucureti, 1999;

    COMOLET, A. - L'evaluation et la comtabilisation du patrimoine naturel - definitions, methodes et practiques, Editura L'Harmattan. Paris, 1994;

    CONSTANTINESCU, D.A.; RADU, O. - Asigurarea riscurilor din mediul nconjurtor, Editura Naional, Bucureti, 2002;

    CONSTANTINESCU, N.N. - Economia proteciei mediului natural. Editura Politic, Bucureti, 1976;

    COTIGARU, B., PURCREA, T. - Dezvoltarea durabil: principii i aciune. Editura Millenium, Bucureti, 2000;

    COCEAN, P. - Chei i defilee n Munii Apuseni, Editura Academiei, Bucureti, 1988;

    COTE, PETRE - Geomorfologia Romniei, Editura Tehnic, Bucureti, 1973;

    CRISTEA, V. - Ocrotirea naturii i protecia mediului n Romnia, Editura Cluj. Univ. Press, Cluj-Napoca, 1996;

    CRANCIUC, O. - Dreptul mediului nconjurtor. Editura Silex, Bucureti, 2004;

    DAVEY, A.G. - National System Planning for Protected Areas, IUCN, Gland i Cambridge, 1998;

    DDUIANU, V.I. - Mediul i economia, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1997;

    DELEANU, L.- Instituii i proceduri constituionale n dreptul comparat i n dreptul romn, tratat, Editura Servo-Sat, Arad, 2003;

    DOBRE, A.M.; COMAN, R. - Romnia i integrarea european. Editura Institutului European, Iai, 2005;

    DRUCKER, G.; DAMARD, T. - Integrating Biodiversity in Europe A Review of Convention on Biological Diversity General Measures and Sectorial Policies. UNEP and European Centre for Nature Conservation, ECNC Technical Report Series;

    DONI, N.; POPESCU, A.; PAUC-COMNESCU, M.; MIHILESCU, S., BIRI, LA. - Habitatele din Romnia, Editura Tehnic Silvic, Bucureti, 2005;

    DRGULESCU, O. - Entiti naturale protejate Parcuri, rezervaii, monumente, Sibiu, 1996;

    DIEREN, WOUTER van Ed. - Taking Nature into Account, A Report to the Club of Rome, Springerverlag New York, 1995;

    20

  • DISINGER, J.F.; MONROE, M.C. - Defining EE, School of Natural Resources and Environment, Univ. of Michigan, 1994;

    DINC, VIRGIL - Echilibrul dezvoltare-bunstare, Editura Scrisul Romnesc, Craiova, 1982;

    DRGULESCU, C. - Entiti naturale protejate. Parcuri, rezervaii, monumente. Curs multiplicat, Sibiu,1996;

    DUCULESCU, V. - Instituii de drept public i relaii internaionale n dinamic. Editura Lumina Lex, Bucureti, 2002;

    DUDLEY, N.; PHILLIPS, A. - Forests and Protected Areas: Guidance on the Use of the IUCN Protected Area Management Categories, IUCN, Gland i Cambridge, 2006;

    DURIGU, A.; CIUCUR, D. - Managementul resurselor naturale n dezvoltarea durabil. Editura A.S.E., Bucureti, 2005;

    DUU, M. - Dreptul internaional i comunitar al mediului. Editura Economic, Bucureti, 1995;

    DUU, M. - Dreptul mediului, Editura Economic, Bucureti, 1996;

    DUU, M. - Dreptul comunitar al mediului, Editura Economic, Bucureti, 1997;

    DUU, M. - Dreptul internaional al mediului. Drept comunitar al mediului, Editura Economic, Bucureti, 1998;

    DUU, MIRCEA - Dreptul mediului, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1998;

    DUU, M. - Ecologie: filosofia natural a vieii, Editura Economic, Bucureti, 1999;

    DUU, M. - Dicionar de drept al mediului, Editura Economic, Bucureti, 2000;

    DUU, M. - Dreptul mediului. Abordare integrat, tratat, Editura Economic, Bucureti, 2003;

    DUU, M. - Dreptul internaional al mediului, Editura Economic, Bucureti, 2004;

    DUU, M. - Principii i instituii fundamentale de drept comunitar al mediului. Editura Economic, Bucureti, 2005;

    DUPUY, R.J. - L'avenir du droit internaional de l'environment, Dordrecht, Nyjhoff, Colloque de l'Academie de Droit International de la Haye, 1985;

    EAGLES, P. - International Trends in Park Tourism and Ecotourism, University of Watweloo, Ontario, Canada, 1999, pag. l6;

    EAGLES, B., HESSE, A. - Sustainable Tourism Devrlopment in European Protected Areas, Network Meeting of the European Charter Parks, 15-18.03.2003, Vilm, Germania, Bundesamt fur Naturschutz, Bonn, 2004;

    EHRLICH, P., EHRLICH, A. - Population, Resources, Environment, W.H.Freeman and Co., San Francisco, 1992;

    EKINS, P. - Economic Growth and Environmental Sustainability: The Prospects for Green Growth, Editura Routledge, London, 2000;

    EMERTON, L., MARGARET, E., TAO, T.C. - Sustainable Finacing of Protected Areas: A Global Review of Challenges and Options, IUCN, Gland i Cambridge, 2001;

    EUROSITE - Eurosite Management Planning Toolkit, Complementary Guidance, 2004;

    EUROSITE I DARWIN INIIATIVE - Management Planning for Protected Areas, a guide for practitioners and their bosses, 2005;

    IANCU, I. - Drepturile fundamentale i protecia mediului, Regia autonom Monitorul Oficial, Bucureti, 1998;

    IONESCU, ION i IANCU, VIORICA - Pdurea i apa, Editura tiinific, Bucureti, 1984;

    IONESCU, VASILE - Vertebrate din Romnia, Editura Academiei R.S.R. 1968;

    IURKIEWICSA; CONSTANTIN, S.; BDESCU, B. - Sisteme carstice majore din zona Reita-Moldova Nou, Editura ASER, Reia, 1996;

    ILIE, A. - Dreptul mediului nconjurtor, Editura Universitar, Craiova, 2006;

    21

  • IONESCU, C.I.; PRAHOVEANU, E. - Componenta ecologic a dezvoltrii durabile, Editura A.S.E., Bucureti, 2004;

    IUCN - Guidelines for Protected Area Management Categories, Gland, Elveia i Cambridge, Marea Britanie, p. 5, 1994;

    IUCN - The Law of the Sea: Priorities and Responsabilities in Implementing the Convention, Marine Conservation and Development Report, IUCN, Gland, Elveia i Cambridge, Marea Britanie, 1995;

    IUCN - Guidelines for Protected Area Management Categories The Management Categories, Gland i Cambridge, 1997;

    IUCN - Financing Protected Areas, Gland i Cambridge, 2000;

    FINI, F. - Dreptul mediului, Editura Pinguin Book, Bucureti, 2005;

    FERREOL, G. - Dicionarul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iai, 2001;

    FILIPESCU, I.P.; FUEREA, A. - Drept internaional comunitar european. Editura Actami, Bucureti, 1999;

    FINGER-STICH, A.; FINGER, M. - State versus Participacion: Natural Resources Management in Europe, International Institute for Environment and Development, London and Institute for Development Studies, Brighton, 2003;

    FUEREA, A. - Manualul Uniunii Europene, Editura Actami, Bucureti, 2001;

    FUEREA, A. - Drept internaional privat, Editura Actami, Bucureti, 2002;

    FUEREA, A. - Drept comunitar european. Partea general, Editura AII Beck, Bucureti, 2003;

    GEORGESCU, G. - Reforma economic i dezvoltarea durabil, Editura Economic, Bucureti, 1995;

    GIURGIU, V. - Protejarea i dezvoltarea durabil a pdurilor Romniei, Editura Arta Grafic, Bucureti, 1995;

    GLOWKA, L.; BURHENNE-GILMIN, F.; SYNGE, H. - IUCN: A Guide to the Convention on Biological Diversity, Gland, Elveia i Cambridge, Marea Britanie, 1994;

    GRDINARU, I., - Protecia mediului - abordare previzional, Editura Economic, Bucureti, 2000;

    GROBER, U., - Die Idee der Nachhaltigkeit als zivilisatorischer Enrwurf; Aus Politik und Zeitgeschichte, 2001;

    GUILLOT, P., - Droit de l 'environnement. Editura Ellipses, Paris, 1998;

    GEAMNU, G. - Drept internaional public, vol.I i II, Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1981, 1983;

    GHINEA, LUCIAN - Aprarea naturii, Editura Politic, Bucureti, 1978;

    GLLNER, CAROL - Regimentele grnicereti din Transilvania, 1764 1851, Editura Militar, 1973;

    GORAN, C. - Catalogul sistematic al peterilor din Romnia, Editura Consiliul Naional pentru Fizic i Sport, 1981;

    GORAN, CR. - Cadastrul carstului din Romnia, Institutul Speologic, Federaia Romn Turism-Alpinism, Com. centr. speol. sport, Bucureti, 1982;

    GROSSU, AL.V. - Gasteropoda Romaniae v. 1, 2, 3, 4. Editura Litera, Buc. 1986;

    GRIGOR, P. POP, - Carpaii i Subcarpaii Romniei, Editura Presa Universitar Clujean, 1999

    HAMLYN, GUIDE, - Psrile din Romania i Europa, SOR, 1999;

    HARMON, D.; BRUCE, M.K.; GAY, E.V., - Protecting Our Diverse Heritage: The Role of Parks, Protected Areas and Cultural Sites, Hancock, Michigan: The George Wright Society, 2004;

    HAWKEN, P., - The Ecology of Commerce, Editura Harper Collins, 1994;

    HOCKINGS, M.; STOLTON, S.; LEVERINGTON, F.; DUDLEY, N.; COURRAU, J. - Evaluating Effectiveness: A Framework for Assessing Management Effectiveness of Protected Areas, 2nd edition, IUCN, Gland i Cambridge, 2006;

    HOLDGATE, M. - The Green Web - a Union for World Conservation, IUCN and Earthscan, London, 1999;

    22

  • HORNBACH, K.; EAGLES, P.F.J. - Guidelines for Public Use Measurement and Reporting at Parks and Protected Areas, IUCN, Gland i Cambridge, 1999;

    HUNTER, D.; SALZMAN, J.; ZAELKE, D. - International Environmental Law and Policy, Ediia a II-a, Foundation Press, New York, 2002;

    JACQUE, J.P. - Droit institutionnel de lUE, Editura Dalloz, Paris, 2001;

    JELEV, I. - Managementul mediului nconjurtor, Editura SC F&F International SRL, Gheorghieni, 2001;

    JINGA, I. - Uniunea European, realiti i perspective, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1993;

    JINGA I.; POPESCU, A. - Integrarea european, Dicionar de termeni comunitari, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2000;

    JULA, D.; AILENEI, D.; JULA, N.; GARBOVEAN, A. - Economia dezvoltrii, Editura Viitorul Romnesc, Bucureti, 1999;

    JURA, C. - Rolul organizaiilor nonguvernamentale pe plan internaional, Editura All Beck, Bucureti, 2003;

    KASSIOLA, J.J. - The Death of Industrial Civilizatio: The Limits to Economic Growth and the Repoliticization of Advanced Industrial Society, Sunny Series in Environment, New York, 1990;

    KELLEHER, G. - Guidelines for Marine Protected Areas, IUCN, Gland i Cambridge, 1999;

    KISS, A.; SHELTON, D., - Manual of European Environmental Law, Editura Cambridge University Press, 1993;

    KISS, A.; SHELTON, D. - Traite de droit european de lenvironnement, Editura Roche, Paris, 1995;

    KOESTER, V. - The Ramsar Convention on the Conservation of Wetlands. A Legal Analysis of the Adoption and Implementation of the Convention in Denmark, Gland, 1989;

    KOTHARI, A.; PATHAK, N.; VANIA, F. - Where Communities Care: Community Based Wildlife and Ecosystem Management in South Asia, International Institute of Environment and Development, Londra, 2000;

    KRAMER, L. - European Environmental Law, Editura Sweet & Maxwell, London, 1995;

    KROMAREK, P. - Droit communautaire de l'environnement, Editura L'Harmattan, Paris, 2006;

    LACHMAN, B.E. - Linking Sustainable Community Activities to Pollution Prevention: A Sourcebook, 1997:

    LATHAM, J.; FRANK, G.; KERBY, K.; MILLER, H.; STIVEN, R. - Protected Forest Areas in Europe - Analysis and Hamonisation (PROFOR): Reports of Signatory States, Federal Research and Trening Centre for Forests, Natural Hazard and Landscape, Viena, 2005;

    LAVIEILE, J.-M. - Droit international de l'environnement, Editura EHpses, Paris, 1998;

    LASCU, C. - Peteri din Romnia - valoare i conservare, GESS, 1996;

    LEICU, C. - Drept comunitar, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1998;

    LEVIN. S.A. (Editor in Chief) Encyclopaedia of Biodiversity. Vol. 1 Agriculture, Academic Press, 2001;

    LUPAN, E. - Dreptul mediului, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2001;

    LYNAM, J.K. & HERDT, R.W. - Sense and Sustainability: Sustainability as an Objective, International Agricultural Research, 1989;

    MANOLACHE, O. - Drept comunitar, ediia a IlI-a, Editura AII Beck, Bucureti, 2001;

    MANOLELI, D. Dezvoltarea durabil, note de curs, Bucureti;

    MANOLIU, M., IONESCU, C. - Dezvoltarea durabil i protecia mediului, Editura HGA, Bucureti, 1998;

    MARINESCU, C. - Securitatea ecologic i naional a statelor n condiiile globalizrii, Editura Porile Orientului, Iai, 2005;

    MARINESCU, D. - Dreptul mediului nconjurtor, Editura ansa SRL, Bucureti, 1996;

    MARINESCU, D. - Tratat de dreptul mediului, Editura AII Beck. Bucureti, 2003;

    MARINESCU, D. - Infraciuni n domeniul proteciei mediului, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2005;

    23

  • MARINESCU, D. - Tratat de dreptul mediului, ediia a II-a, Editura Univesul Juridic, Bucureti, 2007;

    MAZILU, D. - Integrarea european, Drept comunitar i instituii europene, Editura Lumina Lex. Bucureti, 2001;

    MAZILU, D. - Dreptul Mrii, Lumina Lex, Bucureti, 2002;

    MC. DENHEZ, M. - Pacta Sund Servanda: Reinterpreting the World Heritage Convention, in Old Cultures in New Worlds, Symposium Papers, Vol. II, Washington. D.C., 1987;

    MCELDOWNEY, J.F. - Environmental Law and Regulation, Editura Blackstone Press, New York, 2001;

    MCGILLIVRAY, D.; BELL, S. - Environmental Law: The Law and Policy Relating to the Protection of the Environment, Editura Blackstone Press, London, 2002;

    MCNEELY, J.A.; MILLER, K.R. - National Parks, Conservation and Development, IUCN, Gland, 1984;

    MILLER, K.R. - Balancing the Scales - Guidelines for Increasing Biodiversity's Chances through Bioregional Management, World Resources Institute, Washington, 1996;

    MINISTERUL AGRICULTURII, PDURILOR, APELOR I MEDIULUI, - Parcuri Naionale, Naturale i Rezervaii ale Biosferei din Romnia, Editura Expert, Bucureti, 2003;

    MOHAN, Gh.; ARDELEAN, A.; GEORGESCU, M. - Rezervaii i monumente ale naturii din Romnia, Editura Scaiul, 1993 (ci