monitorizarea progreselor În managementul ariilor ...ananp.gov.ro/wp-content/uploads/RO-CCPAMETT_web.pdf · protejate disponibile în diferite regiuni ale lumii. O revizuire a metodologiilor

Ghidul de utilizare al CCPAMETT

WWF DCP – CCPAMETT 3

monitorizarea progreselorÎn managementul ariilor protejate

din ţările CarpatiCe

Cuprins:informaţii de bază 4

metodologia de evaluare (Cadrul WCpa) 5

sCopul instrumentului de evaluare a efiCienţei de management a ariilor protejate din ţările CarpatiCe (CCpamett) 7Originile instrumentului 7Unde putem folosi CCPAMETT-ul? 8Obiectivele CCPAMETT-ului 8

note expliCative pentru utilizarea CCpamett-ului 9

punCte tari, Constrângeri Și punCte slabe ale CCpamet-ului 15

fiȘe de date Și formular de evaluare 16


4 WWF DCP – CCPAMETT

informaţii de bază

Numărul ariilor protejate (AP) a crescut exponenţial în ultimul secol (în prezent există peste 138.000 de AP înregistrate în Baza de Date Mondială a Ariilor Protejate2) şi tendinţa rămâne aceeaşi, datorită eforturilor de conservare din lumea întreagă.

Paradoxal, potrivit Indexului Planetei Vii din 2010 (un raport realizat de WWF împreună cu Societatea de Zoologie din Londra şi Global Footprint Network) rata actuală de extincţie a speciilor este fără precedent şi este considerată ca fiind de până la 10.000 de ori mai mare decât rata naturală. Acest lucru înseamnă că rezultatele eforturilor de conservare și toate tipurile de resurse investite pentru înființarea şi managementul AP nu sunt întotdeauna evidente.

Există o preocupare tot mai mare în rândul specialiştilor în arii protejate că multe dintre ariile protejate din întreaga lume nu îşi îndeplinesc obiectivele pentru care au fost înființate. Un răspuns la această preocupare a fost evidențierea necesităţii de a spori eficienţa managementului în ariile protejate. O serie de instrumente de evaluare au fost elaborate pentru a evalua practicile de management. Este evident că existenţa unei game largi de contexte necesită metode diferite de evaluare. Comisia Mondială privind Ariile Protejate (World Comission on Protected Areas – WCPA) a dezvoltat, prin urmare, un „cadru” pentru evaluare3. Cadrul WCPA își propune atât oferirea unor indicaţii generale în dezvoltarea sistemelor de evaluare, cât şi încurajarea standardelor de evaluare şi raportare.

Cadrul WCPA se bazează pe principiul că managementul eficient a unei arii protejate parcurge un proces cu şase etape, sau elemente, distincte: începe cu cunoașterea contextului valorilor şi ameninţărilor existente, continuă cu planificarea şi alocarea de resurse (inputuri) pentru a obține rezultate în urma acţiunilor de management (procese), care se concretizează în cele din urmă în produse şi servicii (outputuri), care au ca rezultat impacturi sau realizări.

Instrumentul de Evaluare a Eficienţei de Management a Ariilor Protejate din Țările Carpatice (CCPAMETT) se bazează pe METT (Instrumentului de Evaluare a Eficienţei de Management), care aparţine seriei de instrumente de evaluare a eficienţei de management elaborate pe baza Cadrului WCPA. Cu ajutorul acestei serii de instrumente, țările semnatare ale Convenției privind Diversitatea Biologică (CBD) pot să-și îndeplinească angajamentele asumate. La cea de-a 7-a Conferință a Părților CBD din 2004, 188 de ţări membre au convenit asupra unui Program de Lucru privind Ariile Protejate4 (PoWPA), una dintre cele mai ambiţioase strategii de mediu din istorie. În cadrul Programului, aceste ţări s-au angajat să dezvolte sisteme de evaluare a eficienţei de management şi să prezinte un raport asupra eficienţei a 30% din ariile lor protejate până în anul 20105.

Deşi au fost făcute progrese semnificative în îndeplinirea angajamentelor din cadrul PoWPA al CBD (http://www.cbd.int/protected/pow/learnmore/intro/?prog=p4), trebuie făcute eforturi suplimentare de către multe părţi semnatare, în vederea atingerii obiectivelor la care progresul s-a dovedit a fi insuficient şi acolo unde activităţile sugerate nu au fost implementate în totalitate (de exemplu, 4.2.2 Implementarea evaluării eficienţei de management a cel puţin 30% din ariile protejate ale fiecărei părţi şi a sistemelor naţionale de arii protejate şi, după caz, a reţelelor ecologice până în anul 2010.).

Diferenţa dintre evaluările realizate şi obiectivul CBD prin Programul de Lucru privind Ariile Protejate stabilit pentru 2010 este semnificativă: doar 6% din cele peste 100.000 de arii protejate incluse în Baza de Date Mondială a Ariilor Protejate au fost evaluate6, față de angajamentul de 30% per ţară.

CCPAMETT este una din cele peste 70 de metodologii de evaluare a eficienţei de management a ariilor protejate disponibile în diferite regiuni ale lumii. O revizuire a metodologiilor a fost efectuată în 2010 de către Universitatea din Queensland, Comisia Mondială privind Ariile Protejate a IUCN (WCPA), Centrul Mondial de Monitorizare a Conservării al UNEP şi alții.

CCPAMETT sprijină şi contribuie la atingerea obiectivelor 4.2 A evalua şi îmbunătăţi eficienţa managementului ariilor protejate şi 4.3 A evalua şi a monitoriza statutul și tendințele ariilor protejate ale PoWPA CBD în ţările Carpatice.

2http://www.wdpa.org/; http://www.protectedplanet.net/ 3Hockings, M, S Stolton, F Leverington, N Dudley şi J Courrau (2006); Assessing Effectiveness – A Framework for Assessing Management Effectiveness of Protected Areas; A II-a ediţie. IUCN, Elveţia, www.iucn.org/themes/wcpa/pubs/guidelines.htm#effect24Decizia VII/28 din a şaptea reuniune a Conferinţei Părţilor la Convenţia privind diversitatea biologică,www.biodiv.org/decisions/default.asp?m=COP07&id=7765&lg=05Dudley, N., Mulongoy, K.J., Stolton, S., Cohen, S., Barber, S.V. and Gidda, S.B. (2005), Towards Effective Protected Area Systems: An action guide to implement the Convention on Biological Diversity Programme of Work on Protected Areas, CBD Technical Series number 18, Secretariat of the Convention on Biological Diversity, Montreal, www.biodiv.org/doc/publications/cbd-ts-18.pdf6Leverington, F., Costa, K.L., Courrau, J., Pavese, H., Nolte, C., Marr, M., Coad, L., Burgess, N., Bomhard, B. and Hockings, M. (2010), Management effectiveness evaluation in protected areas – a global study – a II-a ediţie 2010. The University of Queensland, Brisbane Australia



managerilor şi altor factori interesați și pentru a contribui la armonizarea evaluării eficienței în întreaga lume.

Cadrul WCPA se bazează pe ideea că managementul eficient al unei arii protejate urmează un proces cu şase etape, sau elemente, distincte (fig. 1):

• începe cu cunoașterea contextului valorilor şi ameninţărilor existente,

• continuă cu planificarea, şi

• alocarea de resurse (inputuri),

• pentru a obține rezultate în urma acţiunilor de management (procese),

• care se concretizează în cele din urmă în produse şi servicii (outputuri),

• care au ca rezultat impacturi sau realizări.

metodologia de evaluare

(Cadrul WCpa)Pentru a maximiza potenţialul ariilor protejate şi pentru a îmbunătăţi procesele de management, trebuie să cunoaștem punctele tari şi punctele slabe ale managementului acestora şi ameninţările cu care se confruntă. Comisia Mondială privind Ariile Protejate oferă un cadru general pentru evaluarea eficienţei de management atât a ariilor protejate individuale, cât şi a sistemelor de arii protejate, pentru a veni în sprijinul

Fig. 1. Ciclul de management7

7Hockings, M., Stolton, S., Dudley, N., Leverington, F. and Courrau, J. (2006), Evaluating effectiveness: a framework for assessing the management of protected areas. A II-a ediţie .IUCN: Gland, Switzerland and Cambridge, UK

ContextStatut și amenințări.

Unde ne aflăm acum?

PlanificareUnde dorim să ajungem și cum ajungem acolo?

InputuriDe ce avem

nevoie?

ProcesCum procedăm cu managementul?

OutputuriCe am făcut și ce

produse sau servicii au fost produse?

RealizăriCe am

realizat?

Evaluare

Adecvar

e / Aju

stare

Livr

are

Design / Planificare



Aceste şase etape reprezintă de regulă ciclul de management al unei arii protejate, care trece în câţiva ani de la ideea și viziunea iniţială la prima evaluare a eficienţei de management.

În mod normal, atenţia evaluării eficienţei de management se concentrează pe fiecare din cele șase elemente. Fiecare etapă are anumite criterii de bază8 pentru evaluare:

8Pentru copie a cadrului WPCA sau sinteză mai detaliată vă rugăm vizitaţi website-ul WCPA: www.iucn.org/themes/wcpa sau contactaţi [email protected]

Tabel nr 1: Rezumatul cadrului WCPA

Elemente de evaluare Explicaţii

Criterii evaluate

Obiectivul evaluării

Contextul

Unde ne aflăm acum?Evaluarea importanţei, ameninţărilor şi a mediului politic.

– Importanță– Ameninţări– Vulnerabilitate– Context naţional– Parteneri

Statut

Planificarea

Unde dorim să ajungem?Evaluarea conceptului și planificării AP

– Legislaţia şi politica AP– Cum este conceput

sistemul ariilor protejate– Cum este concepută aria

protejată– Planificarea

managementului

Ajustare

InputuriDe ce avem nevoie?Evaluarea resurselor necesare gestionării

– Resursele instituției– Resursele ariei respective Resurse

ProceseCum procedăm?Evaluarea modului de gestionare

– Cât de adecvate (corespunzătoare) sunt procesele de administrare

Eficienţă şiAjustare

Outputuri

Care au fost rezultatele?Evaluarea aplicării programelor și acţiunilor de management; furnizarea produselor şi serviciilor

– Rezultatele acţiunilor de management

– Servicii şi produseEficienţă

Rezultate

Ce am realizat?Evaluarea realizărilor şi în ce măsură au fost atinse obiectivele

– Impacturi: efectele managementului în raport cu obiectivele

Eficienţă şiAjustare



Evaluarea eficienţei de management a ariilor protejate folosind CCPAMETT, are la bază de fapt Cadrul WCPA. CCPAMETT a fost dezvoltat să îndeplinească elementele de evaluare incluse în Cadru.

Monitorizarea eficienţei de management nu este un proces care se opreşte cu evaluarea rezultatelor, ci unul care răspunde nevoilor din procesul de

planificare ulterioară/ revizuire, aşa cum se arată prin intermediul săgeţilor din prima figură.

Managementul adaptativ se concentrează pe identificarea problemelor ce pot inf luenţa îndeplinirea scopurilor şi obiectivelor, pe învăţarea din această diagnoză şi pe adaptarea măsurilor de management.

Originile instrumentuluiInstrumentului de Evaluare a Eficienţei de Management a Ariilor Protejate din Țările Carpatice (CCPAMETT) a fost dezvoltat în cadrul Programului Arii Protejate pentru o Planetă Vie 2012 (PA4LP 2012), iniţiat de WWF pentru a promova şi susţine implementarea Programului de Lucru privind Ariile Protejate, o componentă importantă a Convenţiei privind Diversitatea Biologică (PoWPA CBD).

CCPAMETT-ul se bazează pe Instrumentul de Evaluare a Eficienței de Management

Fig. 2. Ecoregiunea Carpatică şi ţările Carpatice

(METT) al Băncii Mondiale și WWF. În comparație cu METT, care este un instrument global, CCPAMETT vizează zone geografice mult mai mici, mai exact ariile protejate din ţările Carpatice (România, Ucraina, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Serbia). Cu toate acestea, datorită faptului că unele răspunsuri la întrebările din formularul de evaluare au fost

formulate mai obiectiv şi măsurabil, acest instrument poate fi folosit și în alte ecoregiuni.

CCPAMETT-ul este un instrument on-line, un sistem bazat pe web, ușor de utilizat și care permite generarea rapidă a rapoartelor la nivel naţional sau regional.

sCopul instrumentului de evaluare a efiCienţei

de management a ariilor protejate din ţările

CarpatiCe (CCpamett)

Europa

Ecoregiunea Carpatică

Harta lumii

Legendă:Țări Carpatice

Munții Carpați



Unde putem folosi CCPAMETT-ul?

CCPAMETT-ul a fost conceput pentru a fi utilizat în ţările Carpatice, pentru AP care au o structură de administrare, un custode, sau un institut cu responsabilitate de management, cu capacitate şi resurse necesare pentru a îndeplini obiectivele de management.

CCPAMETT-ul poate fi de asemenea utilizat pentru monitorizarea progresului implementării proiectelor atunci când este nevoie. De exemplu, este obligatoriu ca pentru toate proiectele Facilității Globale de Mediu (GEF) din arii protejate să se aplice Instrumentul de Evaluare a Eficientei de Management de trei ori pe parcursul implementării lor.

În plus, utilizarea CCPAMETT-ului poate ajuta managerii să urmărească progresul implementării angajamentelor luate de ariile protejate față de Convenţia privind Diversitatea Biologică, printr-o caracteristică specială a instrumentului on-line (a se vedea secţiunea „Rezultate”).

Instrumentul a fost tradus în toate cele şapte limbi ale ţărilor Carpatice pentru a facilita şi uşura utilizarea sa de către orice AP din ţările Carpatice.

Obiectivele CCPAMETT-ului

CCPAMETT-ul își propune să ofere posibilitatea de a urmări progresul şi furniza rapoarte privind eficienţa generală a managementului în arii protejate şi nu ar trebui să înlocuiască alte metode de evaluare mult mai aprofundate.

Instrumentul a fost elaborat pentru a obține o imagine de ansamblu rapidă a eficienţei de management/progreselor realizate în vederea îmbunătăţirii eficienței de management a ariilor protejate individuale, și a fost conceput pentru a fi completat de echipele de management ale ariilor protejate.

De asemenea, acesta oferă informaţii de bază despre sistemul de arii protejate la nivel naţional şi regional şi

o analiză generală a eficienţei de management la aceste niveluri.

Având în vedere că METT–ul, folosit ca punct de pornire, a fost creat pentru utilizare la nivel mondial, Instrumentul are anumite limitări, de exemplu acesta nu oferă posibilitatea pentru a efectua evaluări detaliate a problemelor specifice. Cu toate acestea, dacă este utilizat în mod adecvat, poate identifica problemele legate de deficienţele de management.

Realizată de echipele de management, evaluarea va ref lecta întotdeauna un anumit grad de subiectivitate; prin urmare, nu ar trebui privită ca pe o evaluare total neutră sau ca bază unică pentru managementul adaptativ. Gradul de subiectivitate scade odată cu creşterea numărului de persoane care participă la evaluare şi odată cu participarea experţilor externi şi/sau a reprezentanţilor factorilor cheie interesați.

Instrumentul nu trebuie utilizat pentru a face comparaţii între eficiențele de management a diferitelor arii protejate, în special din cauza diferenţelor considerabile dintre obiectivele, resursele, aşteptările şi nevoile ariilor protejate din ţările Carpatice.

Instrumentul este foarte util pentru urmărirea în timp a progreselor în ceea ce privește eficiența de management a unei arii protejate sau a unui grup restrâns de arii protejate. Instrumentul de Evaluare poate fi de asemenea folosit pentru a identifica tendinţele și abordările utilizate în managementul unui sistem de arii protejate9.

Așadar, CCPAMETT-ul este limitat pentru a permite o evaluare detaliată a realizărilor dar are avantajul de a evalua și oferi o imagine de ansamblu rapidă a practicilor de management pe baza Cadrului WCPA, până inclusiv la output-uri. În mod evident, oricât de eficient ar fi managementul unei arii protejate, dacă biodiversitatea este în continuă scădere sau alte valori sunt pierdute, obiectivele ariei protejate nu sunt îndeplinite. Prin urmare, este important să se analizeze realizările (scorurile) atribuite proceselor (se pot separa în secţiunea „Rezultate” a Instrumentului).

9HDudley, N, A Belokurov, O Borodin, L Higgins-Zogib, M Hockings, L Lacerda and S Stolton (2004); Are protected areas working? An analysis of forest protected areas by WWF, WWF International, Gland



sfaturi pentru utilizarea

CCpamett-uluitCCPAMETT-ul a fost conceput ca un instrument simplu şi de evaluare rapidă a unei arii protejate.

Următoarele sfaturi cu privire la utilizarea Instrumentului ar trebui să ajute la realizarea unei evaluări generale a eficienţei de management, obținând rezultate cât mai apropiate de realitate şi care să contribuie la adaptarea practicilor de management. Îndrumări specifice suplimentare pot fi elaborate la nivel naţional pentru a oferi mijloacele necesare unei evaluări mai aprofundate a reţelei sau a sistemului de arii protejate. Mai multe îndrumări generale privind evaluarea eficienței de management pot fi găsite în Cadrul WCPA10.

Procesul de completare a CCPAMETT-ului

CCPAMETT-ul conţine un set de întrebări formulate astfel încât cei care administrează o arie protejată să poată răspunde uşor, fără sau cu puţine cercetări suplimentare. Cu toate acestea, este util să se revizuiască în prealabil rezultatele activităţilor de monitorizare existente legate de statutul valorilor AP.

Condiţiile esenţiale pentru o evaluare adecvată sunt:

a. implicarea personalului cheie şi

b. acordarea unui timp suficient discutării fiecărui aspect al managementului evaluat.

Se recomandă ca managerii/custozii/practicienii AP să discute şi să analizeze toate întrebările în cadrul echipei de management (sau cu echipa de bază de management), într-un mod participativ, şi să cadă de acord cu privire la răspunsuri şi paşii următori în vederea îmbunătăţirii eficienţei de management.

Acolo unde este posibil, experţi externi, lideri ai comunităţilor locale, reprezentanţi

ai ONG-urilor sau alte persoane care au cunoştinţe şi interes în zonă şi în managementul valorilor acesteia ar trebui de asemenea implicate.

Timpul minim recomandat a fi alocat evaluării participative ar trebui să fie de o zi lucrătoare.

CCPAMETT-ul este un instrument de monitorizare pe termen lung, prin urmare, ar trebui utilizat anual, la începutul fiecărui an, pentru anul precedent.

Se recomandă ca în echipa de evaluare să fie prezente cel puțin câteva dintre persoanele care au participat la evaluările anterioare. Acolo unde acest lucru nu este posibil, informaţiile furnizate de evaluatorii anteriori în casetele text din Instrumentul de Evaluare vor fi deosebit de importante în ghidarea evaluării şi în asigurarea coerenței evaluării care se face. Din acest motiv, formularul de evaluare completat poate fi salvat ca PDF sau pe suport de hârtie.

Structura, înregistrarea şi conţinutul Instrumentului de Evaluare

CCPAMETT-ul este un instrument on-line (http://www.ccpamett.org/), instrument web care se compune din:

A) Componenta I – Evaluarea Eficienţei de Management a AP cu trei subcomponente: Formularul/Fişa de date „Informaţii despre Aria mea Protejată” (formularul de colectare a informaţiilor generale privind ariile protejate); „Formularul de evaluare” (formularul pentru evaluarea propriu-zisă a eficienței de management) şi secţiunea „Rezultate”.

B) Componenta II - Baza de Date a Ariilor Protejate din Ţările Carpatice permite generarea de rapoarte despre situaţia AP în ţările Carpatice, pe baza informaţiilor de la AP („Informaţii despre Aria mea Protejată”) şi pe baza „Formularului de evaluare”.

Important: rezultatele evaluărilor individuale nu vor fi accesibile prin intermediul acestei componente. O compilaţie a rezultatelor medii de la toate AP va oferi informaţii pentru analiza la nivel naţional sau regional.

10Hockings, M, S Stolton, F Leverington, N Dudley și J Courrau (2006); Assessing Effectiveness – A Framework for Assessing Management Effectiveness of Protected Areas; a 2-a Ediţie, Ed. IUCN, Elveţia



A) Componenta I - Evaluarea eficienţei de management a ariilor protejateA.1. Formularul/fișa de date „Informaţii despre Aria mea Protejată” oferă:

√ Câteva informaţii de bază despre AP, cum ar fi numele, dimensiunea şi locaţia etc. Acolo unde este posibil, codul unic de identificare alocat ariei protejate în Baza de Date Mondială a Ariilor Protejate (WDPA) trebuie furnizat (pentru unele AP care fac parte din Reţeaua Ariilor Protejate din Carpaţi (CNPA), codul sitului este generat automat; pentru celelalte AP, codul poate fi obţinut de pe site-ul WDPA – link-ul este prevăzut în formular: http://www.protectedplanet.net/). Alte informaţii contextuale, cum ar fi desemnarea la nivel local, de exemplu parc naţional, rezervaţie naturală etc., împreună cu categoria IUCN de (management a) AP11, dreptul de proprietate, numărul angajaților şi bugetul se înregistrează de asemenea în acest formular, plus informaţii cu privire la cine a fost implicat în evaluare;

√ Informaţii privind desemnările internaţionale: de exemplu, Patrimoniu Mondial UNESCO, Rezervație a Biosferei, sit Natura 2000, sit Ramsar etc.;

√ O listă generică a ameninţărilor la adresa ariilor protejate. Pe acest formular, evaluatorilor li se cere să identifice ameninţările şi gradul acestora la adresa ariei protejate12;

√ Informaţii despre experţii din echipa de management a AP sau experţi externi cu care administraţia AP lucrează (aceştia pot fi colaboratori, membrii ai consiliilor ştiinţifice sau ai altor consilii, care sunt activi în gestionarea AP etc.), precum şi informaţii despre cele mai importante proiecte care au fost/sunt implementate în AP.

A.2. „Formularul de evaluare”: se bazează pe 42 de întrebări13 prezentate sub formă de tabel cu trei coloane (Selectare variantă de răspuns –Punctaj, Comentarii şi Acţiuni propuse pentru a adresa problema) pentru înregistrarea detaliilor evaluării; toate cele trei tabele ar trebui completate.

√ Întrebări şi punctaje: evaluarea se face prin atribuirea unui scor simplu cuprins între 0 (insuficient) şi 3 (excelent). O serie de patru răspunsuri alternative este atribuită fiecărei întrebări pentru a ajuta evaluatorii să

selecteze varianta cea mai apropiată de situația lor. În plus, există în unele cazuri întrebări suplimentare, care dezvoltă temele-cheie din întrebările anterioare şi furnizează informaţii şi puncte suplimentare.

Pot exista situații în care nici unul din cele 4 răspunsuri alternative să nu se potrivească foarte precis condiţiilor/situației ariei protejate. În acest caz, vă sugerăm să alegeţi răspunsul cel mai apropiat şi să folosiţi secţiunea „Comentarii” pentru a motiva alegerea și a dezvolta subiectul.

Pot exista de asemenea, situații în care unele întrebări să nu fie relevante pentru o anumită arie protejată sau să nu existe suficiente date disponibile pentru a răspunde corect la aceste întrebări – de exemplu, întrebări legate de Statutul de conservare a speciilor indicatoare şi/sau a habitatelor cheie (Î 19), Evaluarea condițiilor ecologice (Î 20) şi Evaluarea condițiilor culturale (Î 23). În astfel de cazuri, aceste întrebări pot fi omise, cu un motiv bine argumentat prezentat în secţiunea Comentarii.

Fiecare întrebare din formularul de evaluare al CCPAMETT-ului aparţine cel puţin unuia din cele şase elemente ale ciclului de management (a se vedea Fig. 1).

Ca rezultat al evaluării, atât Raportul original METT, cât şi Raportul CCPAMETT pot fi generate. Punctajul maxim aferent celor 42 de întrebări din CCPAMETT (30 de întrebări din METT) şi al întrebărilor suplimentare este de 156 (99 pentru chestionarul METT). Scorul final obţinut prin completarea formularului de evaluare se calculează şi se prezintă ca procentaj din cele 156 puncte (99 pentru chestionarul METT) sau din punctajul total al acelor întrebări care au fost relevante pentru aria protejată (după cum s-a menţionat mai sus, dacă întrebările sunt considerate a fi irelevante sau datele disponibile nu sunt suficiente, prin bifarea căsuței Neaplicabil/Nu există date suficiente, procentajul este calculat fără aceste întrebări).

Întregul concept de „punctare” a progresului se confruntă cu o serie de dificultăţi şi imperfecțiuni. De exemplu, sistemul actual presupune că toate întrebările se referă la subiecte de importanță/pondere egală, ceea ce nu este neapărat cazul. Prin urmare, pentru a oferi o imagine mai fidelă a rezultatului evaluării eficienţei de management, scorul obținut este calculat ca procentaj pentru fiecare dintre cele şase elemente ale Cadrului WCPA (şi anume context, planificare, inputuri, procese, outputuri şi realizări). Aşadar, reprezentarea grafică a rezultatelor pe elemente se face procentual.

11 IUCN, CNPPA and WCMC (1994), Guidelines for Protected Area Management Categories, Gland, Elveţia,www.iucn.org/themes/wcpa/pubs/guidelines.htm#categories12 Lista de ameninţări a fost adaptată după Taxonomia ameninţărilor directe al Parteneriatului de măsuri de conservare (a se vedea http://fosonline.org/CMP/IUCN/browse.cfm?TaxID=DirectThreats) şi utilizează acelaşi sistem de numerotare.13 Chestionarul METT are 30 de întrebări.



Unele dintre întrebările orginale ale METT au fost modificate sau detaliate (de exemplu au fost adăugate întrebări legate de personal, schimbări/fluctuaţii ale numărului de personal permanent – Î 32 şi pregătirea personalului – Î 33) pentru a oferi posibilitatea de a cuantifica răspunsurile și pentru mai multă obiectivitate şi/sau pentru a adresa mai bine unele problemele cheie legate de managementul AP. Au fost adăugate anumite procentaje la unele răspunsuri, de exemplu răspunsurile la întrebarea numărul 37 Bugetul (existent) actual – Este bugetul actual suficient? oferă acum posibilitatea de a stabilii clar măsura în care bugetul răspunde nevoilor de management.

√ Comentariu/Explicație: caseta text din dreptul fiecărei întrebări a formularului de evaluare permite ca aprecierile calitative să fie explicate în detaliu. Sursa acestora poate varia de la cunoştinţele unuia dintre membrii echipei (în multe cazuri, cunoştinţele personalului vor reprezenta cea mai completă și credibilă sursă de informație), la un document de referinţă, rezultate ale monitorizării sau studii şi evaluări externe – aceste informații sunt importante pentru că pot transmite oricărei persoane care citeşte raportul, motivul pentru alegerile făcute la evaluare.

Este foarte important ca această casetă să fie completată – poate oferi un plus de încredere în ceea ce privește rezultatele evaluării prin asigurarea unui cadru mai transparent în luarea deciziilor. Un aspect și mai important, oferă un punct de referinţă şi informaţii pentru personal în viitor. De asemenea, această coloană permite oferirea de comentarii, de exemplu de ce la o anumită întrebare nu s-a răspuns.

Oricare ar fi nivelul de detaliu al informaţiilor furnizate aici, orice punctaj care reflectă un anumit progres în urma alegerii răspunsurilor la întrebările din formular, ar trebui să fie bazate pe rapoarte de teren, pe rapoarte anuale, studii, rapoarte de monitorizare sau alte documente.

√ Paşii următori: la fiecare întrebare, respondenţilor li se cere de asemenea să identifice orice acţiuni destinate îmbunătăţirii performanţei de management sau, cel puţin să desemneze o persoană responsabilă pentru analiza şi planificarea activităţilor în vederea soluționării problemelor identificate în timpul evaluării și a discuțiilor în echipă.

A.3. „Rezultate”

√ După completarea celui de-al doilea formular, managerii pot vedea şi consulta „eficienţa” lor în această secţiune. Există diferite opţiuni pentru

a vizualiza rezultatele, de exemplu: sortate după elementele Cadrului WCPA; pentru fiecare întrebare în parte; comparativ cu scorurile medii ale unei ţări Carpatice etc. În „Rezultate conform Cadrului WCPA”, fiecare element al evaluării poate fi afişat separat, cu numărul întrebărilor aferente. În acest fel, managerii AP pot detecta punctele slabe ale fiecărui element şi identifica întrebările sau chestiunile care indică problemele de management ce trebuie soluționate.

√ Rezultatele evaluărilor repetate ale unei AP pot fi de asemenea comparate, iar îmbunătăţirea sau reducerea performanţei pot fi detectate cu uşurinţă.

√ Atât raportul CCPAMETT (cu cele 42 de întrebări), cât şi raportul METT (cu cele 30 de întrebări originale) pot fi generate.

√ Rezultate medii la diferite niveluri (în Munţii Carpaţi dintr-o anumită ţară, într-o anumită ţară – nivel naţional, în zona Munţilor Carpaţi, în toate cele şapte ţări Carpatice – total general) pot fi generate şi utilizate pentru evaluarea la nivel de sistem.

Dacă se consideră relevant, managerii AP pot compara rezultatele lor cu rezultatele medii ale unor AP similare la diferite niveluri. Pentru analize/comparaţii ale ariilor protejate care au obiective similare de management, pot fi folosite mai multe filtre, de exemplu selectarea unei anumite categorii de AP, mărimea AP etc.

B) Componenta II - Baza de date a ariilor protejate din ţările CarpaticeÎn a doua parte a Instrumentului, se pot genera informaţii/rapoarte pe teme relevante din primul formular şi pe baza oricărei întrebări din formularul de evaluare. Din nou, se pot face comparaţii la diferite niveluri şi se pot utiliza filtre (la fel ca în secţiunea „Rezultate” a primei componente).

Caracteristicile de raportare ale bazei de date oferă o imagine de ansamblu foarte bună asupra AP din ţările Carpatice şi pot ajuta managerii ariilor protejate să stabilească contacte cu experți şi să împărtășească informaţii sau experienţe, pe baza informaţiilor furnizate în primul formular.

Pentru a încuraja managerii să ofere răspunsuri precise şi oneste, rezultatele evaluărilor pentru AP individuale nu sunt afişate. Cu toate acestea, numărul AP care aleg un anumit răspuns este afişat (nu lista/numele lor), oferind o posibilitate bună pentru analizarea problemelor de management la nivel de sistem.



Pot fi generate rapoarte care să includă cel puţin informaţiile afişate în tabelul de mai jos:

Informaţii despre AP (raportare din Fişa de date „Informaţii despre Aria mea Protejată”)

Formular de evaluare (raportare din Formularul de evaluare)

Lista ariilor protejate şi contactelor 1. Statutul legal

Distribuţia biogeografică 2. Eficienţa statutului legal

Privire generală asupra proprietăţii 3. Designul ariei protejate

Privire generală asupra utilizării terenurilor 4. Delimitarea ariei protejate

Privire generală asupra personalului 5. Obiectivele ariei protejate

Privire generală asupra bugetului 6. Reglementările proprii ale ariei protejate (regulament) Principalele valori pentru care aria protejată a fost desemnată 7. Aplicarea legii - activităţi ilegale

Ameninţări asupra Ariei Protejate 8. Aplicarea legii - capacitate

Networking-ul între arii protejate 9. Evaluarea accesului

Experienţa în implementarea proiectelor 10. Planul de management

11.Plan de activitate

12. Monitorizarea şi evaluarea eficienţei managementului

13. Factori-cheie interesați14. Utilizatorii de stat și privați ai terenurilor, proprietarii şi administratorii din vecinătatea ariei protejate15. Comunităţile locale16. Cooperarea cu autorităţile naţionale care au responsabilități în ceea ce privește ariile protejate17. Inventarul resurselor şi valorilor naturale

18. Monitorizarea biodiversităţii19. Statutul de conservare a speciilor indicatoare și/sau a habitatelor cheie 20. Evaluarea condiţiilor ecologice

21. Planificarea utilizării terenurilor şi apei

22. Inventarul resurselor culturale

23. Evaluarea condiţiilor culturale

24. Cercetare

25. Beneficiu economic

26. Valori și bunuri

27. Managementul valorilor ariei protejate

28. Program de educaţie şi conştientizare

29. Turism comercial

30. Facilităţi de vizitare

31. Numărul angajaților32. Schimbări/fluctuaţii ale numărului de personal permanent în decursul ultimului an 33. Pregătirea personalului

34. Instruirea personalului

35.Echipament

36. Întreţinerea echipamentului

37. Bugetul (existent) actual

38. Siguranța bugetului

39. Managementul bugetului

40. Decizii cu privire la buget

41. Taxe

42. Amenzi



Exemplul unui raport generat pe baza informațiilor din fișa de date:

Exemplul unui raport generat pe baza informațiilor din formularul de evaluare:

Fig. 3. Amenințări asupra ariilor protejate din ţările Carpatice14

Fig. 4. Situaţia planurilor de management şi implementarea lor în ţările Carpatice15

14 Procentajele servesc doar ca exemple.15 Cifrele servesc doar ca exemple.



Înregistrarea şi utilizarea CCPAMETT-ului

Pentru crearea unui cont şi utilizarea instrumentului on-line, trebuie urmați următorii pași:

1. Înregistraţi aria dumneavoastră protejată.

a. Accesați Componenta I – Evaluarea Eficienţei de Management a Ariilor Protejate;

b. Selectaţi opţiunea „Înregistrează o nouă arie protejată”;

c. Selectaţi ţara şi aria protejată din lista furnizată de către software. În cazul în care aria dumneavoastră protejată nu este încă pe listă, vă rugăm să introduceţi numele oficial, corect şi complet, al ariei protejate;

d. Începeţi să completaţi informaţiile generale privind aria dumneavoastră protejată aşa cum se solicită în primul formular de pe ecran (ţara în care este situată aria protejată, numele ariei protejate, codul din Baza de Date Mondială a Ariilor Protejate (WDPA), structura de administrare/management etc.);

e. După ce s-a completat şi salvat prima pagină a formularului, un cod (parolă) este trimis pe adresa de e-mail furnizată.

IMPORTANT: Datele pot fi actualizate ulterior, dacă este necesar, utilizând opţiunea Editare. Adresa de e-mail trebuie să fie corectă, deoarece aceasta va fi utilizată de Instrument pentru a trimite codul de acces pentru toate utilizările viitoare.

2. Furnizaţi informaţii cu privire la aria protejată.16

a. Autentificați-vă selectând numele AP (apare într-o listă după ce s-a salvat primul formular, pe aceeaşi pagină cu butonul „Înregistrează o nouă arie protejată”) şi tastând în câmpul aflat sub numele AP, codul (parola) trimis de Instrument pe adresa de e-mail (furnizată în primul formular);

b. Furnizaţi informaţiile solicitate de formular. Aceste informaţii furnizează date de bază care identifică şi descriu aria protejată;

c. Imprimaţi formularul şi ataşaţi-l în dosarul dumneavoastră de Eficienţă a Managementului pentru referinţe ulterioare şi pentru utilizarea lui în cazul unor potențiale situații de nefuncționare temporară a Instrumentului.

IMPORTANT: Dacă este necesar, datele pot fi actualizate ulterior utilizând opţiunea Editare.

3. Efectuaţi evaluarea eficienţei de management:

a. Planificaţi şedinţa cu echipa şi invitaţi alte persoane, dacă este cazul. Subliniați faptul că toate opiniile sunt importante şi valoroase şi stabiliți un facilitator pentru discuţii;

b. Completaţi formularul de evaluare pe baza discuţiilor. Răspundeţi la cele 42 de întrebări;

c. Imprimaţi formularul şi ataşaţi-l în dosarul dumneavoastră de Eficienţă a Managementului pentru referinţe ulterioare şi pentru utilizarea lui în cazul unor potențiale situații de nefuncționare temporară a Instrumentului.

Se recomandă ca managerii/custozii/practicienii AP să discute şi să analizeze toate întrebările în cadrul echipei de management (sau cu echipa de bază de management), într-un mod participativ, şi să cadă de acord cu privire la răspunsuri şi paşii următori în vederea îmbunătăţirii eficienţei de management.

Acolo unde este posibil, experţi externi, lideri ai comunităţilor locale, reprezentanţi ai ONG-urilor sau alte persoane care au cunoştinţe şi interes în zonă şi în managementul valorilor acesteia ar trebui de asemenea implicate.

4. Analizați rezultatele şi generați rapoarte

După completarea formularului de evaluare, rezultatele trebuie analizate atât pentru anul în curs, cât şi comparativ cu anii precedenţi (dacă există date disponibile), stabilind cauzele schimbărilor punctajelor şi planificând acţiunile de îmbunătăţire a eficienţei de management.

Se pot genera diferite rapoarte folosind Instrumentul: a se vedea secţiunea „Rezultate” şi baza de date a AP.

16 Puteţi continua să furnizaţi informaţii despre aria dvs protejată fără a vă loga cu noul cont creat. Cu toate acestea, este recomandabil să vă conectaţi mai întâi şi apoi să continuați să oferiţi informaţii, pentru a vă asigura că, contul dvs. este configurat corespunzător şi gata pentru a salva datele dumneavoastră (în cazul în care conexiunea la internet nu este stabilă, procesul de înregistrare ar putea eşua).



echipă foarte mică fără dezbateri/discuţii), rezultatele vor fi în întregime subiective şi nu vor reflecta situaţia actuală/reală, nepermițând o analiză onestă şi găsirea unor soluţii adecvate pentru a îmbunătăţi situaţia AP. Se recomandă ca formularele să fie completate de către întregul personal al AP sau cel puţin de către o echipă reprezentativă (echipa de bază şi o parte din personalul de teren), purtând discuţii interne în mod participativ. În plus, pot fi implicați şi alţi experţi sau factori interesați.

• Dacă este perceput greșit, ca un sistem de evaluare a performanţei în care personalul AP nu este implicat în discuţii deschise şi oneste, reflectate de punctajele agreate de comun acord, evaluarea poate fi subiectivă şi inutilă pentru îmbunătăţirea eficienței.

• În cazul în care conexiunea la internet nu este stabilă, se recomandă trecerea punctajelor şi a notițelor și pe suport de hârtie, astfel că în cazul în care formularele nu sunt salvate on-line de la început, datele să poată fi transferate ulterior în sistem. Ambele formulare pot fi salvate ca PDF-uri şi imprimate din partea de sus – dreapta a primei pagini a formularelor (utilizând opţiunea „Vizualizează formularul întreg ca document PDF”).

Cele două formulare principale ale CCPAMETT-ului sunt prezentate mai jos cu note explicative pentru a ajuta la înţelegerea a ceea ce se solicită pentru elementele/întrebările care nu sunt de la sine înțelese. Notele explicative pot include scopul întrebării, instrucţiuni de interpretare a întrebărilor, sau justificarea includerii acestora în chestionar.

punCte tari, Constrângeri Şi punCte slabe ale CCpamet-ului

Puncte tari ale CCPAMETT-ului:

• Instrument on-line uşor de utilizat.

• Instrument foarte util pentru oferirea de informaţii relevante pentru raportul PoWPA CBD.

• Prin utilizarea sa, semnatarii CBD răspund la obligaţiile derivate din PoWPA de a evalua şi îmbunătăţi eficienţa de management a ariilor protejate (Obiectivul 4.2.) şi de a evalua şi a monitoriza statutul și tendințele ariei protejate (Obiectivul 4.3.).

• Analiza uşoară a rezultatelor şi generarea facilă a unor tipuri diferite de rapoarte.

• Datele colectate sunt stocate într-o bază de date care furnizează informaţii utile la nivel de sistem de AP (naţional, regional).

• Oferă o bună imagine de ansamblu la nivel ecoregional (Carpaţi) şi la nivel regional (ţările Carpatice).

• Legături internaționale cu CBD, WCPA IUCN, WCMC și WDPA UNEP.

Constrângeri şi puncte slabe ale CCPAMETT-ului:

• Dacă este utilizat greşit (de exemplu, evaluarea se realizează de către o singură persoană sau de către o



Țara în care aria protejată este situată

Numele ariei protejate

..saucompletaţi:

Codul din baza de date a ariilor protejatedin lume

Dacă nu este disponibil un cod WDPA, introduceți un alt cod atribuit oficialariei dumneavoastră (de exemplu codul sitului Natura2000)

-- Vă rugăm selectaţi --



Dacă aria dumneavoastră protejată se află în lista de mai sus sau nu știți codul ariei dumneavoastră protejate,vă rugăm selectați codul de la următoarea adresă: http://protectedplanet.net/

..saucompletaţi:

Arie Protejată cu administrațieproprie

Arie Protejată luată în custodie

Nume

Structura de administrare/management

Structura de administrare aparține

Adresă

E-mail

Nr. telefon

Nr. fax

Date de contact

Pagină web


fiȘa de date Și formularul de evaluare

Raportarea progresului din ariile protejate: Fișa de date



Data desemnării oficiale

Național

Desemnare(ri)

Categoria IUCN

selecție multiplă posibilă

Internațional

selecţie multiplă posibilă

În Carpați da nu Localizare

Coordonate hartă (a punctului central)

(?)

Indicarea categoriei IUCN corespunzătoarecategoriei dvs. naționale ajută la generareade diferite rapoarte și la raportarea cătreorganizațiile internaționale. Vă rugăm selectațicategoria IUCN corespunzătoare.

Anul Luna Ziua


Rezervatie naturala stricta / Rezervatie stiintificaZona de salbaticieParc nationalMonument al naturiiArie pentru managementul habitatelor si speciilor / Rezervatie naturalaPeisaj terestru/marin protejat / Parc naturalArie protejata pentru utilizare durabila a resurselor naturale

Patrimoniu Mondial UNESCOSit RAMSARRezervatie UNESCO Omul si BiosferaNatura 2000 - Arie de Protectie Speciala (SPA - Directiva Pasari)Natura 2000 - Arie Speciala de Conservare (SAC - Directiva Habitate)Rezervatie biogenetica a Consiliului EuropeiPAN Park

Informaţii legate de desemnările internaţionale. Dacă e cazul, vă rugăm selectaţi şi completaţiinformaţiile cerute (a se vedea mai jos)

N:

° ' '' E:

° ' ''

Suprafaţa ariei protejate ha.

Alpină

%

Marea Neagră

%

Continentală

%

Regiunea biogeografică din carearia protejată face parteselecţie multiplă posibilă

Panonică

%

Stepică

%



Detalii legate de proprietateProprietate de stat

%

Domeniu privat

%

Deținut de comunitate

%

Alta

%

a) Păduri

%

Utilizarea terenului

b) Terenuri agricole

%

Din care:

Teren arabil

%

Pajiști și pășuni

%

Livezi

%

(Observaţie: a) + b) + c) + d) = 100%)

Alta

%

c) Zone umede

%

d) Alta

%

Zonare internă da nu neaplicabil

Numărul personalului Numărul angajaților permanenți (în anul precedent)

Numărul angajaților temporari (în anul precedent)

% angajați permanenți

% angajați temporar/sezonier(sau alții)



Bugetul general % finanțare din partea Statului % fonduri generate de activitățileariei protejate

% alte fonduri

selecție multiplă posibilă

Obiectivul principal al managementului - nr. 1

Obiectivul principal al managementului - nr. 2

Obiectivele din secţiunea de mai sus trebuie să fie cât mai specifice posibil, dar concise în același timp.Obiectivele pot include scopuri generale de management, specii cheie şi strategii de management.

Principalele valori pentru care aria protejatăa fost desemnată apăsaţi CTRL pentru selectare multiplă

SpeciiHabitatePeisajeHidrologieGeologieAlta

Informaţii legate de desemnările internaţionale. Dacă e cazul, vă rugăm selectaţi şi completaţi informaţiile cerute (a se vedea mai jos)

Patrimoniul Mondial UNESCO (vizitaţi: whc.unesco.org/en/list)

Data declarăriiNumele sitului Suprafața sitului

ha.

Coordonatele geografice

N:

° '

''

E:

° '

''

Anul

Ziua

Luna

Informațiile de mai sus oferă date de bază care identifică și descriu aria protejată. Aceste informații pot fi utile celor care dorescsă înțeleagă mai bine AP, sau atunci când chestionarul este utilizat la momente și în locații diferite.



Data declarării Numele sitului

Codul sitului

Codul sitului

Numele sitului

Suprafața sitului

ha.


N:

° '

''

E:

° '

''

Natura 2000 - Zonă de conservare specială (SAC - Directiva Habitate)

Data declarării

Suprafața sitului

ha.


N:

° '

''

E:

° '

''

Adaugă un nou sit

Adaugă un nou sit

Anul

Ziua

Luna

Anul

Ziua

Luna

Sit RAMSAR (vizitaţi: www.wetlands.org/RSDB)

Data declarării

Numele sitului

Suprafața sitului

ha.


N:

° '

''

E:

° '

''

Rezervaţie UNESCO Omul şi Biosfera (vizitaţi: www.unesco.org/mab/wnbrs.shtml)

Data declarării

Numele sitului

Suprafața sitului

ha.


N:

° '

''

E:

° '

''

Natura 2000 - Arie de Protecţie Specială (SPA - Directiva Păsări)

Anul

Ziua

Luna

Anul

Ziua

Luna



Rezervaţie biogenetică a Consiliului Europei

Data declarării

Numele sitului

Suprafața sitului

ha.


N:

° '

''

E:

° '

''

PAN (Reţeaua Ariilor Protejate) Park

ha.

N:

° '

''

E:

° '

'

Anul

Ziua

Luna

Data declarării

Anul

Ziua

Luna Numele situluiSuprafața sitului


''

Informaţii despre recunoaşterile internaţionale (dacă e cazul, vă rugăm bifaţi)

Diploma Europeană de tip CDiploma Europeană de tip A Diploma Europeană de tip B Carta Turismului European

1. Dezvoltarea rezidenţială şi comercială în cadrul ariei protejate(Ameninţări provenite din partea aşezărilor umane sau a altor folosinţe non-agricole ale terenului cu o amprentă semnificativă)

Ridicat Mediu Scăzut Neaplicabil

1.1 Locuinţe şi aşezări umane

1.2 Zone comerciale şi industriale

1.3 Infrastructură turistică şi de recreere

Ameninţările asupra Ariei Protejate (vă rugăm selectaţi nivelul corespunzător al fiecărei ameninţări)Activităţile planificate sau derulate în AP devin ameninţări doar în cazul în care afectează/degradează valorile pentru care AP a fost înființată!

Comentarii:



2. Agricultură şi acvacultură din cadrul ariei protejate(Ameninţări provenite din cultivarea pământului şi păşunat ca un rezultat al expansiunii şi intensificării agriculturii, incluzând silvicultura, maricultura şi acvacultura



2.1 Culturi anuale şi perene (plante nelemnoase)

3.1 Foraje pentru exploatarea petrolului şi gazelor naturale

3.2 Minerit şi exploatare în carieră

3.3 Baraje hidroelectrice

3.4 Parcuri eoliene

3.5 Altele

2.2 Plantaţii de arbori şi pomi fructiferi

2.3 Creşterea animalelor şi păşunatul

Comentarii:

Comentarii:

3. Producţia de energie şi minerit în cadrul unei arii protejate(Ameninţări provenite din producerea de resurse non-biologice)

2.4 Acvacultură marină şi dulcicolă

4. Coridoare de transport şi servicii in cadrul ariei protejate(Ameninţări provenite de la coridoare înguste, lungi de transport şi vehiculele care le utilizează incluzând mortalitatea în rândul speciilor de plante şi animale sălbatice asociate)

4.1 Drumuri şi căi ferate (include animalele ucise pe acestea)

4.2 Linii de comunicaţii şi utilităţi(de ex. cabluri electrice, linii de telefonie etc.)

4.3 Culoare şi canale de navigaţie

4.4 Căi aeriene

Comentarii:




5.1 Vânătoarea, uciderea şi colectarea animalelor terestre(incluzând uciderea animalelor ca rezultatal conflictului om/viaţă sălbatică)

5.2 Culegerea de plante terestre sau produsele acestora (nelemnoase)

5.3 Exploatarea forestieră şi recoltarea lemnului

5.4 Pescuitul, uciderea şi recoltarea resurselor acvatice

Comentarii:

Comentarii:

6. Intruziunea umană şi perturbarea în cadrul ariei protejate(Ameninţări rezultate din activităţi umane care alterează, distrug sau perturbă habitatele şi speciile asociate utilizării în scop neconsumativ a resurselor)-

6.1 Activităţi recreative (incluzând sporturi extreme) şi turism

6.2 Infrastructură de schi, dezvoltare

6.3 Război, proteste civile şi exerciţii militare

6.4 Cercetare, educaţie şi alte activităţi referitoare la muncăîn arii protejate

6.5 Activităţi desfăşurate de managerii ariei protejate(de ex. construcţii sau folosirea vehiculelor,puncte de irigare artificială şi baraje)

6.6 Vandalism deliberat, activităţi distructive

5. Utilizarea şi deteriorarea resurselor biologice din cadrul ariei protejate(Ameninţări cauzate de utilizarea în scop consumativ a resurselor biologice „sălbatice” incluzând atât efectele recoltării deliberate cât şi cele alerecoltării neintenţionate; deasemenea controlul şi persecuţia unor specii specifice - aceasta categorie include vânătoarea şi uciderea animalelor)



7. Modificări ale sistemelor naturale(Ameninţări rezultate din alte activităţi ce transformă sau degradează habitatul sau schimbă modul de funcţionare al ecosistemului

7.1 Focul şi stingerea focului (incluzând incendierea)

7.2 Baraje, modificări hidrologice şi managementul/ utilizarea apei

7.3 Fragmentare crescută (a habitatelor) în cadrul ariei protejate

7.4 Izolare de alt habitat natural (de ex. despădurire,baraje fără pasaje efective pentru viaţa sălbatică acvatică)

7.5 Alte \"efecte limită\" asupra valorilor parcului

7.6 Pierderea speciilor cheie (de ex. prădători de vârf, polenizatori, etc.)

Comentarii:




8. Specii şi gene invazive şi problematice(Ameninţări din partea plantelor, animalelor, patogenilor/ microbilor sau materialului genetic, native şi non-native, terestre şi acvatice care ausau sunt predispuse să aibă efecte dăunătoare asupra biodiversităţii ca urmare a introducerii, răspândirii şi/ sau creşterii/ dezvoltării)

8.1 Plante invazive non-native/ alohtone (buruieni)

8.2 Animale invazive non-native/ alohtone

8.3 Patogeni (non-nativi sau nativi dar care creeazăprobleme noi/ accentuate)

8.4 Material genetic introdus (de ex. organisme modificate genetic)

Comentarii:


9. Poluare ce pătrunde sau este generată în interiorul ariei protejate(Ameninţări rezultate din introducerea de materiale sau energie exotică şi/ sau în exces de la surse punctuale si nepunctuale)

10. Evenimente geologice(Evenimentele geologice pot fi parte a regimului perturbarilor naturale în multe ecosisteme. Dar ele pot reprezenta o ameninţare dacă o specie sau un habitat estepericlitat(ă)/ distrus(ă) şi şi-a pierdut rezilienţa şi este vulnerabil(ă) perturbării. Capacitatea de management pentru a răspunde unor asemenea schimbări poate fi limitată.)

9.1 Apă uzată menajeră şi apă reziduală urbană

9.2 Apă uzată şi apă reziduală de la facilităţile din aria protejatăî(de ex. toalete, hoteluri, etc.)

10.1 Vulcani

10.2 Cutremure

10.3 Avalanşe/Alunecări de teren

10.4 Eroziune şi colmatare/depunere(de ex. schimbări în linia ţărmului sau albiei raurilor)

9.3 Efluenţi industriali, de mină sau de origine militară şi deversări(de ex. deversări de ape de calitate inferioară de la baraje,cum ar fi ape cu temperaturi anormale, dezoxigenate, altă poluare))

9.4 Efluenţi rezultaţi din agricultură şi silvicultură(de ex. fertilizatori în exces sau pesticide)

9.5 Resturi menajere şi deşeuri solide

9.6 Impurităţi în suspensie în aer

Comentarii:

Comentarii:

9.7 Surplus de energie (de ex. poluare termică, luminoasă etc.)





11. Schimbări climatice şi vreme severă(Ameninţări rezultate din schimbări climatice pe termen lung care pot fi datorate încălzirii globale şi altor evenimente climatice/ de vreme severă în afara limiteivariaţiilor naturale)

12. Ameninţări culturale şi sociale specifice

11.1 Schimbarea şi alterarea habitatului

11.2 Secete

11.3 Temperaturi extreme

11.4 Furtuni şi inundaţii

11.5 Schimbări în comportamentul speciilor(de ex. urşii încetează să mai "hiberneze")

Comentarii:


12.1 Pierderea legaturilor culturale, a cunoştinţelor tradiţionaleşi/ sau a practicilor de management

Comentarii:


Ameninţările sunt presiuni potenţiale sau iminente din cauza cărora este probabil să apară sau să continue în viitor un impact negativ. Exemple de presiuni şi ameninţări care se iau în considerare în evaluarea ariei protejate sunt:• Exploatare forestieră - include exploatările forestiere legale şi ilegale;• Exploatare minieră - include toate formele de foraj, minerit şi explorare a resurselor subterane, precum şi a deşeurilor produse de aceste

activităţi;• Păşunat - include păşunatul şi recoltarea furajelor ;• Vânătoare - include practicile de vânătoare sancţionate de lege care ameninţă resursele ariei protejate, braconajul pentru comerţul ilegal şi

vânătoarea în scopuri de subzistenţă;• Turism şi recreere - include drumeţii, tabere, ski, călărie, plimbări cu barca, utilizarea vehiculelor motorizate şi alte tipuri de recreere;• Evacuarea deşeurilor - include evacuarea necorespunzătoare a deşeurilor provenite din activităţi legale (de exemplu recipiente pentru com-

bustibili și hrană provenite de la turiștii aflați în excursie), precum şi evacuarea deşeurilor din activităţi ilegale (de exemplu producţia de metamfetamină, descărcarea materialelor toxice);

• Specii invazive alohtone - includ plante şi animale, introduse intenţionat sau din neatenţie de oameni (de exemplu păstrăv, râme etc.).

Informaţii cu privire la networking-ul între arii protejate (vă rugăm să selectaţi căsuţele corespunzătoare, respectiv să furnizaţi detaliile de contact ale specialiştilor)

Aria de activitate

Floră

Insecte

Peşti

Herpetofaună

Păsări

Mamifere

Păduri

Păşuni/fânaţe

Ape/zone umede

Teren agricol

B. Monitorizarea biodiversității

C. Utilizarea durabilă a resurselor naturale

Date de contact Experți

da nu

A. Conservarea biodiversității



Programe şi activităţi de ecoturism

Strategie de turism durabil

Dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii de turism

Facilităţi de vizitare (centre de vizitare,puncte de informare)

Managementul vizitatorilor

E. Activități educative

H. Activităţi de cercetare

F. Activităţi de conştientizare publică

Comunităţi locale

Autorităţi locale

Autorităţi regionale şi locale

Proprietari/administratori de păduri

Proprietari de terenuri

Operatori locali de turism

Companii locale

Vă rugăm specificaţi care sunt principaleledomenii de cercetare

G. Parteneriate active cu factori-cheie interesaţi

D. Turism durabil



Zone umede

Păduri

Teren degradat

Specii

Numele proiectului Perioada implementării

J. Utilizare GIS pentru monitorizareşi activităţi de management

K. Activităţi/servicii ale ranger-ilor

Nr.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Numărul de personae implicate în completarea fișei:

I. Informaţii utile pentru networking

Experienţa în implementarea proiectelor (vă rugăm sa listaţi cele mai relevante proiecte - max. 10 rânduri - implementate în aria dvs. protejată)

Factori-cheie implicați Principalele realizări

Din anul Până în anul










Incluzând: ManagerulAriei Protejate

Personalulariei protejate

Angajaţii altei agenţii cu responsabilităţiîn managementul ariilor protejate ONG

Experți din exterior Donori Comunitatea locală Altele

Salvează fișa de date



Tema Criteriu Selectare Comentarii Acţiuni propuse pentru a adresaaceastă problemă

2. Eficienţa statutului legal

Statutul legal al arieiprotejate contribuie în modefectiv la atingereaobiectivelor pentru carearia protejată a fostdesemnată?

Context

Statutul legal actual este insuficient

Actualul statut legal contribuie într-o mică măsurăla atingerea scopului original al desemnării

Actualul statut legal are o contribuţie moderatăla atingerea scopului original al desemnării

Actualul statut legal contribuie în totalitatela atingerea scopului original al desemnării

0

1

2

3

3. Designul ariei protejate

Are aria protejată nevoiede extindere, coridoare, reconsiderarea zonării etc. pentru a-şi atinge obiectivele?

Planning

Din cauza planificării neadecvate atingerea obiectivelor majore de management ale ariei protejate este imposibilă

Subiect pentru eventuale comentarii:conţine aria protejată zone diferitede management şi sunt ele menţinutecorespunzător?

Din cauza planificării neadecvate atingereaobiectivelor majore este limitată într-o anumitămăsurăPlanificarea nu limitează în mod semnificativatingerea obiectivelor majore, dar ar putea fiîmbunătăţită

Particularităţile planificării ajută în mare măsurăla atingerea obiectivelor majore ale ariei protejate

0

1

2

3

1. Statut legal

Are aria protejataun statut legal?

Aria protejată nu este desemnată oficial

Guvernul a acceptat ca aria protejată să fiedesemnată oficial dar procesul desemnăriiîncă nu a început

Aria protejată este în procesul de a fi desemnatăoficial, dar procesul desemnării încă nu s-a incheiat

Aria protejată a fost desemnată oficialContext

0

1

2

3

Contribuie la obiectivele desemnării AP – categoria și legislația/regulile permit conservarea eficientă a valorilor.

Design inadecvat - dacă forma, mărimea şi zonarea AP sunt nepotrivite pentru conservarea speciilor şi a habitatelor sau a altor valori specifice(de exemplu peisajul). Conectivitatea dintre arii protejate poate fi vitală în asigurarea menținerii anumitor specii nu numai din cadrul AP, ci şi din cadrul peisajului.O reţea de terenuri conservate şi protejate poate contribui la asigurarea integrităţii la nivel de peisaj pe termen lung.

Formularul de evaluare



5. Obiectivele ariei protejate

Au fost obiectivele stabilite?

Planning

Nu s-au stabilit obiective ferme pentru aria protejată

Aria protejată a stabilit obiective, dar nu esteadministrată în concordanţă cu acestea

Aria protejată a stabilit obiective, dar acesteasunt doar partial implementate

Aria protejată a stabilit obiective şi esteadministrată astfel încât ele să fie îndeplinite

0

1

2

3

4. Delimitarea ariei protejate

Sunt limitele cunoscuteşi marcate?

Process

Limitele ariei protejate nu sunt cunoscute deautoritatea de management sau de rezidenţiilocali/ utilizatorii terenurilor din vecinatate

Limitele ariei protejate sunt cunoscute deautoritatea de management dar nu şi de rezidenţiilocali/ utilizatorii terenurilor din vecinatate

Limitele ariei protejate sunt cunoscute atât deautoritatea de management cât şi de rezidenţiilocali dar nu sunt marcate corespunzător

Limitele ariei protejate sunt cunoscute deautoritatea de management şi de rezidenţiilocali şi sunt marcate corespunzător

0

1

2

3

6. Reglementările propriiale ariei protejate(regulament)

Sunt folosinţele terenurilorşi activităţile nepotrivite(de ex. braconajul)controlate?

Planning/Process

Nu există reglementări stabilite ca mecanismepentru controlul folosinţelor terenurilor şi activităţilornecorespunzătoare în aria protejată

Subiect pentru eventuale comentarii:există contradicţii cu privire laproprietatea terenurilor caresă afecteze aria protejată?

Reglementări privind controlul folosinţelor terenurilorşi activităţilor nepotrivite există, dar sunt problememajore în ceea ce priveşte implementarea lor eficientă

Reglementări privind controlul folosinţelor terenurilorşi activităţilor nepotrivite există, dar sunt anumiteprobleme în ceea ce priveşte implementarea loreficientă

Reglementări privind controlul folosinţelor terenurilorşi activităţilor nepotrivite în aria protejată existăşi sunt implementate în mod efectiv

0

1

2

3

Demarcarea adecvată a limitelor variază de la AP la AP. În unele cazuri, un râu sau o altă caracteristică naturală a peisajului pot oferidemarcarea corespunzătoare. În alte cazuri, limitele clare trebuie să fie marcate artificial. Demarcarea adecvată a limitelor presupune faptulcă vizitatorii, comunităţile locale şi angajaţii ariei protejate văd și înţeleg unde sunt limitele, atât pe hărţi, cât şi în teren. Implică de asemeneafaptul că limitele sunt impuse prin lege, în cazul în care sunt contestate în instanţă.

În cazurile în care limitele neclare pot duce la niveluri ridicate de vandalism (de exemplu, cele adiacente zonelor populate și cu dezvoltarerapidă), delimitarea poate fi mai importantă decât în zonele în care presiunile sunt mai mici.



8. Aplicarea legii - capacitate

Poate personalulsă aplice regulileariei protejatesuficient de bine?

Inputs/Process

Personalul nu are capacitatea/ resursele necesaresă aplice regulamentele şi legislaţia cu privire laaria protejată (de ex. lipsa personalului)

Personalul are capacitate/resurse acceptabilepentru a aplica legislaţia şi regulamentelecu privire la aria protejată dar existăşi anumite deficienţePersonalul are capacitate/ resurse excelentede a aplica legislaţia şi regulamentelecu privire la aria protejată

0

1

2

3

7. Aplicarea legii - activităţi ilegale

Sunt majoritatea activităţilor destructive acoperite de lege?

Context

Nu există prevederi legale care să ajute laprevenirea sau amendarea activităţilor ilegalecare încalcă regulile ariei protejate

Există doar câteva prevederi legale pentruprevenirea sau amendarea activităţilor ilegalecare încalcă regulile ariei protejate

Majoritatea regulilor ariei protejate sunt acoperitede legislaţie

Toate regulile ariei protejate sunt acoperitede legislaţie

0

1

2

3

9. Evaluarea accesului

Pot mecanismelede managementdisponibile menţinesub control accesulsau utilizarea?

Process/Outcome

Sistemele de protecţie sunt ineficiente în ceea cepriveşte controlul accesului sau utilizării arieiprotejate, în raport cu obiectivele stabilite

Sistemele de protecţie au o eficienţă scăzută înceea ce priveşte controlul accesului sau utilizăriiariei protejate, în raport cu obiectivele stabilite

Sistemele de protecţie au o eficienţă medie în ceea ce priveşte controlul accesului sau utilizării ariei protejate, în raport cu obiectivele stabilite

Sistemele de protecţie au o eficienţă ridicată sau maximă în ceea ce priveşte controlul accesului sau utilizării ariei protejate, în raport cu obiectivele stabilite

0

1

2

3

Prevederile legale privind prevenirea sau stoparea activităţilor ilegale ar trebui preluate nu numai din legislaţia specifică AP, dar,de asemenea, din orice altă legislaţie sectorială relevantă (de exemplu, legislaţia silvică, cea privind vânătoarea şi pescuitul etc.).

Legile există pe hârtie, dar aplicarea lor poate fi inadecvată.

Activităţile critice de aplicare a legii includ detectarea promptă a activităţilor ilegale care afectează negativ resursele ariei protejate,reţinerea persoanelor fizice care desfășoară astfel de activităţi, precum şi prevenirea pe viitor a unor astfel de activităţi.

Capacitatea de aplicare a legii se referă la numărul personalului de teren cu rol în aplicarea legii şi dotarea cu echipamentele necesarepentru a îndeplini acest rol (de exemplu autoturisme, bărci, echipament de teren în funcție de necesitate). Cooperarea eficientă cu alteagenţii, persoane care au atribuțiuni de aplicare a legii în AP sau sectoare relevante, ar trebui să fie luată în considerare ca o contribuţiela aplicarea legii.

Subiect pentru eventuale comentarii: Ce se întâmplă dacă se fac arestări?

Notă: Sistemele de protecţiereprezintă dispozitivele deinstrumente disponibile protecţieiariei protejate pentru controlul accesului şi utilizării sitului (patrulări, permisiuni, autorizări, etc.)

Există deficienţe majore în ceea ce priveşte capacitatea / resursele personalului de a aplica legislaţia şi regulamentele cu privire la aria protejată (de ex. lipsa deprinderilor, lipsa bugetului pentru patrulare)



Puncte suplimentare Procesul de planificare oferă factorilor-cheie interesaţi posibilitatea de a participa la elaborarea şi revizuirea periodică a planului de management, precum şi la influenţarea planului de management, atâta timp cât aceasta nu este în detrimentul obiectivelor ariei protejate

Există un program şi o procedură stabilită pentru revizuirea şi reactualizarea periodică a planului de management

Rezultatele monitorizării, cercetării şi evaluării sunt încorporate periodic în planul de management

+1

+1

+1

10. Planul de management

Există un plan de management, daca da, este implementat?

Planning

Nu există plan de management pentru aria protejată

Planul de management se elaborează sau a fost elaborat, dar nu a fost aprobat

Există un plan de management aprobat dar este implementat doar parţial din cauza fondurilor limitate sau a altor probleme

Există un plan de management aprobat şi care se implementează

0

1

2

3

11. Plan de activitate

Există un plan anualde activitate?

Process/Outcome

Nu există un plan anual de activitate

Există un plan anual de activitate dar activităţile nusunt monitorizate pe baza obiectivelor planului

Există un plan anual de activitate şi acţiunile suntmonitorizate pe baza obiectivelor planului, darmulte activităţi nu sunt finalizate Există un plan anual de activitate, acţiunile suntmonitorizate pe baza obiectivelor planului şimajoritatea sau toate activităţile prestabilitesunt finalizate

0

1

2

3

12. Monitorizarea şi evaluarea eficienţei managementului

Sunt activităţile de management monitorizatepe baza performanţei?

Planning/Process

Nu există monitorizare şi evaluare în aria protejată

Există o monitorizare şi evaluare ad hoc, dar nu şi o strategie generală şi/sau colectare sistemică a rezultatelor

Există un sistem de monitorizare şi evaluare convenit, dar rezultatele nu sunt utilizate sistematic în management

Există un sistem bun de monitorizare şi evaluare, care este bine implementat şi utilizat în managementul adaptiv

0

1

2

3

Planul anual de activitate ar trebui să descrie cel puţin activităţile specifice care contribuie la atingerea obiectivelor de management,să conțină responsabilităţi clare şi termene limită pentru implementare. Planul de activitate poate fi folosit pentru a monitorizaperformanţa personalului şi pentru a măsura eficienţa de management.

Un plan bun de management este piatra de temelie a managementului eficient a AP.

Un plan de management al ariei protejate ar trebui să includă cel puţin cinci elemente:• o descriere biofizică a ariei gestionate;• scopurile şi obiectivele clar definite, care sunt legate în mod specific de valorile naturale și/sau culturale ale ariei protejate;• pași sistematici pentru atingerea acestor obiective;• mecanism şi/sau proces pentru modificarea planului pe baza unor noi informaţii;• participarea activă a factorilor interesați în procesul de planificare a managementului.

Ar trebui să existe relaţii clare între informațiile de cercetare şi cele de monitorizare, între procesele de întocmire a bugetului şi planificarea managementului.



13. Factori-cheie interesaţi

Sunt factorii-cheieinteresaţi implicaţi în/ participă la activităţile ariei protejate?

Process

Factorii-cheie interesaţi nu sunt implicaţi

Factorii-cheie interesaţi sunt informaţi, dar nu sunt implicaţi în activităţile ariei protejate

Factorii-cheie interesaţi sunt informaţi periodic şi unii dintre ei sunt implicaţi în activităţile ariei protejate

Factorii-cheie interesaţi sunt informaţi periodic şi sunt implicaţi în activităţile ariei protejate

0

1

2

3

14. Utilizatorii de stat şi privaţi ai terenurilor, proprietarii şi administratorii din vecinătatea ariei protejate

Există cooperare cu utilizatorii de terenuri şi/sau proprietarii invecinaţi?

Process

Nu există nici un contact între echipa de management şi unităţile oficiale sau comerciale care au în folosinţă terenurile învecinate

Există un contact limitat între echipa de management şi unităţile oficiale sau comerciale care au în folosinţă terenurile învecinateExistă un contact regulat între echipa de management şi unităţile oficiale sau comerciale care au în folosinţă terenurile învecinate, dar cooperarea este limitatăExistă un contact regulat între între echipa de management şi unităţile oficiale sau comerciale care au în folosinţă terenurile învecinate, şi o cooperare substanţială în ceea ce priveşte managementul

0

1

2

3

15. Comunităţi locale

Au comunităţile locale din aria protejată sau cele care deţin terenuri în aceasta, o contribuţie la deciziile de management?

Process

Comunităţile locale nu au nici o contribuţie în luarea deciziilor cu privire la managemenetul ariei protejate

Comunităţile locale au o anumită contribuţie la discuţiile cu privire la management, dar nici o implicare directă în deciziile rezultateComunităţile locale contribuie direct la unele decizii cu privire la management

Comunităţile locale participă direct la luarea deciziilor cu privire la management

0

1

2

3

AP administrate eficient ar trebui să aibă o comunicare deschisă și continuă și un angajament activ cu comunitățile locale.Indicatorii participării comunităţilor includ mecanisme clare pentru participare (de exemplu întâlniri și grupuri consultative); programareaperiodică a proceselor pentru feedback cu privire la planurile şi activităţile de management; precum şi existenţa personalului și programelorde mobilizare a comunității, inclusiv proiecte dezvoltate şi implementate în comun. Gradul de participare a comunităţii va depinde de gradulîn care comunităţile locale sunt afectate şi/sau depind de managementul şi resursele ariei protejate.

Puncte suplimentare Există o comunicare deschisă între factorii interesaţi locali şi echipa de management a ariei protejate

Există sprijin reciproc între comunităţile locale şiechipa de management a ariei protejate

Se implementează programe de îmbunătăţire a bunăstării comunităţii, care conservă în acelaşi timp resursele ariei protejate

+1

+1

+1



16. Cooperarea cu autorităţile naţionale care au responsabilităţi în ceea ce priveşte ariile protejateSe desfăşoară întâlniri periodice cu autorităţile naţionale care au responsabilităţi în ceea cepriveşte ariile protejate?Context/Process

Nu există nici un contact cu autorităţile naţionalecare au responsabilităţi în ceea ce priveşte ariileprotejate

Nu există întâlniri periodice, dar sunt transmiserapoarte periodice

Se organizează întâlniri periodice, dar rapoartelesunt transmise ad-hoc, sau deloc

Se organizează întâlniri periodice şi se transmitrapoarte periodice

0

1

2

3

17. Inventarul resurselor şi valorilor naturale

Deţineţi suficiente informaţii pentru a administra aria protejată?

Input

Există puţine informaţii disponibile sau deloc cu privire la habitatele şi speciile critice ale ariei protejate

Informaţiile cu privire la habitatele şi speciile criticeale ariei protejate nu sunt suficiente pentruplanificare şi luarea deciziilorInformaţiile legate de speciile şi habitatele criticeale ariei protejate sunt suficiente pentru domeniicheie ale planificării/ luarea deciziilor dar muncade cercetare necesară nu este menţinută/ susţinută

Informaţiile cu privire la habitatele şi speciile criticeale ariei protejate sunt suficiente pentru a sprijiniprocesul de planificare şi de luare a deciziilor, iarcolectarea informaţiilor continuă

0

1

2

3

18. MonitorizareabiodiversităţiiExistă un plan demonitorizare pentruspeciile indicatoare(specii aflate pe listarosie, periclitate, prioritarepentru conservare)şi/sau habitatele cheieelaborat şi implementat?Planning/Process

Nu există planuri de monitorizare

Nu există un plan de monitorizare comprehensiv,doar monitorizare ad-hoc a unor specii indicatoareşi/sau habitateMajoritatea speciilor indicatoare şi/sau habitatelorau planuri de monitorizare şi acestea suntimplementateExistă planuri de monitorizare pentru toatespeciile indicatoare şi/sau habitatele cheie şiacestea sunt implementate

0

1

2

3

Inventarierea resurselor naturale ar trebui să identifice cel puţin habitatele şi speciile critice şi să ofere o inventariere a comunităţilorimportante de plante şi animale din interiorul AP.

O inventariere completă a resurselor naturale cuprinde o listă de specii şi informaţii despre starea populaţiilor, locația speciilor cheie şiidentificarea habitatului şi a proceselor naturale critice necesare menţinerii acestor specii.

Exemple de date ecologice includ hărţi şi alte materiale vizuale care permit analize spaţiale (de exemplu imagini satelitare, hărţi ale utilizăriiterenului, fotografii aeriene), date geologice (de exemplu soluri, hărţi cu vegetaţia potenţială), date biologice privind resursele ariei protejate(de exemplu distribuţia speciilor, plante şi tipuri de comunităţi naturale) şi date despre procesele ecologice.

Inventarierea resurselor ar trebui să includă hărţi suficient de detaliate pentru a permite managementul eficient al ariilor protejate. Scara şirezoluţia hărţilor pot varia în funcţie de dimensiunea ariei protejate şi intensitatea managementului, dar personalul ariei protejate ar trebuisă aibă cel puţin informaţiile necesare pentru a desfășura toate activităţile critice de management. În multe cazuri, o hartă de 1:50.000 saumai detaliată va fi necesară pentru gestionarea şi planificarea eficientă în teren.

Protocoalele de monitorizare ar trebui utilizate pentru monitorizarea speciilor indicatoare şi/sau habitatelor cheie naturale, precum şi ainteracţiunilor lor ecologice, dar și a ameninţărilor şi presiunilor.

Notă: va trebui să se explice ce se înţelege prin autoritate naţională



-Neaplicabil/Nu există date suficiente

19. Statutul de conservarea speciilor indicatoareşi/sau a habitatelor cheie

S-a schimbat statutul deconservare a speciilorindicatoare cheie înultimii 5 ani?

Outcomes

Statutul de conservare a speciilor indicatoare şi/saua habitatelor cheie s-a înrăutăţit în ultimii 5 ani

Statutul de conservare a speciilor indicatoare şi/saua habitatelor cheie a rămas neschimbatîn ultimii 5 ani

Statutul de conservare a speciilor indicatoare şi/saua habitatelor cheie s-a îmbunătăţit în ultimii 5 ani

Statutul de conservare a speciilor indicatoare şi/saua habitatelor cheie s-a îmbunătăţit semnificativîn ultimii 5 ani

0

1

2

3

-

20. Evaluarea condiţiilorecologice

Sunt biodiversitateaşi valorile ecologicedegradate?

Outcomes

Importante valori de biodiversitate şi ecologicese degradează grav

Unele valori de biodiversitate şi ecologice sedegradează grav

Unele valoari de biodiversitate şi ecologice sedegradează parţial, dar cele mai importantevalori nu au fost afectate semnificativ

Biodiversitatea şi valorile ecologicese află într-o stare optimă

0

1

2

3

Puncte suplimentare Toate activităţile care ar putea deteriorabiodiversitatea şi valorile ecologice în cadrulariei protejate trebuie să fie autorizate,în conformitate cu reglementările ariei protejate

Există programe active pentru prevenireadegradării biodiversităţii si valorilor ecologiceîn cadrul ariei protejate şi/ sau în vecinătateaariei protejate

Există programe active pentru restaurareavalorilor ecologice degradate în cadrul arieiprotejate şi/ sau în vecinătatea ariei protejate

Există planuri specifice elaborate şi implementatepentru conservarea/ managementulspeciilor umbrelă

+1

+1

+1

+1

Notă: evoluţia statutului de conservare ar trebui să fie calculată în raport cu situaţia optimă

21. Planificarea utilizăriiterenului şi apei

Planificarea utilizăriiterenului şi apei ţine contde aria protejată şicontribuie la atingereaobiectivelor sale?

Outcomes

Planificarea utilizării terenului şi apei din vecinătatenu ţine seama de necesităţile ariei protejate iaractivităţile/ politicile sunt în detrimentul menţinerii ei

Planificarea utilizării terenului şi apei nu ţine seamade necesităţile pe termen lung ale ariei protejate,dar activităţile nu sunt în detrimentul zonei

Planificarea utilizării terenului şi apei din vecinătateţine seama de necesităţile pe termen lung aleariei protejate

Planificarea utilizării terenului şi apei din vecinătateţine seama în totalitate de necesităţile pe termenlung ale ariei protejate

0

1

2

3

Subiect pentru eventuale comentarii: Este important să se furnizeze detalii asupra biodiversităţii şi valorilor ecologice afectate

Neaplicabil/Nu există date suficiente



-Neaplicabil/Nu există date suficiente

Puncte suplimentare Planificarea şi managementul în bazinul sau peisajulce cuprinde aria protejată integrează prevederi cuprivire la condiţii de mediu adecvate (de ex. volumul,calitatea şi timpul de curgere a apei, nivelurile depoluare ale aerului etc.) pentru a susţine habitatelerelevanteManagementul coridoarelor asigură vieţii sălbaticetrecerea către habitate cheie aflate în afara arieiprotejate (de ex. să se permită deplasarea peştilormigratori de la zonele de depunere ale increlor dinape dulci spre mare, sau să se permită migraţiaanimalelor)

Planificarea ia în considerare nevoile specifice aleecosistemelor sau/şi nevoile anumitor specii deinteres la nivel de ecosistem (de ex. volumul,calitatea şi timpul de curgere a apei pentru asusţine anumite specii etc.)

+1

+1

+1

Puncte suplimentare Toate activităţile care pot să afecteze negativvalorile culturale din aria protejată trebuie să fieautorizate, conform reglementărilor ariei protejate

Există programe active care să prevină degradareavalorilor din cadrul ariei protejate şi/sau dinvecinătatea ariei protejate

Există programe active de restaurare a valorilordegradate din aria protejată şi/sau din vecinătateaariei protejate

Există planuri specifice elaborate şi implementatepentru conservarea/ managementul valorilor culturale

+1

+1

+1

+1

22. Inventarul resurselorculturale

Deţineţi suficienteinformaţii pentru aadministra aria protejată?

Input

Există puţine informaţii disponibile sau deloc cuprivire la valorile culturale ale ariei protejate

Informaţiile cu privire la valorile culturale ale arieiprotejate nu sunt suficiente pentru planificareşi luarea deciziilor

Informaţiile cu privire la valorile culturale ale arieiprotejate sunt suficiente pentru domenii cheie aleplanificării/ luării de decizii, dar activitatea decercetare necesară nu este susţinută

Informaţiile cu privire la valorile culturale ale arieiprotejate sunt suficiente pentru a sprijini procesulde planificare şi de luare a deciziilor, iar colectareainformaţiilor continuă

0

1

2

3

23. Evaluarea condiţiilorculturale

Sunt valorile culturaledegradate?

Outcomes

Importante valori culturale se degradează grav

Unele valori culturale se degradează grav

Unele valoari culturale se degradează parţial, darcele mai importante valori nu au fost afectatesemnificativ

Valorile culturale se află într-o stare optimă

0

1

2

3

Inventarierea resurselor culturale ar trebui să identifice zonele de importanţă culturală sau valorile culturale individuale asociate sau nu cuvalorile biodiversităţii. O inventariere a resurselor culturale începe cu identificarea gamei de utilizatori ai resurselor ariei protejate de către comunităţile locale șilocalizarea siturilor culturale importante din interiorul ariei protejate. În plus, inventarierea resurselor ar trebui să cuprindă hărţi suficientde detaliate pentru a permite managementul eficient al valorilor culturale.



24. Cercetare

Există un program destudiu şi cercetareorientat spremanagementul arieiprotejate?

Process/Planning

Puncte suplimentare

Nu există nici o activitate de studiere sau cercetare în aria protejată

Informaţia rezultată din cercetare este integratăîn baze de date (de ex. GIS)

Există câteva activităţi ad hoc de studiere şi cercetare

Există o considerabilă activitate de studiere şicercetare, dar ea nu răspunde nevoilor demanagement a ariei protejate

Există un program comprehensiv şi integrat deactivităţi de studiu şi cercetare, care este relevant dinpunct de vedere al nevoilor de management

0

1

2

3

+1

25. Beneficiu economic

Oferă aria protejatăbeneficii economicecomunităţilor locale?(de ex. venituri, angajări,plăţi pentru servicii demediu)

Outcomes

Aria protejată nu oferă nici un beneficiu economiccomunităţilor locale Subiect pentru eventuale comentarii:

în ce mod poate afecta dezvoltareanaţională sau regională aria protejată?Există un anumit flux de beneficii economice

către comunităţile locale

Eventualele beneficii economice sunt recunoscuteşi se elaborează planuri pentru realizarea lor

Există un flux semnificativ de beneficii economicecătre comunităţile locale din activităţi legatede aria protejată

0

1

2

3

26. Valori şi bunuri

Sunt potenţialele beneficiieconomice ale valorilor şibunurilor ariei protejateevaluate?

Process

Potenţialele b

monitorizarea progreselor În managementul ariilor ...ananp.gov.ro/wp-content/uploads/RO-CCPAMETT_web.pdf · protejate disponibile în diferite regiuni ale lumii. O revizuire a metodologiilor

Text of monitorizarea progreselor În managementul ariilor...

Raport de activitate pentru anul 2018 - djcbr.cultura.rodjcbr.cultura.ro/images/2018/Raport2018.pdf · metodologiilor de aplicare a lor, rezolvarea solicitărilor și prestarea serviciilor

Aplicabilitatea metodologiilor ﬁ nanatorilor internaionali ... · în cazul câtorva autorități/instituții (este vorba despre Programul Operațional ... 5 8 Tolerare ridicată

Sectoral EIA Guidelines: Wastewater Treatment Plants and ...ananp.gov.ro/wp-content/uploads/JASPERS_EIA_Guidelines_2010_AUTOSTRAZI... · şi activităţilor de operare, de exemplu

PARTICULARITĂŢILE ETIOLOGICE ALE INFECŢIILOR SEPTICO … · 2018-05-25 · Actualitatea temei. În ciuda progreselor înregistrate în prevenirea şi tratamentul infecţiilor nosocomiale

Alexandr Muravschi, consultant senior GIZ - Prezentarea progreselor în cadrul proiectului GIZ „Modernizarea Serviciilor Publice Locale”. Extinderea finanțării

Metodologie pentru evaluarea riscurilor ridicate de …ananp.gov.ro/wp-content/uploads/Metodologie_Evaluare...LIFE08/NAT/RO/000500 - LIFEURSUS 2 Metodologie pentru evaluarea riscurilor

PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT - igri.roigri.ro/wp-content/uploads/2015/05/Plan-invatamant-CRP.pdf · Identificarea si utilizarea limbajului, metodologiilor şi cunoştinţelor de specialitate

IO5 Set de instrumente al metodologiilor trans …...1 IO5 – Set de instrumente al metodologiilor trans-sectoriale pentru prevenire, intervenţie si măsuri de compensare din judeţul

INTERACŢIUNEA METODOLOGIILOR DE EDUCAŢIE ...5 ADNOTARE Gînju Tatiana Interacţiunea metodologiilor de educaţie literar-artistică – educaţie muzicală în formarea culturii

Institutul de eologie și Seismologie - asm.md · metodologiilor performante de analiza a particulariților formării acestor resurse în baza datelor hidrologice, hidrogeologice

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MEDIULUI AGENŢIA …ananp.gov.ro/wp-content/uploads/ANANP_ROF_Propunere_23.06.2019_formatat_v1.pdf · 4 Art. 6. In cadrul ANANP funcţionează structuri

Beneficiar: Centrul National de Evaluare si Examinare (CNEE) · Interdependenţa Fişă de caracterizare psihopedagogică – Raport de evaluare 3. Monitorizarea progreselor elevilor

INTRODUCERE - cni.nt.edu.rocni.nt.edu.ro/new/wp-content/uploads/2019/11/plan... · Obiectiv specific 2: Aplicarea noilor documente de politică educaţională, a metodologiilor aprobate

dmci.ase.rodmci.ase.ro/images/resurse_umane_cercetare/Agenda/Anunt... · Web viewAbilități, calități și aptitudini necesare: abilitati de formulare a metodologiilor de cercetare,

Sectoral EIA Guidelines: Wastewater Treatment Plants and ...ananp.gov.ro/wp-content/uploads/JASPERS_EIA_Guidelines_2010_DESEURI.pdf · Ghiduri sectoriale pentru EIM: Proiecte pentru

STRATEGIA NAŢIONALĂ ŞI PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ...ananp.gov.ro/wp-content/uploads/STRATEGIA-BIODIVERSITATE.pdf · componentelor sale: resursele naturale neregenerabile – combustibili

Raportarea progreselor în ariile protejateawsassets.panda.org/downloads/tt_romanian.pdf · pentru identificarea celor mai importante arii protejate ameninţate din cadrul unui sistem

Ghid de planificare strategica pentru management durabil ...ananp.gov.ro/wp-content/uploads/Ghid_managementul-resurselor-agricole1.pdf · Agricultura extensivă Sistem de organizare

CUPRINS - ananp.gov.ro€¦ · CUPRINS . Context 1. Elaborarea Planului Naţional de Acţiune 2. Prevederi legislative na ţionale şi internaţionale în domeniul gestionării lupului

Ghid de planificare strategica pentru managementul responsabil …ananp.gov.ro/wp-content/uploads/Ghid_managementul... · 2019-10-24 · de către Ministerul Mediului și Schimbărilor

Sectoral EIA Guidelines: Wastewater Treatment Plants and ...ananp.gov.ro/wp-content/uploads/JASPERS_EIA... · energoalimentare ale CF Conducte (gaz, apă) Lucrări de îmbunătăţiri

3/0203030108... · Disciplina Exploatäri forestiere are ca scop instruirea teoreticä practicä a studentilor, în vederea însthirii metodologiilor de recoltare a lemnului. Se

Domnului Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României ......ridică întrebări cu privire la necesitatea reexaminării de Comisia Europeană a tuturor progreselor înregistrate

Direcţii de dezvoltare a curriculumului intercultural în ... finale de cercetare... · cercetare, sincronizare, durabilitate", ... detalierea paradigmelor și metodologiilor curriculumului

RAPORT privind implementarea PLANULUI NA IONAL UNIC de ... · eviden ierea progreselor înregistrate în implementarea PNCUI. Analiza datelor rezultate în urma controalelor efectuate

Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri ºi …ananp.gov.ro/wp-content/uploads/ghid-SEA-energie.pdfDescrierea documentului Proiect: Întãrirea capacitãþii instituþionale

INTERACŢIUNEA METODOLOGIILOR DE EDUCAŢIE LITERAR … · dologiilor specifice receptării-interpretării-comunicării-evaluării operelor literar-artistice şi muzicale prin limbaje

Inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al ...ananp.gov.ro/wp-content/uploads/Inventr_Bunuri_Patrimoniu_ANP_an… · comerciale cu capital majoritar de stat care au in

fam.com.mdfam.com.md/wp-content/uploads/2018/06/Strategia-final.docx · Web viewScopul elaborării prezentului document constă în identificarea direcţiilor şi a metodologiilor

RAPORT privind implementarea PLANULUI NA IONAL UNIC de ...old.ansvsa.ro/upload/admin/documente/Romania___Raport_PNCUI_2010___anexe.pdf · eviden ierea progreselor înregistrate în

Documents

monitorizarea progreselor În managementul ariilor ...ananp.gov.ro/wp-content/uploads/RO-CCPAMETT_web.pdf · protejate disponibile în diferite regiuni ale lumii. O revizuire a metodologiilor

Text of monitorizarea progreselor În managementul ariilor...