of 84 /84

Intimitatea - Încrederea în sine şi în celălalt101books.ru/pdf/Osho-Intimitatea_Increderea_in_Sine.pdf · 2017. 10. 21. · OSHO INTIMITATEAÎncrederea în sine şi în celălalt

  • Author
    others

  • View
    7

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Intimitatea - Încrederea în sine şi în...

Intimitatea - Încrederea în sine i în cellaltOSHO INTIMITATEA Încrederea în sine i în cellalt Toat lumea se teme de intimitate - dac eti sau nu contient de asta e alt treab. Intimitatea înseamn s te expui în faa unui strin - i toi suntem strini; nimeni nu cunoate pe nimeni. Suntem strini chiar i fa de noi înine, pentru c nu tim cine suntem. Intimitatea te apropie de un strin. Trebuie s renuni la toate aprrile; numai atunci intimitatea e cu putin. Iar teama care exist este c dac renuni în întregime la aprare, la toate mtile, cine tie ce o s-i fac strinul. Toi ascundem o mie i unu de lucruri, nu numai de ceilali ci i de noi înine, pentru c am fost crescui de o omenire bolnav, cu tot felul de reprimri, inhibiii, tabuuri. Iar teama îi spune c în prezena unui strin - i nu conteaz c poate ai trit cu persoana respectiv treizeci de ani, patruzeci de ani, lipsa de obinuin nu dispare niciodat - e mai sigur s pstrezi puin distan, puin aprare, pentru c acel strin ar putea s profite de slbiciunea ta, de fragilitatea ta, de vulnerabilitatea ta. Toat lumea se teme de intimitate. Problema se complic pentru c fiecare om dorete intimitate. Vrei intimitate pentru c altfel eti singur în acest univers - fr un prieten, fr o fiin iubit, fr cineva în care s ai încredere, fr cineva în faa cruia s poi s-i descoperi toate rnile. Iar rnile nu se vindec decât dac sunt descoperite. Cu cât le ascunzi mai mult, cu atât mai periculoase devin. Pot s devin canceroase. Pe de o parte, intimitatea este o nevoie esenial, aa c fiecare om tânjete dup ea. Vrei ca cealalt persoan s fie intim cu tine, astfel încât s renune la aprare, s devin vulnerabil, s-i descopere toate rnile, s renune la toate mtile i la falsa personalitate, s rmân în pielea goal, aa cum e. Pe de alt parte, fiecare se teme de intimitate - vrei s fii intim cu cealalt persoan, dar nu renuni la aprrile tale. Acesta este unul dintre conflictele dintre prieteni, dintre îndrgostii: nici unul nu vrea s renune Ia aprrile lui i s intre în relaie în nuditate i sinceritate absolute, deschis, i amândoi au nevoie de intimitate.
Cuvânt înainte
Numai un om care mediteaz poate s-i dea voie intimitii s se întâmple. El nu are nimic de ascuns. Dac nu renuni la toate reprimrile, la toate inhibiiile - care sunt darurile religiei tale, culturii tale, societii tale, prinilor ti, educaiei tale - niciodat nu vei putea s fii intim cu cineva. i va trebui s iei iniiativa. Dar dac nu ai reprimri, inhibiii, nu ai nici rni. Dac duci o via simpl, natural, nu îi este fric de intimitate - intimitatea devine fantastica bucurie a dou flcri care se apropie atât de mult încât devin una. Iar întâlnirea este extraordinar de plcut, satisfctoare, aductoare de împlinire. Îns înainte de a încerca s fii intim cu cineva, trebuie s-ti faci curenie general în cas. Numai un om care mediteaz poate s-i dea voie intimitii s se întâmple. El nu are nimic de ascuns. Nu se teme c cineva ar putea afla ceva despre el, pentru c s-a lepdat de tot ce îi provoca aceast fric. În el sunt numai linite i o inim iubitoare. Trebuie s te accepi în totalitatea ta. Dac nu poi s te accepi în totalitatea ta, cum s te atepi ca altcineva s te accepte? Ai fost condamnat de toat lumea, i ai învat un singur lucru: autocondamnarea. De aceea te ascunzi continuu. tii c în tine sunt ascunse lucruri urâte, tii c în tine sunt ascunse lucruri rele, tii c în tine este ascuns animalitatea. Dac nu îi schimbi atitudinea i nu te accepi ca fiind unul dintre animalele care exist ... Cuvântul animal nu e ru. El înseamn pur i simplu viu; provine din anima. Oricine e viu e animal. Îns omul a fost învat: "Nu suntei animale; animalele sunt mult mai prejos decât voi. Suntei fiine umane". Ti s-a conferit o superioritate fals. Adevrul e c existena nu crede în superior i inferior. Pentru existen toate sunt egale - copacii, psrile, animalele, fiinele umane. În existen, totul e acceptat absolut aa cum e, fr condamnare. Dac îi accepi fr condiii sexualitatea, dac accepi c omul i fiecare fiin din lume sunt fragili, c viaa e o a foarte subire, care se poate rupe în orice clip... O dat ce accepi aceste lucruri i te lepezi de eul fals... dac înelegi c fiecare om e frumos în normalitatea lui i are slbiciunile lui, fiindc nu e fcut din oel, ai fcut un pas uria. Trim în prefctorie, în ipocrizie - acesta e motivul pentru care intimitatea nate fric. Nu eti ce pari a fi. Aparena ta e fals. Oi fi prând tu sfânt, dar în adâncul tu eti totui o fiin uman slab cu pofte i dorine.
Numai atunci când dou persoane devin intime ele nu mai sunt strine.
Primul pas este s te accepi în totalitatea ta - în ciuda tuturor tradiiilor care au înnebunit întreaga omenire. O dat ce te-ai acceptat aa cum eti, frica de intimitate dispare. Nu ai cum s pierzi respectul, nu ai cum s-i pierzi mreia, nu ai cum s-i pierzi eul. Nu ai cum s-i pierzi pioenia, nu
ai cum s-i pierzi sfinenia - ai renunat singur la toate astea. Eti exact ca un copila, absolut inocent. Poi s te deschizi pentru c, pe dinuntru, nu eti plin cu reprimri urâte care au devenit perversiuni. Poi s spui adevrat i sincer tot ce simi. i dac eti pregtit s fii intim, încurajezi i cealalt persoan s fie intim. Sinceritatea ta ajut i cealalt persoan s fie sincer cu tine. Simplitatea ta neprefcut îi îngduie i celeilalte persoane s se bucure de simplitate, de inocen, de încredere, de iubire, de sinceritate. Eti încorsetat în concepte stupide i i-e team c, devenind foarte intim cu cineva, acea persoan îi va da seama de acest lucru. Îns noi suntem fiine fragile - cele mai fragile din întreaga existen. Puiul de om este cel mai fragil dintre toi puii animalelor. Puii celorlalte animale pot supravieui rar mam, fr tat, fr familie. Dar puiul de om va muri imediat dac e lsat singur. Aa c aceast fragilitate nu e ceva de condamnat - este cea mai înalt expresie a contiinei. Un trandafir e fragil; nu e piatr. i nu au de ce s te simi prost c eti trandafir i nu piatr. Numai atunci când dou persoane devin intime ele nu mai sunt strine. i este o experien frumoas s descoperi c nu numai tu eti plin de slbiciuni ci i cellalt, poate toi oamenii sunt plini de slbiciuni. Tot ce se exprim devine mai slab. Rdcinile sunt foarte puternice, dar floarea nu poate fi atât de puternic. Frumuseea ei const în faptul c nu ·e puternic. Dimineaa îi deschide petalele pentru a saluta soarele, toat ziua danseaz în soare, în ploaie i vânt, iar seara încep s-i cad petalele; a murit. Tot ce e frumos, preios este de moment. Îns tu vrei ca totul s fie permanent. Iubeti pe cineva i îi promii "Te voi iubi toat viaa". i tii foarte bine c nu poi s fii sigur nici mcar de ziua de mâine - faci o promisiune fals. Tot ce poi s spui este "Te iubesc în clipa asta i îi druiesc totalitatea mea. Nu tiu ce o s fie în clipa urmtoare. Cum pot s-i promit c te voi iubi toat viaa? Iart-m, dar nu pot". Îns îndrgostiii promit tot felul de lucruri pe care nu le pot îndeplini. Apoi intervine frustrarea, apoi distana se mrete, apar certurile, conflictele, lupta i viaa care ar fi trebuit s fie mai fericit devine doar o suferin îndelungat. Dac devii contient de faptul c i-e fric de intimitate, acest lucru poate fi o mare revelaie pentru tine, i o revoluie dac priveti în tine i începi s arunci tot de care îi este ruine, i te accepi aa cum eti, nu cum ar trebui s fii. Eu nu propovduiesc ideea de "ar trebui", "Ar trebui" îmbolnvete mintea omului. Oamenii trebuie s învee frumuseea lui "a fi", extraordinara splendoare a naturii. Copacii nu tiu nimic despre cele zece porunci, psrile nu tiu nimic despre sfintele scripturi. Numai omul îi creeaz singur probleme. Condamnându-i natura, te scindezi, devii schizofrenic. i asta nu li se întâmpl numai oamenilor de rând, ci i oamenilor de condiia lui Sigmund Freud, care a contribuit în mare msur la cunoaterea minii omeneti. Metoda folosit de el a fost psihanaliza, menit s te fac s fii contient de tot ce este incontient în tine - i sta e tot secretul: o dat ce ceva incontient este adus în mintea contient, el se evapor. Devii mai curat, mai uor. Pe msur ce te descarci de tot mai multe lucruri incontiente, contiena ta se mrete din ce în ce mai mult. i pe msur ce zona subcontientului se micoreaz, teritoriul contientului se extinde. sta este un mare adevr. În Orient e cunoscut de mii de ani, dar în Occident a fost introdus de Sigmund Freud, care nu tia nimic despre Orient i psihologia lui. A fost contribuia lui individual.
Îns te va surprinde s afli c Freud nu a vrut niciodat s fie el însui psihanalizat. Fondatorul psihanalizei nu a fost niciodat psihanalizat. I-a fost fric s se expun. Ajunsese un mare geniu i s-a temut c , expunându-se, ar fi coborât la nivelul omului de rând. Avea aceleai temeri, aceleai dorine, aceleai reprimri. Nu a vorbit niciodat despre visele lui, îi asculta doar pe alii vorbind despre visele lor. i de ce? Pentru c visele lui erau la fel de obinuite ca ale oricui altcuiva - asta era frica. Un Gautam Buddha nu s-ar fi temut s intre în meditaie - asta a fost contribuia lui Freud, un tip aparte de meditaie. i nu i-ar fi fost fric de psihanaliz, pentru c la omul care mediteaz visele dispar încetul cu încetul. Ziua, în mintea lui este linite, nu obinuitul trafic de gânduri, iar noaptea doarme adânc, fiindc visele nu sunt decât gânduri netrite, dorine netrite, pofte netrite din timpul zilei. Ele încearc s se împlineasc mcar în vis.
Libertatea de a visa nu a fost luat de guvernare. Dar nu va mai dura mult i o vor lua, pentru c metode exist, exist deja, astfel încât pot s tie când visezi i când nu visezi. i-ar fi foarte greu s gseti un brbat care îi viseaz soia, sau o femeie care îi viseaz soul. Îns este ceva absolut obinuit ca ei s le viseze pe soiile vecinilor i soii vecinelor. Soia este Ia îndemân; soul nu reprim nimic în ceea ce o privete pe soia lui. Dar întotdeauna soia vecinului e mai frumoas, iarba e mai verde de cealalt parte a gardului. i ceea ce este inabordabil nate o dorin puternic de a-l dobândi, de a-l poseda. Ziua nu poi s-o faci, dar în vis cel puin eti liber. Libertatea de a visa nu a fost luat de guvernare. Dar nu va mai dura mult i o vor lua, pentru c metode exist, exist deja, astfel încât pot s tie când visezi i când nu visezi. i exist posibilitatea ca într-o zi s se descopere un dispozitiv care s-i proiecteze visele pe un ecran. În cap îi vor fi introduse nite electrozi. Vei dormi dus, visând fericit c faci dragoste cu nevasta vecinului, i tot acest film se va derula pe ecran, i o sal Întreag de cinematograf se va uita la el. i ei care credeau c brbatul sta e un sfânt! Atâta lucru poi s tii chiar i tu: uit-te la o persoan care doarme, i dac ochii nu i se mic sub pleoape, înseamn c nu viseaz. Dac vezi c ochii i se mic, înseamn c viseaz. Este posibil s i se proiecteze visele pe un ecran. Este posibil i s i se inoculeze vise. Dar cel puin pân acum, în nici o constituie nu scrie c "Oamenii sunt liberi s viseze, e dreptul lor dobândit prin natere". Un Gautam Buddha nu viseaz. Meditaia e un mod de a trece dincolo de minte. El triete în linite deplin timp de douzeci i patru de ore - fr vlurele pe lacul contiinei lui, fr gânduri, fr vise. Dar Sigmund Freud se teme pentru c tie ce viseaz. Am auzit o povestioar cu trei mari scriitori rui - Cehov, Gorchi i Tolstoi. Într-o zi stteau pe o banc în parc i bârfeau - erau buni prieteni. Toi trei erau genii, toi au scris romane atât de mari încât chiar i azi, dac vrei s numeri zece romane mari din literatura universal, cel puin cinci sunt ale unor scriitori rui de dinainte de revoluie, printre care i acetia trei.
Intimitatea înseamn pur i simplu c uile inimii celeilalte persoane îi sunt deschise;
eti întâmpinat cu bucurie, i eti invitat s fii oaspete. Cehov povestea despre femeile din viaa lui, Gorchi a spus i el ceva, numai Tolstoi tcea. Tolstoi era un om foarte religios, cretin ortodox. O s te mire s afli c Mahatma Gandhi a acceptat trei persoane ca maetri ai si, i una dintre ele era Tolstoi. i trebuie s fi reprimat foarte multe dorine, acest Tolstoi. Era unul dintre cei mai bogai oameni din Rusia, aparinea familiei regale, dar tria ca un ceretor pentru c "binecuvântai sunt cei sraci, i ei vor moteni împria Domnului", i el nu voia s renune la împria lui Dumnezeu. Asta nu e simplitate, i nu e lips de dorin - este prea mult dorin. E prea mult lcomie. E prea mult dorin de putere. El sacrifica viaa asta i bucuriile ei pentru c era o via neînsemnat, iar el voia s se bucure venic de paradis i de împria lui Dumnezeu. E un târg bun, aproape ca o loterie, dar sigur. Tolstoi ducea o via foarte auster, mânca numai hran vegetarian. Era aproape un sfânt! Firete c visele lui trebuie s fi fost foarte urâte, gândurile lui trebuie s fi fost foarte urâte. Când Cehov i Gorchi l-au întrebat "De ce taci, Tolstoi? Spune ceva!", el a rspuns: "Nu pot s spun nimic despre femei. Am s spun ceva numai când am s fiu cu un picior în groap". Îi poi da seama de ce se temea s spun ceva; tot ce avea de spus clocotea în el. Ei bine, nu poi s fii intim cu un om ca Tolstoi... Intimitatea înseamn pur i simplu c uile inimii celeilalte persoane îi sunt deschise; eti întâmpinat cu bucurie, i eti invitat s fii oaspete. Dar lucrul acesta e cu putin numai atunci când inima nu duhnete de sexualitate, reprimat, când în ea nu fierb tot felul de perversiuni, când e o inim natural. La fel de natural precum copacii, la fel de inocent precum copiii. Când ai o astfel de inim, i îi este fric de intimitate. Ce încerc eu s fac e s te ajut s-i despovrezi subcontientul, s-i despovrezi mintea, s devii obinuit. Nimic nu e mai frumos decât s fii simplu i obinuit. Atunci poi s ai muli prieteni intimi, cât de muli cu putin, pentru c nu i-e fric de nimic. Devii o carte deschis, pe care oricine poate s o citeasc. N-ai nimic de ascuns. În fiecare an, membrii unui club de vântoare plecau s vâneze pe dealurile din Montana. Ajuni acolo, trgeau paie pentru a stabili cine se va ocupa de prepararea mâncrii (sarcina îi revenea celui care trgea paiul scurt), convenind de asemenea c cel care se va plânge de mâncare va lua locul buctarului. Dându-i seama dup câteva zile c era foarte puin probabil ca cineva s rite s vorbeasc, Sanderson s-a hotrât s recurg la un plan disperat. A gsit nite excremente de elan i le-a pus în tocana din acea sear. Dup primele înghiituri, cei din jurul focului s-au strâmbat, dar nimeni nu a spus nimic. Pe urm, unul dintre vântori a rupt brusc tcerea: "Hai, chestia asta are gust de rahat de elan, dar e bun!". Ai foarte multe fee. Una gândeti în sinea ta, alta exprimi în afar. Nu eti un tot organic. Relaxeaz-te i distruge sciziunea pe care a creat-o în tine societatea. Spune numai tot ce gândeti. Acioneaz conform spontaneitii tale, fr s-i pese de consecine. Ai o via scurt i nu trebuie s-o iroseti gândindu-te la consecinele de aici sau din viaa de apoi.
Trebuie s trieti total, intens, cu bucurie, i s fii ca o carte deschis, la dispoziia
oricui vrea s-o citeasc. Trebuie s trieti total, intens, cu bucurie, i s fii ca o carte deschis, la dispoziia oricui vrea s-o citeasc. Bineîneles c nu ai s fii un nume în crile de istorie. Dar ce rost are s fii un nume în crile de istorie? E mai bine s trieti acum decât s se aminteasc de tine mai târziu. Atunci vei fi mort. Pe pmânt au trit milioane de oameni i nici mcar nu le tim numele. Accept acest lucru simplu - Eti aici numai pentru câteva zile i pe urm vei disprea. Aceste câteva zile nu trebuie irosite în ipocrizie, în fric. Aceste câteva zile trebuie trite în bucurie. Nimeni nu tie nimic despre viitor. Raiul i iadul i Dumnezeu sunt cel mai probabil numai ipoteze, neconfirmate. Singurul lucru pe care îl ai în mâinile tale e viaa ta - îmbogete-o cât mai mult. Prin intimitate, prin iubire, prin deschiderea în faa multor oameni devii mai bogat. Iar dac poi s trieti în iubire profund, în prietenie deplin, în intimitate deplin cu muli oameni trieti aa cum trebuie, i oriunde vei fi dup aceea vei tri fericit i acolo, cci ai învat arta de a tri fericit.
Iar meditaia nu e decât curirea de toate gunoaiele care s-au adunat în minte. Când mintea tace iar inima cânt eti pregtit - fr team, ci cu mare bucurie - s fii intim. Dac eti simplu, iubitor, deschis, intim creezi un paradis în jurul tu. Dac eti închis, permanent în defensiv, temându-te tot timpul c cineva ar putea ajunge s-i cunoasc gândurile, visele, perversiunile, trieti în iad. Iadul e în tine, i la fel i paradisul. Ele nu sunt locuri geografice, sunt spaii spirituale. Cur-te. Iar meditaia nu e decât curirea de toate gunoaiele care s-au adunat în minte. Când mintea tace iar inima cânt eti pregtit - fr team, ci cu mare bucurie - s fii intim. Fr intimitate, eti singur printre strini. Cu intimitate, eti înconjurat de prieteni, de oameni care te iubesc. Intimitatea e o experien grozav. Nu trebuie s o ratezi.
S începem cu ce e mai important: Abc-ul intimitii
Oamenii sunt în cutarea meditaiei, a rugciunii, a unor noi moduri de a fi. Dar cutarea mai profund, cutarea de baz este reînrdcinarea în existen. Numete-o meditaie, numete-o rugciune sau cum vrei, îns în esen este reînrdcinarea în existen. Vrem s tim cum s-o facem. Am ajuns s fim nite copaci smuli din rdcini, i nimeni nu e rspunztor de asta decât noi, cu ideea noastr stupid de cucerire a naturii. Facem parte din natur, suntem o parte a ei - cum poate partea s cucereasc întregul? Trebuie s fim prieteni cu ea, s o iubim, s avem încredere în ea i, încetul cu încetul, din acea prietenie, din acea iubire, din acea încredere se va nate intimitatea: ne vom apropia. Na-tura se va apropia de noi i va începe s-i dezvluie secretele. Secretul ei suprem este dumnezeirea. Ea este dezvluit numai acelor care sunt cu adevrat prieteni cu existena.
Pornete de unde te afli
Viaa este o cutare - o cutare permanent, o cutare disperat, o cutare fr speran, o cutare a ceva ce nimeni nu tie. Simi o dorin intens de a cuta, dar nu tii ce caui. i exist o anumit stare de spirit în care indiferent ce obii, nu simi nici o satisfacie. Frustrarea pare s fie destinul omenirii pentru c orice obii devine fr sens chiar în clipa în care îl ai. Începi iar s caui. Cutarea continu indiferent dac obii ceva sau nu. Pare irelevant ce ai, ce nu ai, cutarea continu oricum. Sracii caut, bogaii caut, bolnavii caut, sntoii caut, puternicii caut, neputincioii caut, protii caut, înelepii caut - nimeni nu tie ce anume. Aceast cutare - ce este ea i de ce exist - trebuie îneleas. Se pare c în om, în mintea omului exist un gol. Se pare c în însi contiina uman exist o gaur, o gaur neagr. Tot arunci lucruri în ea, i ele dispar întruna. Nimic nu pare s o umple, nimic nu pare s ajute împlinirea. E o cutare febril. Caui în lumea asta, caui în lumea cealalt. Uneori caui acel ceva netiut în bani, în putere, în prestigiu, i alteori îl caui în Dumnezeu, în iubire, în meditaie, în rugciune - dar cutarea continu. Se pare c omul e bolnav de cutare.
Cutarea este o proiecie, cutarea e o dorin, o idee c lucrul de care ai nevoie e în alt parte - c exist, dar exist în alt parte, nu aici unde te afli. Cutarea nu te las s fii aici i acum, deoarece cutarea te duce întotdeauna altundeva. Cutarea este o proiecie, cutarea e o dorin, o idee c lucrul de care ai nevoie e în alt parte - c exist, dar exist în alt parte, nu aici unde te afli. Exist pe urm, acolo, niciodat aici i acum. Exist cu siguran, dar nu în acest moment, nu acum, nu aici, ci altcândva, altundeva. i asta te sâcâie, te obsedeaz, te împinge tot mai mult spre nebunie. Ce caui tu nu se împlinete niciodat. Am auzit o anecdot despre o mare mistic sufist, Rabia al-Adawia. Într-o zi pe înserate, oamenii au gsit-o în strad, cutând ceva. Era btrân, avea vederea slab, aa c vecinii au venit s o ajute. Au întrebat-o: "Ce caui?", Rabia a rspuns: "Îmi caut acul. L-am pierdut".
Vecinii au dat s-l caute, dar i-au dat seama imediat c drumul era foarte mare iar acul era ceva foarte mic. Aa c au întrebat-o pe Rabia: "Te rugm s ne spui unde l-ai pierdut, locul exact, cci altfel e greu s-l gsim. Drumul e mare i putem s cutm mult i bine pân s-l gsim, dac o s-l gsim. Unde anume l-ai pierdut?". "În cas", a rspuns Rabia. "Atunci de ce îl caui aici? "au întrebat ei. "Fiindc aici e lumin, iar înuntru nu e". Aceast anecdot e foarte semnificativ. Te-ai întrebat vreodat ce caui? Ai considerat vreodat c e important s meditezi adânc pentru a ti ce caui? Nu. Chiar dac în unele momente de visare ai avut o idee vag despre ceea ce caui, nu ai tiut niciodat precis ce anume este. Nu l-ai definit înc. Dac încerci s-l defineti, cu cât capt mai mult contur cu atât mai mult îi dai seama c nu e nevoie s-l caui. Cutarea: poate continua numai într-o stare de imprecizie, de lips de claritate, de visare; când lucrurile nu sunt clare continui s caui, împins de un îndemn luntric tras de un imbold insistent. tii una i bun: trebuie s caui. E o necesitate luntric. Dar nu tii ce caui. i dac nu tii ce caui, cum s gseti? Caui ceva vag - crezi c e în bani, în putere, în prestigiu, în respectabilitate. Dar pe urm vezi oameni respectabili, oameni puternici care i ei caut. i mai vezi i oameni extraordinar de bogai care caut i ei; caut pân la sfâritul vieii. Prin urmare, bogia nu ajut la nimic, puterea nu ajut la nimic. Cutarea continu în ciuda a ceea ce ai. Altceva trebuie cutat. Aceste nume, aceste etichete - bani, putere, prestigiu - acestea sunt doar pentru a-i satisface mintea. Ele te ajut doar s simi c eti în cutarea a ceva. Acel ceva e înc nedefinit, ceva foarte vag. Primul lucru pe care trebuie s-l fac adevratul cuttor - cuttorul s-a trezit puin, a devenit contient - este s defineasc exact cutarea, s formuleze o idee clar despre ce este ea, s o scoat din contiena vistoare, s-o înfrunte într-o stare de total trezire, s-o priveasc direct în fa. Imediat începe s se produc o transformare. Când începi s defineti cutarea, începi s îi pierzi interesul fa de ea. Când ajungi s tii precis ce e, dispare. Ea exist numai când nu eti atent.
Repet: cutarea exist numai atunci când dormi. Lipsa contientei creeaz cutarea.
Repet: cutarea exist numai atunci când dormi. Lipsa contientei creeaz cutarea. Da, Rabia are dreptate. Înuntru nu e lumin, i fiindc nu e lumin i nu e contien, e firesc s caui afar, pentru c afar i se pare c vezi mai bine. Toate simurile sunt extravertite. Ochii ni se deschid spre afar, mâinile ni se întind spre afar, picioarele se mic în afar, urechile ascult zgomotele exterioare. De aceea caui afar, unde vezi, simi, auzi. Lumina simurilor cade în afar, iar cuttorul e înuntru. Aceast dihotomie trebuie îneleas, Cuttorul e înuntru, dar fiindc lumina e afar, cuttorul începe s mite într-un mod ambiios, încercând s gseasc afar ceva care s-l satisfac. Asta nu o s se întâmple niciodat. E în firea lucrurilor s nu se întâmple, pentru c dac nu l-ai gsit pe cuttor, cutarea e lipsit de sens. Dac nu ajungi s tii cine eti, cutarea e zadarnic fiindc nu-l
cunoti pe cuttor. Cum poi s te miti în dimensiunea cea bun, în direcia cea bun, fr s-l cunoti pe cuttor? E imposibil. Trebuie s începi cu ce e cel mai important. Dou lucruri sunt foarte importante: primul, s te lmureti care este obiectivul tu. S nu bâjbâi pe întuneric .. Concentreaz-i atenia asupra obiectivului: Ce caui cu adevrat? Din cauz c vrei ceva i caui altceva, chiar i dac ai gsi n-ai fi satisfcut. Ai vzut oameni care au reuit? Poi s gseti eecuri mai mari oriunde altundeva? Ai auzit proverbul c nimic nu reuete precum succesul. E absolut greit. Eu in s-i spun c nimic nu eueaz precum succesul. Proverbul trebuie s fi fost inventat de proti - nimic nu eueaz precum succesul. Se spune c, în ziua în care a devenit cuceritorul lumii, Alexandru cel Mare s-a închis în camera lui i a început s plâng. Nu tiu dac chiar aa s-a întâmplat sau nu, dar dac era chiar i numai puin inteligent aa ar fi fcut. Generalii lui erau foarte tulburai: Ce se întâmplase? Nu-l mai vzuser pe Alexandru plângând. Nu era genul de om care s plâng; era un mare rzboinic. Îl vzuser în situaii foarte dificile, în situaii în care viaa îi era în mare pericol, în care moartea era iminent, i nu vzuser o lacrim în ochii lui. Nu-l vzuser niciodat disperat, dezndjduit. Ce pise acum, când reuise, când era cuceritorul lumii? Au btut la u, au intrat i au întrebat: "Ce-ai pit? De ce plângi ca un copil?". Alexandru a rspuns: "Acum c am reuit, tiu c a fost un eec. Acum tiu c m aflu în acelai loc în care eram când am iniiat aceast prostie de cucerire a lumii. Acum mi-a devenit limpede c nu mai am nici o lume de cucerit, acum nu mai am nimic de fcut i, dintr-o dat, sunt inutil." Un om de succes e întotdeauna inutil la sfârit, i atunci trece prin chinurile iadului fiindc i-a irosit întreaga via. A cutat i a tot cutat, a riscat tot ce a avut. Acum e om de succes i inima lui e pustie, i sufletul lui nu are sens i nu are parfum, nu cunoate fericirea. Aa c primul lucru este s tii exact ce caui. Insist asupra acestui lucru, deoarece cu cât îi concentrezi privirea mai mult asupra obiectului cutrii tale, cu atât mai repede obiectul dispare. Când privirea ta e absolut fix, dintr-o dat nu mai e nimic de cutat; imediat privirea începe s se întoarc spre tine însui. Când nu exist nimic de cutat, când toate obiectele au disprut, se face pustiu. În acel pustiu are loc transformarea. Dintr-o dat începi s te uii la tine. Acum nu mai e nimic de cutat, i apare o nou dorin - s-l cunoti pe cuttor. Când exist ceva de cutat eti mirean. Dac nu exist nimic de cutat i întrebarea "Cine este acest cuttor?" devine important pentru tine, atunci eti religios. Asta este definiia pe care o dau eu laicului (mireanului) i religiosului. Dac înc mai caui ceva - poate în cealalt via, pe cellalt rm, în rai, în paradis, nu conteaz - eti înc mirean. Dac nu mai caui deloc i devii dintr-o dat contient c acum exist numai un singur lucru de tiut - "Cine e acest cuttor din mine? Ce este aceast energie care vrea s caute? Cine sunt eu?" - atunci se produce o transformare. Toate valorile se schimb brusc. Începi s te îndrepi spre interior. Atunci Rabia nu mai e în drum cutând un ac pe care l-a pierdut undeva în întunericul sufletului ei.
Atunci când intri brusc de afar, în cas pare întuneric. Dar dac mai stai puin, încetul cu încetul întunericul dispare. O dat ce începi s cobori în tine... La început e foarte întuneric - Rabia are dreptate, e foarte, foarte
întuneric. Pentru c în toate vieile pe care le-ai trit n-ai fost niciodat înuntru, ochii ti s-au concentrat asupra lumii exterioare. Ai observat c atunci când vii de afar, unde e mult soare i lumina e foarte puternic, în cas e foarte întuneric? Asta pentru c ochii ti s-au obinuit cu lumina de afar, cu lumina puternic. Când e mult lumin, ochii se micoreaz. În întuneric, ochii se mresc, e nevoie de o deschidere mai mare. La lumin, e de ajuns o deschidere mai mic. Aa funcioneaz aparatul de fotografiat, aa funcioneaz ochii. Aparatul de fotografiat a fost inventat pe baza principiului de funcionare a ochiului uman. Atunci când intri brusc de afar, în cas pare întuneric. Dar dac mai stai puin, încetul cu încetul întunericul dispare. E mai mult lumin; ochii se adapteaz. Timp de multe viei laolalt ai fost afar în lumina soarelui fierbinte, în lume, aa c atunci când intri în tine, nu tii deloc cum s intri i cum s-i adaptezi vederea. Meditaia nu e decât o readaptare a vederii, o readaptare a facultii de a vedea, a ochilor.
Încetul cu încetul, dup ce te vei fi acomodat cu lumina luntric, vei vedea c sursa eti chiar tu. În India asta se numete al treilea ochi. Nu e un ochi undeva, e o readaptare, o readaptare total a vederii. Încetul cu încetul întunericul nu mai e negru. Începe s se sesizeze o lumin subtil, o lumin difuz. Dac priveti în continuare înuntru - asta ia timp - treptat, încet începi s sesizezi o lumin frumoas. Nu e lumin agresiv; nu e ca lumina soarelui, seamn mai mult cu lumina lunii. Nu strlucete, nu te orbete, e foarte rcoroas. Nu e arztoare, e foarte linititoare, e un balsam. Încetul cu încetul, dup ce te vei fi acomodat cu lumina luntric, vei vedea c sursa eti chiar tu. Cuttorul este cutatul. Atunci vei vedea c în tine e comoara, i toat problema a fost c o cutai în afar. O cutai undeva afar, iar ea a fost tot timpul în tine. A fost permanent aici cu tine. Cutai într- o direcie greit, atâta tot. Totul e la îndemâna ta în aceeai msur în care e la îndemâna oricui altcuiva, în aceeai msur în care e la îndemâna unui Buddha, unui Baal-Shem, unui Moise, unui Mahomed. E la îndemâna ta, numai c tu caui în direcia greit. În ceea ce privete comoara, nu eti mai srac decât Buddha sau Mahomed - nu, Dumnezeu nu a creat niciodat un om srac. Lucrul acesta nu se poate întâmpla fiindc Dumnezeu îl creeaz pe om din bogia sa. Cum s creeze Dumnezeu un om srac? Tu eti revrsarea lui; faci parte din existen - cum s fii srac? Eti bogat, bogat fr limit - la fel de bogat ca natura însi. Dar tu te uii în direcia greit. Direcia e greit, de asta nu gseti. i nu c nu vei reui în via - poi s reueti. Totui, vei fi un ratat. Nimic nu o s te mulumeasc, pentru c nimic din ce se poate realiza în lumea exterioar nu se compar cu comoara interioar, cu lumina interioar, cu beatitudinea luntric. Cunoaterea de sine este posibil numai în profund singurtate. În mod obinuit, tot ce tim despre noi înine este prerea altora. Ei spun "eti bun", iar noi credem c suntem buni. Ei spun "eti frumos", i noi credem c suntem frumoi. Ei spun "eti ru", "eti urât", tot ce spun oamenii despre noi, ne însuim. Asta devine identitatea noastr. E absolut fals, pentru c nimeni nu te poate cunoate, nimeni nu poate s tie cine eti, în afar de tine. Tot ce tiu alii sunt numai aspecte, iar acele aspecte sunt foarte superficiale. Tot ce tiu alii sunt numai stri de moment; ei nu îi pot ptrunde în centrul
fiinei. Nici mcar iubita ta nu poate s ptrund în miezul fiinei tale. Acolo eti absolut singur, i numai acolo vei ajunge s tii cine eti. Oamenii triesc toat viaa crezând ce spun alii, bazându-se pe alii, De asta oamenilor le e foarte fric de prerile altora. Dac alii cred c eti ru, devii ru. Dac ei te condamn, începi s te condamni i tu. Dac spun c eti pctos, începi s te simi vinovat. Pentru c depinzi de prerile altora, trebuie s te conformezi continuu ideilor tale, altfel îi vor schimba prerea. Asta creeaz sclavie, o sclavie foarte subtil. Dac vrei s fii cunoscut ca fiind bun, valoros, frumos, inteligent trebuie s faci concesii, trebuie s faci permanent compromisuri cu oamenii de care depinzi.
O persoan îi spune c eti foarte inteligent, alt persoan îi spune c eti prost. Pe cine s crezi? i apare alt problem. Oamenii fiind foarte muli, îi alimenteaz mintea cu opinii de tip diferit, care se mai i bat cap în cap. O opinie contrazice alt opinie; de aceea în tine exist o mare confuzie. O persoan îi spune c eti foarte inteligent, alt persoan îi spune c eti prost. Pe cine s crezi? Cum s decizi? Aa c eti divizat. Devii bnuitor cu privire la tine, cu privire la cine eti. i problema e foarte complex pentru c în jurul tu sunt mii de oameni. Intri în contact cu foarte muli oameni, i fiecare îi bag în cap ideea lui. Ori nimeni nu te cunoate - nu te cunoti nici chiar tu - aa c toat aceast colecie de idei devine în luntrul tu un talme- balme. E o situaie înnebunitoare. Înluntrul tu sunt multe gânduri. Ori de câte ori întrebi cine eti, primeti multe rspunsuri. Unele rspunsuri sunt ale mamei, altele ale tatlui, altele ale învtorului i aa mai departe, i e imposibil de hotrât care e rspunsul cel bun. Cum s hotrti? Pe ce criteriu? i atunci eti pierdut. Asta este ignorana de sine. Dar din cauz c depinzi de alii, i-e fric s intri în singurtate, i asta din cauz c în momentul în care începi s intri în singurtate, i se face tare fric de faptul c ai s te pierzi. Nu te-ai avut dintr-un bun început, dar sinele pe care i l-ai creat din opiniile altora va trebui lsat în urm. De aceea i-e tare team s intri. Cu cât ptrunzi mai adânc, cu atât tii mai puin cine eti. Aa c, de fapt, atunci când te îndrepi spre autocunoatere, spre cunoaterea de sine, trebuie mai întâi s te lepezi de toate ideile despre sine. Vei fi total pierdut, pentru c tot ce tii nu mai e relevant, iar ce este relevant nu tii înc. Misticii cretini numesc asta "noaptea neagr a sufletului". Trebuie trecut, i dup ce ai trecut-o, vezi zorile. Soarele rsare, i ajungi s te cunoti pentru prima dat. Prima raz de soare, i totul s-a împlinit. Primul ciripit de psrele în aerul pur al dimineii, i totul s-a realizat.
Fii autentic
Sinceritatea înseamn autenticitate - s fii sincer, adevrat, s nu fii fals, s nu pori mti. Indiferent care îi este fata adevrat, arat-o cu orice pre. Reine, asta nu înseamn c trebuie s-i demati pe alii; dac ei sunt mulumii de minciunile lor, e treaba lor s decid. Nu demasca pe nimeni. Subliniez asta pentru c oamenii aa gândesc; ei spun c trebuie s fii sincer, autentic, înelegând prin asta c trebuie s despoaie pe toat lumea, pentru c "De ce îi ascunzi corpul? N-ai nevoie de hainele astea!", Nu. Trebuie s fii autentic fa de tine însuti. Nu e nevoie s reformezi pe nimeni altcineva. Dac poi s evoluezi tu însui, e destul. Nu fi reformator i nu îi dscli pe alii, nu încerca s îi schimbi pe alii. Dac te schimbi tu, e un mesaj
suficient. S fii autentic înseamn s rmâi fidel fa de propria fiin. Cum s rmâi fidel? Trebuie s ii seam de trei lucruri, s le respeci cu sfinenie. Primul, s nu asculi niciodat de nimeni, s nu asculi ce ti se spune. Ascult-ti întotdeauna vocea interioar, ce ai vrea s fii, altfel îi vei irosi toat viaa. Mama ta vrea s fii inginer, tatl tu vrea s fii doctor, tu vrei s fii poet. Ce e de fcut? Bineîneles c mama are dreptate pentru c, ·din punct de vedere financiar, e mai bine s fii inginer. i tata are dreptate, pentru c meseria de doctor e o marf bun pe pia, are o valoare de pia. Poet? Ai înnebunit? Nu eti în toate minile? Poeii sunt blestemai. Nimeni nu-i vrea. Nu e nevoie de ei; lumea poate s existe fr poezie - nu va fi nici o nenorocire dac n-ar exista poezie. Lumea nu poate s existe fr ingineri; lumea are nevoie de ingineri. Dac eti necesar, eti valoros. Dac nu eti necesar, n-ai nici o valoare. Dar dac tu vrei s fii poet, fii poet. Poate ai s fii ceretor - bine. Poate n-ai s te îmbogeti din poezie, dar s nu-i faci griji din pricina asta, pentru c altfel ai putea fi un mare inginer, ai putea câtiga muli bani, dar nu te vei simi împlinit, nu vei avea nici o satisfacie, vei tânji mereu, fiina ta interioar va tânji s fie poet. Am auzit c un mare om de tiin, un chirurg cruia i s-a acordat Premiul Nobel, a fost întrebat: "Când i s-a acordat Premiul Nobel, nu preai prea fericit. De ce?". Chirurgul a rspuns: "Eu am vrut mereu s fiu dansator. N-am vrut din capul locului s fiu chirurg, i acum nu numai c am ajuns chirurg, dar sunt i un foarte bun chirurg, i asta e o povar. Voiam s fiu doar dansator, i am rmas un dansator ratat - asta e durerea mea. Ori de câte ori vd pe cineva dansând, m simt foarte nefericit, trec prin chinurile iadului. Ce s fac cu acest Premiu Nobel? El nu poate s devin un dans pentru mine, nu-mi poate oferi un dans". Tine minte, fii fidel vocii tale luntrice, indiferent ce s-ar întâmpla. Urmeaz-o, i dac ea te duce în pericol, intr în pericol, dar rmâi fidel fa de ea. Atunci exist posibilitatea ca într-o zi s ajungi la o stare în care vei putea avea ansa de împlinire luntric, de satisfacie interioar. S nu uii niciodat c cel mai important lucru este fiina ta. Nu-i lsa pe alii s te manipuleze i s te controleze - i ei sunt muli; fiecare e gata s te controleze, fiecare e gata s te schimbe, fiecare e gata s-i dea o indicaie pe care n-ai cerut-o. Fiecare îi d un ghid pentru viaa ta. Ghidul exist în tine, tu deii planul.
Motivul din care oamenii arat atât de frustrai e c nimeni nu i-a ascultat vocea interioar. S fii autentic înseamn s fii conform cu tine însuti. E un fenomen foarte, foarte periculos. Îns oamenii care o fac dobândesc o frumusee, o graie, o mulumire de neimaginat. Motivul din care oamenii arat atât de frustrai e c nimeni nu i-a ascultat vocea interioar. Ai vrut s ce cstoreti cu o fat, dar fata era mahomedan iar tu eti brahman hindus, i prinii tu nu au vrut s te lase s te însori cu o mahomedan. Societatea nu a vrut s accepte o astfel de cstorie. Fata era srac, iar tu eti bogat. Aa c te-ai însurat cu o femeie bogat, hindus, din casta brahmanilor, acceptate de toat lumea, dar nu i de inima ta. Aa c acum duci o via urât. Acum te duci la prostituate - dar nici prostituatele nu au cum s te ajute; i-ai prostituat întreaga via. i-ai irosit întreaga via.
Ascult întotdeauna ce îi spune vocea interioar, i nu asculta de nimeni altcineva. În jurul tu sunt o mie i una de tentaii, pentru c muli îi vând mrfurile. Lumea e o pia, i fiecare are interes s-i vând marfa lui. Fiecare om e un vânztor. Dac dai ascultare prea multor vânztori, înnebuneti. Nu asculta de nimeni, închide ochii i ascult ce îi spune vocea interioar. În asta const meditaia - ascultarea vocii interioare. sta e primul lucru.
Când vrei s fii suprat, fii suprat. Nu-i nimic ru în a fi suprat. Dac îi vine s râzi, râzi. Nu e nimic ru în a râde tare. Al doilea lucru - care e posibil numai dac l-ai fcut pe primul - e s nu pori masc niciodat. Dac eti suprat, fii suprat. E riscant, dar nu zâmbi, pentru c asta e ceva fals. Îns ai fost învat ca atunci când eti suprat s zâmbeti. Dar atunci zâmbetul e fals, e o masc - doar o micare a buzelor i nimic altceva. Inima e plin de suprare, de otrav, iar buzele zâmbesc! Eti un fenomen fals. Atunci se mai întâmpl un lucru: când vrei s zâmbeti, nu poi. Întregul tu mecanism s-a dat peste cap, pentru c atunci când ai fost suprat, n-ai artat, ci ai zâmbit. Acum vrei s zâmbeti, dar nu poi, trebuie s faci un efort s zâmbeti. În realitate inima ta e plin de zâmbet i îi vine s râzi tare, dar nu poi. Ceva se blocheaz în inim, se oprete în gât. Zâmbetul nu vine, sau chiar dac vine e un zâmbet foarte ters, mort. Nu te face fericit, nu debordezi de veselie. Nu radiezi. Când vrei s fii suprat, fii suprat. Nu-i nimic ru în a fi suprat .. Dac îi vine s râzi, râzi. Nu e nimic ru în a râde tare. Încetul cu încetul vei vedea c întregul tu mecanism funcioneaz. Când funcioneaz, se aude un zumzet. Exact ca la o main - când totul merge bine, maina zumzie, toarce - oferul care iubete maina tie c acum totul funcioneaz bine, exist o unitate organic. Poi s vezi asta - când mecanismul unei persoane funcioneaz bine, auzi zumzetul în jurul ei. Merge, dar parc danseaz. Vorbete, dar vorbele ei au o poezie subtil. Se uit la tine i chiar se uit, privirea ei e cald. Când te atinge, te atinge cu adevrat, îi simi energia intrând în corpul tu, îi transfer un curent de via. i toate astea pentru c mecanismul acelei persoane funcioneaz bine. Nu purta mti, altfel vei produce dereglri în mecanismul tu, blocaje. Exist multe blocaje în corpul tu. Omului care îi înbu mânia i se blocheaz maxilarele. Toat mânia urc pân la maxilare i se oprete acolo. Mâinile i se urâesc, nu au micarea graioas a unui dansator din cauz c mânia intr în degete i se blocheaz acolo. ine minte, mânia are dou supape de evacuare: una sunt dinii, cealalt sunt degetele. Toate animalele când sunt furioase muc cu dinii, sau sfâie cu ghearele. Am o bnuial c muli oameni au probleme cu dinii din cauz c îi reprim mânia. Dinii li se stric din cauz c prea mult energie s-a adunat acolo i nu a fost eliberat niciodat. i cei care îi reprim mânia mnânc mai mult - oamenii mânioi mnânc întotdeauna mai mult pentru c dinii lor au nevoie de micare. Oamenii mânioi fumeaz mai mult, vorbesc mai mult, i asta pentru c maxilarele au nevoie de micare pentru a elibera puin energie. i mâinile oamenilor mânioi se urâesc, devin noduroase. Dac energia ar fi eliberat, ar putea deveni mâini frumoase.
Ochii femeilor sunt mai frumoi ca ai brbailor pentru c ele plâng.
Dac reprimi ceva, în corp exist o parte care corespunde emoiei reprimare. Dac nu vrei s plângi, ochii îi pierd lucirea, pentru c e nevoie de lacrimi; ele sunt un fenomen foarte viu. Când plângi din
când în când, f-o ca lumea, las lacrimile s curg în voie, i ochii i se vor cura, se vor limpezi, vor redeveni curai, tineri i virgini. Ochii femeilor sunt mai frumoi ca ai brbailor pentru c ele plâng. Brbaii i-au pierdut frumuseea ochilor pentru c au ideea greit c brbaii nu trebuie s plâng. Dac un bieel plânge, toi care sunt în jurul lui, chiar i prinii, sar cu gura pe el i spun: "Ce faci? Eti feti?". Ce prostie! Dumnezeu le-a dat brbatului i femeii aceleai glande lacrimale. Dac brbatul nu era menit s plâng, n-ar fi avut glande lacrimale - simplu ca bun ziua! De ce i brbaii i femeile au glande lacrimale? Pentru c ochii au nevoie s plâng i e minunat dac poi s plângi din toat inima. Ia aminte, dac nu poi s plângi din toat inima, nu poi nici s râzi, pentru c râsul e cealalt polaritate. Oamenii care pot s râd pot i s plâng; oamenii care nu pot s plâng nu pot nici s râd. i poate ai observat la copii: dac râd în hohote i mult, încep s plâng - pentru c râsul i plânsul sunt dou fenomene unite. Am auzit mame la sate spunându-le copiilor: "Nu mai râdei atâta, c o s dai în plâns". i e adevrat, pentru c fenomenele nu sunt diferite, aceeai energie se mic spre polii opui. Aadar, al doilea lucru: nu folosi mti - fii autentic cu orice pre. i al doilea lucru privitor la autenticitate: rmâi mereu în prezent, pentru c falsitatea vine fie din trecut, fie din viitor. Cea fost a fost, nu te mai gândi la trecut, nu îl cra ca pe-o povar, pentru c altfel nu te las s fii autentic în prezent. Iar viitorul nu a venit înc. Nu-i bate capul cu viitorul, altfel acesta va veni în prezent i îl va distruge. Fii fidel prezentului i atunci vei fi autentic. A fi aici i acum înseamn a fi autentic. Fr trecut, fr viitor - cu totul în prezent. Eternitatea este momentul prezent. Respect aceste trei lucruri i vei deveni sincer pân în mduva oaselor. Atunci tot ce vei spune va fi adevrat. În mod obinuit te gândeti c trebuie s ai grij s spui adevrul. Dac dobândeti autenticitate, nu e nevoie s îi impui, s ai grij s spui adevrul, cci atunci tot ce spui va fi adevrat.
Eu nu îneleg prin adevr o concluzie la care se ajunge prin metode logice, raionale. Prin adevr îneleg autenticitate în fi, adic s fii aa cum eti, cu orice risc, s nu îi impui s fii ce nu eti, s nu fii ipocrit. ADEVRUL NU E CEVA LOGIC. Eu nu îneleg prin adevr o concluzie la care se ajunge prin metode logice, raionale. Prin adevr îneleg autenticitate în a fi, adic s fii aa cum eti, cu orice risc, s nu îi impui s fii ce nu eti, s nu fii ipocrit. Dac eti trist, eti trist. sta e adevrul în acel moment; nu îl ascunde. Nu afia un zâmbet fals, pentru c acel zâmbet fals o s produc o scindare în tine. Vei fi împrit în dou - o parte din tine va zâmbi, i bineîneles c acea parte va fi neînsemnat, partea însemnat, partea cea mare va rmâne trist. Acum a aprut o scindare, iar dac vei continua tot aa ... Când eti mânios ti-e team s îi ari mânia, pentru c asta i-ar putea strica imaginea; oamenii te cred foarte înelegtor, i spun c nu te mânii niciodat. Ei apreciaz asta, iar aprecierea este foarte mgulitoare pentru eu. Ei bine, manifestarea mâniei ar distruge imaginea frumoas, aa c decât s distrugi imaginea preferi s reprimi mânia. Ea fierbe în tine, dar la suprafa rmâi înelegtor, bun, politicos, dulce. Astfel apare divizarea. Oamenii o practic toat viaa lor; divizarea se instaleaz definitiv. Chiar i atunci când eti singur i nu ai avea de ce s te prefaci, continui s te prefaci; asta a devenit a doua natur.
Oamenii nu sunt autentici nici mcar în baie; nici când sunt absolut singuri, nu sunt autentici. A nu fi autentici a devenit un obicei pentru ei, o fac fr s gândeasc, nedeliberat. i cu cât practici mai mult neautenticitatea, distana dintre cele dou pri ale tale se mrete tot mai mult. Când prpastia devine de netrecut, se numete schizofrenie. Schizofrenia este o boal mental grav; eti dou persoane în loc de una. Îns toi oamenii sunt divizai în fiina lor, aa c diferena dintre schizofrenici i normali e numai de grad. Diferena nu const în calitate ci numai în cantitate.
i nu uita: fiecare moment are realitatea lui atomic, fr legtur cu momentul trecut, fr legtur cu momentul viitor. Prin adevr eu îneleg s nu te prefaci. Fii exact aa cum eti. Dac într-un moment eti trist, fii trist. Dac în momentul urmtor eti fericit, nu e nevoie s continui s fii trist, doar pentru c ai fost învat s fii consecvent. Ori tu aa faci. Dac eti trist i dintr-o dat tristeea dispare, nu râzi imediat, pentru c ce vor crede oamenii? Eti nebun? Doar cu o clip în urm erai trist, iar acum râzi? Numai nebunii sau copiii mici fac asta. Aa c trebuie s atepi o anumit situaie în care s te poi relaxa treptat, s zâmbeti i apoi s râzi. Trebuie s existe o trecere gradat între tristee i râs. i toate astea se întâmpl din ideea prosteasc de a fi consecvent. Fiecare moment e în felul lui, nu e nevoie s fie consecvent cu un altul. Viaa e un flux, e un râu: ea îi schimb continuu strile de spirit. Aa c nu trebuie s-i faci griji în privina consecvenei. Cel care e preocupat de consecven, care ine cu dinii de ea, devine neautentic, pentru c numai minciunile pot fi consecvente. Adevrul se schimb mereu. Adevrul are contradiciile lui, i tocmai asta e bogia adevrului, vastitatea lui, frumuseea lui. Dac eti trist, fii trist - fr condamnri, fr evaluri dac e bine sau ru. Nu e vorba de bine sau ru, e pur i simplu o stare de fapt. i când pleac, las-o s plece. Zâmbete fr s te simi vinovat c doar cu o clip în urm erai trist i acum zâmbeti. Nu atepta ca mai întâi cineva s spun o glum, nu .atepta ca mai întâi cineva s sparg gheaa, ca apoi s poi s zâmbeti. Nu ·atepta momentul potrivit s zâmbeti. Asta e ipocrizie.· Când eti fericit, fii fericit: nu ai de ce s te prefaci c eti altfel decât eti de fapt. i nu uita: fiecare moment are realitatea lui atomic, fr legtur cu momentul trecut, fr legtur cu momentul viitor. Fiecare moment e atomic. Momentele nu vin într-o succesiune, unul dup altul, nu sunt lineare. Fiecare moment are felul lui de a fi, i în acel moment aia trebuie s fii, nimic altceva. Asta se înelege de fapt prin adevr. Adevrul înseamn autenticitate, adevrul înseamn sinceritate. Adevrul nu e ceva logic. E o stare psihic de a fi conform cu realitatea nu conform cu vreun ideal, pentru c dac urmreti un ideal devii fals. Dac te gândeti c a fi ca un Buddha înseamn a fi autentic, n-ai s fii niciodat autentic, pentru c nu eti un Buddha, ci doar îi impui s fii un Buddha. Poi s stai ca Buddha, poi s devii aproape ca o statuie de marmur, dar în adâncul tu vei rmâne acelai. Buddha va fi doar o postur. i dac ai un ideal, nu poi s fii conform cu momentul, pentru c trebuie s imii idealul. Omul autentic nu are idealuri. El triete clip de clip, de la un moment la altul. El triete mereu în prezent. Îi respect întru totul sentimentele, emoiile, strile de spirit. i aa vreau eu s fie oamenii: autentici, sinceri, plini de respect fa de sufletul lor.
Ascult-te pe tine însui
Ascult-i întotdeauna sentimentele, nu e nevoie s te uii în jur. Uitându-te la oamenii din jur nu poi s îi dai seama exact ce se întâmpl cu ei, pentru c feele lor nu reflect realitatea, la fel cum nici faa ta nu reflect ceea ce simi în realitate. Înfiarea lor exterioar nu e interiorul lor, tot aa cum înfiarea ta exterioar nu e interiorul tu. În asta const ipocrizia societii - s nu îi arri interiorul, s nu îi ari adevrata fat. S ti-o ascunzi. S o ari cuiva foarte intim, i care te va înelege. Dar cine este intim? Nici chiar îndrgostiii nu îi arat unul altuia adevrata fa. Cci, cine tie, acum se iubesc, dar s-ar putea ca în clipa urmtoare s nu se mai iubeasc. Aa c fiecare se închide în el, devine o insul. Nu te uita la alii, uit-te la tine. i, cu orice risc, las s ias la suprafa ce e în tine. Nu exist risc mai mare ca reprimarea. Dac îi reprimi sentimentele, îi vei pierde toat pofta de via, tot entuziasmul. Îi vei pierde toat viaa, dac vei continua s-ti reprimi emoiile. Reprimarea e toxic, îi otrvete fiina. Ascult-i inima, i indiferent ce e acolo, scoate la suprafa. În scurt vreme îi va fi foarte uor s o faci, vei deveni priceput, i îi va plcea. i o dat ce tii cum e s fii autentic, n-ai s mai vrei niciodat s fii fals, pentru c autenticitatea e foarte frumoas. Continui s decizi s fii fals pentru c n-ai simit niciodat gustul realului. Realul a fost reprimat înc din copilrie, ai fost învat s-l reprimi chiar înainte de a ti ce e, i ai continuat s-l reprimi incontient, mecanic. Fii conform cu tine însui - alt posibilitate nu exist. Trebuie s fii responsabil fa de fiina ta. Eti rspunztor de fiina ta, i Dumnezeu nu o s te întrebe de ce nu eti altcineva. Problema e cum s fii tu însui. i dac poi s-o rezolvi; toate celelalte probleme nu mai conteaz. Atunci viaa e un mister frumos care trebuie trit, nu o problem de rezolvat.
Ai Încredere în tine
Încrederea este posibil numai dac mai întâi ai încredere în tine. Lucrul esenial trebuie s se întâmple mai întâi în tine. Dac ai încredere în tine, poi s ai încredere i în mine, poi s ai încredere în oameni, poi s ai încredere în existen. Dac îns nu ai încredere în tine, nu ai încredere în nimeni i nimic.
Societatea distruge încrederea în sine în mod deliberat, intenionat, pentru c omul care are încredere în el este periculos pentru societate. Iar societatea distruge încrederea chiar de la rdcin. Ea nu te las s ai încredere în tine. Te înva alte feluri de încredere - încrederea în prini, încrederea în biseric, încrederea în stat, încrederea în Dumnezeu i aa mai departe. Dar încrederea de baz este distrus complet. Iar toate celelalte tipuri de încredere sunt false, nu au cum s nu fie false. Toate celelalte tipuri de încredere sunt doar flori de plastic. Nu au rdcini adevrate din care s creasc flori adevrate. Societatea distruge încrederea în sine în mod deliberat, intenionat, pentru c omul care are încredere
în el este periculos pentru societate - o societate care se bazeaz pe sclavie, o societate care a investit prea mult în sclavie. Omul care are încredere în sine este un om independent. Nu poi s faci preziceri cu privire la el, este imprevizibil, acioneaz în felul lui. Viaa lui e libertatea. El are încredere în ce simte, în ce iubete, i încrederea lui este extraordinar de intens i adevrat. Încrederea lui e vie i autentic. i e gata s rite totul pentru încrederea lui, dar numai când o simte, numai când e adevrat, numai când îi mic· inima, numai când îi stimuleaz inteligena i iubirea, altfel nu. Nu poi s-i impui nici un fel de credin. Aceast societate se bazeaz pe credin. Toat structura ei se bazeaz pe autohipnoz, pe crearea de roboi i maini, nu de oameni. Ea are nevoie de oameni dependeni, atât de dependeni încât simt permanent nevoia de a fi tiranizai, atât de dependeni încât îi caut tiranii, un Adolf Hitler, un Mussolini, un Iosif Stalin, un Mao Tzedong. Am transformat acest pmânt, acest frumos pmânt într-o mare închisoare. Câiva oameni setoi de putere au redus întreaga omenire la o gloat. Omul e lsat s existe numai dac face compromisuri cu tot felul de prostii. Ei bine, s-i spui unui copil s cread în Dumnezeu e o prostie, o mare prostie - nu pentru c Dumnezeu nu exist, ci fiindc, mic cum e, copilul nu a simit înc setea, dorina. El nu e pregtit înc s plece în cutarea adevrului, a adevrului absolut al vieii. Nu e înc suficient de matur s cerceteze realitatea existenei. Acea poveste de iubire se va întâmpla într-o zi, dar numai dac nu i se impune nici o credin. Dac e convertit înainte de a-i fi aprut setea de a explora i a cunoate, îi va tri întreaga via într-un mod fals, va duce o pseudovia. Da, va vorbi despre Dumnezeu, pentru c i s-a spus c Dumnezeu exist. I s-a spus asta în copilrie, de ctre oameni care aveau autoritate în faa lui - prinii, preoii, învtorii. Aa i s-a spus i a trebuit s accepte; era o chestiune de supravieuire. Nu putea s-i contrazic prinii, pentru c fr ei nu ar fi putut tri. Era prea riscant s spun nu, a trebuit s spun da. Dar da-ul lui nu era autentic. Cum s fi fost autentic? A spus da numai ca s supravieuiasc. Nu a fost transformat într-o persoan religioas, ci într-un diplomat, într-un politician. Potenialul lui de a deveni o fiin autentic a fost sabotat. I s-a distrus însi posibilitatea de a fi inteligent, pentru c inteligena apare numai când apare dorina de a cunoate. Acum dorina nu va aprea, pentru c înainte ca întrebarea s fi pus stpânire pe sufletul lui, rspunsul a fost deja dat. Înainte s-i fie foame, i s-a dat cu de-a sila s mnânce. Acum, fr foame, aceast hran bgat forat nu poate fi digerat; nu exist foamea care s- o digere. De asta oamenii triesc ca nite evi prin care viaa trece ca mâncarea nedigerat. Trebuie s fii foarte rbdtor cu copiii, foarte atent s nu spui ceva care le-ar putea împiedica inteligena s soseasc, s nu-i converteti în cretini, hindui i mahomedani. Ai nevoie de foarte mult rbdare. Într-o zi se întâmpl minunea - copilul singur începe s întrebe. Nici arunci nu trebuie s-i oferi rspunsuri de gata. Rspunsurile de gata nu ajut pe nimeni; sunt seci i stupide. Ajut-l s devin mai inteligent. Decât s-i oferi rspunsuri, mai bine ofer-i situaii i provocri pentru ca inteligena s i se ascut i s întrebe mai adânc, astfel încât întrebarea s ptrund chiar în miez, astfel încât întrebarea s devin o chestiune de via i moarte. Dar lucrul acesta nu e permis. Prinilor le e foarte fric, societii îi este foarte fric. Dac copiii sunt lsai s rmân liberi, cine tie ce se poate întâmpla. S-ar putea s nu intre în turma creia îi aparin prinii, s-ar putea s nu mearg niciodat la biseric - protestant, catolic sau de care o fi. Cine tie ce o s se întâmple când copiii o s fie inteligeni i pe cont propriu? Nu vor mai putea fi
controlai. Iar societatea gsete întruna politici de a controla pe toat lumea, de a stpâni sufletul tuturor. De asta primul lucru pe care trebuie s îl fac este s distrug încrederea. Încrederea copilului în el însui. Trebuie s-l fac s tremure i s-i fie fric. O dat ce tremur, e controlabil. Dac are încredere în el, nu poate fi controlat. Dac are încredere în el se va afirma, va face ceea ce trebuie, i numai ce vrea el. Nu va face niciodat ce vrea altcineva. Nu va fi niciodat imitator, nu va fi niciodat o persoan fad, moart. Va fi atât de viu, va pulsa de via atât de tare încât nimeni nu va putea s îl controleze. Distruge-i încrederea i l-ai castrat. I-ai luat puterea; acum va fi venic neputincios, va avea venic nevoie s fie dominat de cineva, s fie dirijat i comandat. Acum va fi un soldat bun, un cetean bun, un naionalist bun, un cretin sau mahomedan sau hindus bun. Da, va fi toate aceste lucruri, dar nu va fi un individ adevrat. Nu va avea rdcini, va fi dezrdcinat toat viaa lui. Va tri fr rdcini, iar s trieti fr rdcini înseamn s trieti în suferin, înseamn s trieti în iad. Un copac are nevoie de rdcini în pmânt; omul e tot un copac care are nevoie de rdcini în existen, altfel va duce o via foarte mrginit, lipsit de inteligen. Zilele trecute am citit o poveste: Trei chirurgi, vechi prieteni, s-au întâlnit în vacan. Stând pe plaj, la soare, au început s se laude. Primul a spus: - A venit la mine un brbat care îi pierduse ambele picioare în rzboi. I-am pus picioare artificiale i s-a întâmplat o minune. Acum a devenit unul dintre cei mai mari alergtori din lume! Exist toate ansele ca la urmtoarea olimpiad s ia medalia de aur. Al doilea a spus: - Asta-i nimic! La mine a fost adus o femeie care a czut dintr-o cldire cu treizeci de etaje; avea faa complet zdrobit. I-am fcut operaie plastic. Chiar zilele trecute am aflat din ziare c a câtigat concursul mondial de frumusee. Al treilea era un om modest. Tcea. Ceilali doi s-au uitat la el i l-au întrebat: - Tu ce ai fcut în ultimul timp? Ce e nou? Omul a spus: - Nu mare lucru ... ba, mai mult, n-am voie s vorbesc despre asta. Ambii lui colegi au devenit i mai curioi. Au spus: - Dar suntem prieteni, poi s ne spui i îi vom pstra secretul. Nu-i fie grij, nu o s rsufle. Aa c brbatul a spus: - Bine, dac aa spunei voi, fie! A fost adus la mine un brbat; îi pierduse capul într-un accident de main. N-am tiut ce s fac. Am dat fuga în grdin s-mi adun minile, s m gândesc ce s fac i, deodat, ochii mi-au czut pe o varz. Negsind nimic altceva, am transplantat varza în locul capului. i tii ce? Omul acela a ajuns preedintele Statelor Unite!
Nu spun c omul lipsit de inteligen nu poate deveni om de succes, poate deveni renumit - totui va rmâne fals.
Poi s distrugi copilul; totui, el poate s ajung preedintele Statelor Unite. Exist toate ansele s ai succes fr inteligen. De fapt, e mai greu s devii om de succes cu inteligen, fiindc omul inteligent este inventiv. El e întotdeauna înaintea vremii sale, e nevoie de timp s fie îneles. Omul lipsit de inteligen este uor de îneles. El se încadreaz în tiparele societii; societatea are valori i criterii dup care s-l judece. Dar societii îi trebuie ani întregi s evalueze un geniu. Nu spun c omul lipsit de inteligen nu poate deveni om de succes, poate deveni renumit - totui va rmâne fals. i asta e nenorocirea: poi s devii renumit, dar dac eti fals trieti în suferin. Nu tii ce binecuvântri revars asupra ta viaa - n-ai s tii niciodat. Nu ai destul inteligen ca s tii. Nu vei vedea niciodat extraordinarul miracol care te înconjoar, cu care îi încruciezi paii, în mii de feluri, în fiecare zi. Nu îl vei vedea niciodat pentru c, pentru a-l vedea, ai nevoie de o extraordinar capacitate de a înelege, de a simi, de a fi. Aceast societate este o societate orientat spre putere. Aceast societate este înc peste msur de primitiv, peste msur de barbar. Câiva oameni - politicieni, preoi, profesori - câiva oameni domin milioane. i aceast societate este condus în aa fel încât nici un copil nu e lsat s aib inteligen.
Odat ce nu eti capabil s te iubeti pe tine, nu vei putea niciodat s iubeti pe cineva. Este un pur accident c din când în când sosete un Buddha pe pmânt - un accident. Cumva, din când în când, un om scap din ghearele societii. Din când în când, un om rmâne neotrvit de societate. Asta probabil din cauza vreunei erori, vreunei greeli a societii. Altfel societatea reuete s-i distrug rdcinile, s-i distrug încrederea în tine. i o dat ce a fcut asta, niciodat nu ai s mai poi s ai încredere în cineva. Odat ce nu eti capabil s te iubeti pe tine, nu vei putea niciodat s iubeti pe cineva. sta este un adevr absolut, nu exist excepii de la el. Nu poi s iubeti pe alii dac nu te iubeti pe tine. Dar societatea condamn iubirea de sine. Ea spune c asta este egoism, este narcisism. Da, iubirea de sine poate deveni narcisist, dar nu neaprat. Ea poate deveni narcisist dac nu merge niciodat dincolo de sine, poate deveni egoist dac se limiteaz la sine. Altfel, iubirea de sine este începutul tuturor celorlalte iubiri. Omul care se iubete pe sine începe, mai devreme sau mai târziu, s se reverse de iubire. Omul care are încredere în sine are încredere în toi, chiar i în cei care o s-l înele, chiar i în cei care l-au înelat deja. Da, are încredere chiar i în ei pentru c acum tie c încrederea e mai de pre decât orice altceva. Poi s îneli un om, dar în ce poi s-l îneli? Poi s-i iei nite bani sau ceva. Îns omul care cunoate frumuseea încrederii nu se împiedic de astfel de mruniuri. El tot te va iubi, tot va avea încredere în tine. i atunci se întâmpl o minune: dac un om are cu adevrat încredere în tine, este imposibil s îl îneli, aproape imposibil. Se întâmpl zilnic i în viaa ta. Când ai încredere în cineva, acelui om îi e cu neputin s te înele, s te trag pe sfoar. Stând pe peron, într-o gar, nu cunoti persoana care se afl lâng tine - e un strin, i-e total strin i îi spui: "Te rog s te uii la bagajul meu, trebuie s m duc s-mi cumpr bilet. Te rog s ai grij de bagajul meu". i te duci. Ai încredere într-un om care îi este total strin. Dar nu se întâmpl aproape niciodat ca acel strin s te înele. Poate te-ar fi înelat dac nu ai fi
avut încredere în el. Încrederea are în ea o magie. Cum poate el s te înele acum c ai avut încredere în el? Cum s cad atât de jos? Nu se va ierta niciodat dac te-ar înela.
Un om care are încredere în sine ajunge s cunoasc frumuseea acestui lucru.
Fiecrui om îi place s se aib încredere în el. Asta înseamn respect din partea celeilalte persoane, i cu atât mai mult cu cât persoana respectiv e un strin. La fel i în exemplul de mai sus. Nu ai nici un motiv s te încrezi în acel om, i totui o faci. L-ai ridicat pe acel om pe un piedestal foarte înalt, l-ai onorat cu încrederea ta, iar lui îi e aproape imposibil s cad de la acea înlime. Nu i-ar ierta niciodat dac ar face-o, ar purta toat viaa povara vinoviei sale. Un om care are încredere în sine ajunge s cunoasc frumuseea acestui lucru - ajunge s tie c cu cât ai mai mult încredere în tine cu atât înfloreti mai tare; cu cât eti mai relaxat, cu atât eti mai aezat i mai senin. i e atât de frumos încât începi s ai încredere în tot mai muli oameni, pentru c cu cât ai mai mult încredere, cu atât linitea ta se adâncete, detaarea ta ptrunde tot mai adânc, pân în miezul fiinei tale. i cu cât ai mai mult încredere, cu atât pluteti mai sus. Omul care poate s aib încredere în alii, mai devreme sau mai târziu va cunoate logica încrederii. i pe urm, într-o zi, va avea încredere în necunoscut. Începe prin a avea încredere în tine însui - asta e lecia de baz, prima lecie. Începe prin a te iubi pe tine. Dac tu nu te iubeti, cine o s te iubeasc? Îns, ia aminte: dac te iubeti numai pe tine, iubirea ta va fi foarte srac. Un mare mistic evreu, Hillel, a spus: "Dac tu nu eti pentru tine, cine o s fie pentru tine?". i a mai spus: "Dac eti numai pentru tine, ce sens poate s aib viaa ta?". Dou formulri extrem de semnificative. Tine minte: iubete-te pe tine, pentru c dac tu nu te iubeti, nimeni nu te va iubi vreodat. Nu poi s iubeti un om care se urte. Iar pe acest pmânt nefericit, aproape fiecare om se urte, fiecare om se condamn. Cum s iubeti un om care are o poziie acuzatoare fa de sine? Nu te va crede. Când el însui nu se iubete, cum îndrzneti s-l iubeti tu? El nu se poate iubi pe sine - cum poi s-l iubeti tu? Te va suspecta de vreo îneltorie, de vreun joc, de vreun interes. Va suspecta c vrei s-l îneli în numele iubirii. Va fi foarte circumspect, precaut, iar bnuiala lui îi va otrvi fiina. Dac iubeti un om care se urte, încerci s-i distrugi ideea despre sine. i nimeni nu renun uor la ideea lui despre sine; asta este identitatea lui. Se va lupta cu tine, va cuta s-i dovedeasc faptul c el are dreptate i tu greeti. Asta se întâmpl în toate relaiile de iubire - prefer s le numesc aa-zisele relaii de iubire. Se întâmpl între fiecare so i soie, între fiecare brbat i femeie, între toi îndrgostiii. Cum s distrugi ideea celuilalt despre sine? Asta este identitatea lui, este eul lui, aa se cunoate el pe sine. Dac îi iei aceast idee, nu va mai ti cine este. E prea riscant; nu poate renuna atât de uor la ideea lui. Îi va dovedi c nu merit s fie iubit, c merit doar s fie urât. i la fel stau lucrurile cu tine. i tu te urti; nu poi s lai pe nimeni s te iubeasc. Când cineva vine spre tine cu o energie iubitoare, te faci mic, îi vine s fugi, i-e fric. tii foarte bine c nu eti demn de a fi iubit, tii c numai la suprafa pari foarte bun, foarte frumos; în adâncul fiinei tale eti urât. i dac îl lai pe acel om s te iubeasc, mai devreme sau mai târziu - o s fie mai devreme decât mai târziu - va ajunge s tie
cine eti în realitate. Cât timp poi s te prefaci în faa unei persoane cu care trieti în dragoste? Poi s te prefaci la pia, poi s te prefaci la Lion's Club sau la Rotary Club Zâmbete, numai zâmbete. Poi s joci un teatru grozav. Dar dac trieti cu o persoan douzeci i patru de ore pe zi, e obositor s zâmbeti. Zâmbetul te obosete, pentru c e fals. E doar o micare a buzelor, i buzele obosesc. Cum poi s fii venic dulce? Amreala ta va iei la suprafa. De aceea când luna de miere s-a terminat, totul s-a terminat. Amândoi ai cunoscut realitatea celuilalt, amândoi ai cunoscut falsitatea celuilalt.
Omului îi e fric s fie intim. S fii intim înseamn s lai la o parte teatrul.
Omului îi e fric s fie intim. S fii intim înseamn s lai la o parte teatrul. Iar tu tii cine eti - un om fr valoare, învtorii, preoii, politicienii, toi i-au spus c eti un om fr valoare, un gunoi. Nimeni nu te-a acceptat vreodat. Nimeni nu i-a dat sentimentul c eti iubit i respectat, c eti dorit - c aceast existen îi va simi lipsa, c aceast existen nu va mai fi la fel fr tine, c vei lsa în urma ta un gol. Fr tine, acest univers o s-i piard o parte din poezie, o parte din frumusee: va lipsi un cântec, va lipsi o not, va rmâne un gol - nimeni nu i-a spus asta. i asta m strduiesc eu s fac aici: s distrug neîncrederea în tine care i-a fost insuflat, s distrug autocondamnarea care i-a fost impus, s i le iau i s-i dau sentimentul c eti iubit i respectat, iubit de existen. Dumnezeu te-a creat pentru c te-a iubit. Te-a iubit atât de mult încât nu a rezistat tentaiei de a te crea. Când un pictor picteaz, picteaz pentru c iubete. Vincent van Gogh a pictat toat viaa lui soarele, iubea foarte mult soarele. De fapt, din cauza soarelui a înnebunit. Timp de un an a stat continuu afar pictând soarele arztor. Toat viaa lui se învârtea în jurul soarelui. Iar în ziua în care a fost mulumit c realizase tabloul pe care voise întotdeauna s-l picteze - iar ca s îl fac pe acesta pictase multe altele, de care îns nu fusese mulumit - în ziua în care a fost mulumit, în ziua în care a putut spune "Da, sta este tabloul pe care am vrut s-l pictez", s-a sinucis pentru c, a spus el: "Munca mea e fcut. Am fcut lucrul pentru care am venit pe lume. Destinul meu s-a împlinit, acum nu mai are rost s triesc". i-a dedicat întreaga via unei anumite picturi. Trebuie s fi fost îndrgostit nebunete de soare. S-a uitat la soare atât de mult încât i-a distrus ochii, vederea, i a înnebunit. Când un poet compune o poezie e pentru c o iubete. Dumnezeu te-a pictat, te-a cântat, te-a dansat. Dumnezeu te iubete! Dac nu vezi nici un sens în cuvântul Dumnezeu, numete-l existen, numete-l întreg. Existena te iubete, altfel nu ai fi aici. Relaxeaz-te în fiina ta, eti iubit i respectat de ctre întreg. De asta întregul respir în tine, pulseaz în tine. O dat ce simi respectul extraordinar, iubirea întregului i încrederea lui în tine, vei începe s prinzi rdcini în fiina ta. Vei avea încredere în tine. i numai atunci vei putea s ai încredere în mine, numai atunci vei putea s ai încredere în prietenii ti, în copiii ti, în partenerul tu de via. Numai atunci vei putea s ai încredere în copaci i în animale i în stele i în lun. Atunci nu va mai fi o problem de a avea încredere în asta sau în aia; vei avea încredere pur i simplu. Iar a avea încredere înseamn s fii religios. Asta înseamn sannyas. Sannyas înseamn s desfaci tot ce a fcut societatea. Nu întâmpltor preoii
sunt împotriva mea, politicienii sunt împotriva mea, prinii sunt împotriva mea, întregul sistem e împotriva mea. Îneleg foarte bine logica. Eu încerc s desfac ce au fcut ei. Sabotez întregul sistem al acestei societi sclavagiste. M strduiesc s creez rebeli, iar începutul rebelului este s aib încredere în sine. Dac pot s te fac s ai încredere în tine, te-am ajutat. Nu mai e nevoie de nimic, tot restul vine de la sine.
Relaxeaz-te în fiina ta, eti iubit i respectat de ctre întreg.
Intimitatea cu alii - paii urmtori -
Atunci când doi îndrgostii sunt cu adevrat deschii unul fa de cellalt, când nu se tem unul de cellalt i nu ascund nimic unul de cellalt, Înseamn c sunt intimi. Intimitatea asta înseamn. Când fiecare poate s spun tot ce gândete for s-i fie team c cellalt se va simi jignit sau rnit, înseamn c între ei exist intimitate. Dac îns crede c cellalt se va simi jignit, atunci intimitatea nu e destul de adânc. Atunci e un fel de aranjament care poate fi rupt de orice. Dar când doi îndrgostii consider c nu au nimic de ascuns i pot s spun totul, iar încrederea a ajuns la o astfel de adâncime încât fiecare tie ce gândete cellalt, fr s fie nevoie de cuvinte, cei doi devin intimi.
Las-te vzut
Viaa e un pelerinaj, i dac nu ajungi la iubire rmâne un pelerinaj în care nu ajungi nicieri. Se învârtete în cerc, fr s vin vreodat momentul împlinirii, momentul în care poi s spui: "Am ajuns. Mi-am îndeplinit misiunea. Smâna s-a împlinit în floare. Iubirea este elul, viaa este cltoria. Iar o cltorie fr el este menit s fie haotic. Nu va avea nici o direcie precis. Azi mergi spre nord, mâine mergi spre sud. Dac elul nu e clar, vei rmâne o bucat de lemn care plutete pe ap. elul trebuie s fie clar. Poate s fie o stea foarte îndeprtat, asta nu are nici o importan, dar steaua trebuie s existe. Nu are nimic dac e foarte îndeprtat, important e s existe. Dac privirea ta rmâne concentrat asupra ei, atunci cltoria de zece mii de mile nu e o cltorie lung. Dac te miti în direcia cea bun, atunci chiar i cea mai lung cltorie nu e o problem. Dar dac te deplasezi într-o direcie greit, sau dac nu te deplasezi în nici o direcie, sau te deplasezi în toate direciile laolalt, atunci viaa intr în colaps. Asta este nevroza - un colaps al energiei: nu tii unde s te duci, ce s faci, ce s fii. Faptul c nu tii ce e cu tine las un gol înuntru, o ran, o gaur neagr din care va aprea în mod constant frica. De asta oamenii triesc tremurând de fric. Oricât ar ascunde acest lucru, oricât l-ar acoperi, adevrul rmâne: triesc în fric. De asta oamenilor le e fric s fie intimi cu cineva - intimitatea, apropierea prea mare i-ar putea permite celuilalt s vad gaura neagr din ei.
lntimum înseamn interior, miez. Dac nu ai ceva acolo, nu poi s fii intim cu nimeni.
Cuvântul intimitate provine din cuvântul latinesc intimum. Intimum înseamn interior, miez. Dac nu ai ceva acolo, nu poi s fii intim cu nimeni. Nu îi permii s fii intim, de team c cellalt o s vad gaura, rana care mustete de puroi. O s vad c nu tii cine eti, c nu tii încotro mergi, c nu îi auzi nici mcar propriul cântec, c viaa ta e un haos, nu un cosmos. De aici frica de intimitate. Pân i îndrgostiii devin rareori intimi. Iar relaia bazat doar pe sexualitate nu înseamn intimitate. Intimitatea nu se limiteaz la orgasmul sexual - acesta e ceva periferic, poate s existe sau poate s nu existe. Intimitatea e o cu totul alt dimensiune. Ea îi permite celuilalt s intre în tine, s te vad aa cum te vezi tu însui - îi permite celuilalt s te vad din luntrul tu, îl invit în miezul fiinei tale. În
lumea modern, intimitatea e pe cale de dispariie. Nici chiar îndrgostiii nu sunt intimi. Prietenia este acum doar un cuvânt, a disprut. Motivul? Motivul e c nu exist nimic de împrit. Cine vrea s- i împart srcia luntric? Aa c fiecare se preface: "Sunt bogat, tiu ce fac, tiu încotro merg". Nu eti pregtit i nu eti destul de curajos s te deschizi, s-i ari haosul luntric, i s fii vulnerabil. i-e fric de faptul c cellalt ar putea exploata asta. Vzând c eti un haos, cellalt ar putea s te domine. Vzând c nu eti stpânul fiinei tale i c ai nevoie de un stpân, cellalt ar putea deveni el stpânul. i lucrul sta este valabil pentru toi. Toi caut s se apere, astfel încât nimeni s nu le cunoasc neajutorarea luntric; altfel ar putea fi exploatai. În aceast lume, exploatarea e la ordinea zilei. Iubirea este elul. i o dat ce elule dar, începi s te îmbogeti luntric. Rana dispare i devine o floare de lotus; rana se transform într-o floare de lotus. sta e miracolul iubirii, magia iubirii. Iubirea este cea mai mare for alchimic din lume. Cei care tiu s o foloseasc pot s ating cea mai înalt culme, numit Dumnezeu. Cei care nu tiu s o foloseasc se târsc în continuare prin cotloanele întunecoase ale existenei; ei nu ajung niciodat pe culmile însorite ale vieii.
Nevoia de intimitate
Fiina are dou fee, cea exterioar i cea interioar. Faa exterioar poate fi public, cea interioar nu. Dac faci public faa interioar, îi pierzi sufletul, îi pierzi faa original. i atunci vei tri ca i cum nu ai avea fiin interioar. Viaa va fi searbd, inutil. Asta li se întâmpl celor care duc o via public, politicienilor, actorilor de film. Devenind persoane publice, îi pierd complet fiina interioar; nu tiu cine sunt în afar de ce spune publicul despre ei. Depind de prerea altora, nu au simul propriei lor fiine. Una dintre cele mai renumite actrie, Marilyn Monroe, s-a sinucis, i psihanalitii s-au tot strduit s îneleag motivul. Era una dintre cele mai frumoase femei care au existat vreodat, una dintre cele mai de succes femei chiar i preedintele Statelor Unite, J. F. Kennedy, a fost îndrgostit de ea, i milioane de oameni o iubeau. Avea totul, mai mult de atât nu se putea. Îns era persoan public i o tia. Chiar i în intimitate îi spunea preedintelui Kennedy "Domnule preedinte" - de parc ar fi fcut dragoste cu o instituie, nu cu un brbat. Ea era o instituie. Încetul cu încetul i-a dat seama c nu avea nimic privat, numai al ei. Totul era expus, la vedere. Prerea mea este c s-a sinucis pentru c numai asta îi rmsese s fac în mod secret. Totul era public; sinuciderea era singurul lucru pe care putea s-l mai fac singur, ceva absolut intim i secret. Persoanele publice sunt deseori tentate s se sinucid, pentru c numai prin sinucidere pot avea o strfulgerare a ceea ce sunt.
Fiina are dou fee, cea exterioar i cea interioar. Faa exterioar poate fi public, cea interioar nu. Tot ce e frumos e interior, iar interiorul înseamn intimitate. E interesant de observat c, atunci când fac dragoste, femeile închid ochii. tiu ele ceva. Brbatul face dragoste cu ochii deschii; rmâne un
privitor. Nu se druiete total. Rmâne un voyeur, de parc altcineva face dragoste i el se uit, de parc urmrete o scen de dragoste la televizor. Dar femeia închide ochii pentru c se armonizeaz mai delicat cu interiorul. Pentru ea, iubirea are un cu totul alt parfum.
Ce se întâmpl pe întuneric? Pe întuneric toate celelalte dispar, pentru c nu vezi.
F urmtorul lucru: deschide într-o sear robinetele de la baie, las apa s curg în cad, apoi stinge i aprinde lumina. Pe întuneric vei auzi mai clar cum curge apa, zgomotul va fi puternic, distinct. Când lumina va fi aprins, zgomotul îi va pierde din intensitate. Ce se întâmpl pe întuneric? Pe întuneric, toate celelalte dispar, pentru c nu vezi. Suntei acolo numai tu i zgomotul apei. De asta în toate restaurantele bune lumina puternic este evitat. Restaurantele sunt luminate cu lumânri. Într-un restaurant luminat cu lumânri simi mai bine gustul mâncrii pentru c, lumina nefiind puternic, simul vzului slbete i gustul devine simul dominant. În chiar prima propoziie din Metafizic, Aristotel spune c vzul este principalul sim al omului. Nu este-de fapt, vzul a devenit prea dominator. A monopolizat întreaga fiin, i a distrus toate celelalte simuri. Platon, profesorul lui Aristotel, spune c simurile au o ierarhie - în vârf este vzul, iar ultimul pe scara ierarhic este pipitul. Nu are deloc dreptate. Nu exist nici o ierarhie. Toate simurile sunt la acelai nivel, i aa trebuie s fie. Dar tu trieti cu ochii: optzeci la sut din viaa ta se orienteaz dup ochi. Nu trebuie s fie aa; trebuie restabilit echilibrul. Pipitul, de exemplu, are ceva ce ochii nu pot oferi. Ca s vezi diferena, pipie persoana pe care o iubeti pe lumin puternic, i pipi-o i pe întuneric. Pe întuneric, corpul se dezvluie, pe lumin puternic, se ascunde. Ai vzut picturile lui Renoir cu trupuri de femei? Au ceva miraculos în ele. Muli pictori au pictat trupul de femeie, dar nu se compar cu Renoir. Care e diferena? Toi ceilali pictori au pictat trupul de femeie aa cum se arat el ochilor. Renoir l-a pictat aa cum se simte la pipit, astfel c picturile lui aveau cldur i via. Când pipi, se întâmpl ceva foarte aproape. Când priveti, ceva e departe. Pe întuneric, în secret, în intimitate se dezvluie ceva care nu se poate dezvlui sub ochii tuturor, pe tarab. Alii se uit, sunt ateni; ceva în tine se strânge, nu poate s înfloreasc. E ca i cum ai pune smâna pe pmânt, Ia vedere, ca s se uite toi la ea. Nu va încoli niciodat. Trebuie aruncat adânc în uterul pmântului, în întunericul adânc unde nu o vede nimeni, i va încoli, i din ea va crete un copac mare.
Doi îndrgostii care sunt în armonie adânc unul cu cellalt se dizolv.
Aa cum seminele au nevoie de întuneric i intimitate în pmânt, toate relaiile care sunt adânci i intime rmân luntrice. Ele au nevoie de intimitate, de un loc în care s existe numai doi. Apoi vine un moment când chiar i cei doi se dizolv i exist numai unul. Doi îndrgostii care sunt în armonie adânc unul cu cellalt se dizolv. Rmâne numai unul. Respir concomitent, exist concomitent. Acest lucru n-ar fi posibil dac ar exista observatori. Aa c tot ce e frumos, tot ce e profund se întâmpl pe întuneric. În relaiile dintre oameni este nevoie de intimitate. Discreia are motiv s existe. S nu uii niciodat
c a fi complet deschis în via e o mare prostie. E ca i cum i-ai întoarce buzunarele pe dos. Nu e nimic ru în a fi deschis, dar nu deschis întru totul, nu deschis în toate. Nu spun s te miti venic în întuneric. Lumina are frumuseea ei i raiunea ei. Dac smâna rmâne venic în întuneric, i nu ajunge niciodat s primeasc dimineaa lumina soarelui, va muri. Are nevoie de întuneric s încoleasc, s prind putere, s renasc, i apoi trebuie s ias la suprafa i s înfrunte lumea i lumina i ploaia i vântul. Trebuie s accepte provocarea exteriorului. Dar acea provocare poate fi acceptat numai dac a prins rdcini adânc ne în pmânt. Nu spun s devii escapist. Nu spun s închizi ochii, s te închizi în tine i s nu mai iei niciodat. Spun doar s intri în tine, ca s poi s iei cu energie, cu iubire, cu compasiune. Intr în tine, ca atunci când ai s iei s nu fii un ceretor ci un rege. Intr în tine, ca atunci când ai s iei s ai ceva de împrit florile, frunzele. Intr în tine, ca atunci când ai s iei s fii mai bogat, nu mai srac. i ori de câte ori te simi epuizat, nu uita c sursa de energie este în tine. Închide ochii i intr în tine. F-ti relaii exterioare, f-ti i relaii interioare. Bineîneles c fr relaii exterioare nu se poate - te învârteti în lume, ai relaii de afaceri, dar ele nu trebuie s fie totul. Au i ele rolul lor, dar trebuie s mai existe ceva absolut intim i secret, ceva pe care s-l poi numi al tu.
Asta i-a lipsit lui Marilyn Monroe. Era pustie în interiorul fiinei ei. Sinuciderea a fost singura cale de a scpa de pustiul din ea. Asta i-a lipsit lui Marilyn Monroe. Era o persoan public, de succes, i totui a fost un eec total. Când era în culmea succesului i a faimei, s-a sinucis. De ce s-a sinucis rmâne o enigm. Avea toate motivele s triasc; e de neimaginat mai mult faim, mai mult succes, mai mult frumusee, mai mult sntate, mai mult charism. Avea totul, i totui îi lipsea ceva. Era pustie în interiorul fiinei ei. Sinuciderea a fost singura cale de a scpa de pustiul din ea. Poate c nu ai destul curaj s te sinucizi ca Marilyn Monroe. Poate c eti foarte la i te sinucizi foarte lent - s-ar putea s-i ia aptezeci de ani s te sinucizi, dar tot sinucidere va fi. Dac nu ai ceva în interiorul tu, care nu depinde de ceva din afar, ceva care este numai al tu - o lume, un spaiu al tu în care s poi s închizi ochii i s te miti, i s uii c mai exist i altceva - te vei sinucide. Viaa rsare din acea surs interioar i se rspândete în exterior. Trebuie s existe un echilibru, eu am fost întotdeauna pentru echilibru. De aceea nu spun c viaa ta trebuie s fie o carte închis, nu. Câteva capitole deschise, e în regul. i câteva capitole complet închise, un mister total. Dac eti doar o carte deschis, nu faci decât s stai despuiat în pia, sub ochii tuturor. Nu, asta nu se face. Dac toat cartea ta e deschis, vei fi ca ziua fr noapte, ca vara fr iarn. Unde te vei odihni, unde te vei centra, unde te vei refugia? Unde te vei duce când te vei fi sturat de lume? Unde te vei duce când te vei fi sturat de lume? Unde te vei duce s te rogi i s meditezi? Nu, jumate-jumate e perfect. Las-i o jumtate de carte s fie deschis - deschis pentru toi, la dispoziia tuturor - iar cealalt jumtate s fie atât de secret încât numai musafirii de pre s fie admii, i rar, în templul tu. Aa se cuvine s fie. Dac mulimea intr i iese când vrea, templul nu mai e templu. Poate fi o sal de ateptare într-un aeroport, dar nu un templu. Las numai rar, foarte rar pe cineva s intre în fiina ta. Asta este iubirea. Trim mereu cu alii. Din clipa în care c