1

SUMAR • Contribuţii parteneriale

• Conferinţa Proiectului

• Seminar tematic

• Programul de formare A

• Interviurile Buletinului

• Rezumate

• Anticipări

OCTOMBRIE 2012, NR. 2222

CONTRIBUȚII PARTENERIALE

Cum informam în primul număr al acestui Buletin, programul "Formarea cadrelor didactice în domeniul

evaluării competenţelor profesionale" se desfășoară într-un fructuos parteneriat naţional şi transnaţional. Prezentăm aici, parțial, două documente de informare elaborate de membri ai echipei partenerului austriac.

Exemple de best practice în învăţământul şi în evaluarea bazate pe competenţe din liceele profesionale şi tehnice din Austria. Fragmente

Standardele educaţionale și învăţământul bazat pe competenţe; atestatul profesional şi examenul de diplomă în Austria - o privire generală

Din aproximativ anul 2005, se înregistrează o modificare accentuată a peisajului educaţional austriac, mai ales în şcolile profesionale şi tehnice. Învăţământul bazat pe competenţe şi evaluarea bazată pe competenţe (constatarea şi evaluarea performanţelor) au fost introduse ca şi concepte în şcoli. Ministerul Educaţiei şi departamentele lui desemnate au introdus ulterior acestea în mod consecvent ca principii de viaţă în şcoli. Ca un fundament al învăţământului bazat pe competenţe, experţii şi expertele formulează, împreună cu cadrele didactice din unităţile de învăţământ, standarde educaţionale pentru disciplinele de cultură generală şi pentru cele profesionale şi tehnice din toate tipurile de liceu. Acestea reprezintă o parte din examenul de atestare profesională şi de bacalaureat de tip parţial centralizat care va fi realizat pentru prima dată în anul şcolar 2016.

INHALT

• Partnerbeiträge • Projektkonferenz • Thematisches Seminar • Ausbildungsprogramm A • Interviews • Zusammenfassungen • Zukünftiges

Newsletter CONTENT

• Partner contributions • Project Conference • Thematic Seminar • Training Programme A • Interviews • Summaries • Next

Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 ,,Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.3 “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională” Beneficiar: Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic Titlul proiectului: ”Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competenţelor profesionale” Numărul de identificare al contractului: POSDRU/57/1.3/S/30768

PROIECTUL "FORMAREA CADRELOR DIDACTICE ÎN DOMENIUL

EVALUĂRII COMPETENŢELOR PROFESIONALE"

2

În acest context vorbim de discipline din trunchiul comun care se referă la obiecte precum germana ca limbă maternă, limba străină, matematica. În plus, s-a început dezvoltarea de standarde pentru discipline care se referă la profesii cum ar fi contabilitate şi administrarea afacerii, electronică, informatică pentru liceele tehnice, antreprenoriat şi management în liceele comerciale sau alimentaţie şi gastronomie în liceele pentru profesii economice.

Aceste standarde descriu competenţele care trebuie demonstrate în mod obligatoriu în acel domeniu special de către absolvenţii şi absolventele respectivei şcoli profesionale şi tehnice. Pornind de la sistemul diferenţiat de formare în şcolile profesionale şi tehnice, aceste standarde educaţionale reprezintă un fundament important pentru problematizările de la examenul de atestat profesional şi de bacalaureat bazat pe competenţe – parţial centralizat. În Austria, elaborarea standardelor educaţionale se realizează în paralel cu conceperea planurilor de competenţe şi de învăţământ bazate pe rezultatele şcolare pentru fiecare tip şcolar. Acestea au valoare de referinţă pentru dezvoltarea şi asigurarea calităţii activităţii şcolare şi oferă o orientare tututor actorilor dintr-o şcoală cu privire la competenţele obligatoriu de dobândit pe durata procesului de formare. O evaluare a competenţelor (verificarea performanţelor) poate şi trebuie să fie realizată în baza competenţelor care sunt deja învăţate şi exersate în timpul învăţământului.

Din 2010 a început promovarea pentru pedagogi, în forme variate, a principiului de învăţare şi predare bazat pe competenţe, prin măsuri de perfecţionare şi de şcolarizare realizate de către instituţiile autorizate (institutele pentru perfecţionare şi formare continuă ale şcolilor profesionale şi tehnice de pe lângă facultăţile de pedagogie austriece). Astfel, în cel mai scurt timp (termenul preconizat este de 5 ani), vor fi instruiţi cel puţin 70% dintre profesori, care se vor familiariza cu această formă de învăţământ şi vor fi calificați spre a transpune aceste conţinuturi în activitatea lor.

O deosebită atenţie va fi acordată acelor discipline care trebuie verificate atât în examenul de atestare profesională, cât şi în examenul de diplomă bazat pe competenţe - care este realizat parţial centralizat (un concept de perfecţionare valabil pentru întreaga Austrie există doar la formarea de multiplicatori pentru disciplinele examenului de atestat profesional şi de diplomă cu centralizare parţială) -, verificarea constând dintr-o lucrare de proiect şi dintr-un examen naţional în formă scrisă. Această evaluare naţională la liceele profesionale şi tehnice va fi organizată pentru prima oară în vara anului 2016. Pentru toate celelalte discipline ale planurilor individuale de învăţământ se vor dezvolta în mod continuu standarde educaţionale şi se vor oferi instructaje pentru o învăţare şi o evaluare bazate pe competenţe.

Aceste măsuri de perfecţionare vor fi oferite de Facultăţile de Pedagogie şi ele constituie o răspundere a directorilor şi a directoarelor de şcoli precum şi a profesorilor, în sensul unei cât mai bune valorificări a acestor oferte. Pentru a atinge un grad cât mai mare de transparenţă, s-au creat prin mandatul Ministerului pagini de Internet pentru tipurile şcolare şi pentru cadrele didactice respective, pe care sunt publicate toate rezultatele activităţilor. În aceste pagini pot fi găsite, pe lângă noţiunile fundamentale de teorie privitoare la orientarea către competenţe şi standardele educaţionale, exemple de exerciţii şi de evaluări cu titlu de prototip pentru respectivele tipuri şcolare şi discipline de învăţământ. Împreună cu Institutul Federal pentru Cercetare în Educaţie, Inovaţie şi Dezvoltarea Învăţământului Austriac (BIFIE), au fost elaborate problematizări pentru evaluarea rezultatelor, care au fost puse la dispoziţia formabililor ca exemple pentru elaborarea unor problematizări personale.

3

Modele de competenţă ca fundament pentru învăţarea şi evaluarea bazate pe competenţe

De la învăţământul orientat către o anumită disciplină la cel orientat către competenţe

Ca o reprezentare sistematică, se elaborează pentru fiecare disciplină de predare / domeniu de specialitate un model de competenţe. Aceste modele permit traducerea unor obiective educaţionale abstracte în exemple de predare concrete şi se compun din două dimensiuni:

Dimensiunea conţinutului: aceasta conţine diferite părţi, care sunt de relevanţă pentru disciplina / domeniile de specialitate aferente; diferitele abordări individuale ale axei conţinutului cuprind astfel temele esenţiale ale instruirii şi specifică obiectivele parţiale ale obiectivului de formare.

Dimensiunea de acţiune: Prin dimensiunea de acţiune se exprimă prestaţia ce trebuie îndeplinită în respectiva disciplină /respectivul domeniu de specialitate (în sensul unei competenţe de acţiune).

Un exemplu pentru vizualizarea în modelul de competenţe Informatică aplicată în liceele profesionale şi tehnice (Sursă: http://bildungsstandards.qibb.at/show_km_v2?achse_senkrecht_id=103&achse_waagrecht_id=104, 24.08.2012)

Legenda:

Handlungsdimension = dimensiunea de acţiune;

Verstehen = înţelegere; Anwenden = aplicare; Analysieren = analiză; Entwickeln = dezvoltare Inhaltsdimension = dimensiunea de conţinut;

1. Informatiksysteme = Sisteme informatice

1.1. Eu pot să denumesc şi să explic componentele hardware şi funcţiile acestora;

1.2 Eu pot să evaluez o configuraţie PC şi să iau decizii cu privire la achiziţii;

1.3 Eu pot să îndepărtez erori simple;

1.4 Eu pot să denumesc şi să utilizez componente de reţea;

1.5 Eu pot să denumesc avantajele şi dezavantajele sistemelor de operare uzuale pe piaţă;

1.6. Eu pot să configurez un sistem de operare.

4

Exemplu de problematizare simplă bazată pe competenţe pentru dimensiunea de conţinut Descriptor 1.5. Numirea avantajelor şi dezavantajelor de la diferite sisteme de operare Problematizare: Cele trei logo-uri reprezintă trei sisteme de operare uzuale pe piaţă:

Investigaţi şi elaboraţi o prezentare care descrie succint posibilele avantaje şi dezavantaje ale celor trei sisteme de operare.

La elaborarea prezentării aveţi grijă la cerinţele speciale de hardware, la costurile şi siguranţa diverselor sisteme de operare. Sursă: http://bildungsstandards.qibb.at/show_km_v2?achse_senkrecht_id=103&achse_waagrecht_id=104 24.08.2012

Această problematizare descrie posibilitatea ca această competenţă specifică să fie atât exersată în timpul școlarizării, cât şi verificată la evaluarea rezultatelor într-o formă certificată.

Următorul exemplu descrie competenţele ce trebuie dobândite la Matematică aplicată. El relevă că şi competenţele-cheie care se aplică tuturor tipurilor şcolare (A). Pe lângă aceasta, fiecare tip şcolar prezintă propriile competenţe specifice (B). Sursă: http://bildungsstandards.qibb.at/show_km_v2?achse_senkrecht_id=384&achse_waagrecht_id=385) 24.08.2012

Legenda:

Handlungsdimension = dimensiunea de acţiune;

Modellieren und Transferieren = modelare şi transfer; Operieren und Technologieeinsatz = operare şi utilizarea tehnologiilor; Interpretieren und Dokumentieren = interpretare şi documentare; Argumentieren und Kommunizieren = argumentare şi comunicare

Inhaltsdimension = dimensiunea de conţinut; Kern = nucleu;

1. Zahlen und Maße (Kern) = cifre şi măsuri (nucleu); 2. Algebra und Geometrie (Kern) = algebră şi geometrie (nucleu); 3. Funktionale Zusammenhänge (Kern) = Corelări funcţionale (nucleu); 4. Analysis (Kern) = analiză (nucleu) 5. Stochastik (Kern) = Calculul probabilităţilor (nucleu); HTL = Liceu tehnic; HAK = Liceu economic; HUM / HLFS = Licee umaniste / Licee agricole şi de silvicultură

5

Exemplu din domeniile de competenţă ale economiei şi dreptului (contabilitate, economia întreprinderii, economia naţională) Titlul sarcinii: Măsurile de politică de marketing - analiză şi evaluare Domeniu(-i) tematic(e): Achiziţii şi desfacere Aptitudine: Să poată recunoaşte măsurile din politica de marketing ca atare şi să poată evalua efectele acestora Descriptor(i) relevant/ţi: Cunoaşterea modului de funcţionare al instrumentelor din politica de marketing şi evaluarea efectelor acestora (Nivelul de acţiune "Analizare şi interpretare") Necesar de timp: 20 minute Necesar de materiale şi media: Acces Internet, eventual broşură informativă Sursă: Elaborare proprie (www.skiwelt.at – 09.06.2012) Situaţie iniţială: Sursă: (24 august 2012) http://bildungsstandards.qibb.at/show_km_v2?achse_senkrecht_id=66&achse_waagrecht_id=67 Concluzii:

Evaluarea bazată pe competenţe (testarea) este un proces care trebuie să facă legătura între dobândirea competenţelor personale ale elevilor şi elevelor şi normele pentru absolvire.

În învăţământ ar trebui să se afle în prim plan dezvoltarea competenţelor. În acest sens trebuie creat un mediu care să motiveze elevii/elevele, bazat pe acţiune şi pe tematici, care să susţină însuşirea variatelor domenii de competenţe în faze individuale şi colective de învăţare. Prin intermediul unor problematizări bazate pe competenţe în şcoală elevii şi elevele învaţă, cu ajutorul instrumentelor de feedback, cum să-şi evalueze bagajul lor de cunoştinţe şi să crească volumul lor de informaţii şi de asemenea cum să recunoască potenţialul lor de îmbunătăţire.

Orientarea verificării rezultatelor elevilor/elevelor către obiectivele de învăţare (competenţe) este foarte importantă. Acestea presupun o formulare clară a obiectivelor de învăţare dar şi o selectare a formelor de verificare relevante şi elocvente. Obiectivul unei practici de verificare bazate pe competenţe a fost urmărit cu intensitate în Austria pe durata ultimilor ani. Multiplele instruiri, exemple de teme şi documentaţii sunt destinate tocmai pentru a susţine cât mai multe cadre didactice în activitatea lor de predare şi de evaluare (verificare) în această direcţie pedagogică şi pentru a face o concentrare a punctelor forte ale formabililor, pentru a le promova şi pentru a-i ajuta în dezvoltarea competenţelor lor. Surse:

http://www.bildungsstandards.berufsbildendeschulen.at/de/kompetenzmodelle.html

http://www.bildungsstandards.berufsbildendeschulen.at/fileadmin/content/bbs/KU/Grundlagenpapier_KU_5__April_2012_DRUCK.pdf)

https://www.bifie.at/

http://www.bmukk.gv.at/medienpool/17212/leistungsbewertung.pdf

http://www.hum.at/index.php/abteilung-ii4/unterrichtsqualitaet

Prof. Mag. Silvia Krumhuber Coordonatoare în cadrul Facultăţii de Pedagogie a Austriei Superioare la Institutul pentru Licee Profesionale şi Tehnice, Şcoli de profesii umaniste (www.ph-ooe.at), Formatoare pentru învăţământul bazat pe competenţe în Austria Superioară, Coordonatoare specialitatea Turism cultural în Austria, expertă în cadrul KulturKontakt Austria.

[Traducere autorizată]

6

Activitatea de proiect în liceele profesionale şi tehnice (BHS) din Austria pornind de la exemplul Liceului economic

"A început misiunea «Proiect»?"

Începând cu noua programă şcolară din 2004 s-a realizat ancorarea obligatorie a lucrării de proiect în învăţământul derulat în liceele economice. Elevii/elevele trebuie să-şi însuşească în baza programei şcolare noţiunile fundamentale de management al proiectelor în al patrulea an de studiu, pentru a putea să deruleze apoi – individual, sub îndrumarea unui cadru didactic – aşa-numitul "proiect de bacalaureat" în anul de absolvire. O lucrare de proiect încheiată cu succes şi evaluată pozitiv reprezintă o condiţie esenţială pentru examenul de absolvire. Pornind de la faptul că din anul şcolar 2014/15 intră în vigoare un nou Regulament pentru bacalaureat pentru examenul de diplomă pentru TOATE liceele profesionale, cele de mai jos abordează toate noutăţile aplicabile pentru lucrarea de proiect.

Prima modificare se referă la denumire: nu vom mai vorbi despre "lucrarea de proiect", ci despre "lucrarea de diplomă". Eu însă voi continua să folosesc aici noţiunea "lucrare de proiect", în sensul specific al unei metode specifice de predare.

Ce este de fapt o lucrare de proiect / lucrare de diplomă în cadrul unui liceu profesional şi tehnic? Directiva pentru lucrările de diplomă din liceele profesionale şi tehnice şi instituţiile de învăţământ începând cu anul 2014/15, din 2011, a Ministerului Federal pentru Învăţământ, Arte şi Cultură al Austriei defineşte: "O lucrare de diplomă ("diploma thesis") este o lucrare scrisă elaborată de o echipă de elevi/eleve, cu întindere bine definită. Tipul textului este al unui text de specialitate care respectă regulile pentru citate şi pentru indicarea surselor, aşa cum se practică în publicaţiile ştiinţifice. Se recomandă o cooperare cu parteneri externi (firme, instituţii locale, sectoare de activitate practică)" (p.2).

Lucrarea de diplomă se înţelege a fi o dovadă finală a rezultatelor obţinute pe întregul traseu de învăţământ. Formabilii pot să utilizeze, să coreleze şi să aprofundeze într-o formă interdisciplinară şi apropiată de realităţile practice toate cunoştinţele şi aptitudinile dobândite prin intermediul unor problematizări la un nivel ridicat. Aspectul pozitiv al lucrării de proiect şi al învăţământului bazat pe proiecte este că, pe lângă aplicarea cunoştinţelor de specialitate, se promovează tocmai acele competenţe care nu sunt evidenţiate foarte clar în procesul clasic de învăţământ şi de examinare:

1. Competenţa metodică (strategii de învăţare, managementul timpului, folosirea unor surse de informare)

2. Competenţa socială (capacitatea de a lucra în echipă, disponibilitate de cooperare, integrare, gestionarea conflictelor în cadrul activităţilor în echipă)

3. Competenţe de comunicare pe durata întregului proiect

4. Competenţă emoţională (empatie, autopercepţie)

5. Competenţă personală (rezistenţă la solicitare, motivaţie, creativitate, flexibilitate)

Experienţele pedagogice indică faptul că prin lucrarea de proiect se pot valorifica şi promova mai bine aptitudinile şi afinităţile individuale. Pe această cale se intensifică motivaţia şi interesul elevilor/elevelor de a se implica activ în predare, pentru că ei/ele pot să abordeze în organizare proprie teme pe care şi le-au ales individual. Activitatea de proiect înseamnă şi că învăţământul este determinat într-un mod pregnant de activităţile elevilor şi că profesorul nu activează numai ca un mediator de cunoştinţe. În acest context, apreciez în mod deosebit cele spuse de Dieter Nachtigall: "Elevii nu sunt sticle goale, care trebuie umplute pur şi simplu cu adevăr." (Dieter Nachtigall, Skizzen zur Physikdidaktik /Schiţe pentru didactica fizicii, Peter Lang, 1987). Mulţumită abordării temei de proiect şi a contextului ei de specialitate se permite o legătură mai puternică cu actualitatea şi cu viaţa reală.

7

Cum arată lucrarea de proiect / lucrarea de diplomă în detaliu ?

"Directiva pentru lucrările de diplomă din liceele profesionale şi tehnice şi instituţiile de învăţământ" conţine cerinţe clare cu privire la diferitele criterii:

1. Tematica: o lucrare de diplomă este bazată mereu pe o situaţie reală de evoluţie sau de experienţă, conţine cercetări empirice sau dovezi din situaţii reale de activitate (dezvoltarea unor produse, analiza unor circumstanţe comerciale sau a unor procese reale de economie a întreprinderii) şi se referă la sectorul profesional al respectivului tip şcolar. Tema este stabilită prin acord între echipa de coordonare şi echipa elevilor cel târziu la începutul ultimului an de învăţământ.

2. Nivelul cerinţelor: standardul exigenţelor pentru lucrarea de diplomă este bazat pe Directiva europeană 2005/36/CE. Conform acesteia, proiectul nu are voie să fie doar o lucrare de literatură, ci trebuie să conţină o problemă. Pe lângă aspectele de specialitate (complexitatea problemei, metodica soluţionării problemei, actualitatea, utilitatea, noutatea) vor fi abordate şi aspectele de executare (necesarul de timp, managementul de proiect, documentarea). Formabilii trebuie să dovedească buna cunoaştere a contextului problematizării şi capabilitatea de a dezbate, de a analiza anumite abordări de soluţionare. De asemenea, că pot dezvolta abordări proprii.

3. Extensia proiectului: lucrarea de diplomă ar trebui să cuprindă, în cazul unei echipe de trei candidaţi sau/şi candidate aproximativ 80 pagini. Se porneşte de la un necesar de timp de 100 – 200 ore per membru de echipă.

4. Perioada proiectului: lucrarea de diplomă este elaborată în ultimul an de învăţământ. Finalizarea proiectului, prezentarea şi discutarea acestuia sunt planificate înainte de începutul examenelor scrise (în primăvară).

5. Coordonarea / asistenţa de proiect: în prezent, programa şcolară prevede o oră de lucru la proiect pe săptămână. Începând cu anul şcolar 2014/15, această activitate va fi desfăşurată în afara timpului de şcolarizare. Rezultatele din procesul de învăţământ pot fi integrate în tematică şi în elaborarea lucrării.

6. Evaluarea proiectului: activităţile bazate pe proiecte sau pe elemente de practică sunt, ce-i drept, realizate în echipă, însă rezultatele fiecărui membru al echipei trebuie să fie identificabile şi evaluabile în mod clar pornind de la notările cadrului didactic responsabil cu îndrumarea, respectiv de la realizarea lucrării de diplomă în formă scrisă.

7. Baza pentru evaluare: următoarele componente trebuie luate în considerare: • lucrarea realizată ca atare (relevanţa argumentării de specialitate, exprimarea în limbaj de specialitate, documentarea pachetelor de activitate realizate, rezumatul); • documentarea curentă a proiectului şi a proceselor cu un plan de proiect şi cu rapoarte intermediare; • prezentare şi discuţii; • cota rezultatelor individuale ale fiecărui membru al echipei, care sunt documentate de către cadrul didactic responsabil cu îndrumarea.

Cum se realizează o evaluare transparentă a rezultatelor unui proiect pe o bază individuală?

Pe lângă notările periodice cu privire la progresul individual şi prezentările de rapoarte intermediare se recomandă elaborarea unor checklist-uri. În anexă – un exemplu de checklist pentru evaluarea unei lucrări de proiect / de diplomă în formă scrisă şi unul pentru evaluarea unei prezentări. Cum s-a menţionat la început, dobândirea competenţelor prin lucrarea de proiect se realizează în special în domeniul social, emoţional şi personal al elevului / elevei. Evaluarea îmbunătăţirii competenţelor de către cadrul didactic responsabil cu îndrumarea este deseori foarte dificilă. În acest context, O componentă utilă este autoevaluarea realizată de către fiecare membru al echipei de proiect, dar şi de către întreaga echipă. Compararea imaginii proprii şi a imaginii din exterior poate conduce la concluzii cu privire la evoluţia unei persoane. Punctele forte şi punctele slabe pot să reprezinte o bază pentru o discuţie în echipă şi să inducă astfel o modificare. În cele din urmă, o implicare de succes într-un proiect reprezintă mai puţin o chestiune a unei "note bune" la şcoală, cât oferirea unui spaţiu pentru un proces de dezvoltare personală.

8

CHECKLIST pentru LUCRAREA DE PROIECT Numele proiectului: __________________________________________ Membrii proiectului: ______________________________________________

Criterii de prezentare/ structură: pagină de gardă cu titlu, nume, siglă, antet, numerotare pagini şi capitole, criterii de formatare, structură, redactare lingvistică şi tehnică

Observaţii

Aplicarea MP Observaţii Ghid de proiect Descriere Comandă Delimitare Analiza mediului înconjurător Roluri de proiect Planul structural al obiectelor Planul structural al proiectului Pachetele de lucru Diagrame şi grafice (funcţii, termene) Planificarea resurselor Forme de comunicare Regulile de joc Jurnale individuale de proiect Documentare (inclusiv structură) Observaţii Cuprins Declaraţia de autonomie Prezentarea echipei de proiect Rezumat Date tehnice (rezultatele chestionării, calcule, descrieri ) Raportul pentru finalizarea proiectului Cuprins bibliografie / ilustraţii Aspecte de conţinut Atingerea obiectelor de proiect Calitatea soluţiilor din proiect Potenţialul creativ Posibilitatea de valorificare a soluţiei Contribuţie individuală / elevi Prezentare total / individual Discuţie total / individual Rezultat final total / individual

A fost finalizată cu succes misiunea «Proiect»?"

Prof. Mag. Evelyn Meyer Profesoară pentru discipline economice (Economia întreprinderii, Management de proiect, Activitate comercială internaţională şi marketing, Firma de exerciţiu) în BHAK & BHAS Wien 10 (http://www.bhakwien10.at)., Coordonatoare domeniu pentru profilul economic "International Business & Cross-cultural Studies" în BHAK & BHAS Wien 10 Formatoare pentru învăţământul interdisciplinar bazat pe competenţe.

[Traducere autorizată]

9

CONFERINŢA PROIECTULUI

Conferinţa de lansare a proiectului a

relevat rolul major al programelor

POSDRU în finanţarea şi în susţinerea

cooperării naţionale şi internaţionale

pentru modernizarea învăţământului

profesional şi tehnic, prin formarea de

specializare a profesorilor, în care

subdomeniul evaluării competenţelor

profesionale este esenţial pentru

învăţământul centrat pe competenţe.

Raportul Conferinței arată, în sumă,

că manifestarea a fost gândită ca un

forum de reflecţie menit marcării -

prin intervenţiile autorilor şi ale

beneficiarilor - atât a activităţilor deja

realizate, cât şi a perspectivelor de

optimizare, prin feedback activ, a

celor programate în continuare – în

principal pregătirea a 600 de profesori

în vederea prestării unei evaluări

riguroase, relevante şi credibile a

competenţelor educabililor.

Temele au fost: relaţia partenerială

prin proiect şi implicaţiile acesteia;

scopul, obiectivele şi aşteptările faţă

de activităţile de formare profesională

continuă a grupului-ţintă; structura

programelor de formare iniţiate şi

acreditate prin proiect.

Raportul Conferinţei de lansare a proiectului "Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competenţelor profesionale"

- fragmente -

• Programul de formare A: Profesor-evaluator de competenţe profesionale – Gabriela Lichiardopol, expert

• Programul de formare B: Formatori de profesori-evaluatori de competenţe profesionale – Olivia Jidveian, expert

• Programul de formare C: Dezvoltatori de instrumente de evaluare – Veronica Chirea, expert

• Programul de formare D: Formatori de profesor-monitor intern și extern a evaluării – Valentina Otulescu, expert

Mapa Conferinţei a conţinut şi numărul 1 al Newsletter-ului de proiect, destinat a oferi imaginea acestuia în termenii conceperii lui şi de a prezenta succint liniile de dezvoltare şi activităţile realizate, precum şi cele care urmează, conform programării.

Mapa a cuprins şi un chestionar de evaluare a derulării Conferinţei. Participanţii au avut astfel ocazia de a-şi comunica prompt opiniile profesionale privind trei chestiuni interconectate:

1. Conţinutul conferinţei

2. Facilităţile

3. Feedback-ul propriu-zis.

Odată Conferinţa deschisă, prin intervenția d-nei Gabriela Ciobanu, directorul Centrului Național de Dezvoltare a Invățământului Profesional și Tehnic - care a amintit însemnătatea proiectului pentru instituţia beneficiară, pentru parteneri şi pentru ceilalţi actori educaţionali, în cadrul relansării învăţământului profesional şi tehnic; a d-lui Liviu Marian Pop, ministrul educaţiei - care a apreciat caracterul inovator şi profesionist al concepţiei şi al produselor CNDIPT; şi a reprezentantului KukturKontakt Austria în România, domnul Christian Estermann - care a punctat elementele de succes ale parteneriatului şi perspectivele colaborării -, doamna Dana Stroie, expert CNDIPT, a introdus Agenda conferinţei.

Au fost supuse atenţiei următoarele comunicări de specialitate şi prezentări de programe de formare:

• Evaluarea bazată pe competenţe – Roxana Mihail, expert;

• Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competenţelor profesionale. Prezentarea generală a proiectului – Viorel Ţigănescu, CNDIPT;

• Învăţarea şi evaluarea bazate pe competenţe – Barbara Wiesner, Centrul pentru învăţământ bazat pe competenţe şi pentru standarde educaţionale în învăţământul profesional şi tehnic al Facultăţii de Pedagogie din Tirol;

• Nevoia de formare în evaluarea competenţelor profesionale. Rezultatele studiului pe bază de chestionare – Susanne Spangl, KulturKontakt Austria;

10

Intervenţia Evaluarea bazată pe competenţe a prezentat contextul dezbaterilor privind constantele şi elementele de noutate în Europa şi în lume în domeniul formării şi evaluării bazate pe competenţe. Au fost relevate deopotrivă perspectiva educaţională asupra formării şi evaluării competenţelor, cât şi aceea a pieţei muncii - a angajatorului -, cu sublinierea că, în societatea globală, cele două lumi se întrepătrund din ce în ce mai mult, realitate cu implicaţii majore asupra modului în care sunt proiectate şi realizate educaţia şi formarea profesională, îndeosebi aceea centrată pe competenţe.

Prezentarea generală a proiectului a evidenţiat atât rezultatele anticipate ale proiectului, cât şi beneficiile pentru diferitele categorii ale grupului-ţintă - unităţi de învăţământ, inspectorate şcolare, reţele regionale de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic -, ca şi pentru subsistemul învăţământului profesional şi tehnic în ansamblu şi pentru fiecare participant în parte.

A fost evidenţiat faptul că, în afara produselor curente - rapoarte (intermediare, final şi de monitorizare), pliante, newsletter -, a chestionarului de selectare a celor 600 de beneficiari ai formării şi a manifestărilor de prezentare şi de comunicare a rezultatelor (seminarii, conferinţe) şi a altor instrumente de evidenţă necesare bunei lui derulări, proiectul construieşte:

� suporturile de curs ale celor patru programe de formare – precedate de

� seturile de competenţe specifice şi finalizate cu un număr impresionant de

� portofolii-model pentru fiecare categorie de persoane formate:

- 42 de portofolii (câte unul pentru fiecare judeţ) în specificul programului de formare; - 16 portofolii pentru instrumentele de evaluare şi altele.

"Produsul" cel mai important al proiectului este, de bună seamă, expertiza celor cel puţin 570 de profesori care vor fi certificaţi ca evaluatori de competenţe profesionale. Alt reper important relevat a fost dimensiunea TIC: stocarea informaţiei pentru utilizare de lungă durată, folosirea soft-urilor educaţionale şi a complexelor multi-media, exploatarea Internetului, implicarea smart-board-ului în procesul formativ-evaluativ, frecventarea e-learning-ului. În fine, o atenţie aparte a primit dimensiunea transnaţională: contactul prin mijloace informatice cu o seamă de colegi din alte ţări, care dublează contactul direct asigurat de natura colaborativă a proiectului.

Învăţarea bazată pe competenţe şi evaluarea rezultatelor învăţării bazată pe competenţe a relevat necesitatea corelării principiilor planificării educaţionale bazate pe competenţe cu cele ale evaluării adecvate. Astfel, aplicarea instrumentelor internaţionale de tip PISA, TIMSS, PIRLS, ECVET, EQF evidenţiază trebuinţele internalizării şi asumării realităţilor validate prin cercetarea neuronală: simpla cunoaştere de date nu mai este suficientă; aplicarea şi utilizarea raţională a cunoaşterii sunt solicitate pe scară largă, în toate domeniile de activitate; în punctul central al formării se află competenţele ce trebuie urmărite de cei care învaţă; centrarea pe obiectivele de învăţare se traduce astăzi prin învăţarea independentă şi aplicarea independentă a ceea ce s-a învăţat.

Nevoia de formare în domeniul evaluării rezultatelor învăţării în învăţământul profesional şi tehnic a valorizat rezultatele analizării chestionarului în temă – bază pentru identificarea şi selecţia participanţilor la programele de formare derulate prin acest proiect. Raportul a marcat interesul participanţilor pentru oferta proiectului, pentru reperarea propriilor nevoi de formare şi pentru găsirea de mijloace concrete pentru satisfacerea acestor nevoi de formare profesională, ca şi pentru participarea la toate formele de concretizare a proiectului.

Opţiunile de formare ale respondenţilor arată astfel: 40% pentru cursul de formator; 27% pentru cursul de dezvoltator de instrumente; 27% pentru cursul de monitor. Participanţii la anchetă au menţionat intenţia de dobândire a competenţelor de elaborare-utilizare a instrumentelor de evaluare, precum şi cunoaşterea de metode şi instrumente de evaluare a competenţelor. Ei au confirmat, de asemenea, satisfacția participării la acest eveniment.

11

Printre caracteristicile unui seminar reuşit, participanţii au semnalat aplicabilitatea practică; atmosfera destinsă; noutatea celor propuse. Dintre motivaţiile respondenţilor pentru participarea la proiect selectăm: necesitatea de identificare de exemple de bună practică, schimb de experienţă între parteneri, noutăţile domeniului.

Esenţiale pentru succesul cursurilor de formare sunt, în opinia respondenţilor: existenţa exemplelor practice ca modele; stabilirea standardelor de calitate ale evaluării; clarificarea procedurilor pentru evaluare; trăsăturile evaluatorilor; metodele utilizate de formatori; existenţa seminarelor centrate pe acţiune; schimbul de experienţă (dublat de metode speciale de moderare); planificarea termenelor; structura documentaţiilor; baza de date; managementul informaţional.

Cele patru programe de formare acreditate prin proiect au fost prezentate în structura comună: obiective şi durată de program, competenţel, detalii metodice, module, conţinuturi tematice, portofoliul cursantului.

Prezentările au fost urmate de întrebări şi discuţii, prilej cu care au fost oferite detalieri şi clarificări şi s-au transmis mesaje optimiste cu privire la interesul suscitat de propunerile de formare dezvoltate prin acest proiect.

Participanţii la Conferinţă au apreciat intervenţiile de substanţă ale partenerilor externi în proiect, judicioasa organizare a conţinutului, website-ul de proiect, diversa tematică de formare şi dezvoltare profesională pentru cadrele didactice din învăţământul profesional şi tehnic (răspunzând sistematic investigatelor nevoi de formare), ca şi atmosfera de lucru.

Conferinţa şi-a atins obiectivele, diseminând cu succes activităţile realizate şi rezultatele deja înregistrate. Fructuoasa interacţiune a participanţilor se constituie într-o bună premisă pentru derularea, în continuare, a activităţilor proiectului.

Raportul Seminarului tematic "Experienţe ale formării cadrelor didactice

pentru evaluarea competenţelor profesionale" - fragmente -

Seminarul tematic a fost gândit în contextul strategiei de diseminare a proiectului "Formarea cadrelor didactice

în domeniul evaluării competenţelor profesionale" ca etapă importantă de implicare activă a participanţilor şi de obţinere de feedback după conferinţa de lansare a proiectului şi după primele cursuri de formare.

Au participat: formatori din cadrul proiectelor CNDIPT, inspectori de specialitate pentru aria curriculară 'Tehnologii', cursanţii primelor serii de formare (curs A), cadre didactice din învăţământul profesional şi tehnic.

După o introducere a d-nei Dana Stroie - moderator - şi o prezentare a proiectului de către expertul CNDIPT, d-l Viorel Ţigănescu, d-na Viorica Dorin, expert şi formator IPT, a detaliat programul de formare A: Profesor-evaluator de competenţe profesionale, menționând finalizarea cursului pentru 11 grupe, adică aproximativ 200 de profesori de profil. A fost relevată ponderea aplicaţiilor practice: 29 de ore (la care s-au adăugat 14 ore de teorie şi 5 ore de evaluare), ceea ce a adus feedback pozitiv din partea participanților – exemplificat cu imagini și cu citate reprezentative.

Prezentările au fost urmate de discuții. Participanții la seminar și-au manifestat interesul pentru proiect în general şi pentru participarea la cursurile de formare, solicitând detalii despre modalitățile de finalizare a lor. S-a apreciat că interesul pentru formare este real, având în vedere cele 300 de persoane înscrise pe lista de rezervă a cursului.

Partea a doua a seminarului a fost gândită interactiv, prin aplicarea principiului "diseminare prin implicare". Tema dezbaterii a fost destinată misiunii proiectului: "Este necesară astăzi formarea specifică a competențelor de evaluare ale cadrelor didactice?".

Seminarul tematic al proiectului și-a atins obiectivele: diseminarea rezultatelor şi obţinerea de feedback în privinţa conținutului și a modului de organizare. A fost vizată, de asemenea, în mod special, interacţiunea dintre participanţi, aceștia considerând seminarul tematic o bună oportunitate pentru schimbul de idei și pentru formarea profesională continuă.

12

Programul de formare A: "Profesor-evaluator de competenţe profesionale"

Citate iconice

Grup ţţţţintă

600 cadre didactice din unităţi de învăţământ profesional

şi tehnic (IPT)

Obiectivele programului

O.1: Corelarea sistemului de asigurare a calităţii în ÎPT din România cu cerinţele europene privind calitatea

O.2: Imbunătăţirea calificării cadrelor didactice prin însuşirea şi exersarea practicilor evaluării competenţelor profesionale, rezultate ale învăţării.

O.3: Dezvoltarea competenţelor de proiectare a activităţilor de evaluare a competenţelor profesionale.

O.4: Dezvoltarea competenţelor de elaborare a instrumentelor de evaluare a competenţelor profesionale.

O.5: Dezvoltarea competenţelor de administrare a instrumentelor de evaluare a competenţelor profesionale.

O.6: Dezvoltarea competenţelor de asigurare a calităţii procesului de evaluare a competenţelor profesionale

Durata programului

BUGET DE TIMP: 48 ore/ 2stagii

de formare, din care:

-14 ore teorie

- 29 ore aplicaţii practice

- 5 ore evaluare

Competenţţţţe formate (1)

a) Competenţţţţe generale

• Îmbunătăţirea calificării cadrelor didactice prin însuşirea şi exersarea practicilor evaluării competenţelor profesionale, rezultate ale învăţării

• Susţinerea dezvoltării carierei în învăţământ prin valorificarea oportunităţilor generate de expertiza căpătată

Competenţţţţe formate (2)

b) Competenţţţţe specifice

• Dezvoltarea/formarea competenţelor de organizarea şi monitorizarea evaluării de competenţe profesionale (ECP)

• Dezvoltarea/formarea de competenţe de realizarea şi administrarea instrumentelor (ECP)

• Dezvoltarea/formarea competenţelor de utilizare a conceptelor specifice (ECP)

• Dezvoltarea /formarea competenţelor de corelare a standardelor de pregătire profesională cu evaluarea bazată pe competenţele profesionale

Competenţţţţe formate (3)

b) Competenţţţţe specifice (continuare)

• Dezvoltarea/formarea competenţelor de respectare a legislaţiei specifice în vigoare, corelată cu îndeplinirea exigenţelor europene privind evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării în domeniul profesional şi tehnic

• Dezvoltarea/formarea de competenţe privind evidenţa, interpretarea şi valorificarea evoluţiei performanţelor elevilor

• Competenţele dezvoltate privind asigurarea creşterii calităţii procesului de predare–învăţare-evaluare

13

Conţţţţinuturi tematice

(M1- Evaluarea – parte integrantă a strategiei didactice)

- Concepte şi evoluţii în teoria evaluării- Evaluarea şcolară- Interdependenţa competenţe – evaluare- Legislaţia privind evaluare în sistemul de educaţie şi

formare profesională din România- Exigenţe europene privind evaluarea şi certificarea

rezultatelor învăţării

Conţţţţinuturi tematice

(M2- Proiectarea şşşşi organizarea evaluării)

- Scopul şi obiectivele evaluării- Metode de evaluare- Probe de evaluare- Activităţi de evaluare şi resurse necesare evaluării- Situaţii de evaluare: proiectare, caracteristici, obstacole- Situaţii de culegere a informaţiilor privind competenţa

evaluată- Resurse necesare evaluării- Pregătirea candidaţilor în vederea evaluării- Pregătirea evaluatorilor pentru administrarea probelor

Conţţţţinuturi tematice

(M3- Realizarea şşşşi aplicarea

instrumentelor de evaluare )

- Aspecte critice: definiţie, identificare, corelare- Dovezi de competenţă- Instrumente de evaluare- Realizarea itemilor- Elaborarea testelor/probelor de evaluare - Asigurarea calităţii instrumentelor de evaluare- Administrarea testelor - Factori perturbatori ai evaluării - Valorificarea rezultatelor evaluării - Feedback constructiv- Crearea, gestionarea şi arhivarea documentelor de evaluare

Conţţţţinuturi tematice(M4- Asigurarea calităţţţţii procesului de

evaluare )

- Monitorizarea internă şi autoevaluarea procesului de evaluare

- Monitorizarea externă a procesului de evaluare- Valorificarea rezultatelor autoevaluării, monitorizării interne şi externe

- Crearea bazei de date a evaluărilor

14

INTERVIURILE BULETINULUI

Rep.: Stimată doamnă GABRIELA DIACONU, sunteţi profesor în învăţământul profesional şi tehnic, cu o experienţă de peste 30 de ani la catedră, dar şi formator pentru programe de formare în cadrul proiectelor PHARE VET, derulate în anii trecuţi. În proiectul POSDRU 'Formarea cadrelor didactice în domeniul

evaluării competenţelor profesionale' iniţiat, elaborat şi implementat de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic sunteţi formator pentru Programul A, 'Profesor-evaluator de

competenţe profesionale', pentru care, în această vară aţi derulat cu succes primele cursuri. Vă rugăm să împărtăşiţi cititorilor câteva dintre experienţele dvs. în această calitate. Cu voia dvs., să începem cu specificul programului în care sunteţi implicată ca formator.

G.D.: Din perspectiva învăţământului centrat pe competenţe, specializarea în evaluare a unor profesori va permite realizarea de calitate a procesului educaţional conform cerinţelor acestui tip de învăţământ şi prin evaluarea riguroasă, relevantă şi credibilă a competenţelor elevilor. Prin cele patru module ale lui:

- Evaluarea, parte integrantă a strategiei didactice

- Proiectarea şi realizarea evaluării în învăţământul profesional şi tehnic

- Realizarea şi administrarea instrumentelor/probelor de evaluare în învăţământul profesional şi tehnic - Asigurarea calităţii procesului de evaluare,

Programul de formare A vizează utilizarea termenilor şi a expresiilor specifice evaluării şcolare, stabilirea obiectivelor evaluării şcolare în strânsă corelare cu rezultatele învăţării, întocmirea unui plan de evaluare a competenţelor, construirea de itemi, elaborarea de teste de evaluare şi de bareme de corectare şi notare, identificarea factorilor perturbatori ai evaluării şi monitorizarea internă şi externă a procesului de evaluare.

Rep.: Ce aduce nou acest program în peisajul nostru educaţional?

G.D.: Pentru cei 600 de profesori care vor fi certificaţi ca evaluatori de competenţe profesionale esenţiale, pe fond, vor fi efectele de formare pe termen mediu şi lung pe care programele dezvoltate în proiect le vor avea asupra practicii lor curente în domeniu. Amintesc şi biblioteca virtuală de portofolii-model, itemi, probe de evaluare şi planuri remediale elaborate de participanţi, pentru planificarea evaluării.

Rep.: Care dintre secvenţele de formare din cadrul Cursului A a avut cel mai puternic impact şi de ce?

G.D.: Identificarea aspectelor critice şi elaborarea matricei de specificaţii sunt două dintre ele. Prima ţine de modul în care competenţele-cheie sunt asociate cu competenţele tehnice, în condiţiile criteriilor de performanţă specificate. Matricea de specificaţii - punte de legătură între competenţe, conţinuturi şi evaluare - este utilizată la proiectarea şi organizarea itemilor într-un test şi oferă certitudinea că testul măsoară aspectele critice ale competenţelor şi are o bună validitate de conţinut.

Rep.: Care sunt temele şi modalităţile de formare pe care aţi pus accent?

G.D.: Toate temele au fost abordate cu atenţia cuvenită. Dar accente aparte au primit elaborarea planului de evaluare, evaluarea competenţelor-cheie, matricea de specificaţii sau calităţile instrumentelor de evaluare. Evidenţierea calităţilor testului elaborat de participanţi în cadrul unor echipe organizate pe domenii de pregătire sau specializare a fost realizată prin activităţi de evaluare colegială. Aceasta s-a realizat prin raportarea la obiective: elaborarea matricei de specificaţii, raportarea la conţinuturi, analiza corectitudinii formulării itemilor şi analiza baremului de corectare şi notare.

15

Rep.: Cum au primit cursanţii acest program şi propunerea dumneavoastră de formare?

G.D.: Cu toate că mulţi dintre participanţii la programul de formare declaraseră că deţin competenţe în domeniul evaluării, teme precum planificarea evaluării, elaborarea matricei de specificaţii, identificarea aspectelor critice sau dovezile de competenţă au fost tratate cu atenţie în aplicaţiile practice. Necesitatea utilizării metodelor de evaluare complementare alături de metodele tradiţionale de evaluare a fost subiectul unor vii dezbateri şi a condus participanţii la formare la concluzia că evaluarea este un proces care promovează învăţarea şi pune accentul pe iniţiativa elevului de a reflecta la propriul proces de cunoaştere şi de a învăţa din greşeli.

Rep.: Cum s-a proiectat şi derulat evaluarea cursanţilor?

G.D.: Evaluarea cursanţilor se realizează prin evaluare de parcurs şi prin evaluare finală. Evaluarea de parcurs se înfăptuieşte în urma activităţilor practice desfăşurate, prin observarea participanţilor pe parcursul programului de formare şi prin raportarea la criteriile de evaluare elaborate pentru fiecare dintre activităţile practice. Evaluarea finală se va realiza independent, pentru fiecare cursant, pe bază de portofoliu, prin raportare la cinci criterii de referinţă distincte: ştiinţific, tehnic, estetic, profesional şi al progresului personal. În structura sa, portofoliul va cuprinde planificarea evaluării pentru un modul ales, realizarea de itemi, elaborarea unui test de evaluare sumativă cu baremul de corectare şi notare corespunzător şi realizarea unui plan de activitate remedial.

Rep.: Sunteţi mulţumită de rezultate?

G.D.: Deşi activitatea de formare în cadrul programului A este la început, interesul participanţilor faţă de temele abordate în sesiunile de formare, ca şi implicarea şi seriozitatea în rezolvarea aplicaţiilor practice mă fac să fiu optimistă şi să cred că am reuşit în calitate de formator. Cred că am reuşit să îi motivez să aplice în şcoală sau la clasă ceea ce au învăţat. Există întotdeauna, cum bine se ştie, o barieră a întoarcerii la catedră după parcurgerea unui program înnoitor, pe care sper că am reuşit să o înlătur.

Rep.: Ce consideraţi că este de îmbunătăţit în activitatea de formare?

G.D.: Poate că în conţinuturi ar trebui integrate aspecte care vizează etica profesorului-evaluator de competenţe profesionale, cu accent pe integritatea, obiectivitatea şi imparţialitatea – într-un cuvânt, pe comportamentul profesional ale acestuia.

Rep.: Pentru ce activităţi vă pregătiţi în continuare în acest program?

G.D.: Gândurile mele se îndreaptă către cei care vor dobândit un certificat de evaluator de competenţe profesionale şi spre cele trei programe de formare care urmează programului A. Ne dorim ca, pe baza unei selecţii riguroase care să ia în considerare asigurarea unei cât mai bune reprezentativităţi regionale şi acoperirea domeniilor de pregătire profesională, dar care să aibă în vedere în primul rând aptitudinile şi performanţele demonstrate în timpul desfăşurării programului A, formarea prin programele B: "Formator de profesori-evaluatori de competenţe profesionale", C: "Dezvoltator de instrumente de evaluare", sau D: "Formator de profesori monitori interni şi externi ai evaluării" să fie continuată de cei mai buni.

Rep.: Mulţumiri şi – mult succes!

A consemnat R.M.

16

CE URMEAZĂ?

Numărul viitor al Newsletter-ului va

prezenta, pe lângă rezultate concrete

ale unor manifestări profesionale şi

publice prevăzute şi derulate

(conferinţe, seminarii, întâlniri),

programele de formare tematică.

Beneficiari şi formatori le vor aprecia

critic atât consistenţa, cât şi utilitatea

– în raport cu obiectivele stabilite.

Este probabil că, pe lângă aspectele

privind furnizarea programului de

formare, ambele categorii de

participanţi vor simţi nevoia să aplice

expertiza dobândită prin program la

propriile competenţe, cărora să le

aprecieze vigoarea din perspectiva

relevanţei, a eficienţei, a eficacităţii,

a impactului şi a sustenabilităţii.

Ca şi evaluarea formabililor,

autoevaluarea trebuie să ofere cât

mai multe informaţii şi concluzii

despre calitatea demersurilor tuturor

celor implicaţi în proiect. La rândul ei,

evaluarea formatorilor de către

formabili este parte integrantă a

evaluării activităţilor şi programelor

de formare, urmărind aspecte

profesionale, comunicaţionale şi

de relaţii interpersonale, ca şi

perspective instituţionale şi

parteneriale.

BENEFICIAR

Centrul Naţional de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic – CNDIPT,

Str. Spiru Haret, 10-12, București, sector 1

Tel.: 021 311 11 62

Fax.: 021 312 54 98

RESULTATE UND ERGEBNISSE Die zweite Ausgabe unseres Newsletters zielt auf die Entwicklungen seit Mai 2012 ab. Die Beiträge des Projektpartners werden in zwei Artikeln präsentiert:bedeutende Beispiele von Best-Practice im österreichischen Berufsbildungssystem und Projektaktivitäten im österreichischen Kontext. Unser Projekterfolg zwischen Mai und Oktober 2012 is gekennzeichnet durch das bei der Konferenz und dem Thematischen Seminar gewonnenen TeilnehmerInnen-Feedback. Sowohl die Stärken als auch die Herausforderungen der ersten Implementierungs-Phase des Trainingsprograms A spiegeln sich in den Schlüsselsequenzen der Program-Materialien wieder. Unser Interview mit einer der TrainerInnen im Program A zeigt einen pro-aktivten Weg der Reflexion über die Projektergebnisse auf. Auf die Interessen der LeserInnen wiederum fokussiert folgendes finale Element: eine kurze Zusammenfassung der geplanten Aktivitäten für die nähere Zukunft.

OUTPUTS AND PRODUCTS The second issue of our Newsletter focuses on the project development since May 2012.The contributions of the project partner are presented through two main articles: significant examples of best practice in Austrian VET and project activities within the Austrian context.Our project progress between May and October 2012 is highlighted through the feedback obtained from the participants attending two major events: the launching Conference and the first Thematic Seminar. The strong points as well as the challenges of the first stages in the implementation of Training Programme A can be identified in the presentation of the key elements of the programme’s support documents. Our interview with one of the trainers in Training Programme A represents a pro-active way of reflecting on the real progress of our project. Focusing on our reader’s interest is one final accent: a short review of the planned activities to come in the next future.