of 19 /19
7 ˘ 1 Ma numesc Charlie Joe Jackson şi urăsc să citesc. Dacă citiţi cartea asta, înseamnă că şi voi urâţi să citiţi. De fapt, sunt sigur că faceţi tot ce puteţi ca să evitaţi cititul, iar faptul că acum ţineţi în mână o carte e destul de şocant. Ştiu exact ce simţiţi: şi eu sunt ca voi. Nu uitaţi: nu sunteţi singuri. O să trecem prin asta împreună.

Ma numesc Charlie Joe Jackson ş ă ţ ă ş ţ ă ţ ă ţ ă ţ ă ţ

  • Author
    others

  • View
    4

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Ma numesc Charlie Joe Jackson ş ă ţ ă ş ţ ă ţ ă ţ ă ţ ă ţ

Cum sa faci sa nu citesti.indd1
Ma numesc Charlie Joe Jackson i ursc s citesc. Dac citii cartea asta, înseamn c i voi urâi s citii.
De fapt, sunt sigur c facei tot ce putei ca s evitai cititul, iar faptul c acum inei în mân o carte e destul de ocant. tiu exact ce simii: i eu sunt ca voi. Nu uitai: nu suntei singuri. O s trecem prin asta
împreun.
8
2
Aceasta carte este un ghid pentru cei ca noi.
Ea are dou scopuri. Primul, s le arate oamenilor cum s scape de citit. i al doilea, s fi e o carte drgu i simpl, numai
bun pentru ocaziile nefericite când nu putei evita i suntei obligai s citii o carte.
Cel mai probabil, citii cartea asta împotriva voinei voastre, iar eu v comptimesc. De aceea, v fac o pro- mi siune solemn:
Capitolele vor fi scurte. Paginile vor fi i mai scurte. i, pe cât posibil, o s am grij s folosesc cele mai scurte cuvinte.
O silab. Sau mai puin.
O s dau i câteva ponturi specifi ce despre citit – sau NE-citit – pe parcursul crii.

cum s scoatei totui ceva bun din citit, dac suntei absolut nevoii s citii o carte. Poate fi surprinztor de greu – s evitai citirea unei cri, la un moment dat, în via chiar i în coala general, dup cum se pare. Vei înelege mai mult pe msur ce „povestea noastr va începe s se depene“. (Unul dintre prietenii mei cititori de cri, Jake Katz, a folosit odat aceast expresie în timp ce povestea despre referatul pe care îl scria. Mi-a devenit ceva mai puin prieten în momentul acela.)
10
Ponturile lui Charlie Joe Pontul numarul 1
DACÃ TREBUIE NEAPÃRAT SÃ CITIÞI O CARTE, ASIGURAÞI-VÃ CÃ ARE CAPITOLE SCURTE.
Acest prim pont e destul de uor de îneles. Ia gândi- i-v: dac mama sau tata v zic s citii trei capitole înainte s v culcai, n-ai prefera mai degrab ca acestea s aib câte o pagin în loc de zece? N-ai prefera s citii trei pagini în loc de treizeci? Astfel, citeti cu douzeci i apte de pagini mai puin, dar poi s zici: „tii ceva? Mi-am citit cele trei capitole.“
Credei-m, n-or s se prind niciodat.

11
3
Urasc sa citesc de când ma stiu. Nu m deranja pe vremea când eram mic i îmi citea
mama. Atunci îmi plcea pentru c puteam s stau treaz pân mai târziu i, uneori, ea chiar adormea pe patul meu, lucru care, trebuie s recunosc, îmi plcea pe-atunci.
Dar apoi, când am mai crescut puin, ea a început s-mi zic:
— OK, acum citete singur restul capitolului, iar asta era ceva inacceptabil.
Aa c plângeam, iar ea îmi citea mai departe. (Apropo, cu ocazia asta, am învat s plâng la co-
,
Oricum, chestia cu plânsul în faa mamei ca s nu fi u nevoit s citesc singur a funcionat perfect pân pe la vreo zece ani.
13
4
Iata-ma deci în scoala generala, mân- dru s spun c ursc în continuare s citesc. i asta a declanat toat nebunia. Totul a început când mi s-a spus s citesc cartea Pactul
lui Billy pentru ora de englez. E despre un puti, Billy, i despre pactul pe care-l face cu diavolul, ca s-l ajute s dea o lovitur imparabil la meciul din campionat. Dar afl m c diavolul nu e, de fapt, decât un tip angajat de tatl lui Billy s se prefac c e Diavolul, pentru c tatl lui Billy are impresia c dac Billy crede c a fcut un pact cu diavolul ca s dea o lovitur imparabil, atunci Billy o s aib sufi cient încredere încât chiar s dea o lovitur imparabil.
Povestea nu e aa complicat cum am fcut-o eu s sune. Conform profesoarei mele, doamna Ferrell, cartea e, chipurile, foarte bun. i presupun c are un mesaj de genul „nu trebuie decât s crezi în tine i atunci vor crede i ceilali“, unul dintre acele mesaje pe care adulii ar vrea s le transmit tot timpul copiilor.
,
14
Am fcut ce fac eu de obicei. Am citit ce scria pe spa- tele crii, pe clapele copertei, primul capitol i ulti mul capitol.
Dup care m-am aezat la prânz lâng prietenul meu Timmy McGibney.
Timp de aproximativ doi ani, Timmy i cu mine am avut un fel de „înelegere“. Eu îi cumpram o îngheat sendvi, iar el îmi povestea tot ce scrie în restul crii. Câtigul era reciproc, iat una dintre acele expresii ciu date pe care prinii mei le folosesc tot timpul.
Sigur, mi-am închipuit c o s procedm ca de obicei, conform înelegerii.
— Deci, Timmy, i-am zis, înmânându-i îngheata send- vi, Pactul lui Billy e o carte foarte bun.
— i tu de unde tii? m-a întrebat el. Mereu m întreba asta. Era schimbul nostru obi nuit
de replici. — Pi, începutul i sfâritul au fost foarte bune. — Asta aa e, a zis Timmy. Se juca cu bul de lacrosse. Lacrosse era singurul
lucru pe care-l iubea mai mult decât îngheata sendvi. — Se fac echipele în curând, i-am zis, artând spre b. — Aha, mi-a rspuns.
15
Am ateptat s mai spun i altceva, dar n-a mai zis ni mic. Asta era ciudat. De obicei era în stare s vorbeasc despre lacrosse ore în ir.
Timmy i-a înfulecat îngheata sendvi i apoi a în- ceput s se uite la a mea.
— Mi-e foarte foame azi, a zis el. Foarte, foarte foame.
Brusc, am avut o presimire tare neplcut. — Cum adic „foarte, foarte foame“? — Adic mi-e atât de foame, încât a putea mânca
dou îngheate sendvi, a zis Timmy. Ba poate chiar i trei.
L-am privit neîncreztor. Înelegerea noastr data de aproape un an. Îi ddusem sufi cient îngheat cât s-i poat deschide propria ferm de lapte. i-acum, din senin, îmi servete chestia asta!
16
M-am uitat în jur. Am verifi cat dac am bani în buzu- nar. Mi-am cântrit opiunile. Apoi am fcut singurul lucru pe care-l puteam face.
I-am cumprat înc o îngheat sendvi.
Dup prânz, m-am dus la bibliotec i am cutat în dicionar cuvântul „antaj“, ca s fi u sigur c îneleg exact ce se întâmpl.
Bibliotecara, domnioara Reedy, era o veche prieten de-a mea, dei reprezenta tot ce poate fi mai ru pe lu- me. Pe vremuri, era bibliotecar la coala primar unde învam, i a încercat tot ce i-a stat în putere ca s m fac s citesc. Odat, în clasa I, m-a pus s m aez i s ascult un cântec numit Înfac o carte i fugi, numai i numai despre plcerile cititului. Unul dintre versuri era aa: „Cuibrete-te în pat, ziua s-a cam terminat. Singur, zici? Ba nu, îi spun! Cartea e un prieten bun.“
N-am iertat-o niciodat cu adevrat. Inutil s mai zic, m-a luat ru peste picior când am
intrat. — Charlie Joe, zice, ai greit cumva ua? Am început s râd. (Întotdeauna e bine s râzi la glu-
mele unui adult, indiferent dac sunt bune sau nu.) — Vreau doar s caut un cuvânt în dicionar, am rs -
puns, încercând s vorbesc cât mai puin, ca s pot s-mi fac treaba i apoi s-mi iau tlpia.
Domnioara Reedy s-a uitat la mine i mi-a fcut cu ochiul.
— Nu te teme, Charlie Joe, secretul tu e în sigu- ran , a zis.
5
Tocmai m-am uitat la capitolul din urm i mi-am dat seama c e mult prea lung. N-am inut seama de pontul 1 din Lista lui Charlie!
Îmi cer scuze. N-o s se mai întâmple.
19
Ponturile lui Charlie Joe Pontul numarul 2
Nu citiþi niciodatã o carte scrisã de cineva al cãrui nume nu-l puteþi pronunþa.
S fim sinceri: cel mai probabil n-ai fi citit cartea asta dac s-ar fi numit „Cum s faci s nu citeti de Venedickt Stiokierwski“.
i sigur nici eu n-a fi scris-o. Ce vreau s zic e c, în cazul în care trebuie neaprat
s citii, asigurai-v c nimic din ce e pe copert nu v sperie. Începând de la numele autorului. Acesta trebuie s fie prietenos cu cititorul.
Ca Charlie Joe Jackson, de exemplu.

20
6
Când m-am întors de la scoala în ziua aceea, înc eram deranjat de manifestarea de putere a lui Timmy. Dou îngheate sendvi! Ce-o s urmeze, un tort întreg de îngheat?
Mi-am aruncat ghiozdanul cel ridicol de greu – c tot veni vorba, ar trebui s existe o lege care s interzic ghiozdanele ridicol de grele – i mi-am pregtit un cas- tron cu cereale.
Apoi m-am gândit ce opiuni am: 1. s-mi fac temele, lucru care implic cititul sau 2. s m joc cu câinii. Nu a fost o alegere grea. Avem doi câini: Moose i Coco. Amândoi sunt corci-
turi de labrador. I-am salvat de la hingheri. Ei au o via minunat: mnânc, dorm, se joac i
nu trebuie niciodat s citeasc. Sunt sigur c n-o s v surprind dac v spun c
uneori îi invidiez. Dup ce le-am aruncat mingea de aproximativ 4 386
de ori, am reuit s uit de Timmy McGibney i de în ghe - atele lui.
Pentru moment…
Existã întotdeauna modalitãþi de a scãpa de citit.
Iat o list scurt: 1. Dormii. 2. Facei curat în camer. 3. Prefacei-v c facei curat în camer. 4. Ducei-v pe-afar. Prinilor le place la nebunie s
v ducei pe-afar. 5. Exersai la un instrument. Chiar dac nu tii s
cântai la el. Prinilor le place când cântai la un instrument, fr s v bat ei la cap s o facei.

7
— Deci ai de gând sa-mi spui ce era la mijlocul crii sau nu?
Se întâmpla a doua zi, în timp ce-l urmream pe Timmy prin cantin, cu bul lui de lacrosse. Tot nu voia s-mi povesteasc Pactul lui Billy i începeam s intru în panic. Îi adusesem dou îngheate sendvi, o felie de pizza i trei cutii de lapte cu cacao, dar degeaba.
Deodat, mi-am dat seama c nu mâncare gratis vrea el. Altceva îl preocupa pe Timmy i trebuia s afl u ce este.
Viitorul meu de necititor depindea de asta. Primul lucru pe care trebuia s-l fac era s-o gsesc pe
Katie Friedman, care fusese prietena mea cea mai bun de la grdini i pân în clasa a patra, când mi-am dat seama c n-ai voie s ai o fat pe post de cel mai bun prieten.
Dar cu toate c practic nu mai eram cei mai buni prieteni, înc îi mai spuneam totul, iar în vremuri de criz, tot la ea m duceam s-mi rezolve problemele. Mi-am dat seama c, în ce privete simitul i gânditul, fetele tiu s abordeze lucrurile mai bine decât bieii.
Parc le pas mai mult. Sau poate c pur i simplu nu le e aa team s-o recunoasc.
Iar lui Katie Friedman îi pas mai mult decât oricui. Înelege ce-i spui, i probabil c înelege despre ce e vorba mai bine decât tine.
Cred c s-ar putea spune c „citete printre rânduri“, expresie care se vrea un compliment, chiar dac îl are pe „a citi“ printre rânduri.
Dar nu vreau s zic c sunt îndrgostit de ea sau ceva. Nu sunt. Cum spuneam, suntem doar cei mai buni pri- eteni – sau am fi , dac am avea voie.
Oricum, am gsit-o acolo unde e ea de obicei, retras în colul din stânga al cantinei, lâng automate, scriin- du-le mesaje fetelor de lâng ea. (În clas, n-ai voie s scrii mesaje, dar în pauz i la prânz toat lumea reuete s scrie câteva pe furi.)
Am chemat-o discret. i-a pus telefonul deoparte i m-a urmat dup col.
— Care-i treaba?
24
Katie era singura care tia despre înelegerea pe care o aveam cu Timmy. (Ea era o cititoare înrit i îmi tot spunea c sunt un fraier pentru c ursc crile, dar îmi aprecia creativitatea.) Am pus-o repede la curent cu ce se întâmplase, i i-am povestit cum, dintr-un motiv sau altul, toate îngheatele sendvi din lume nu aveau s-l mai fac pe Timmy s-mi povesteasc aciunea din cartea aia nenorocit.
Katie m-a privit. Apoi a început s râd. Am rmas ocat. — Ce? CE??? Ea a dat din cap. — Eti atât de naiv. De ce sunt bieii atât de naivi?
De ce nu observ niciodat ce se întâmpl cu adevrat în jurul lor? E deja destul de ru c nu vrei s citeti, Charlie Joe. Dar i-ar cdea nasul dac te-ai duce din când în când la câte un fi lm în care se întâmpl i ceva cu adevrat important, nu doar povestea de dra goste a unui grsan pentru o femeie salvamar superb, care nu vorbete decât francez? (M cunotea destul de bine.) Ai putea s învei i tu puin psiho logie. (Katie hotrâse de curând c vrea s se fac psi holog, ca p- rinii ei.)
Tare mai voiam s-mi treac prin minte ceva inte- ligent i impresionant din punct de vedere psihologic, cu care s-i rspund.
Dar tot ce mi-a venit a fost: — Grsanii care se îndrgostesc de femei salvamar
superbe care nu vorbesc decât franceza sunt amuzani.
Katie a zâmbit. Unul dintre lucrurile care-mi pl- ceau cel mai mult la ea era c de câte ori se întâmpla s ipe la mine, se simea foarte vinovat imediat dup aceea. i de data asta, s-a simit sufi cient de vinovat cât s-mi dea informaia pentru care venisem la ea.
— Problema nu e Timmy. Problema e Eliza.