Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

Embed Size (px)

Text of Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    1/26

    Universitatea Romano-Americana

    Facultata de Management si Marketing

    Criza economica din 1929-1933 si actualacriza economica mondiala.

    Analiza comparativa

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    2/26

    CUR!"#

    1. !ntroducere

    2. Marea Criza din 1929

    2.1 remisele crizei

    2.2 Ci$re si $apte

    2.3 Renasterea

    3. Criza economica din 2%%&

    3.1 Criza suprime

    3.2 Criza $inanciara

    3.3 Criza $inanciara din septem'rie si octom'rie 2%%&

    (. #$idarile secolului 21-de !on !liescu

    ). Analiza comparativa

    *. +i'liogra$ie

    2

    http://www.jurnalul.ro/cautare/autor/ion-iliescu-830.htmlhttp://www.jurnalul.ro/cautare/autor/ion-iliescu-830.html
  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    3/26

    1. Introducere

    ,venimentele din ultima vreme mi o$er prile/ul unei analize0 care este0 naintede toate0 o paralel privind dou procese ma/ore0 procese cu implicaii generale0 de $ond0n istoria lumii contemporane.

    !n ultimele luni s-a tot vor'it despre marea criza economica din perioadainter'elica si am considerat ca ar $i util pentru toti cei prezenti aici0 sa vor'esc despreaceasta tema0 in care sa eplic ce si cum s-a intamplat.

    entru inceput voi de$ini cativa termeni ce se regasesc in lucrarea de $ata.

    Con$orm ,40 crizaeste de$inita ca Mani$estare a unor di$iculti 5economice0politice0 sociale etc.67 perioad de tensiune0 de tul'urare0 de ncercri 5adesea decisive6

    care se mani$est n societate. 8 ips acut 5de mr$uri0 de timp0 de $or de munc6.:Con$orm ictionarului ;uridic Ru'inian0 criza financiarareprezinta economie ce trece printr-o criza economica va eperimenta aproape sigur o

    scadere a !+ 5rodus !ntern +rut60 o evaporare a lic=iditatilor si o crestere ? scadere apreturilor din cauza unei in$latii ? de$latii. Crizele economice pot lua $orma unei stag$latii0unei recesiuni sau unei depresii economice0 si uneori poate duce la colaps economic.:

    3

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    4/26

    Recesiune @ Forma severa de criza economica. eclin general al nivelului activitatiieconomice si al cresterii economice0 caracterizat prin soma/0 devalorizare0 in$latie0scadere a nivelului de trai. +iroul "ational de Cercetare ,conomica din #UA5"+,R6 de$ineste recesiunea ca un declin semni$icativ al activitatii economice inintreaga societate0 ce dureaza mai mult de cateva luni0 declin vizi'il prin scaderea

    produsului intern 'rut 5!+60 a veniturilor reale ale populatiei0 a numarului deanga/ati din economie0 aproductiei industriale si a vanzarilor cu amanuntul 5endetail6 si cu ridicata 5en gros0 angro6.

    [email protected] #ituatia in care un tragator0 un detinator de cont 'ancar are dreptul sa emitacecuri0 pe seama contului sau0 in suma mai mare decat limita convenita si saplateasca do'anda a$erenta la data scadentei cecului sau cecurilor emise peste limitaconvenita.

    !n $unctie de statutul tragatorului0 de credi'ilitatea sa0 o 'anca poate sa ia masuri desiguranta in plus sau poate sa mearga pe incredere.

    Ce inseamna pentru mine criza economica

    in tot ce am citit0 tot ce am vazut si tot ce simt pe propriul meu 'uzunar0 constatca aceasta criza nu e decat pragul de sus al evolutiei $inanciare mondiale.

    Bot ce se intampla este ca actualul sistem $inanciar este 'azat pe crestere7 crestem0crestem0 dar pana unde Am a/uns la stadiul in care ne-am pla$onat si nu mai eistascapare0 decat sa o luam de la %0 din nou.

    Botusi0 ma tot intre'care e scopul actualului sistem $inanciar #untem intr-un/oc in care cine cumpara si acapareaza toata puterea va $istapanul

    !n continuare voi prezenta pe scurt detalii despre criza din 1929 si actuala criza0 pentru camai apoi sa detaliez asemanarile si deose'irile dintre cele doua mari crize.

    (

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    5/26

    2. Marea Criza din din 1929

    2.1 Premisele crizei

    America tocmai isi revenea dupa primul raz'oi mondial iar economia intra intr-onoua era. ezvoltarea $ara precedent a inovatiilor te=nice si stiinti$ice din timpulraz'oiului si imediat dupa0 a creat o prapastie intre capacitatea industriei de a generaproduse competitive si capacitatea salariatilor de a le cumpara0 in timp ce rata deeconomisire a populatiei cu venituri peste medie era mai mare decat crestereaoportunitatilor de investitii0 ceea ce a dus la o crestere $ara precedent a preturilor unoractive D actiunisi imobiliarein principal.

    Activitatea economica a eplodat in perioada 192%-290 indicele productiei

    industriale calculat de FEcrescand de la &1 de puncte in 192% la 11( in 1929 5deci ocrestere de (1E60 in timp ce rata medie anuala de crestere a !+-ului #UA in aceeasiperioada a $ost de (.*E.

    !nsa con$orm !"ER0 toata aceasta perioada de crestere economica a $ost marcatade trei recesiuni de mai mica amploare prima recesiune a durat 1& luni0 inperioada ianuarie 192% - iulie 21 si a dus la scaderea !+ cu 2E0 a doua a avut loc intremai G23 si iulieG2( iar a treia intre octom'rie G2* - noiem'rieG2H0 insa $ara sa ai'aimplicatii economice serioase. Bot in aceasta perioada0 F, a inceput sa utilizeze politicamonetara in scopul atenuarii $luctuatiilor ciclurilor economice iar s$arsitul primeirecesiuni mentionate anterior a $ost gra'it de noua atitudine a F, care0 prin

    imprumuturile pe care le-a acordat in special 'ancilor0 a dus la cresterea investitiilor ineconomie0 cu e$ect direct in cresterea !+.

    !n ceea ce priveste bursa0 aceasta a crescut spectaculos timp de & ani inainte de19290 indicele o# $onescrescand cu peste *%%E 5de la *3.9 puncte in 2( august 1921la 3&1.1H puncte in ( sept. 19296 iar motivele au $ost urmatoarele 5c$ American IistorJ1%26

    1. Cresterea numarului investitorilor

    !nvestitiile la 'ursa au $ost vazute drept o cale usoara de im'ogatire 5easJ moneJ6 si se

    estimeaza ca in orice moment al perioadei 192)-290 cel putin ( milioane de americanidetineau actiuni la 'ursa. !ntrarea permanenta a unor noi investitori concomitent cuiesirea altora0 a asigurat un $lu continuu de K'ani noi: in piata ceea ce a dus la o crestere$ara precedent a pretului actiunilor.

    2. Cresterea ratei de economisire

    )

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    6/26

    atorita cresterii economice0 tot mai multi americani isi permiteau sa $aca economii0 iar oparte din aceste economii erau investite la 'ursa

    %. Politica banilor ieftini

    !n aceasta perioada0 'ancile o$ereau americanilor posi'ilitatea contractarii deimprumuturi mult mai usor decat inainte si este $oarte pro'a'il ca pe langa masini si case0multi dintre cei care au luat credite au investit o parte din 'ani si la 'ursa

    &. Investitiile com'aniilor au creat su'ra'roductie

    !n 192)0 in industrie au devenit vizi'ile primele semne ale supraproductiei 5cresterea

    stocurilor6. !nsa0 anticipand cresterea cererii0 managementul companiilor a decisreinvestirea pro$itului in noi capacitati de productie0 accentuand o pro'lema de/aeistenta. Au $ost anga/ati noi muncitori care la randul lor au inceput sa cumpere pedatorie produse si servicii0 generand ast$el o crestere a productiei si implicit o crestere apretului actiunilor.

    (. )i'sa re*lementarilor 'rivitoare la activitatea bursiera

    a momentul respectiv0 cadrul legal era unul etrem de permisiv si drept urmare0companiile isi cresteau dupa voie capitalul social prin emiterea de noi actiuni care erauvandute investitorilor. Branzactionarea Kin mar/a: a eplodat0 investitorii0 convinsi de

    continuitatea trendului ascendent0 cumparau actiuni in mar/a 5platind doar o $ractiune dinvaloare6 urmand sa le vanda peste cateva luni la un pret mai mare si sa castige di$erenta0ceea ce a dus la crearea unui urias /oc piramidal avand in vedere ca ma/oritatea 'anilorcare erau investiti la 'ursa de $apt nu eistau.

    +. Psi,oza consumului

    Anii G2% au reprezentat pentru americani o perioada de consum $eroce iar drept eemplu0am sa va dau cateva ci$re productia de masini a crescut de la 2M in 192% la ).)M in 1929iar numarul 'iletelor de cinema vandute a crescut de la (% la 1%% de milioane pesaptamana0 cinematogra$ia devenind a zecea industrie ca importanta. Americanii

    cumparau orice0 de la masini0 aparate de radio si aspiratoare0 la 'ilete de cinema siecursii in ,uropa0 deci nu este de mirare ca actiunile companiilor de orice $el au crescutla 'ursa intr-un mod complet necontrolat.

    *

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    7/26

    2.2 Cifre si fa'te

    !n luna octom'rie a anului 19290 istoria a considerat ca a venit momentul caAmerica sa plateasca pentru toate ecesele $acute in ultimii 1% ani. +ursa s-a pra'usit cu

    (%E si doua au $ost zilele care au ramas in memoria investitorilor 2(.1% - blac-,ursda/- /oia neagra0 ziua in care trendul 'ursier s-a trans$ormat din 'ullis= 5crescator6in 'earis= 5de scadere6 si0 in special0 29.1% - blac- uesda/D martea neagra0 cea maidevastatoare zi din toata istoria 'ursiera a #UA0 zi in care s-a anulat toata cresterea 'urseidin ultimul an. oar in perioada 29 oct-13 nov0 de pe 'ursa s-au evaporat 3% de miliardede dolari0 suma compara'ila cu totalul c=eltuielilor #UA in primul raz'oi mondial. !n treiani0 indicele o# $onesa pierdut &9E din valoare0 scazand de la 3&1.1H puncte in%3.%9.1929 la (1 de puncte in %).%H.1932 si ii vor tre'ui 2+de ani pentru a isi depasi dinnou maimul atins inaintea crizei.

    >$icial0 criza economica a durat din august 1929 pana in martie 19330 iar evolutia

    !+-ului #UA a $ost urmatoarea 1929 - L&H miliarde7 193% D LH) 5-13E67 1931 D L)9 5-21E67 1932 D L(2 5-29E67 1933 - L(% 5-)E6. entru a vedea si in$luenta acestei crizeasupra celorlalte economii dezvoltate0 va prezint ta'elul de mai /os in care se vedeevolutia indicelui productiei industriale a$erent $iecarei tari in perioada crizei0 anul 1929$iind luat drept reper 51%%6.

    192

    H192

    &192

    9193

    %193

    1193

    2193

    3193

    ( 193)+ritain 9) 9( 1%% 9( &* &9 9) 1%) 11(Canada &) 9( 1%% 91 H& *& *9 &2 9%France &( 9( 1%% 99 &) H( &3 H9 HH

    ermanJ 9) 1%% 1%% &* H2 )9 *& &3 9*!talJ &H 99 1%% 93 &( HH &3 &) 99#Neden &) && 1%% 1%2 9H &9 93 111 12)U.#. &) 9% 1%% &3 *9 )) *3 *9 H9

    #ursaIndustrial Statistics, 1900-575aris0 >,,C0 19)&60 Ba'elul 2

    Ca urmare a scaderii activitatii industriale0 in 1933 aproimativ 2)E 51)milioane6 dintre americanii apti de munca erau someri iar venitul mediu al celor careaveau totusi de lucru a scazut cu (3E.!n ceea ce priveste sectorul bancar0 daca in anii premergatori crizei apareau 'anci noi

    intr-un ritm de (-) pe zi0 in timpul crizei au $alimentat in medie doua pe zi. Criza dinsectorul 'ancar a avut trei $aze1. octombrie0decembrie 19%0 moment in care pentru prima data0 unele 'anci au inceputsa dea semne de sla'iciune iar lipsa oricarei garantari a depozitelor a $acut ca panica sa seraspandeasca rapid. aca inainte de crearea F, in 19130 'ancile private aveauposi'ilitatea de a lupta impotriva unei recesiuni economice prin imprumuturi acordateprin intermediul unor case de clearing si?sau suspendarea temporara a dreptului de alic=ida un depozit0 dupa crearea F,0 luarea unor ast$el de masuri a devenit

    H

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    8/26

    responsa'ilitatea acesteia dar in 193%0 Rezervele Federale $ie nu au dorit0 $ie nu au pututsa opreasca raspandirea acestei crize in sistemul 'ancar.2. iunie0decembrie 19%1. Aceasta $aza a $ost pre$atata de $alimentul celei mai mari 'anciaustriece0 Oredit-anstalt 5mai 193160 moment care a adus panica si in sistemul 'ancareuropean. !n anul respectiv in #UA0 indicele preturilor a scazut cu 9.(E 5deci de$latie60

    indicele productiei industriale s-a pra'usit cu 1)E0 masa monetara M1 s-a redus cu ).HEiar rata do'anzii a ramas sta'ila la 11.3E.3. decembrie 19%2 martie 19%%. Aceasta a treia $aza a reprezentat apogeul MariiCrize. Comparativ cu 19290 datele macroeconomice aratau ast$el rata soma/ului a crescutde la 3E la 2)E0 'ursa a pierdut &%E din capitalizare0 indicele productiei industriale ascazut cu )2E0 masa monetara s-a contractat cu 33E0 indicele preturilor a scazut cu 33Eiar o treime dintre 'anci ori au dat $aliment0 ori au $ost preluate.

    2.% Renasterea

    #$arsitul crizei a coincis cu instalarea la putere a presedintelui F.. Roosevelt0care a venit la Casa Al'a cu un plan ce a ramas in istorie ,e !e# eal. rintremasurile luate de noul guvern se regasesc 5i6 in$iintarea Reconstruction FinanceCor'oration3 o entitate prin intermediul careia au $ost $urnizate lic=iditati sistemului$inanciar7 5ii6 adoptarea 4ecurities E5c,an*e 6ct prin care s-au reglementat tranzactiilein mar/a si s-a sta'ilit cadrul legal in ceea ce priveste imprumuturile pe care 'ancile le potacorda pentru ast$el de tranzactii7 5iii6 'ancile de investitii s-au separat de cele comercialeprin 7lass04tea*al 6ct.entru combaterea soma8ului0 noul guvern a in$iintat KCivilian Conservation Corps:0 oorganizatie care anga/a tineri intre 1& si 2) de ani pentru munca in $olosul comunitatii5plantare de copaci0 ecologie0 etc60 tineri care erau platiti cu L3% pe luna. #e estimeaza ca

    aproimativ doua milioane de americani au $ost inrolati in acest program.!n ceea ce priveste a*ricultura0 Congresul a apro'at legea numita AgriculturalAd/ustment Act0 prin care statul acorda $ermierilor o compensatie 'aneasca pentru caacestia sa renunte la cultivatea unei parti a pamantului 5avand in vedere scadereapreturilor din perioada anterioara0 scadere care a dus la $alimentul agriculturii0 acumstatul incerca sa creasca pretul alimentelor prin reducerea productiei6. !ntre 1932-3)0venitul $ermierilor americani a urcat cu )%E iar pana in 19(%0 se estimeaza caaproimativ * milioane de $ermieri au primit un ast$el de a/utor.

    Industriaa 'ene$iciat de aparitia in 1933 a Kt=e "ational !ndustrial RecoverJ Act5"!RA6: prin care guvernul a sta'ilit noi reguli de 'usiness si a incura/at crearea a noilocuri de munca insa0 "!RA a $ost declarat neconstitutional in 193) datorita $aptului caincura/a $ormarea cartelurilor si $avoriza companiile mari.Boate aceste masuri 5si multe altele60 au dus la o crestere $oarte rapida a economiei in aniicare au urmat insa in 193)0 productia industriala inca era cu 2)E mai mica decat in 19290in timp ce soma/ul scazuse de la 2)E la 1HE. oar in 19(% se poate spune ca economia#UA si-a revenit complet dupa aceasta criza.

    &

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    9/26

    %. Criza economica din 2

    %.1 Criza sub'rime

    Actuala criza0 numita criza subprime0 este o criza $inanciara determinata descaderea 'rusca a lic=iditatilor in pietele glo'ale de credit si in sistemele 'ancare0cauzata de esecul companiilor care au investit in ipotecile su'prime 5cu grad ridicat derisc6. Cauzele ei se intrevad inca de la s$arsitul secolului trecut0 dar var$ul s-a atins in2%%H si 2%%&. Criza a scos la iveala grave de$iciente in sistemul $inanciar glo'al si incadrul de reglementare.

    %.1.1 "alonul imobiliar din 4:6

    Criza a inceput in momentul cand s-a spart balonul imobiliardin #UA in0 2%%)-

    2%%*. +oom-ul imo'iliar din perioada premergatoare crizei a $ost alimentat de

    standarde din ce in ce mai le/ere pentru apro'area de imprumuturi ipotecare o crestere semni$icativa a stimulentelor pentru credite0 precum termeni initiali

    avanta/osi o tendinta pe termen lung de crestere a pretului caselor

    rept urmare populatia nu a ezitat sa apeleze la im'rumuturi i'otecareimpovaratoare0 cu speranta de a si le re$inanta pe parcurs la rate mult mai avanta/oase.aca0 in 199(0 *(E dintre americani detineau o casa0 in 2%%( s-a atins un maim istoricde *902E. returile caselor au crescut $oarte mult0 intre 199H si 2%%* cresterea $iind de

    12(E 5crestere semni$icativa pe o piata matura6. Comparat cu venitul anual mediu al uneigospodarii0 pretul mediu al caselor a crescut de la aproimativ 3 ori venitul anual mediula (0* ori in 2%%*.

    Pazand ca valoarea caselor detinute creste0 multi americani au pus o a douaipoteca pe di$erenta de valoare0 'ani cu care si-au $inantat c=eltuielile in crestere. Multiau dat vina pe societatea de consum0 care te incura/eaza sa c=eltuiesti in nestire0 multpeste posi'ilitatile imediate. Relevant sau nu0 o gospodarie detinea in medie 13 carduri decredit din care (%E in overdra$t.

    #peculatorii au avut si ei rolul lor. Pazand ca pretul caselor e in continua crestere0

    ei au investit in case0 aproape (%E dintre casele vandute in 2%%) si 2%%* ne$iind resedintepermanente.

    !mprumuturile ipotecare su'prime0 cu grad ridicat de risc0 au crescut de la )E in199( la 2%E din totalul imprumuturilor ipotecare in 2%%*. #-a a/uns la asa numiteleCredite "in/a0 in care nu se cerea sa ai un loc de munca sta'il0 nu se cerea un venit sta'ilsi nici macar o garantie pe alte 'unuri.

    9

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    10/26

    %.1.2. Piata instrumentelor financiare sustinute de i'oteci a inflorit

    Multe dintre ipoteci au $ost trans$ormate in e$ecte pu'lice. Aceste derivate auim'racat $orme complee0 prin ele urmarindu-se atragerea de noi $onduri in acelasi timpcu disiparea riscului. !nstrumentul $inanciar 'azat pe o ipoteca este vandut de catre

    institutia care a acordat creditul imo'iliar unor alte institutii0 ea o'tinand in sc=im'ulacestora 'ani. Mai mult0 ca urmare a disiparii riscului0 'anca care a acordat creditul isiscade gradul propriu de risc si poate o'tine credite mai avanta/oase de la terti. 6*entiilede ratin*5gen #tandard Q oors6 au acordat multa incredere si un rating $oarte 'unacestor derivate0 'azandu-se pe e$icienta unor te=nici moderne de acoperire a riscului5asigurarea riscului de neplata0 garantii mai mari decat valoarea de'itului6.

    Cu rating $oarte 'un si perspective roze0 produsele derivate au atras multeinstitutii $inanciare0 printre care si marile banci de investitii. Acestea0 ademenite derandamentele mari ale produselor derivate0 s-au imprumutat cu sume $oarte mari pe carele-au investit in aceste produse. Cele ) mari 'anci de investitii din #UA 5e=man

    +rot=ers0 +ear #tearns0 Merrill Jnc=0 oldman #ac=s si Morgan #tanleJ6 au o'tinutpro$ituri enorme in perioada 'oom-ului imo'iliar0 dar tranzactionand in mar/a0 gradul lorde indatorare si de risc a crescut $oarte mult. !n 2%%H0 cele ) institutii cumulau o datoriede (1%% miliarde U#0 ec=ivalentul a 3%E din valoarea economiei #UA.

    %.1.% "alonul imobiliar a e5'lodat

    !n 2%%)-2%%* do'anzile au inceput sa creasca si preturile caselor sa scada moderatin multe regiuni din #UA. Re$inantarea creditului ipotecar a devenit di$icila. repturmare imprumuturile neram'ursate si lic=idarile au crescut dramatic0 pe masura cetermenii initiali au epirat si do'anzile varia'ile au crescut. este 103 milioane de case au

    a/uns sa $ie lic=idate numai in 2%%H0 o crestere de H9E $ata de anul precedent.returile caselor au scazut0 in loc sa creasca con$orm asteptarilor. !n martie 2%%&

    aproape 11E dintre americani detineau o casa care valora mai putin decat valoareaipotecii. Casele noi nu s-au mai vandut asa de 'ine0 iar piata a $ost inundata de caseprovenite din lic=idarile de ipoteci0 ceea ce a dus la scaderea si mai accentuata a valoriicaselor.

    1%

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    11/26

    %.2 Criza financiara

    Ca urmare a eploziei 'alonului imo'iliar0 toti cei care ale caror investitii eraulegate de sectorul imo'iliar au avut enorm de su$erit. e masura ce piata dadea semne de

    panica0 institutiile $inanciare au recunoscut pierderile legate de ipotecile su'prime si auincercat sa ia masuri de redresare.

    I#+C a $ost prima 'anca care in $e'ruarie 2%%H a raporta o pierdere de 1%0)miliarde U#. ro$itul celorlalte 'anci a scazut si el cu 31E in 2%%H0 $ata de 2%%*.!ndicele oN ;ones a scazut cu 1%%% de puncte in august 2%%H $ata de luna iulie aaceluiasi an. Actiunile au inceput si ele sa scada dupa primul semnal de criza din vara lui2%%H.

    !nvestitorii au incercat sa scape de produsele derivate 'azate pe ipoteci0 mii demiliarde de dolari $iind retrase din aceste produse. +anii au $ost reinvestiti in speculatii pe

    pretul 'unurilor de 'aza0 ceea ce a dus la o criza a preturilor la alimente si o crestere$antastica a pretului petrolului.

    %.%. Criza financiara din se'tembrie si octombrie 2

    Considerata cea mai mare criza dupa Marea epresiune din 19290 criza $inanciaraactuala a intrat in $aza acuta in septem'rie 2%%&.

    e H septem'rie doua institutii de credit ipotecar sustinute de guvernul #UA0Fannie Mae5Federal "ational Mortgage Association6 si Freddie Mac5Federal "ationalMortgage Association60 intra su' control guvernamental0 in incercarea de a $i slavate de

    la $aliment. uminica0 1( septem'rie0 )e,man "rot,ers0 una dintre cele ) mari 'anci deinvestitii0 demareaza procedurile de $aliment dupa ce Federal Reserve +ank 5Fed6 re$uzasa o a/ute $inanciar. #e pare ca numeroasele nereguli si volumul mare de active toice austat la 'aza acestei decizii a Fed.

    anica ia amploare. > alta 'anca de investitii0 Merrill Jnc=0 este preluata inaceeasi zi de +ank o$ America. uni 1) septem'ie ma/oritatea actiunilor cad la 'ursa.Martea A! 5American !nternational roup60 cea mai mare $irma de asigurari din lume0se con$runta cu o criza acuta de lic=iditati. !n lipsa altor $inantatori0 Fed o crediteaza cu&) miliarde U# in sc=im'ul a H909E din actiuni.

    ana la s$arsitul saptamanii pietele sunt in criza0 $iind salvate de la colaps de oin/ectie de lic=iditati de 1%) miliarde U# de la Fed. >rganismele de reglementare dinma/oitatea tarilor dezvoltate iau masuri de oprire a colapsului.

    ,venimentele se precipita. !n #UA un plan de slavare in valoare de H%% miliardeU# este supus apro'arii senatului. Criza de lic=iditati loveste din ce in ce mai multeinstitutii $inanciare din toata lumea. uvernele sar in spri/inul institutiilor $inanciare0 darin unele tari situatia devine dramatica. Ungaria0 Ucraina si !slanda sunt salvate de la

    11

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    12/26

    'loca/ $inanciar de U,0 FM! si +anca Mondiala. +ursele cad spectaculos0 volatilitateaeste maima.

    ractic0 increderea in sistemul $inanciar este minima. +ancile nu au de unde sao'tina credite pe termen scurt0 $iind puse deseori in imposi'ilitate de plata. Creditul

    devine $oarte scump0 $apt care a$ecteaza si companiile si populatia care detineimprumuturi.

    12

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    13/26

    &. 4fidarile secolului 21

    Articol de !on !liescu

    Fostul preedinte al Romniei Ion Iliescu realizeaz o paralel a dou procesemaore, petrecute la distan! de "0 de ani, procese cu implica!ii #enerale, de $ond, %nistoria lumii contemporane& prbuirea sistemului comunist i criza economic'

    (rintr-o stranie coinciden!, anul acesta, cnd se %mplinesc dou decenii de laprbuirea sistemului comunist )de $apt, a unui sistem ce poate $i de$init mai corect dreptunul al capitalismului de stat, cu ambala politic $als socialist*, omenirea tra+erseazuna dintre cele mai #ra+e i mai periculoase crize economice din istoria sa modern,criz care +a #enera, indiscutabil, o serie de muta!ii importante %n plan social i politic,ample micri %n balan!a de putere la ni+el #lobal' ste o criz care ne +a obli#a sree+alum modul %n care #ndim economia, %n care ne raportm la ea, la procesele care

    o determin, la stat i la pia!, la democra!ie, ca sistem politic'

    +enimentele din ultima +reme o$er prileul unei analize, care este, %nainte detoate, o paralel pri+ind dou procese maore, petrecute la distan! de "0 de ani,procese cu implica!ii #enerale, de $ond, %n istoria lumii contemporane'

    1.(rbuirea sistemului comunist, care s-a declanat %n cursul anilor 0 ai secolului "0,i s-a $inalizat %n 199, a a+ut mai multe cauze, att de natur politic, dar i, sau maiales, de natur economic i social'

    .n esen!, %n plan politic, sistemul s-a compromis, pentru c, %n locul

    promisiunilor pentru o democra!ie de tip superior, de esen! popular, participati+, %ncare suprastructura politic a statului s se a$le sub control popular, am asistat lainstaurarea unor re#imuri totalitare, %n care suprastructura politic, reprezentat departide unice, de!inea monopolul asupra puterii politice %n stat, i-a asi#urat controlultotal asupra societ!ii, recur#nd la msuri e/treme de coerci!ie, mer#nd pn la crimede stat'.n al doilea rnd, %n plan economic, cea mai mare eroare a $ost i#norarea pie!ei isubstituirea ei cu ac!iunea arbitrar, subiecti+, a statului ca unic #estionar aleconomiei, cu un sistem #reoi, birocratic, de plani$icare unic i de administrare aeconomiei, ceea ce a dus la rezultate catastro$ale %n ce pri+ete e$icien!a, mai ales %ncondi!iile unei dinamici $r precedent a pro#resului tenolo#ic care a dominat i a

    determinat dez+oltarea economic %n a doua umtate a secolului '

    .n aceste condi!ii, s-a do+edit c sistemele ri#ide, ierarice, piramidale, suntine$iciente, incapabile s se adapteze la scimbrile radicale, rapide, din mediuleconomic i social' 2semenea sisteme au $ost +iabile %n stadii incipiente ale ci+iliza!iei,cnd ritmul dez+oltrii i al scimbrii era lent' le sunt, de asemenea, +alabile pentruanumite subsisteme )spre e/emplu, %n 2rmat*' 3ar, %n condi!iile unei economiidinamice, speci$ic s$ritului de secol , aceste sisteme economice de tip mecanic s-

    13

    http://www.jurnalul.ro/cautare/autor/ion-iliescu-830.htmlhttp://www.jurnalul.ro/cautare/autor/ion-iliescu-830.html
  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    14/26

    au do+edit retro#rade, s-au auto-blocat' .n scimb, sistemul economiei de pia!constituie un sistem cibernetic, de rela!ii tip re!ea, cu o mai mare $le/ibilitate icapacitate de adaptare la scimbrile rapide, accelerate de dinamica dez+oltriitenolo#ice'

    4odul mecanic, ri#id i %ncis %n care era or#anizat sistemul economieiplani$icate constituie cauza de $ond a prbuirii de sistem din 199' .ncercrile luiorbacio+ - prin lansarea, %n 195, a pro#ramului su pri+ind 6perestroia i #lasnosti6- erau paliati+e, bazate pe iluzia posibilit!ii re$ormrii sistemului i adaptrii sale larealit!ile dinamice pe care le cunotea societatea' l nu concepea nici renun!area la$ormula de partid unic i nici dizol+area 8RSS'

    2.3up "0 de ani ne a$lm %n $a!a unui nou proces de mare amplitudine, #enerat decriza declanat anul trecut %n S82 i care a$ecteaz tot mai puternic %ntrea#a economiemondial' 2ceast criz e+iden!iaz eecul unei alte abordri e/treme& $etiul pie!ei

    )esen!a teoriilor neo-liberale promo+ate de coala de la ica#o a lui 4ilton Friedmani care au inspirat politicile economice promo+ate de Ronald Rea#an i 4ar#aret:atcer*'

    S-au $cut numeroase aprecieri pri+ind esen!a acestei crize i cauzele ei' (rimareac!ie, att %n S82, ct i %n statele europene, a $ost apelul la autorul statului )statulatt de mult ulit de e/ponen!ii neoliberalismului i ai dreptei politice*'(rimul care a apelat la aceast solu!ie, a inter+en!iei statului, a $ost ciar preedintele;us r', adept al liberalismului economic i al dere#lementrilor, care a propus un primautor masi+ din partea statului, msur consolidat de icolas Saroz? - om de dreapta - care a +orbitde $alimentul 6minii in+izibile6 a pie!ei i de ne+oia de inter+en!ie a statului'

    Recent, reuniunea de la @ondra a !rilor membre ale "0 au %ncercat punereade acord asupra unor msuri de inter+en!ie la scar #lobal, care s atenueze e$ectelecrizei i s asi#ure depirea ei %n +iitorul apropiat'

    3.2 puncta cte+a aprecieri i constatri din partea unor e/per!i recunoscu!i'

    A' Aosep Sti#litz )(remiul >obel pentru economie, $ost consilier economic alpreedintelui linton, apoi +icepreedinte al ;ncii 4ondiale, acum consilier alpreedintelui

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    15/26

    "007'

    b' (romo+area $ilozo$iei dere#lementrii )$etiul pie!eiC*, concretizatprin&- 2bro#area, %n 1999, a unei le#i promo+ate din 19DD )sub administra!ia preedintelui

    Roose+elt*, care separa competen!ele bncilor de in+esti!ii de ale celor comerciale'3rept urmare, s-a permis bncilor comerciale s $ac in+esti!ii cu #rad ridicat de risc,periclitnd stabilitatea lor i a depozitelor persoanelor $izice i uridice=- 2cordarea posibilit!ii contabilizrii acti+elor neper$ormante )to/ice* %n a$arabilan!urilor institu!iilor de credit i asi#urri, a+nd ca e$ect $inal decapitalizareaacestora=- Re$uzul autorit!ilor americane de a re#lementa produsele $inanciare deri+ate=- (romo+area autore#lementrii %n sistemul $inanciar, permi!nd bncilor de in+esti!iis-i calculeze sin#ure cerin!ele de capital' 2 $ost dat e/emplul bncii oldman Sacs)condus de Eenr? (aulson, +iitor secretar al :rezoreriei S82* care a trecut la datoriapublic circa 1000 de miliarde de dolari, costul acti+elor neper$ormante, ca i stabilirea

    unor ni+eluri sube+aluate ale capitalului propriu i contractarea unor %mprumuturi pestelimitele pruden!ei $inanciare' 8n raport recent sublinia c industria $inanciar din S82a promo+at consec+ent dere#lementarea i o slab supra+e#ere a institu!iilor$inanciare'

    c' 2dministra!ia ;us r' a e$ectuat celebra 6reducere a impozitelorpentru cei bo#a!i6 care, coroborat cu desciderea robinetului cu bani de ctre F3, aaccentuat tendin!a 6traiului pe credit6')3e aceea ;us r' era %ncntat de e/emplul coteiunice adoptate de Romnia - msur de dreapta care i-a $a+orizat pe cei cu +enituri marii a contribuit la adncirea polarizrii sociale din !ar*'

    d' (racticile incomplete ale a#en!iilor de ratin# i ale societ!ilor deaudit au permis ampli$icarea riscurilor %n sectorul $inanciar i ale companiilor,%n#reunnd 6nota de plat6 pentru contribuabili )un e/emplu& pierderi de circa "5 aleparticipan!ilor la sistemul pri+at de pensii*'

    (ractic, crearea arti$icial de bani %n circula!ie prin ampli$icarea necontrolat ainstrumentelor $inanciare deri+ate )men!ionate* a o$erit suportul pentru acordarea decredite ctre companii i popula!ie, supradimensionate $a! de $undamentele economiceCStimularea necontrolat a creditelor a condus la crearea bulei imobiliare= %n prezent se$ormeaz alt bul, %n domeniul cr!ilor de credit'.n concluzie& lcomia in+estitorilor, %n dorin!a ob!inerii de pro$ituri tot mai mari cucapitaluri constituite din bani proprii tot mai pu!ini a creat criza $inanciar i apoieconomic %n S82, care s-a e/tins, datorit #lobalizrii, %n %ntrea#a lume'

    B.3espre dimensiunea crizei $inanciare +orbete i AacGues 2ttali, careconsider c sistemul bancar mondial este $alit' l d cte+a ci$re semni$icati+e& - ansamblul acti+elor to/ice %n lume reprezint 1H000 miliarde de dolari, din careD00 $r +aloare )1" %n S82= J %n uropa*= - totalul creditelor bancare la ni+el mondial& 0000 miliarde de dolari )ceea ce araprea acoperitor*=

    1)

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    16/26

    - $ondurile proprii ale bncilor %nsumeaz doar "000 miliarde de dolariC 2ceast ampli$icare a circula!iei unor +alori +irtuale, $r acoperire %neconomia real i %n suportul $inanciar al bncilor )i altor sisteme de credite* seamncu mecanismul bine cunoscut al unor ocuri piramidale' 3e aceea, bncile au sistat creditele i caut s-i re$ac $ondurile proprii'

    Rezultatul a $ost declanarea unei spirale in$ernale&K lipsa creditelor bancare

    K stoparea in+esti!iilor

    K reducerea acti+it!ilor producti+e

    K creterea omaului

    K reducerea puterii de cumprare i a acti+it!ilor comerciale 2ceasta a $cut ca procesul declanat ca o criz %n sistemul $inanciar s se

    trans$orme %ntr-o depresiune mondial, comparabil cu aceea din 19"9-19DD' AacGues 2ttali subliniaz di$icultatea re#lrii acestei probleme, %n condi!iileactuale ale unei economii #lobalizate' l consider necesar, %n perspecti+,reecilibrarea, la ni+el mondial, a puterii pie!elor cu cea a democra!iei' >umai cputerea politic este $ra#mentat la ni+elul statelor, %n timp ce pie!ele, prin natura lor,sunt planetare'

    .n le#tur cu msurile luate pn acum de #u+erne, 2ttali consider c acesteaau urmrit doar sal+area bncilor, eludnd amploarea crizei i a consecin!elor ei'Inectarea de resurse $inanciare %n bnci nu a$ecteaz cu nimic puterea i libertatea lor'

    oncluzia saL 2cum este imposibil de a pune $inan!ele %n ser+iciul economiei reale, a

    industriei i a oamenilor' [email protected] noastr este lipsit de etic i toate planurile desal+are nu caut dect s sal+eze bncile +ino+ate, adu#nd la datoria pri+atum$larea datoriei publiceC6' 2ttali abordeaz i perspecti+a adoptrii unei monede unice mondiale, care,dac ar $i creat i adoptat, ar duce la slbirea in$luen!ei S82 %n $a+oarea marilor !riasiatice' >umai c el consider aceast ini!iati+ drept o utopie mondialist' 3e asemenea, constat c uropa su$er mai mult din cauza crizei dect S82,%ntruct 6construc!ia european a urmrit slbirea puterii statelor %n $a+oarea #estiuniiautore#late a pie!elor $inanciare6'

    C' Sociolo#ul american, Immanuel Mallerstein, este con+ins c actuala criz nueste una obinuit' (rin e$ectele ei, se poate a$irma c e ciar mai se+er dect cea dinanii 19"9-19DD )care a dus, %n ultim instan!, la al doilea rzboi mondial*' l considerc este criza de $inal a sistemului capitalist, care a dominat istoria ci+iliza!iei umane %nultimii 500 de ani i care +a descide o nou etap %n e+olu!ia societ!ii, numit #enericpost-capitalist )care se +a contura, probabil, %n urmtoarele H-5 decenii*'@umea post-capitalist nu +a cons$in!i %ns dispari!ia pie!ei' (ia!a a e/istat cu mult%nainte de apari!ia capitalismului i %i +a supra+ie!ui' 3e asemenea, nu poate $i +orba de

    1*

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    17/26

    substituirea ei de ctre stat )e/perimentul 6socialismului de stat6 s-a compromisde$initi+*'

    4odelul economic al +iitorului trebuie cutat unde+a la miloc, %ntre cele doue/treme& plani$icarea ipercentralizat i pia!a total dere#lementat'apt, de aceea, actualitate abordarea teoretic i practic a raportului& dintre pia! i

    stat= dintre sectorul public i cel pri+at= dintre e$icien!a economic i ecilibrul iecitatea social'

    D.2+ertismente %n le#tur cu e$ectele ac!iunii oarbe a pie!ei libere i cupericolul pri+ind perspecti+ele ci+iliza!iei au aprut continuuC 4 rezum doar la cte+a&@ester ;roNn, cercettor cunoscut %n abordarea problemelor #lobale i ale dez+oltrii#lobale, creatorul Institutelor 6Morld Matc6 i 6art (olic?6 din Masin#ton, aabordat asemenea probleme, %n lucrarea sa 6(lanul ;"O )"00P* - 6Sal+area unei planetesub presiune i a unei ci+iliza!ii %n impas6'Qorbind despre dez+oltarea spectaculoas ainei i a Indiei, aun#ea la urmtoarea concluzie&

    - 4odelul economic +estic nu +a $unc!iona pentru ina' >u +a $unc!iona nici

    pentru India, care, pn %n "0D1, se estimeaz c +a depi popula!ia inei, nici pentrucelelalte D miliarde de oameni din !rile %n curs de dez+oltare' i %ntr-o economiemondial din ce %n ce mai inte#rat, modelul e/istent nu +a $unc!iona nici pentru !rileindustriale'

    l propunea %n planul su i un bu#et anual, cu dou componente&- obiecti+e sociale de baz )#eneralizarea educa!iei primare= eradicareaanal$abetismului pentru adul!i= asi#urarea mesei de prnz pentru colari %n HH cele maisrace !ri, ca i asisten!a pentru copii precolari i mame %nsrcinate= sntateareproducerii i plani$icarea $amilial= #eneralizarea ser+iciilor medicale de baz -%nsumnd P de miliarde de dolari=

    - obiecti+e pentru re$acerea (mntului& re%mpduriri, protearea umusului= re$acereaterenurilor de punat= re#enerarea resurselor naturale de pete, proteareabiodi+ersit!ii= stabilizarea ni+elului pnzei $reatice, %nsumnd 9D miliarde de dolari'

    3eci, %mpreun, circa 1P0 miliarde de dolari, %n timp ce bu#etele de %narmare alestatelor %nsumau, %n "00P, 975 miliarde de dolari )din care S82 - 50*' 3eci, ar e/istai resursele necesare pentru un asemenea e$ort, %n +ederea stoprii de#radrii planetei ireducerii srciei %n lumeC

    E.Raportul anual al Morld Matc Institut pe "00 include, de asemenea, cte+aconcluzii interesante' [email protected] este di$erit, din punct de +edere $izic i $ilozo$ic, de ceacunoscut de 2dam Smit, 3a+id Ricardo i al!i economiti din trecut - ceea ce $ace caeconomia con+en!ional s de+in ne$unc!ional pentru secolul I' :oate dimensiunileacti+it!ii economice s-au scimbat att de mult, %n ultimii "0 de ani, %nct elesemnaleaz $inalul unei ere economice i ne+oia adaptrii la noile condi!ii istorice6 )sepoate constata similitudinea abordrii cu cea a lui Mallerstein*'

    1H

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    18/26

    2ceste circumstan!e impun reconsiderarea unor no!iuni economice $undamentale&1'

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    19/26

    2utorii prezint 7 mari idei pri+ind re$orma conceptual %n economie, pentru a o%ndrepta spre o direc!ie sustenabil&

    1' 2daptarea economiei la dimensiunile permise de ecosistem'

    "' :recerea de la cretere la dez+oltare' 3ez+oltarea %nseamn %mbunt!ireabunstrii oamenilor' 2ceasta poate presupune cretere, dar nu se rezum la aceasta'

    .mbunt!irea bunstrii %nseamn, %nainte de toate, %mbunt!irea +ie!ii celorsraci' ;unstarea %i +izeaz i pe cei bo#a!i, %n sensul c, de la un anumit punct,bo#!ia nu duce la creterea $ericirii' 6nd creterea economic nu mai $ace oamenii$erici!i, aceasta %nseamn c ea de+ine autodistructi+6' 2 promo+a bunstarea%nseamn, %nainte de toate, creterea ni+elului educa!ional, reducerea srciei,concomitent cu prezer+area mediului ambiant al !rii i tradi!iile culturale'

    D' (re!urile s re$lecte realitatea ecolo#ic'

    H' @uarea %n calcul a contribu!iei $actorilor naturali'

    5' Folosirea principiului precau!ional & 6mai bine s pre+ii, dect s pln#i6 )%n1991, :ratatul de la 4aastrict adoptat de 8 constituie un principiu orientati+ pentrupolitica %n domeniul mediului*'

    P' Re+italizarea mana#ementului comunitar' ontrapunerea propriet!ii pri+atecontrolului #u+ernamental este $r sens' (ri+atizarea nu este o #aran!ie %mpotri+amana#ementului prost sau a abuzului, lucru demonstrat cu prisosin! %n ultimul an demana#ementul la +r$ din sistemul $inanciar-bancar, care a #enerat pierderi de mii demiliarde de dolari' .n plus, e/ist resurse +itale, accesibile tuturor )atmos$er, cursuri deap i ac+i$ere, pescuit oceanic etc'*, ca i proprietatea intelectual care impun oabordare di$erit'

    7' 2precierea $emeilor' 8n raport 8 din 199H men!iona c 6oamenii cei maisraci sunt $emeile, iar cele mai multe $emei sunt srace6'

    F' .n "00H a $ost tradus %n limba romn cartea lui Aean-Francois Riscard,+icepreedinte al ;ncii 4ondiale pentru uropa, intitulat 62l doisprezecelea ceas' "0probleme #lobale i "0 de ani pentru a le rezol+a6'2utorul e+iden!iaz trei $actori care se intercondi!ioneaz i constituie sursa marilors$idri ale %nceputului de secol I )surse de tensiuni ca i de oportunit!i*'- (rimul $actor %l constituie e/plozia demo#ra$ic )men!inerea creterii demo#ra$ice, %nspecial %n lumea slab dez+oltat, care accentueaz penuria resurselor naturale ideteriorarea lor calitati+*'- 2l doilea $actor, noua economie mondial' a este determinat, ca structur i mod de

    19

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    20/26

    $unc!ionare, de re+olu!ia economic )%n condi!iile %n care %n ultimii "0 de ani, numrulcelor ce triesc %n economia de pia! a crescut de la 1,5 miliarde la P miliarde,problema care se pune acut este %mbinarea rolului pie!ei i di+ersele modalit!i dere#lementare i de protec!ie social* pe de o parte, i de re+olu!ia tenolo#ic, pe de altparte, care 6trans$orm timpul i distan!a, penetrnd %n pro$unzime !esutul social i

    plasnd cunotin!ele i creati+itatea %n $runtea $actorilor de produc!ie, cu mult %nainte caimportan! $a! de capital, munc i materii prime'- 2l treilea $actor - cel institu!ional, cel mai iner!ial' Institu!iile umane )cele statale, lani+el na!ional, ca i cele interna!ionale, bazate pe structuri ierarice, +erticale* sunt totmai pu!in adec+ate pentru #estionarea unor procese transna!ionale i cu orizonturitemporale de decenii= 6>u reuesc s se adapteze att de uor pe ct este necesar lanoile s$idri crora trebuie s le $ac $a!6'

    4..n uropa s-a nscut conceptul de 6economie social de pia!6 promo+at de socialitiisuedezi )+eni!i la putere %n anii BD0 ai secolului "0, ei au stat la #u+ernare H0 de ani*' i

    au structurat i au introdus modelul social suedez, care, %ntr-un $el sau altul, este$unc!ional i acum, propunndu-i s diminueze polarizarea social, discrepan!eleuriae dintre cei cu +enituri mari i cei mai sraci'i au apelat la dou pr#ii&- pr#ia $iscal )impozitarea pro#resi+*- pr#ia social - pro#rame sociale )inclusi+ introducerea modelului de coal cupro#ram prelun#it, pentru promo+area de anse e#ale pentru copii*' .n $ond, este +orbade rolul redistributi+ al statului, care s-a diminuat dramatic peste tot %n lume, sub asaltulteoriilor economice neo-conser+atoare ale 6colii de la ica#o6'

    Social-democra!ii suedezi nu au $cut na!ionalizri, nu au stin#erit $unc!ionarealiber a pie!ei, din contr' 4odelul suedez s-a e/tins %n %ntrea#a urop

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    21/26

    economico-sociale din lume' .n conte/tul actualei crize, #rupul de state "0 a apelat la F4I pentru diriareaunor $onduri %n +ederea readucerii e$ectelor crizei' !innd seama de $unc!iile statutare imisiunea ce-i re+ine, F4I nu poate %ndeplini sarcinile de care +orbeam %nainte'

    .n orice caz, %n anii urmtori, acestea +or de+eni probleme de tot mai mare

    acuitate' 3e+ine tot mai presant ne+oia introducerii unor instrumente de control icorectare a e$ectelor pie!ei la ni+el mondial, precum i cea de de$inire a cadruluiinstitu!ional& cine i cum s e/ercite asemenea $unc!ii, att pentru asi#urarea unui maimare ecilibru economic i social %n lume, ct i pentru reducerea e$ectelor ne#ati+e aleci+iliza!iei asupra mediului, prin epuizarea resurselor naturale sau deteriorareacalitati+ a $actorilor de mediu& ap, aer, sol i mai ales %nclzirea #lobal iscimbrile climatice'

    .ntr-o lume tot mai bo#at i %n condi!iile e/tinderii democra!iei de+ineinsuportabil prpastia uria, care, %n loc s se reduc, se adncete, %ntre bo#a!i israci' >oi, %n Romnia, trim o e/perien! similar perioadei acumulrii primiti+e decapital, prin polarizarea strident aprut %n aceti ani de tranzi!ie' 2ceeai prpastie se

    adncete i %ntre statele dez+oltate i cele slab dez+oltate )sau %n curs de dez+oltare*'(ia!a nu este capabil s rezol+e aceast problem= ea a #enerat-o i ae/acerbat-o' Se impun, deci, msuri de corectare a eecurilor pie!ei, mai ales a celorsociale, att la ni+el na!ional, ct i interna!ional'

    3e aceea, la ni+el mondial, s-a dez+oltat conceptul de dez+oltare durabil, de$initla Summitul 8 de la Aoannesbur#, din "00", +iznd D componente&- raportul societ!ii cu mediul )e/ploatarea ra!ional a resurselor naturale= eliminarearisipei, reciclarea, recircularea i eliminarea surselor de poluare a apei, aerului isolului' ea mai #ra+ problem actual - %nclzirea #lobal i scimbrileclimaterice*=- dez+oltarea economic ecilibrat= msuri %n spriinul !rilor slab dez+oltate=- dez+oltarea social ecilibrat= asi#urarea de anse e#ale pentru to!i i a conceptuluide ecitate social= 8>S< a adu#at a H-a component a conceptului& protearea di+ersit!iiculturale )inclusi+ a 6culturilor minore6 sau ale !rilor srace*, componente alepatrimoniului comun al umanit!ii'

    5.(entru noi, ca !ar, sunt esen!iale solu!iile att pentru problemele pe termen scurt,pri+ind ieirea din criz i relansarea economic, ct i cele pe termen mediu i lun#,pri+ind dez+oltarea durabil a !rii, $olosirea cadrului o$erit de inte#rarea european,asi#urarea compatibilizrii i competiti+it!ii economiei romneti, con+er#en!a cu 8,inclusi+ pre#tirea temeinic pentru adoptarea euro i reducerea decalaelor istorice$a! de !rile dez+oltate - obiecti+ strate#ic maor pentru cte+a #enera!ii'

    (entru aceasta sunt necesare att con+er#en!a e$orturilor $or!elor politice, ale$actorilor de decizie din stat, ale a#en!ilor economici, ale celor din cercetareaeconomic i nu numai, ct i dez+oltarea creati+it!ii i abordarea cali$icat,pro$esionist, a tuturor deciziilor i a ac!iunilor practice' ste ne+oia acut depromo+are a unor dialo#uri acti+e %ntre to!i $actorii interesa!i' ste pcat c dialo#ul a$ost tot mai pu!in $olosit %n ultimii ani' .n condi!ii mai di$icile, din anii B90, amrealizat un cadru mai acti+, att de dialo# al $or!elor politice, ct i de conlucrare a

    21

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    22/26

    $actorilor de decizie i a cercetrii academice i uni+ersitare, ca i a reprezentan!ilorsociet!ii ci+ile %n abordarea i elaborarea unor proiecte cu caracter strate#ic )strate#iatranzi!iei spre economia de pia!= strate#ia inte#rrii %n 8 - etapa Sna#o+= strate#iadez+oltrii durabile - Romnia "0"5*'

    2cum, cu att mai mult se impune realizarea unui asemenea cadru de abordareunitar a problemelor economice i sociale, care s uneasc oamenii cei mai cali$ica!ipentru a da rspunsurile necesare i adec+ate s$idrilor acestui %nceput de secol %nRomnia' 2+em ne+oie de un proiect de perspecti+, pe termen mediu i lun#, care sde+in cauza nu numai a #enera!iei actuale, ci i a celor care +in'

    22

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    23/26

    (. 6naliza com'arativa

    Por'ind despre purgatoriul prin care trece acum economia mondial0 tot mai

    muli analiSti invoc Marea epresiune din anii 3%. eSi specialiStii su'liniaz0 prudeni0c

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    24/26

    n anii 2%0 dezec=ili'rul crescTnd ntre productivitate Si veniturile ma/oritii a$ost compensat prin credite. entru prima dat n istorie0 populaia era ndemnat sconsume pe datorie rice putea $i ac=iziionat nrate o maSin0 o cas0 o $erm0 utila/e agricole. Vi c=iar aciuni la 'ursX

    !E":!I6 4PEC:)6;II)ORtrvit de produse toice0parazitat de inginerii so$isticate0 corupt de lcomia unor /uctori lipsii de scrupule. C=iarSi $anaticii

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    25/26

    precum 'ncile Si altele0 erau cele mai n msur s-Si prote/eze acionarii. Aceia dintrenoi care credeam c piaa se regleaz singur suntem n stare de Soc.:

    menirea o mai descoperise o dat0 n anii 3%.

    TSocietatea occidental a celtuit mult +reme mai mult dect %i putea permite' 2 $ost%ncuraat o spiral a consumului, $r s se !in seama c resursele nu o puteausus!ine' S-au creat decalae uriaeU$aime 7il 6lu8a3 Pre=edintele 6cademiei Re*ale de >tiin?e Economice =i Financiaredin "arcelona

    2)

  • 8/13/2019 Criza Economica Din 1929-1933 Si Actuala Criza Economica Mondiala

    26/26

    (. "iblio*rafie

    1. !oan +ul'orea D Macroeconomie vol !!0 ,ditura ro Universitaria0 partea a !! Da0+ucuresti0 2%%*

    2. NNN./urnalulnational.ro0 Articol

    3. =ttp??k=ris.ro?inde.p=p?%1?2%%9?marea-criza-economica-din-perioada-1929-1933?

    (. =ttp??criza$inanciara.com

    ). ,tt'@AA###.rubinian.comA0 ictionar online0ictionar /uridic Ru'inian

    http://www.jurnalulnational.ro/http://khris.ro/index.php/01/2009/marea-criza-economica-din-perioada-1929-%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%0D%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%201933/http://khris.ro/index.php/01/2009/marea-criza-economica-din-perioada-1929-%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%0D%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%201933/http://crizafinanciara.com/http://www.rubinian.com/http://www.jurnalulnational.ro/http://khris.ro/index.php/01/2009/marea-criza-economica-din-perioada-1929-%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%0D%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%201933/http://khris.ro/index.php/01/2009/marea-criza-economica-din-perioada-1929-%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%0D%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%20%201933/http://crizafinanciara.com/http://www.rubinian.com/