38
“Criza economică şi influenţa ei asupra turismului european”

Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

“Criza economică şi influenţa ei asupra turismului european”

Studenţi:

Cuprins

Page 2: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Introducere 1. Tendinţe în turismul mondial2. Turismul European în perioada 2000-2006 şi 20072.1. Factorii economici care au influenţat turismul în perioada 2000-2006

3. 2008 - Efectele crizei financiare încep să fie resimţite în turismul european

3.1. Scăderea a numărului de nopţi turistice petrecute în 20083.2.Transportul aerian de pasageri în UE3.3. Rezultate de ansamblu ale activităţii turistice în ţările UE, în anul 2008

4. Previziuni pentru 2009

4.1. Turismul mondial în 20094.2. Doi ani dificili în perspectivă4.3. Turismul European în 2009

Anexă. Concepte şi structură

Introducere

1

Page 3: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Anul 2008 va intra în istorie ca anul turbulenţelor şi contrastelor. Industria turismului este influenţată de criza economică globală. Creşterea preţului barilului de petrol a generat costuri crescute pentru companiile aeriene, feroviare, liniile de croazieră şi companiile de autocare. Această industrie nu a avut de ales şi creşterile de cost s-au regăsit în tarifele practicate, sub forma unor bilete de călătorie mai scumpe. Acest lucru a coincis cu momentul în care consumatorii au avut mai puţine resurse destinate călătoriilor. Deşi preţul barilului de petrol a scăzut accelerat, companiile aeriene previzionează pierderi de milioane de dolari în anul 2009, din cauza scăderii cu 3% a numărului de pasageri, anticipată pentru acest an.

Turismul este foarte vulnerabil la incertitudinile economice şi la volatilitatea pieţei dintr-un motiv simplu: majoritatea călătoriilor implică cheltuieli discreţionare. În timpul dificultăţilor economice, oamenii îşi păstrează banii pentru necesităţile vieţii: mâncare, adăpost, necesităţi familiale. Totuşi, asta nu înseamă că turismul încetează. Tendinţa care se observă din crizele anterioare, fie că ne referim la crizele economice globale sau la cele din turism, spre exemplu cea datorată evenimentelor de la 11 septembrie, este că oamenii continuă să călătorească, dar călătoresc diferit faţă de perioadele de abundenţă economică. Vor supravieţui numai acele afaceri de turism care vor ştii să se adapteze în lunile viitoare, căci din orice criză a economiei vor rezulta întotdeauna învinşi şi învingători.

Din cauza crizei bancare, transportatorii care trec prin dificultăţi financiare nu sunt capabili să contracteze un credit necesar supravieţuirii în faţa “furtunii economice”. În sectorul turistic din Marea Britanie primele efecte au început să fie simţite când operatorul Travelscope şi transportatorul aerian MAXjet Airways au falimentat, la sfârşitul anului 2007. Acest lucru dezvăluie o situaţie pe care călătorii o iau în considerare atunci când fac rezervări: oare compania va mai presta serviciul atunci când va veni timpul să zbor? Mulţi dintre cei ce călătoresc amână aranjamentele de călătorie până în ultimul moment, în speranţa că vor primi o reducere de ultim moment a tarifelor, precum şi siguranţa că transportatorii lor vor fi încă în afaceri.

Economiştii subliniază că vechea constrângere pentru plecarea în vacanţă “nu pot lipsi de la serviciu” s-a transformat într-una economică. Anterior acestei perioade, mulţi americani foloseau surplusul de bani pentru a pleca în vacanţe, printre multe alte lucruri. Acum, când creditele sunt mai dificil de contractat, oamenii vor pleca în mai puţine vacanţe, mai scurte şi mai aproape de casă. Este de aşteptat ca turiştii să cheltuiască mai puţini bani pe suveniruri şi cumpărături, mâncare şi distracţie, precum şi pe cazare.

Aceste tendinţe se traduc prin necesitatea ca destinaţiile turistice să fie promovate potenţialilor clienţi mult mai aproape de locaţia lor. Oamenii caută vacanţe care să includă activităţi ce pot fi întreprinse în apropiere. Modificările demografice prin care trec Statele Unite ale Americii vor influenţa deasemenea modificarea grupului-ţintă al activităţilor de turism, şi adaptarea serviciilor în consecinţă.

O altă situaţie specifică o constituie creşterea turismului în ţările în curs de dezvoltare. Deşi acest lucru nu este considerat a genera o creştere a turismului, va avea totuşi efecte pozitive.

Turismul internaţional se dezvoltă în aceeaşi direcţie cu indicatori economici precum PIB-ul. O zonă care a cunoscut o creştere explozivă în ultimii 15 ani a turismului internaţional este cea a Indiei, generată în mare parte de ridicările restricţiilor practicate asupra liniilor aeriene.

2

Page 4: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Se aşteaptă înregistrarea de pierderi pentru prima dată în domeniul turismului de lux, iar creşterea profitului şi în cele din urmă revenirea va fi un proces de lungă durată.

Nivelul dolarului pe pieţele de schimb are un impact asupra turismului. Se afirmă faptul că această problemă este cea care va determina viitorul industriei turismului. Pentru americani, creşterea dolarului la nivel internaţional le va permite să călătorească mai mult şi să cheltuiască mai mulţi bani în aceste călătorii. Pe de altă parte, scăderea dolarului american va duce la o creştere a fluxului de turişti străini în Statele Unite.

Ce măsuri poate lua industria turismului pentru a atenua impactul crizei mondiale? Noile planuri de marketing ar trebui gândite pentru a ajuta călătorii, fie ei persoane particulare sau firme, să facă economii. Staţiunile şi hotelurile pot oferi servicii de tip all-inclusive pentru a atrage întâlnirile de afaceri şi contractarea vacanţelor plătite de corporaţii. Altă opţiune ar fi punerea la dispoziţie a sălii de conferinţe fără taxă, odată cu închirierea camerelor de hotel pentru participantii la conferinţă.

În Argentina, Guvernul s-a implicat, în stimularea turismului din această ţără. Ei au anunţat un plan de a oferi credite fără dobândă pentru indivizi şi familii care au intenţia să călătorească în următoarele luni sau în următorul an. Planurile de rambursare a creditelor sunt făcute pe trei sau şase luni. Micile afaceri din industria turismului consideră că pot ele însele acorda credite fără dobândă pentru aceeaşi perioadă de rambursare.

Liniile de croazieră pot face reduceri masive, sau chiar acorda credite pentru a umple cabinele vaselor cu turişti. Datorită costurilor operaţionale fixe (combustibil, personal, taxe), ele pot oferi turiştilor servicii la preţuri ce pot fi considerate adevărate chilipiruri.

Criza economică globală va a avea un efect puternic asupra industriei turismului. Firmele de succes îşi vor adapta planurile de afaceri pentru a permite cea mai mare eficienţă posibilă, şi pentru a-i convinge pe consumatorii îngrijoraţi şi sceptici să călătorească.

1. Tendinţe în turismul mondial

3

Page 5: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Spre deosebire de crizele precedente ca aceea din 11 septembrie 2001 şi SARS (Sindromul Respirator Acut Sever), prezenta întorsătură economică nu afectează dorinţa de a călători. Problema majoră este dacă o persoană îşi mai permite să călătorească sau dacă vrea să cheltuiască banii pe călătorii sau să călătorească, dată fiind situţia economică nesigură.

Până acum, turismul internaţional a rezistat crizei mai bine decât alte sectoare ale economie precum: construcţiile, afacerile imobiliare şi industria constructoare de maşini. Astfel, la fel ca în situaţiile de criză trecute:

Călătoriile mai aproape de casă vor fi preferate în schimbul celor pe distanţe lungi; Scăderea numărului zilelor de şedere la fel ca şi cheltuielile vor fi mai pronunţate decât

scăderea sosirilor; Destinaţiile care oferă “value for money” şi rate de schimb favorabile au un avantaj din

moment ce preţul devine o problemă cheie; Companiile vor şi ar trebui să se concentreze pe stabilitatea preţurilor pentru a-şi păstra

latura competitivă. Este mai necesar ca niciodată să se lucreze împreună în lanţul turismului; de exemplu, sectorul public cu cel privat, şi destinaţiile cu industria transporturilor de călători.

Ultima ediţie a barometrului turismului publicat de Organizaţia Mondială a Turismului confirmă încetinirea rapidă a turismului internaţional de la mijlocul anului 2008.

Europa a crescut cu 2% în primele 8 luni ale lui 2008 (scădere foarte mare faţă de creşterea de 5% din ultimii doi ani); scăderea nu a cruţat niciuna dintre ţările europene.

În 2008 au fost numărate 23 de milioane de călătorii adiţionale (faţă de 2007) însumându-se un total de 642 de milioane de sosiri internaţionale. Dar o mare parte din creşterea din perioada ianuarie-august reflectă situaţia de dinaintea începerii trendului descendent – o creştere stabilită la nivel internaţional care a atins chiar şi 7% în mai. Creşterea numărului de turişti a scăzut la mai puţin de 2% în iunie, şi la doar 1% în lunile de vârf – iulie şi august, subliniind perioada în care preţurile la energie, inflaţia şi blocarea peiţei creditelor au început să aibă un efect serios asupra călătoriilor şi cererii din domeniul turismului.

Încetinirea economiei, combinată cu incertitudinile curente, volatilitatea mare a pieţelor şi un declin, atât al încrederii consumatorilor, cât şi al lumii afacerilor, se aşteaptă să continue să influnţeze cererea de turism, cel puţin pe termen scurt.

Multe afaceri se aşteptă să se restrângă şi orice astfel de restrângere va fi rapid resimţită pe pieţele de consum. Date fiind presiunile exercitate asupra bugetelor multor companii, călătoriile de afaceri se aşteaptă să fie afectate mai mult decât segmetul de petrecere a timpului liber.

4

Page 6: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

După patru ani de creştere puternică a numărului de turişti la nivel mondial (în perioada 2004-2007 numărul de turişti a crescut cu o rată de 7% pe an), pentru prima dată în 2008 s-a înregistrat o scădere accelerată, care va continua şi în anul 2009.

2. Turismul European în perioada 2000-2006 şi 2007

Europa este cea mai importantă regiune turistică, atât ca destinaţie cât şi ca sursă. În ciuda unei scăderi a cotei de piaţă în ultimii 10 ani, datorată creşterii dramatice a unor regiuni foarte dinamice cu ar fi Asia (în special Asia de Sud), numărul de turişti din Europa a crescut în perioada 1995-2000, iar după această perioadă s-a înregistrat tot o creştere, însă una mai fluctuantă. Europa continuă să joace un rol central pe piaţa turismului mondial.

Privind mediul european, vom descoperi tendinţe diferite în ţările din vest şi sud, nord şi est. Ţările din partea de vest şi sud sunt în continuare lideri pe piaţă dar, la nivel internaţional, cererea pentru aceste destinaţii a scăzut. Pe de altă parte, cel de-al doilea grup (ţările estice şi nordice) au înregistrat o creştere important, atât în ceea ce priveşte numărul de turişti care au venit, cât şi numărul de turişti care au plecat, mulţi dintre ei spre şi din restul Europei.

2.1. Sectorul turistic în Europa: caracteristici principale

În 2006, hotelurile şi locaţiile asemănătoare au găzduit 1.525 de milioane de nopţi, în cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, cu o rată medie de creştere de 1,1% între 2000 şi 2006.

În ceea ce priveşte distribuţia nopţilor turistice pe ţară, în 2006, cinci ţări: Spania, Italia, Germania, Franţa şi Marea Britanie, au însumat 72% din totalul de nopţi turistice petrecute în UE. Noile state membre au înregistrat împreună mai puţin de 10% din total, cu cele mai mari valori înregistrate de Polonia şi Republica Cehă (1,8%).

Deşi în termeni absoluţi, nopţile petrecute de turişti în Bulgaria şi ţările baltice au înregistrat cea mai mare creştere între 2000 şi 2006 (Bulgaria a avut o creştere medie de 12,5% pe an, Estonia de 17,7%, Letonia şi Lituania de 13,1%). Alte ţări Europene unde creşterea medie anuală a numărului de nopţi petrecute de turişti a fost mai mare decât media europeană au fost: Islanda (5,6%), Croaţia (3,2%), Suedia (3,1), Germania (2,7%), Slovenia (2,3%), Irlanda, Finlanda şi Norvegia (fiecare cu 2,1%), Spania (1,6), Irlanda, Danemarca, Italia şi Austria (1,3% fiecare). Pe de altă parte s-a înregistrat scăderea numărului de nopţi petrecute de turişti în Cipru (-3,1% pe an), Liechtenstein (-1,1%), Regatul Unit (-1%) şi Ungaria (-0.6%).

Ţările scandinave au avut rezultate bune între 2000-2006, la fel ca şi Slovenia, Irlanda, Peninsula Iberică, Italia şi Austria. În Suedia, Finlanda, Slovenia, Italia şi Austria – creşterea a fost determinată de turismul internaţional, iar în Norvegia, Irlanda, Spania şi Portugalia de turismul naţional.

Scăderea din Grecia, Cipru şi Ungaria a fost cauzată în principal de scăderea numărului de turişti străini.

5

Page 7: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

2.2. Factorii economici care au influenţat turismul în perioada 2000-2006

În perioada 2003-2006, evoluţia pieţelor economice a fost caracterizată de o “Europă cu două viteze”. În special în 2004 şi în 2005, situaţia economică dificilă din zona Euro, a avut un efect negativ asupra cheltuielilor turistice şi a schimbat tendinţele de consum ale vest-europenilor. Recesiunea din Germania şi stagnarea economiilor vecine (Italia şi Franţa) a continuat şi în 2005. În schimb din 2006 economiile acestor ţări au avut o tendinţă de creştere.

Pe de altă parte, tot în 2004 şi 2005, noile ţări membre ale Uniunii Europene s-au bucurat de cea mai puternică creştere de la începutul perioadei de tranziţie. Creşterea a fost condusă de Ţările Baltice (Estonia, Letonia şi Lituania) şi de Europa de Sud/Sud-Est (Bulgaria, Cipru, Malta şi România). În ceea ce priveşte statele baltice, chiar dacă PIB-ul lor este încă mic faţă de Europa de Vest, unii economişti suţin că aceste ţări ar putea depăşi majoritatea ţărilor Est – Europene şi să crească standardele de trai ale cetăţenilor lor în următorea decadă. Acest lucru ar determina şi creşterea numărului de turişti, care în prezent este determinat de vizitele la rude sau prieteni din anumite zone ale Europei.

Tabelul 1. Evoluţia cheltuielilor turistice, in total si pe zone 2000-2006

Cheltuiala miliarde EURO

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

UE 27 211.4 216.3 218 218.1 226 239.5 244.4UE 15 201.2 205.1 207.949 206.6 213.9 226 228.9Rata de schimb anuala (%)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

UE 27 1.9 1.1 1.2 2.4 1.7 3

UE 15 1.9 1 1 2.2 1.6 2.8

Cota de piata 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

UE 27 100 100 100 100 100 100 100

UE 15 95.2 94.8 94.7 94.8 94.6 94 93.6

Sursa: Eurostat, Panorama on Tourism 2007

Produsul Intern Brut a crescut în cele 27 de ţări membre ale UE din 2000 până în 2006 cu aproximativ 4% pe an. Datorită dezvoltării rapide a noilor state membre s-au înregistrat creşteri rapide ale PIB-ului în perioada 2004-2006.

Creşterea PIB-ului, împreună cu sporirea încrederii consumatorilor şi afacerilor în ţările industrializate, a avut efecte pozitive asupra pieţei muncii.

6

Page 8: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Ratele de schimb (dolar/euro, lira sterlină/euro şi yen/euro) au influenţat sectorul turismului european.

Zona Euro a pierdut turişti americani, în detrimentul altor desinaţii ale lumii, datorită aprecierii continue a monedei euro. De asemenea, întărirea euro faţă de yen, a făcut ca destinaţiile zonei euro să fi mai puţin atractive pentru turiştii japonezi.

2.3. Creşterea a continuat şi în 2007

În 2007 sosirile au crescut de la 800 de milioane la 900 în numai 2 ani, înregistrându-se o rată de creştere de 6% şi 52 de milione mai multe sosiri intenaţionale decât în 2006.

Anul 2007 a depăşit aşteptările pentru turismul global cu numărul de sosiri ajungând la noi recorduri. Rezultatele confirmă atât creşterea susţinută din ultimii ani, cât şi flexibilitatea sectorului cu privire la factorii externi.

Această dezvoltare a fost susţinută de o economie mondială puternică, care a trecut prin cea mai lungă perioadă de creştere de mai mult de două decade.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului, sosirile internaţionale au crescut cu 6% în 2007 la 898 milioane în comparaţie cu 2006.

“Creşterea economică şi a turismului sunt conduse de pieţele care se dezvoltă şi economiile emergente. În timp ce pieţele mature rămân destinaţiile de top din lume, rata de creştere din ce în ce mai rapidă a noilor pieţe confirmă potenţialul turismului pentru lumea în curs de dezvoltare.”

Din creşterea de 52 de milioane din toată lumea, Europa a primit aproximativ 19 milioane, iar Asia şi Pacificul 17 milioane. America a crescut cu 6 milioane, Africa cu 3 milioane, iar Orientul Mijlociu cu 5 milioane. Toate regiunile au înregistrat creşteri diferite, peste media prognozată pe termen lung.

Cea mai mare destinaţie a lumii cu o cotă de peste 50% din toate sosirile turistice ale lumii, Europa a înregistrat o creştere peste medie şi a adunat în total 480 de milioane de turişti în 2007. Destinaţii ca Turcia (18%), Grecia (12%) şi Portugalia (10%) sau Italia şi Elveţia (ambele cu 7%) sunt dovada imapactului pozitiv a creşterii economice a regiunii în 2007.

3. 2008 - Efectele crizei financiare încep să fie resimţite în turismul european

Cu excepţia declinului aşteptat în aprilie datorat Paştelui timpuriu din martie, creşterea în Europa a fost încă mare până în mai 2008. Dar în mai-iunie s-a observat încetinirea ratei de creştere. Această încetinire a fost confirmată accentuat.

7

Page 9: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Sosirile în primele 8 luni ale anului 2008 au crescut cu numai 2% (în comparaţie cu creşterile de 5% din 2007 şi 2008) şi o mare parte a creşterii a fost concentrată în primele cinci luni ale anului. Pentru destinaţiile individuale s-au înregistrat cifre negative în luna iunie, iulie şi august. Cererea scăzută se manifestă în majoritatea regiunilor sursă, inclusiv SUA, zona Euro, Marea Britanie şi Asia, deşi anumite destinaţii favorite încă au parte de creşteri, cum ar fi Federaţia Rusă, alte părţi ale Europei de Est, Centrală, Ţările Scandinave şi America de Sud. Deasemenea durata de şedere şi nivelul indicatorului cheltuială/vizitator scad.

Grafic 1: Sosirile internaţionale, evoluţia lunară (modificare procentuală)

Sursa: Organizaţia Modială a Turismului

3.1. Scăderea a numărului de nopţi turistice petrecute în 2008

În 2008, pentru prima dată din 2003, numărul de nopţi petrecute în hoteluri şi localuri asemănătoare din Uniunea Europeana a scăzut cu 0,5% faţă de anul precedent. Numărul de nopţi petrecute de rezidenţi a rămas relativ stabil, în timp ce numărul de nopţi petrecute de străini a scăzut cu 1%.

8

Page 10: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Diferenţe mari sunt observate în interiorul Uniunii Europene, de la o scădere de 4,3% în Cipru, la o creştere de 7.7 % în Slovacia.

Datele din timpul anului arată că efectele crizei financiare au început cam pe la mijlocul anului. În perioada ianuarie-aprilie 2008, numărul de nopţi petrecute a crescut cu 1,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007, în timp ce pentru perioada mai-august s-a înregistrat o scădere de 0,5%. În ultimele patru luni ale anului, numărul total de nopţi petrecute s-a diminuat cu 3,2%. Scăderea numărului de nopţi petrecute de către nerezidenţi a fost factorul principal.

Grafic 2: Evoluţia numărulul de nopţi petrecute de rezidenţi şi străini în perioada 2000-2008, în Uniunea Europeană

Sectorul hotelier pare să fie mai afectat decât restul sectoarelor turistice. În timp ce numărul de nopţi petrecute în hoteluri şi în pensiuni a scăzut, numărul călătoriilor de vacanţă făcute de locuitorii UE a crescut cu 7,1% în 2008. Însă creşterea a început să stagneze în a doua jumatate a anului, mai ales cu privire la călătoriile din străinătate. În final, călătoriile au fost în medie mai scurte în 2008, fată de anul precedent.

Un tipar similar este observat şi pentru sectorul serviciilor aeriene. În timp ce transportul aerian de pasageri a crescut în medie cu 1,6% pentru întregul an, s-a observat o scădere în ultimele patru luni ale lui 2008, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2007.

Scăderea numărului de nopţi petrecute în hoteluri de către turişti a urmat după o creştere de patru ani, cu rată medie anulă de 3,2% şi este prima sădere de când turismul european şi-a revenit după criza ce a urmat evenimentelor din septembrie 2001.

Tabel 2: Modificarea procentuală a numărului de nopţi petrecute în hoteluri în 2008 faţă de 2007

9

Page 11: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Sursa: Eurostat, Tourism Statistics

Figura arată un tipar eterogen pe tot cuprinsul Europei. Cea mai mare scădere s-a observat în Cipru (-4,8%). Grecia (-4,6%), Olanda (-4,1%), Danemarca (-3,0%) şi Italia (-2,8%). Luând in considerare greutatea lor în piaţa turistică europeană, Italia şi Spania au fost în termeni absoluţi cei mai mari contribuitori la descreşterea turistică la nivelul UE.

În 14 din cele 27 de state membere, numărul de nopţi petrecute au crescut în 2008. Cele mai mari creşteri s-au observat în Slovacia (7,7%), Polonia (4,7%) şi Letonia (4,6%). În termeni absoluţi, creşterea din Germania şi Austria a contribuit cel mai mult la nivelarea creşterii negative la nivelul Uniunii Europene.

Dacă luăm în considerare cele 10 ţări Central Europene care au intrat în UE în 2004 şi în 2007, datele arată că în toate ţările cu excepţia Ungariei (-0.3%) numărul de nopţi turistice au crescut în 2008, în comparaţie cu 2007. În 2008, aceste 10 state membre au avut o cotă de 8,2% din numărul total de nopţi petrecute în hoteluri şi pensiuni din UE. Mai mult de 70% din nopţi au fost petrecute în 5 din cele 27 de state membre (Spania, Italia, Germania, Franţa, Marea Britanie) (Tabelul 5).

10

Statul Membru Total Statul Membru Total

EU 27 -0.5% Lituania 2.8%Belgia 2.1% Luxemburg ---------

Bulgaria 1.7% Ungaria -0.3%

Republica Ceha 3.8% Malta -1.4%

Danemarca -3.0% Olanda -4.1%

Germania 1.9% Austria 4.7%

Estonia 1.1% Polonia 4.7%Irlanda -0.5% Portugalia -0.2%Grecia -4.6% Romania 1.0%Spania -1.1% Slovenia 1.9%Franta -0.2% Slovacia 7.7%

Italia -2.9% Finlanda 1.9%

Cipru -4.8% Suedia 2.0%

Letonia -2.2% Regatul Unit -1.6%

Page 12: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Tabel 3: Cota procentuală a fiecărui stat membru UE din totalul nopţilor turistice petrecute în UE în anul 2008

Sursa: Eurostat, Turism Statistics

Rezidenţii Uniunii Europene au făcut mai multe călătorii de vacanţă în 2008 faţă de 2007, dar creşterea a fost mai puţin pronunţată în a doua jumătate a anului.

Pe baza datelor din 21 de state membre numarul călătoriilor de vacanţă a crescut cu 7,1% în 2008. Totuşi, spre sfârşitul anului a început declinul. Creşterea a scăzut de la 8,6% pentru primele şase luni la 5.3% in a doua jumatate a anului.

Creşterea numărului excursiiilor în străinătate (6,7%) a fost ceva mai mică decât cea a excursiilor în ţară (7.2%). În a doua jumătate a anului 2008, numărul călătoriilor în srăinătate a fost afectat în mod deosebit de către criza economică, cu o creştere de 2,6% în comparaţie cu 6,2% pentru excursiile în ţară.

În ultimii 10 ani, segmentul de creştere cel mai rapid a fost cel al excursiilor scurte de la 1-3 nopţi. Acest fenomen a continuat în 2008, cu o creştere de 9,3%. Deşi rata de creştere pentru acest gen de excursii a scăzut uşor în a doua jumatate a anului (8,3%, comparat cu 9,8% în primul semestru), a depăşit cu mult rata de creştere pentru călătoriile lungi de cel puţin patru

11

Stat membru Procent din total Procent cumulatSpania 17,1% 17,1%Italia 15,6% 32,7%

Germania 13,9% 46,6%Franţa 21,9% 59,5%

Marea Britanie 10,9% 70,5%Asutria 5,2% 75,7%Grecia 3,9% 79,6%

Portugalia 2,5% 82,1%Olanda 2,15 84,2%Irlanda 1,85 85,9%Cehia 1,8% 87,7%Suedia 1,6% 89,4%Polonia 1,6% 91,0%

România 1,3% 92,2%Bulgaria 1,1% 93,3%

Be 1,0% 94,4%Ungaria 1,0% 95,4%Finlanda 1,0% 96,4%

Cipru 0,9% 97,3%Danemarca 0,7% 98,0%

Malta 0,5% 98,5%Slovacia 0,4$ 99,0%Slovenia 0,2% 99,3%Estonia 0,2% 99,6%Letonia 0,2% 99,7%Lituania 0,2% 99,9%

Luxemburg 0,1% 100%

Page 13: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

nopţi, care a încetinit până la 3,7%. Acest lucru indică sustituirea călătoriilor lungi cu vacanţele scurte.

În ciuda înlocuirii călătoriilor lungi cu excursile scurte, criza economică a afectat profund excursiile scurte cu destinaţi e înafara ţării turistului, care a scăzut cu 4.1% (efectul asupra creşterii numărului total de excursii scurte este totuşi limitat deoarece călătoriile scurte în străinătate reprezintă numai 10% din toate excursiile scurte).

3.2.Transportul aerian de pasageri în UE

Un indicator important al activităţii turistice este transportul aerian de pasageri. În 2008, numărul total de pasageri care au ales calea aeriană din sau în cadrul UE- 27 a crescut cu 1,6%. serviciile internaţionale aeriene au crescut cu 1,9%, în timp ce serviciile aeriene naţionale au scăzut cu 0,6%.

Analizând modelul de creştere pentru diferite perioade ale anului putem trage următoarele concluzii:

O creştere de 4,3% din primele patru luni s-a schimbat într-o scădere de 2,6% în ultimele patru luni ale anului 2008. Scăderea este totuşi mai puţin pronunţată decât petru sectorul hotelier.

Grafic 3: Modificarea procentuală a trasportului aerian de pasageri în 2008 faţă de 2007 în UE

3.3. Rezultate de ansamblu ale activităţii turistice în ţările UE, în anul 2008

Cifrele recente pentru Europa de Nord sunt foarte mici. Islanda este una dintre cele două ţări, împreună cu Marea Britanie, care a avut o cifră pozitivă pentru sosiri din luna mai. Ţările

12

Page 14: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Nordice sunt preocupate de deterioarea climatului economic mondial, Euro puternic, costul mai mare al combustibililor şi servicii aeriene nesigure plus vremea rea. Deşi câteva ţări (Finlanda şi Norvegia) continuă să înregistreze creşteri la sosirile din Rusia, Polonia şi alte câteva pieţe Est Europene, declinul din Europa de Vest şi de Sud a fost mai mare decât s-a prevăzut.

Marea Britanie a întregistrat scăderi în sosiri în toate lunile începând cu luna aprilie. Posibilele cauze includ nesiguranţa economică ridicată în pieţele cele mai importante, vremea neprielnică, eşecurile liniilor aeriene. În Marea Britanie, hotelurile din Londra au înregistrat cifre mari, care ar putea indica faptul că europenii au profitat de lira mai ieftină, pentru a vizita capitala. Irlanda (stagnare) înfruntă probleme similare , datorate monedei Euro mai puternice şi a întregistrat şi o slăbire specifică a călătoriilor din SUA (-4%).

Europa de Vest a arătat de asemenea o scădere din august sau septembrie, dar unele ţări au avut uşoare creşteri în iulie şi august, incluzând Austria, Germania, Liechtenstein şi Elveţia. Experţii sunt mai puţin optimişti decât erau în mai, pe baza creşterii impactului preţurilor mari ale benzinei (costuri de zbor mai mari, costuri mai mari pentru călătoriile cu maşina dar şi costuri mai mari ale energiei), criza imobiliară în SUA, criza financiară în SUA şi Europa. Campionatul European de Fotbal UEFA 2008 a oferit prilejul unei creşteri a numărului de turişti, în ţări precum Austria şi Elveţia, deşi alte segmente de călătorii pentru relaxare, în principal călătoriile culturale au suferit în acelaşi timp.

Sosirile din Scandinavia şi Europa de Est au crescut mai mult decât cele din pieţele mari tradiţionale ca Elveţia, Italia, Belgia şi Regatul Unit. Sosirile în hotelurile elveţiene au crescut cu 4% în primele 8 luni ale anului. Se spune că moneda Euro puternică (faţă de francul elveţian până în octombrie) a adus călătorii din Europa, în timp ce dolarul american slăbit a încurajat elveţienii să mergă în vacanţe la distanţe lungi faţă de casă.

Germania a avut creşteri modeste la sosiri (3%) în august, cu o accentuare pe pieţele din Europa de Est şi India. Alte destinaţii din Europa de Vest au avut sosiri mult mai mici. Belgia şi Olanda au înregistrat deja tendinţe negative din iunie - Olanda fiind mai jos decât Belgia.

Atât Valonia cât şi Flandra au avut un număr mare de vizitatori din pieţele BRIC (Brazilia, Rusia, India, China).

Sosirile în Franţa au scăzut desemenea. Sosirile din zona Euro s-au menţinut bine iar creşterile sosirilor din Rusia şi Orientul Mijlociu au balansat cel puţin parţial scăderile turiştilor din SUA, Regatul Unit, Japonia şi China.

În Paris călătorii din SUA au fost cu 20% mai puţini în prima jumătate a anului 2008. Numărul vizitatorilor chinezi se presupune că a fost afectat de reacţia adversă a Chinei la rapoartele Franţei despre revoltele din Tibet şi dorinţa Franţei de a-l primi pe Dalai-Lama. Se sugerează deasemenea că datorită preocupărilor economice şi financiare, turişti francezi au ales destinaţii mai apropiate de casă, în beneficiul turismul intern.

13

Page 15: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Sosirile în Europa Centrală şi cea de Est s-au menţinut destul de bine, cu o creştere estimată de 3% în ianuarie-august. Estonia, Letonia şi Lituania au avut rezultate bune în prima jumătate a anului. În Estonia (5%), linii noi de feribot pe ruta Tallinn-Helsinki, noi servicii aeriene spre Germania şi noi hoteluri în Tallin au încurajat eforturile promoţionale signifiante, aducând turişti din ţările vecine. Sosirile în Letonia şi Lituania au crescut cu 9% sau mai mult în primele şapte luni. Slovacia a înregistrat o creştere de 14% a sosirilor în prima jumătate a anului, în timp ce Republica Cehă (4%) şi Ungaria (3%) au înregistrat creşteri rezonabile. Polonia pe de altă parte a înregistrat o scădere de 9%. De când Polonia a intrat în spaţiul Schengen în ianuarie, călătorii din Rusia, Ucraina şi Belarus au avut nevoie de viză, lucru care a avut un impact negative pentru pieţe aşa de importante. Polonia a pierdut deasemenea câteva servicii aeriene, în timp ce Republica Cehă a câştigat unele. Bulgaria şi România, cele mai noi state memenbre UE au avut rezulate foarte diferite: sosirile din Bulgaria au crescut cu 17% în primele şase luni, în timp ce cele din România au scăzut cu 4% cu o scădere foarte mare în lunile iunie şi august. Ambele ţări fac eforturi pentru a îşi imbunătăţi calitatea servicilor pentru a putea concura cu destinaţiile mai populare din Europa de Sud.

Bulgaria de exemplu a îmbunătăţit infrastructura şi a făcut investiţii în staţiuni, sate de vacanţă şi noi produse în sectoarele de nişă de mare valoare (golf, spa, tururi culturale şi ale naturii).

În Europa de Sud şi cea Mediteraneană, recent punctul de focus a fost pus pe apariţia ţărilor balcanice ca destinaţii importante (în special ţările fostei Iugoslavii). Dintre acestea, Croaţia este de departe ce mai importantă şi a continuat să crească excepţional de rapid în primele cinci luni ale anului 2008, cu o creştere de 30% a sosirilor în locaţiile comerciale. Această creştere a ajuns la o stagnare în iunie şi iulie, dar în august a crescut iar cu 4%. La o scală mult mai mică, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei au înregistrat rate de creştere până în al doilea sfert al anului. Slovenia, o destinaţie mai matură a obţinut creşteri mai modeste cu semne de scădere în iunie-septembrie. Turcia continuă să îşi întărească poziţia: sosirile au crescut cu 13% în primele 9 luni ale anului. Succesul Turciei este atribuit ratei de schimb attractive (facând-o o zonă competitivă ca alternativă la zona euro) şi regimul relaxat în ceea ce priveşte vizele (facilitând călătoriile din Rusia şi alte ţări din Orientul Mijlociu).

În Grecia sosirile la locaţiile comerciale au scăzut cu 8% în primele şase luni ale anului. Destinaţia a suferit datorită unui curs de schimb ridicat pentru Euro şi prin corespondenţă nişte preţuri mai mari. Sosirile din pieţele importante tradiţionale au scăzut uşor inclusiv cele din SUA, Regatul Unit şi Germania.

Cipru nu avut nicio creştere din martie. Scăderea lirei sterline a cauzat o scădere a sosirilor din Regatul Unit. În compensaţie, sosirile din Rusia au crescut cu 23%. Moneda Euro puternică şi inflaţia locală (preţul combustibilului şi a alimentelor) continuă să erodeze

14

Page 16: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

competitivitatea Ciprului în ceea ce priveşte preţurile, iar taxele mari de aeroport au împovărat costul călătoriilor aeriene.

Sosirile în zona vest-mediteraneană au fost mult mai mici decât cele din Est: cele din Italia şi Spania au fost în cel mai bun caz 0%. Dimpotrivă, în Malta (10%) şi Portugalia (7%) creşterile au fost destul de bune. În Malta au avut loc creşteri ale preţurilor carburanţilor în iunie: numărul turiştilor a scăzut în iulie, septembrie şi august. Fată de alte destinaţii europene, Italia a început anul slab şi a avut o slabă îmbunătăţire în a doua parte a anului. Sosirile din Europa au fost stabile, cu o uşoară creştere din Germania, Franţa, Belgia, Norvegia şi Rusia, balansând scăderile din Regatul Unit şi Spania. Din pieţele de peste mări s-a înregistrat o scădere a vizitatorilor din SUA, dar creşteri din America Latină.

Spania (-1% în septembrie) a înregistrat scăderi în ultimele patru luni. Tendinţa în Portugalia pare să fie mai bună. Ambele ţări au beneficiat de turişti datorat serviciilor aeriene low-cost şi ambele ţări vor retrage aceste servicii.

În regiune experţii sunt îngrijoraţi de criza financiară, întorsătura economică globaă, blocarea creditelor şi scăderea puterii de cumpărare a cumpărătorului. Preţurile mari sunt deasemenea o îngrijorare. Mulţi experţi menţionează preţuri din ce în ce mai mari la combustibili. Preţurile internaţionale la benzină sunt déjà mai mici faţă de vârfurile din vară, dar dacă euro continuă să scădă în acelaşi timp (cum s-a întamplat în octombrie), zona Euro va aveam puţine beneficii.

În multe destinaţii preţurile de consum au crescut mai repede decât s-a asteptat. Totuşi, o creştere mai înceată şi în unele ţări o perioadă de recesiune, se estimează că va reduce inflaţia. Problema nu poate fi separată de volatilitatea ratelor de schimb valutar. Ţările care trec printr-o depreciere a monedei naţionale au parte şi de o accelerare a inflaţiei – care pentru vizitatorii internaţionali s-ar putea să nu conteze (moneda mai ieftină va compensa preţurile mai mari), dar care va fi importantă pentru călătorii interni. Alături de puterea de cumpărare, ratele de schimb fluctuante vor fi un factor care va influenţa turismul în sezoanele următoare.

De asemenea. călătoriile de afaceri, întâlnirile vor scădea alături de comerţul mondial şi reducerea cheltuielilor organizaţiilor. S-au înregistrat scăderi în Germania, Olanda şi Spania. Mai important este faptul că acesta este primul segment care are de suferit datorită crizei financiare.

Creşterea turismului European din ultimii ani a fost asociat cu creşterea serviciilor aeriene low-cost şi a pauzelor opţionale scurte.

4. Previziuni pentru 2009

4.1. Turismul mondial în 2009

În 2009, călătoriile şi turismul în lume se previzionează ca va avea o scădere serioasă a :

15

Page 17: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Industria călătoriilor şi a turismului este una dintre cele mai importante industrii care creează milioane de locuri de muncă şi care fost unul dintre sectoarele cele mai dinamice din ultimii 20 de ani. Mai mult decât atât în prima jumătate a anului 2008, turismul a fost rezistent în faţa deteriorării economice mondiale. Totuşi, lovit de efectele negative din 2008, care au avut ca rezultat o schimbare a încrederii consumatorilor şi a afacerilor, turismul a avut de suferit din a doua jumătate a anului, acum trecând prin recesiune.

Cererea internaţională de turism a scăzut la nivel mondial, ajungând la 1% din Julie până în decembrie 2008, în comparaţie cu aceeaşi perioadă în 2007. Deasemenea cheltuielile vizitatorilor sunt mult mai mici faţă de nivelul din 2007.

Ca rezultat, creşterea PIB-ului din economia turismului a încetinit până la 1% în 2008, după patru ani consecutivi de creştere, în medie 3,6%, care a creat 27 de milioane de locuri de muncă.

Creşterea de anul trecut a fost cea mai slabă din perioada 2001-2003 când industria turismului a fost afectată de atacurile teroriste de la 11 septembrie, epidemia de SARS. Cu toate acestea în 2008 au fost create 2 milioane de locuri de muncă, în condiţiile în care industria s-a confruntat cu un mediu extern din ce în ce mai dificil.

Sosirile vizitatorilor străini încă au crescut la nivel mondial pâna la 2,3% în 2008, America beneficind de fluctuaţiile monetare, iar oriental Mijlociu şi Africa continuând să îşi sporească atractivitatea ca destinaţii turistice.

Investiţiile în turism au scăzut la nivel modial pentru prima dată din 2002. Prin urmare contribuţiile economice ale sectorului turismului au scăzut fracţional, la 9,6% din PIB-ul Mondial.

4.2. Doi ani dificili în perspectivă

16

Produsului Intern Brut al Industriei

-3,5%

Rata de ocupare în industrie

-1.9%

Page 18: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Dată fiind imaginea sumbră a previziunilor pentru 2009, veniturile din turism se vor reduce cu 3,5% în 2009. De asemenea se aşteaptă ca veniturile să rămână mici în 2010, cu o creştere marginală previzionată de 0,24 %.

Recesiunea modială este atât de răspândită şi de profundă încât nu există absolute nicio speranţă ca industria turismului să nu fie afectată. Fiind o industrie relativ ciclică, contribuţia la PIB-ul mondial va scădea în următorii doi ani la 9%. De asemenea se vor pierde numeroase locuri de muncă, aproximativ 10 mililioane. Astfel unul dintre sectoarele care contribuiau cel mai mult la crearea locurilor de muncă devine contrariul.

Investiţiile în turism şi călătoriile de afaceri se aşteaptă să fie cel mai grav lovite, îngheţarea creditelor determinând firmele să scutească toate costurile care pot fi amânate. Investiţiile se aşteapta să scadă cu 5.5% în 2009 şi în continuare cu 1.25% în 2010. Se aşteaptă săderi şi mai mari ale călătoriilor de afaceri în urmatorii doi ani de 7.25% respectiv 4.25%. Călătoriile turiştilor din ţară s-ar putea să fie mai puţin afectate, dar tot se preconizează o scădere de 3% pentru 2009, în ciuda înlocuirii călătoriilor în străinătate cu cele din ţară.

Fluctuaţiile monetare ar putea ajuta câteva destinaţii, dar impactul recesiunii asupra bugetelor familial şi ale corporaţiilor vor domina pe termen scurt.

Grafic 4: Ponderea economiei turismului şi călătoriilor în PIB-ul mondial (creştere reală procentuală)

Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii

4.3. Turismul European în 2009

17

Page 19: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Impactul economic

În 2009 industria turismului în Uniunea Europeană se aşteaptă că va genera 1.668 miliarde din activitatea economică. Impactul direct al industriei include:

În 2009, Turismul şi Călătoriile se presupune că vor scădea în termeni reali cu :

18

PIB-ul din Industria TurismuluiMiliarde $

581( echivalent cu 3.4% din Pib-ul total)

Forţa de muncă din industria directă

8,496,000(locurile de muncă reprezentând

3.9% din locuirle totale de muncă)

Exporturi, servicii şi marfăMiliarde $

811(echivalent cu 11.6% din exporturile

totale)

Cheltuielile guvernamentale(Miliarde $)

119(echivalent cu 3.3% din totalul cheltuielilor guvernamentale)

Investiţii de Capital(Miliarde $)

303(9,0% din totalul investiţiilor)

Page 20: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Industria Turismului din UE se aşteaptă să contribuie direct cu 3,4% din PIB.

În Europa – Industria Turismului şi Călătoriilor se aşteaptă că va contribui la PIB cu 3.3% în 2009, contribuţia Economiie Turismului şi Călătoriilor va fi de 9.9%.

În toată lumea – în 2009, industria Turismului şi călătoriilor va contribui cu 3.2% la PIB. Economia mai largă a Turismului şi Călătoriei va contribui cu 9.4% la PIB-ul mondial.

Exportul de vizitatori

În UE, exporturile sunt o parte important din contrbuţia Turismului şi Călătorilor la PIB. Din exporturile totale, Călătoriile şi Turismul se aşteaptă că va genera 11.6% în 2009.

Investiţiile de capital

În Uniunea Europeană în 2009, investiţiile din domeniul turismului se estimează că vor fi în procent de 9% ( 302.9 $US) din totalul investiţiilor din 2009. Până în 2019 ele vor reprezenta 9.2% din totalul investiţiilor.

Cheltuielile guvernamentale

Uniunea Europeană – cheltuielile guvernamentale din 2009 pentru Turism şi Călătorii vor reprezenta 3.3 % din cheltuielile totale guvernamentale.În Europa, cheltuielile guvernamentale se estimează la 3.3% din total.

Estimări şi previziuni

19

Forţa de muncă din industria directă

-3,8%

PIB-ul din Industria Turismului

-4,0%

Page 21: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Tabel 4: Contul de satelit pentru turism (Uniunea Europeană)

Uniunea Europeană2009

Miliarde $ % din total CreştereCălătorii personale şi turism 966,7 1,00 -3,3

Călătorii de afaceri 231,6 1,4 -9,0Cheltuieli guvernamentale 118,8 3,3 3,4

Investiţii de capital 3029 9,0 -8,0Exportul de vizitatori 423,6 6,1 -4,7

Alte exporturi 387,3 5,5 -1,2Cererea de călătorii şi turism 2,4308 10,3 -4,1PIB din industria turismului 580,6 3,4 -4,0PIB din economia turismului 1,6675 9,9 -3,5Costuri cu forţa de muncă din

industria directă8,4955 3,9 -3,9

Costuri cu forţă de muncă din economia turismului şi

călătoriilor23,0020 10,4 -3,0

Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii

Tabel 5: Contul de satelit pentru turism (Europa)

Europa 2009Miliarde $ % din total Creştere

Călătorii personale şi turism

1,1247 9,6 -2,9

Călătorii de afaceri 265,3 1,3 -8,5Cheltuieli guvernamentale 137,7 3,3 3,4

Investiţii de capital 385,6 9,3 -7,7Exportul de vizitatori 503,4 6,1 -4,8

Alte exporturi 429,0 5,2 -2,0Cererea de călătorii şi

turism2,8457 10,0 -4,0

PIB din industria turismului

668,0 3,3 -3,8

PIB din economia turismului

1,9600 9,6 -3,6

Costuri cu forţa de muncă din industria directă

10,5990 2,9 -3,5

Costuri cu forţă de muncă din economia turismului şi

călătoriilor

32,0784 8,7 -4,0

Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii

Produsul Intern Brut

20

Page 22: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Industria Turismului din Uniunea Europenă va contribui cu 3.4% la PIB în 2009 (580,6 miliarde $).

Grafic 5: Evoluţia ponderii în PIB a Economiei Turismului în UE

Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii

Gradul de ocupareÎn Uniunea Europeană, cele 8.496.000 de locuri de muncă din Industria Turismului reprezintă 3.9% din totalul locuirlor de muncă în 2009.

Grafic 6 : Dinamica forţei de muncă angajată în Economia Tursimului între 1990-2015

Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii

Tabel 6: Estimarea forţei de muncă angajată în Economia Turismului pe regiuni

21

Page 23: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Forţa de muncă angajată în Economia Turismului

2009% din total

0 Nivel Mondial 7,43 Africa de Nord 11,24 Uniunea Europeana 10,45 America de Nord 10,46 Orientul Mijlociu 9,07 Asia de Sud- Est 8,59 Asia de Nord- Est 8,010 America Latina 6,412 Asia de Sud 5,813 Sahel 4,6Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii

Cererea totală

Cererea totală de turism din Uniunea Europeană se aşteaptă că va scădea în 2009 cu 4.1% şi cu câte 3.2% pe an între 2010 şi 2019. Cererea totală reprezintă 27.79% din cota de piaţă mondială.

Figura 1: Cererea totală (%) din UE 2009

Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii

Figura 2: Cererea de turism la nivel mondial pentru anul 2009

22

Page 24: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii

Anexă. Concepte şi structură

23

Page 25: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Pentru a se putea cuantifica impactul economic al Turismului şi Călătoriilor, se foloseşte un aşa numit Cont Satelit pentru Turism. Acest cont este bazat pe o “parte de cerere” a activităţii economice, întrucât industria nu produce şi nici nu furnizează produse omogene ca industriile cele tradiţionale (agricultură, electronică, oţel etc).

Călătorii şi turism personal

Cunoscută şi ca Consumul personal de turism şi călătorii, această categorie include toate cheltuilile făcute de rezidenţii unei economii pe servicii de turism : cazare, transport, divertisment, mâncare, servicii financiare)

Călătorii de afaceri

Această categorie este cunoscută formal ca Consum intermediar de Turism şi Călătorii, include cheltuielile făcute de guvern şi de industrie pentru bunuri şi servicii ( transport, cazare etc) pentru angajaţii care călătoresc în scop de afaceri.

Cheltuielile guvernametale

Această categorie include cheltuielile (transferurile sau subvenţiile) făcute de agenţiile guvernamentale pentru a oferi servicii de turism şi legate direct de vizitatorii induviduali ca de exemplu pentru cei care practică turismul cultural (muzee de artă), recreaţional (parcurile naţionale).

Exporturile de vizitatori

Se referă la acele cheltuileli făcute de vizitatorii internaţionali pentru bunuri şi servicii în ţara de destinaţie.

Chelutuielile guvernamentale colective

Această categorie include cheltuielile făcute de agenţiile guvernamentale pentru servicii associate turismului, dar care nu sunt legate în mod direct de un vizitator anume, sunt făcute pentru comunitate în ansamblu. De exemplu cheltuieli pentru promovare, aviaţie, administraţie, servicii de securitate, servicii pentru igienizarea staţiunilor.

Investiţiile de capital

Această categorie include cheltuielile directe făcute atât de agenţii privaţi care oferă servicii de turism cât şi de agenţiile guvernamentale pentru a oferi echipamente, infrastructură, facilităţi vizitatorilor.

Turismul şi Călătoriile sunt activităţi industriale definite de diversele produse (durabile şi non-durabile) şi de servicii (transporturi, cazare, mâncare şi băutură, divertisment, servicii guverrnamentale etc. ) care sunt livrate vizitatorilor. Există două aggregate ale cererii: Consumul de Turism şi Călătorii şi Cererea Totală şi prin calcularea input-urilor şi outpu-urilor separate, contul de satelit poate produce două agregate diferite şi complementare ale turismului : Industria

24

Page 26: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

turismului şi economia turismului. Prima se referă la partea de producţie definite explicit, contribuţia “industrială” – numai impactul direct, pentru comparaţie cu alte industrii, în timp ce a doua cuprinde impact economic mai larg, direct şi indirect al turismului.

25

Page 27: Criza Economica Si Influenta Asupra Turismului

Bibliografie:

Panorama on tourism, Eurostat Statistic Books, 2008 editionWorld Tourism Barometer, Vol. 7, no.1, January 2009UNWTO News, Issue 3, 2008UNWTO News, Issue 1, 2009World Travel and Tourism Council, European Union, The 2008 Travel & Tourism Economic ReaserchWorld Travel and Tourism Council, Progress and Priorities 2008/2009

26