52
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor Studenti : 1

Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

  • Upload
    ale

  • View
    64

  • Download
    4

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Criza financiara

Citation preview

Page 1: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Studenti :

1

Page 2: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

CUPRINS

Introducere

capitolul 1 .Efectele crizei actuale..............................................................................3

1.1 Efectul de contagiune..........................................................3

1.2 Efecte asupra pieţei bancare...............................................5

1.3 Efecte asupra pieţei bursiere...............................................7

1.4 Alte efecte............................................................................8

1.5 Efectele crizei financiare in Romania...................................11

1.5.1 Efectele crizei finaciare in Romania pe domenii............12

1.5.1.1 Industria Auto.................................................12

1.5.1.2 Bursa si Asigurările.........................................14

1.5.1.3 Industria textilă..............................................15

1.5.1.4 Piaţa imobiliară..............................................16

1.5.1.5 Piaţa de constructii........................................18

1.5.1.6 Industria siderurgică......................................18

1.5.1.7 Transporturile................................................18

1.5.1.8 Agricultura.....................................................19

1.5.1.9 Turismul.........................................................19

1.5.1.10 Piaţa forţei de muncă si Salariile.................20

1.5.1.11 Domeniul bancar.........................................20

1.5.2 Situaţia insolvenţelor din Romania in anul 2010........21

Capitolul 2.Soluţii pentru contracararea efectelor crizei economico-financiare.....23

2.1 Masuri de contracarare a efectelor crizei..............................23

2.2 Soluţii fiscale...........................................................................31

Concluzii..................................................................................................................33

Bibliografie .............................................................................................................34

2

Page 3: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Introducere

Criza financiară actuală este poate cea mai gravă criză ce a afectat pieţele mature şi

din păcate ea nu se termină aici. În perioada premergătoare crizei, ratele de dobândă

scăzute, lichiditatea ridicată, volatilitatea scăzută a pieţelor financiare şi un sentiment

general de satisfacţie, de mulţumire generală, au încurajat mai multe categorii de investitori

să îşi asume riscuri mult mai ridicate. Se aştepta ca perioada lungă de condiţii blânde ale

pieţelor financiare să continue, creşterea economică globală era puternică, iar episoadele

anterioare de genul crizei dot-com păreau să fi fost uitate. Astfel că investiţiile efectuate în

active riscante şi strategiile riscante urmate au devenit un nou tipar, fără să se înţeleagă pe

deplin magnitudinea riscurilor potenţiale şi existenţa unui capital limitat pentru a le susţine.

Lucrarea „Criza financiara actuala :efecte solutii” este structurată pe 2 capitole ,

intitulate :Efectele criziei actuale si Soluţii pentru contracararea efectelor crizei economico-

financiare

Capitolu 1. Efectele crizei actuale

Efectele crizei financiare internaţionale sunt multiple şi afectează în măsuri diferite

una sau alta din ţările implicate. În acest sens, o enumerare fie chiar şi succintă a efectelor

din punctele de vedere economico-financiar oferă o bază pentru aprofundarea cercetării în

acest domeniu ca şi pentru clarificarea şi colaborarea acestora după mai multe criterii şi

metode de analiză. Intreaga economie globala a fost afectata de pierderea încrederii în

sistemul financiar, cu repercursiuni majore asupra pierderii severe de lichiditate, creşterii

ratelor dobanzilor şi implicit, creşterii costurilor de finanţare internă si externă. Băncile

centrale au fost nevoite să pompeze masiv bani pe majoritatea pieţelor dezvoltate ale lumii.

Contracţia cererii, a producţiei şi pieţei bursiere, subcapitalizarea băncilor, reducerea

ocupării şi exportului, creşterea costului creditului, inflaţie şi curs valutar defavorabil,

creşterea vulnerabilităţii nivelului de trai pentru şomeri şi persoane cu venituri mici sunt

numai o parte din efectele produse de această criză.

3

Page 4: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

1.1. EFECTUL DE CONTAGIUNE

Efectul de contagiune se defineşte ca acel comportament care nu este fundamentat

de un model al raţionalităţii economice, ci reprezintă o imitare, simulată sau întarziată a

comportamentelor unor entităţi economice similare sau cu rol similar în sistemul economic

general. Din acest motiv, efectul de contagiune poate avea o dinamică de tip catastrofic

dificil de prognozat şi mai dificil de gestionat, reprezentând un canal de trasmitere de tip

psihologic. Efectul de contagiune este extrem de puternic în cadrul sistemelor de tip solidar,

cum este sistemul bancar (una din primele încercări de atac speculativ asupra monedei

naţionale s-a bazat tocmai pe efectul de contagiune la nivelul sistemului bancar, în ceea ce

priveşte rata dobânzii la creditul interbancar, însa banca centrală a stopat la timp această

încercare).

Crizele financiare au avut întotdeauna o dimensiune internaţională, şocurile

propagându-se rapid prin intermediul pieţelor de capital, prin activităţile bancare

internaţionale şi prin pieţele monetare. Crahurile burselor de valori şi panicile bancare s-au

propagat în general rapid şi în alte ţări, la câteva luni dupa şocul initial. Criza actuala s-a

propagat iniţial doar în ţarile dezvoltate, mai ales prin achizitionarea de către băncile

europene de produse derivative garantate cu credite ipotecare subprime şi prin creşterea

dimensiunii pieţei titlurilor garantate cu active. Astfel, criza financiară izbucnită în SUA a

prezentat efecte de contagiune, propagându-se asupra altor ţări după cum urmează:

Epicentrul crizei: reprezentat de SUA, însă starea de criză nu s-a oprit la

economia americană, ea trecând oceanul şi în Europa, prima ţară afectată de evenimentele

din SUA fiiind Marea Britanie, criza acesteia începând cu problemele Northern Rock, care au

determinat o panică bancară în rândul deponenţilor,apoi in Islanda ,Irlanda precum si in

Spania.

Tările din vecinătatea epicentrului: Canada, Mexic şi Portugalia

Tările industrializate ce sunt atinse sunt: Franţa, Germania, Belgia, Italia şi

Japonia ,Australia

Tările emergente(sau tarile sarace): Pâna la un moment ţările emergente au

fost evitate de criză, însa în momentul în care criza incepe să afecteze sectorul real este

4

Page 5: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

probabil ca şi acestea să fie afectate prin prisma legăturilor comerciale cu economiile

dezvoltate. De asemenea prin prisma prezenţei instituţiilor financiare internaţionale pe

teritoriul acestor ţări, problemele suferite de către acestea în ţăra mamă se poate repercuta

şi asupra activitaţii din ţările emergente. La fel se întampla şi în cazul în care sunt afectate

companiile multinaţionale nonfinanciare. Aceste tari sunt:Tarile baltice ,Ucraina, Slovenia,

Roamnia, Ungaria, Croatia, Pakistan, Emiratele Arabe Unite, Taiwan, Hong Kong, Vietnam,

Singapore, Ecuador, Chile

ţările BRICS (Brazilia, Rusia, India si China)

1.2. EFECTE ASUPRA PIEŢEI BANCARE

Instituţiile financiare au suferit pierderi imense în urma nerambursării creditelor de

către debitori şi în urma căderii preţurilor titlurilor garantate cu astfel de credite.

Nerambursarea creditelor a afectat nu doar instituţiile de credit ci şi o serie de societăţi de

investiţii imobiliare şi fonduri speculative. Efectele nu s-au limitat doar la instituţiile

financiare, ele răsfrângându-se într-un final şi asupra companiilor de asigurări, AIG fiind

prima mare astfel de companie in prag de faliment şi, asupra pieţelor de capital, prin prisma

deteriorării valorii acţiunilor instituţiilor financiare.

Cel mai important efect, până în prezent, reprezintă falimentul unor instituţii

bancare şi de credit din SUA şi din ţările membre ale UE ca urmare a intrării în incapacitate

de plată şi a imposibilităţii de recuperare a creanţelor mai ales în domeniul imobiliar.

Numărul băncilor americane închise de guvernul american a ajuns în 2009, la 123, după

falimentarea ultimelor trei bănci (Orion Bank şi Century Bank din statul Florida şi Pacific

Coast National Bank din California). Alte mari bănci au fost afectate in 2008 de criza

mondială:

martie/aprilie: Bear Stearns, a treia mare bancă de investitii din lume, este

preluata de JP Morgan printr-o tranzactie in valoare de 236 de milioane de dolari. Totodata,

Bear Stearns primeste o linie de credit de 30 de miliarde de dolari din partea FED (sistemul

bancilor centrale din SUA), pentru a rezolva problemele de lichiditate.

8 septembrie: Guvernul Statelor Unite preia controlul asupra companiilor de

credite ipotecare Fannie Mae şi Freddie Mac. Secretarul general al Trezoreriei Statelor

5

Page 6: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Unite, Henry Paulson, a declarat ca Fannie Mae si Freddie Mac "sunt atat de mari incat

prabusirea oricareia dintre ele ar fi cauzat mari probleme în pieţele financiare din întreaga

lume". Ele deţin aproape jumatate din creditele ipotecare acordate consumatorilor ame-

ricani, aproximativ 5.000 de miliarde de dolari.

15 septembrie: Banca americana Lehman Brothers cere începerea

procedurilor de declarare a falimentului "pentru a-si proteja activele". Miscarea vine pe fon-

dul pierderilor de peste 60 de miliarde de dolari si dupa ce acţionarii bancii au eşuat în

tentativa de a găsi un salvator.

Bank of America ajunge la un acord pentru cumpărarea băncii de investiţii

americane Merrill Lynch pentru 50 de miliarde de dolari.

Băncile centrale mondiale încheie un acord ce prevede acţiuni concertate ale

băncilor din Japonia, Canada, Anglia, Elveţia, Statele Unite şi Uniunea Europeana. Acordul

permite băncilor centrale să se împrumute reciproc cu lichidităţi pe termen scurt, necesare

pentru stabilizarea sistemului financiar intern. Acţiunea concertată a băncilor centrale are ca

scop stoparea panicii care a cuprins pieţele financiare internationale.

22 septembrie: Morgan Stanley şi Goldman Sachs, grupuri financiare

americane, anunţă că se vor transforma din bănci de investiţii în holdinguri bancare, acţiune

care le va permite accesul la împrumuturi cu dobânzi mici şi garantarea depozitelor de către

FED. Măsura anunţată de cele doua bănci va permite FED reglementarea activităţii acestora.

23 septembrie: Presedintele Rezervei Federale, Ben Bernanke, si secretarul

Trezoreriei, Henry Paulson, propun Congresului SUA un plan de salvare (planul Paulson) a

pieţelor financiare americane în valoare de 700 de miliarde de dolari, care va permite

statului răscumpararea activelor negative deţinute de băncile şi de instituţiile financiare

aflate în pericol. Presedintele FED precizeaza ca "scoaterea acestor active din bilanturile

instituţiilor financiare va contribui la reinstaurarea încrederii în piaţa financiară şi va permite

băncilor şi altor instituţii să acumuleze capital şi să acorde creditele necesare pentru susţine-

rea creşterii economice.

24 septembrie: American Internaţional Group (AIG) semnează un acord cu

Rezerva Federala, prin care banca centrală va oferi asigurătorului un credit de pană la 85 de

6

Page 7: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

miliarde de dolari, în schimbul preluării unei participaţii de 79,9%. Acordul prevede ca AIG

trebuie sa ramburseze creditul inclusiv prin intermediul vanzării de active sau emiterii de noi

acţiuni sau titluri. AIG a înregistrat pierderi de 18 miliarde de dolari in ultimele trei tri-

mestre.

29 septembrie: Belgia, Olanda si Luxemburg anunta naţionalizarea parţiala a

uneia dintre cele mai mari bănci europene, Fortis. In schimbul sumei de 11,2 miliarde de

euro, ele vor prelua o parte din activele filialelor naţionale ale băncii. Guvernul belgian va

garanta în proporţie de 100% economiile clienţilor băncii.

1.3. EFECTE ASUPRA PIEŢEI BURSIERE

Falimentul bancar şi retragerile de bani din bănci, neîncrederea în solvabilitatea

acestora a antrenat o bulversare gravă pe piaţa bursieră astfel că valoarea acţiunilor la

diferitele burse din lume pentru societăţi importante tranzacţionate, a scăzut în unele cazuri

într-atât încât s-a recurs la măsura extremă de suspendarea tranzacţiilor la bursă pe

anumite perioade de timp.

Aceasta a generat o scădere bruscă şi uneori dramatică a capitalizării bursiere, a

banilor virtuali, prin reducerea fără precedent a preţului acţiunilor, ceea ce a făcut ca o bună

parte a societăţilor tranzacţionate la bursă să-şi reevalueze capitalul şi să-şi calculeze

pierderile ca urmare a crahului financiar prin care au trecut.

Criza financiară a provocat o scădere în primul rând semnificativă a cotaţiilor

bursiere reflectată în evoluţia principalilor indici bursieri. Un exemplu elocvent este

momentul falimentului Lehman Brothers (septembrie 2008), unul dintre giganţii pieţelor

financiare globale care a transmis o undă de şoc pe bursele asiatice şi europene. La acel

moment evoluţia principalilor indici bursieri europeni era:

Frankfurt: indicele DAX pierde 4,56%

Londra: Footsie-100 cade cu 5,30%

Paris: CAC-40 scade cu 5,30%

Zurich: SMI scade cu 4,59%

Milan: MIB 30 pierde 3,94%.

7

Page 8: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Nici bursele asiatice nu au scăpat de soc:

Taiwan: bursa inregistrează o scădere puternica de 4,09%

Singapore: bursa scade cu 2,26% la primele tranzacţii

Sydney: sedinţa s-a inchis in scadere cu 1,8%

Noua Zeelanda: scadere de 1,26%

Nici Bursa de Valori Bucuresti nu a ramas insensibilă atunci la mişcările de pe piaţa

internaţionala. Indicele celor mai lichide zece titluri de la BVB a scazut cu 2,16%, iar SIF-urile

au pierdut 1,93%, in medie. Evoluţia indicilor BVB :

BET 4.835,92 -3,99%

BET-C 3.629,44 -4,09%

BET-FI 29.869,99 -6,15%

BET-NG 685,38 -4,37%

BET-XT 514,76 -4,45%

1.4. ALTE EFECTE

Căderea pieţei imobiliare în SUA, în rândul căreia s-a restrâns activitatea de

costrucţii, precum şi cererea pentru locuinţe, va avea drept consecinţe deteriorarea

sectorului credite, creşterea delictelor care au ca obiect ipotecile şi tranzacţiile imobiliare, va

influenţa şi economia europeană, ceea ce va conduce şi la ieftinirea locuinţelor, înăsprirea

condiţiilor de creditare şi stagnare economiei.

Efectele crizei mondiale, dar şi catastrofele naturale care au loc în ultimul timp, se

resimt puternic asupra situaţiei imobiliare la nivel global. In 2010, spatiile de birouri din

Dubai s-au plasat pe locul patru în lume, ca preţ, cu peste 1.000 de dolari pe metru pătrat. În

2011 emiratul a ieşit din top, după scăderi de peste 30% la sută. În plus, 40 la sută din

construcţiile din Dubai nu au locatari şi preturile locuinţelor au scăzut cu 6 la suta în 2010.

Spre deosebire de vecinii ei, Ucraina sta mai bine la capitolul „administrarea crizei”. Astfel,

în ciuda reducerii încrederii consumatorilor şi a ratei mari a inflaţiei, creşterea economică

estimată pentru acest an este de 4,5 la sută. În schimb, preţurile locuinţelor din Ucraina au

8

Page 9: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

scăzut în 2010 cu 7,8 la suta fata de anul precedent. Oraşele din Statele Unite ale Americii

au înregistrat scăderi ale preţurilor la locuinţe in 2010 şi au avut parte de un început de an la

fel de descurajant. Preţurile locuinţelor au înregistrat o scădere anuală de 4,1 procente. Deşi

a suferit enorm de pe urma unui seism, urmat de valul tsunami care a dus la pierderea a mii

de vieţi din arhipelagul nipon, Japonia beneficiază de perspective mai optimiste. Astfel, în

ciuda scăderii de 3,6 la sută în 2010 a preţurilor la locuinţe, piaţa imobiliară din Japonia are

şanse să îşi revină odată cu reconstrucţia oraşelor devastate de cutremurul din 11 martie.

Potrivit ultimilor date oficiale, fiecare cutremur aduce o ieftinire cu 88 euro din chiriile

lunare şi peste 33 de mii de euro din valoarea locuinţelor.

Desfăşurarea evenimentelor au împins încet economia americană către o stare de

recesiune, cu efecte grave asupra şomajului, PIB-ului, creşterii economice, deficitului

bugetar şi, nu în ultimul rând asupra inflaţiei. Ca urmare a acestor pierderi, analiştii

economici previzionează o încetinire a creşterii economice globale ca urmare a declinului

producţiei în statele dezvoltate şi a încetinirii dinamicii economice în economiile emergente.

Alte efecte ale crizei financiare se referă la creşterea presiunii inflaţioniste, a ratei dobânzii

şi şomajului, devalorizarea monedelor naţionale şi mărirea deficitelor de cont curent şi a

datoriei publice.

Problemele înregistrate de sectorul financiar, care au dus la falimentul unor instituţii

şi la achiziţia altora de către stat sau de către alte grupuri financiare, pe de altă parte au dus

la disponibilizarea salariaţilor din acele instituţii. Astfel, problemele sectorului financiar au

început să se repercuteze şi asupra sectorului real. De asemenea, mai multe companii

nefinanciare şi în principal cele din industria auto, au început să aibe probleme prin prisma

cererii tot mai scăzute, care într-un final tot asupra populaţiei s-au răsfrâns, prin pierderea

locurilor de muncă şi o nouă restrângere a cererii. Astfel, am putea spune că s-a intrat într-

un cerc vicios caracteristic unei recesiuni economice.

Departamentul de Muncă al SUA, a dat pentru luna octombrie 2009 o rată oficială a

şomajului de 10.2 la sută. Acelaşi departament însă a declarat statistic că rata reală a

şomajului în SUA este de 17.5 la sută. WorldNet Daily, însă, în 9 noiembrie 2009 a dat

publicităţii un raport al economistului John Williams, prin care rata reală a şomajului este de

22.1 la sută. Desigur că este cea mai ridicată rată a şomajului de la Marea Depresie încoace

9

Page 10: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

(când a fost oficial de 25 la sută, şi în mod real la nivelul de 34-35 la sută). Rata şomajului

este în creştere, pentru că în mod real, companiile care se ridică din situaţia grea a crizei,

pentru un timp oarecare nu vor angaja personal, decât numai dacă va fi foarte mare nevoie.

Dupa un avans de 5 ani cu adevarat spectaculos, perioadă în care vânzările au

marcat creşteri de peste 100% în special în economiile emergente, precum Rusia, ţările din

Europa de Est, China sau Brazilia, marii producători auto s-au trezit că estimările pentru

intervalul 2010-2012, timp în care fiecare şi-a propus să îşi schimbe gama de modele, sunt

date peste cap de criza financiară şi anunţata recesiune economică. In Romania, criza va

duce la o explozie a pieţei second-hand.

Criza s-a resimţit şi în întreaga industrie auto in 2009 care s-a confruntat cu o scădere

drastică a cererii (parţial datorată efectelor crizei asupra mecanismului normal de creditare),

care a pus mari probleme marilor companii producătoare. Ford si GM s-au confruntat cu

pierderi trimestriale record. Ford a afişat pierderi operaţionale de 2,98 miliarde dolari în al

treilea trimestru al anului 2008, divizia de automobile necesitând 7,7 miliarde dolari în

numerar, din cauza scăderii producţiei şi a altor factori. Compania a redus cheltuielile

salariale cu încă 10%, potrivit unui program de diminuare a costurilor cu 15%, întocmit in

2008. General Motors a afişat pierderi de 2,5 miliarde dolari pentru al treilea trimestru al

anului 2008, de doua ori mai mult decât estimau analistii. La începutul lui 2009, compania s-

a confruntat cu probleme privind nivelul de lichiditate şi a redus cu 10% costurile cu forţa de

munca din Europa, prin diminuari salariale si micşorari ale timpului de lucru. General Motors

Europa deţine mai multe mărci, dintre care cea mai importantă este Opel, care are mai mult

de 26.000 de salariati în Germania. Companiile auto din SUA au cerut ajutor federal de 50

miliarde dolari, pentru a face faţă crizei. Nissan , producatorul japonez deţinut în proporţie

de 44% de compania franceză Renault, a anunţat că va concedia 3.500 de salariaţi, datorită

înrăutăţirii condiţiilor de pe piaţa mondială şi a aprecierii yenului care au dus la rezultate

mult mai slabe decât cele estimate pentru 2008. Si acţiunile Toyota s-au depreciat cu 13% în

urma atingerii celui mai mic nivel al profiturilor din ultimii 13 ani ,precum si alte marci care

au fost afectate de criză şi care incearcă să se ridice pentru a obţine profitul de altădată.

Cu toate că actuala criza financiară si economică pare departe de a-şi fi epuizat

forţele, unii analişti vorbesc de o nouă criză, generată de deficitul de petrol care va apărea

10

Page 11: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

în 2013. Problema este că marile concerne petroliere şi-au redus, pe de o parte, producţia,

pe fondul scăderii cererii şi au tăiat, pe de altă parte, din programele de investiţii. „Când

lucrurile vor începe să revină pe făgasul lor, economiile lumii se vor confrunta cu o lipsă

acută de ţiţei, deficit care, potrivit calculelor noastre, se va instala în 2013“(Nobuo Tanaka,

directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei, 2009). Aceasta presupune o explozie a

preţurilor la „aurul negru”, care, estimează specialistii AIE (Alianţa pentru Integrare

Europeană), ar putea urca la cifre de neimaginat în prezent, când barilul costă în jur de 44 de

dolari, adica de 200 de dolari. Aceleaşi surse precizează că ţiţeiul s-ar putea scumpi până la

148 de dolari în cursul anului 2009. Pentru a preveni acest scenariu, concernele petroliere

trebuie să-si ducă la bun sfârşit planurile de investiţii. In prezent, marii producători de ţiţei,

în special statele arabe, au îngheţat, pe cel puţin doi-trei ani, 35 din cele 130 de proiecte de

punere în funcţiune de noi zăcăminte.

Singura ţară din U.E. care a intrat în clasamentul ţărilor cel mai puţin afectate de criză este

Suedia.

1.5. Efectele crizei financiare in Romania

Principalele efecte ale crizei financiare ce s-au facut vizibile in Romania au fost :

- Vânzarile bunurilor de folosinţa indelungată au scazut cu 10–30% in Nov –

Dec 2008 vs 2007

- Producţia bunurilor de folosinţa indelungată a scăzut cu 24,1% în luna

Noiembrie

- Vânzarile Dacia au scăzut cu 16,7% în 2008 şi cu 55% în Decembrie 2008 faţă

de aceeaşi luna a anului trecut

- Volumul tranzacţiilor imobiliare a scăzut cu 70% în 2008 vs 2007

- Exporturile au scăzut in luna decembrie cu 17% faţa de aceeasi luna in 2007

- Leul s-a depreciat cu 11% in S2 2008 si a pierdut 7% in primele doua

săptămani din 2009 şi se afla foarte aproape de pragul istoric de 4,3 lei/euro

- Veniturile bugetare din taxe au scăzut cu 20% in luna noimebrie

11

Page 12: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

- Deficitul bugetar pe 2008 a ajuns la 5% din PIB şi este de aşteptat să rămană

la un nivel nesustenabil in 2009

- Numărul mare de disponibilizări anuntate pentru 2009 si situaţia incertă a

celor trimisi in şomaj tehnic la sfarsitul lui 2008 va conduce la o creştere a ratei şomajului

posibil pana la 8% in 2009

- Peste 23.000 de angajati au ramas fara loc de munca in 2008 şi aproape

20.000 au fost trimişi in şomaj tehnic

- Cele mai afectate sectoare: constructii, siderurgie, auto, petrochimica,

distributie IT si electrocasnice, textile

Romania s-a mai confruntata cu urmatoarele efecte:

- scăderea puterii de cumpărare şi a calităţii vieţii;

- încetinirea ritmului de creştere a produsului intern brut.

- scăderea ritmului de creştere a veniturilor publice, cauzată de diminuarea în

general a activităţilor din economie (industria auto, siderurgie, neferoase, construcţii,

mobilă, textile etc.);

- creşterea numărului de persoane aflate în imposibilitatea de a-şi rambursa

ratele şi dobânda la creditele bancare;

- înăsprirea condiţiilor de accesare a creditelor pentru populaţie, agenţi

economici, precum şi pentru sectorul public;

- reducerea lichidităţilor în sectorul financiar-bancar, concomitent cu

majorarea costului finanţării interne şi externe;

1.5.1 Efectele crizei finaciare in Romania pe domenii

1.5.1.1 Industria auto

Industria auto din Romania - ce reprezintă aproape 10% din produsul intern brut

(PIB) al tarii, cu o cifra de afaceri de circa 11,5 miliarde euro, potrivit estimarilor

vicepreşedintelui Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autovehicole din Romania

12

Page 13: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

(APIA), Brent Valmar - pare sa fie unul dintre cele mai afectate sectoare de criza economica

globala, in conditiile in care marile companii pentru care Romania produce piese şi

automobile işi restrang activitatea.

Se estima la finalul lunii octombrie ca piata auto din Romania ar putea scadea cu 11,5% in

2009, pana la nivelul din 2006. Reprezentantii Ford in Romania sustineau la jumatatea lunii

noiembrie 2009 ca planurile constructorului american de maşini nu au fost afectate de criza

financiară. Piaţa auto românească a fost trasă în jos de problemele investiţilor şi aclienţilor.

Dacia Renault s-a vazut nevoita sa işi intrerupa activitatea pe 30 si 31 octombrie

2008, dupa care conducerea compeniei a trimis din nou muncitorii acasa, de pe 20

noiembrie 2008 pana pe 11 ianuarie 2009, urmand sa-i remunereze cu 85% din salariul total

brut. Problemele de pe piaţa auto au fost determinate, în mare măsură, de costurile

materiilor prime. Preţul oţelului a scăzut simţitor, iar mulţi constructori auto au încheiat deja

contracte anuale cu producătorii de maşini. În faţa unei astfel de situaţii, nu le rămâne decât

să le renegocieze. În cazul în care contractul ar fi modificat, producătorii de maşini ar putea

reduce costurile, lucru care nu s-ar simţi în preţurile lor de listă. Discount-urile nu sunt

lipsite din ,,rafturile” dealer-ilor auto. Există companii din Europa care au redus preţurile

maşinilor cu până la 40%.Companiile de autoturisme se duelează în oferte, iar clienţii în

ipoteze. Discount-urile tentante împânzesc reclamele, iar criza financiară buzunarele

cumpărătorilor. Reducerea cererii de autoturisme, din cauza crizei financiare mondiale, nu

este principala problema pe care o au de rezolvat producatorii si importatorii de maşini din

Romania.Reprezentantii industriei auto au lasat sa se inteleaga ca afacerile le-au fost

puternic afectate de taxa de poluare intrată in vigoare la 1 iulie 2008. Dacia si-a redus cu

15% ţinta de vanzari pe 2008. . De la ţinta iniţială de la 310-320.000 de maşini,Dacia a avut

o producţie planificata de 260-270.000 unitaţi in 2008.

Efectele crizei s-au simtit si asupra programului de reînnoire a parcului auto. Potrivit

datelor furnizate de Administratia Fondului de Mediul, din cele aproape 12.500 de maşini

noi ramase nevandute in cadrul programului Rabla, doar 464 au fost achizitionate de romani

in octombrie 2008

Dacia inițiază pentru a depăşi criza de pe piata auto prin lansarea unui model Logan

cu dotări reduse, "anti-criză", de 4.000-5.000 de euro, adaptat noilor realități din piata auto

13

Page 14: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

romanească, estimează analistii auto. Dacia i-ar putea atrage, astfel, pe langa clientii

tradiționali, si pe aceia care ar fi vrut o maşina second-hand dar s-au razgandit dupa

triplarea taxei auto. Compania Dacia in primăvara anului 2010 au mai lansat si Dacia Duster

,o maşină facuta sa fie ieftina la cumparare, ieftină atunci cand o ai, practică, capabilă si

durabilă avand un pret de 10500 de euro ,cu tva inclus.Modelul va completa gama Dacia,

aflată în expansiune pe majoritatea acestor piete. Acest model este estrem de cumpărat in

toata Europa datorită pretului scăzut in comparatie cu alte marci , astfel Dacia a crescut

vanzarile cu 2% la nivel global ,de la 79.850 unităţi la 81.600 unităţi, declinul modelelor

Logan şi Sandero fiind compensat de livrările solide ale SUV-ului Duster, a anunţat grupul

francez Renault . Dacia işi menţine pozitia in topul celor mai mari companii din Romania,

alaturi de firmele petroliere Petrom, Rompetrol, care si-au publicat deja rezultatele.

1.5.1.2. Bursa si Asigurarile

Bursa de la Bucureşti s-a impus în topul sectoarelor grav afectate de criza financiară.

De la începutul anului, capitalizarea pieţei principale a pierdut pestezece miliarde de euro,

adică aproximativ 42% din total. Limitarea expunerii înzonă a fondurilor străine de investiţii

a prăbuşit, practic, cotaţiile celor mailichide acţiuni.

Preţurile titlurilor emitenţilor care alcătuiesc coşul indicelui BET au pierdut, înmedie,

peste 70%. Însă cel mai volatil în această perioadă s-a dovedit segmentul societăţilor de

investiţii financiare (SIF). După ce, în 2007 şi 2008 indicele BET-FI marca aprecieri de 32,4%

şi, respectiv, de 24,8%, de la începutul anuluibursier acelaşi indice raportează o scădere de

peste 85%. Preţurile pe piaţa de capital au ajuns foarte atractive, iar investitorii se

vor întoarce întrucât randamentele ar putea depăşi câştigurile din alte plasamente. În

strânsă legătură cu evoluţia pieţei bursiere, fondurile de acţiuni şi a cele diversificate au

scăzut accelerat.

Asigurarea, fiind parte integrantă a sectorului economiei, de asemenea, a fost

influenţată negativ. În mod considerabil au avut de suferit acele companii care nu erau

pregătite de criză. Ele sperau în linişte că veniturile de 50-60% obţinute în ultimii ani, vor

continua să crească fără probleme. În baza veniturilor ele şi-au extins reţeaua, cheltuind

bani pe alte necesităţi, fără a fi preocupate de crearea unei rezerve necesare pentru a

acoperi situaţiile neprevăzute în dezvoltarea economiei.

14

Page 15: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Aceste companii de asigurări au reuşit să reziste o perioadă de timp după începutul

crizei, apoi activitatea lor a început să se întrerupă, şi pe urmă s-a oprit cu totul. Ca urmare a

tacticilor nereuşite, aceste companii nu au fost pe deplin pregătite să se conformeze

regulilor stricte dictate de criză. În rezultat, au fost afectaţi mii de clienţi ale acestor societăţi

de asigurare. Alte firme mai solide, au anticipat efectele negative ale crizei asupra pieţei

asigurărilor. Ele nu s-au grăbit să investească activele lor în fonduri riscante, ci le-au

transformat în resurse depozitate. Prin urmare, în condiţii nefavorabile de criză ele

continuau să funcţioneze corect şi să efectueze plăţile necesare clienţilor săi. Cele mai multe

companii de asigurări astăzi nu pot satisface clienţii şi îndeplini obligaţiile financiare.Astfel

criza a ajutat mai multe persoane să-şi investească resursele financiare cu atenţie şi

înţelepciune, fără a se lăsa influenţaţi de publicităţi ademenitoare specifice diverselor

structuri ale piramidelor financiare.

Asigurarile auto

Asigurarile auto Casco au scăzută in 2009, ca efect al crizei financiare, micşorandu-şi

ponderea in totalul pietei de asigurări generale in favoarea asigurărilor de raspundere civilă

auto (RCA), conform reprezentăntilor companiilor din domeniu. Scăderea numarului de

asigurări Casco sa produs din cauza reducerii numărului de vehicule cumparate in leasing

sau cu credit, incheierea la termen (expirarea) a perioadei de leasing pentru multe polite

multianuale, incheiate in anii anteriori si care nu mai sunt continuate. Un alt factor al acestei

scăderi este terminarea, inainte de termen, a multor contracte de leasing sau credit, pentru

care romanii nu mai pot plati ratele si predau vehiculele unitatilor care le-au imprumutat.

De asemenea, cresterea daunalitătii pe asigurarile Casco duce la majorarea acestor polite,

respectiv la renuntarea la acest tip de asigurare facultativă. Din ce in ce mai mult scade si

numărul de vehicule noi achizitionate cash, in conditiile in care asigurarea Casco este

aproape indisolubil legata in constiinta publicului de faptul ca maşina e noua, iar numarul

maşinilor second-hand este in creştere.Cele mai afectate au fost cele Casco, asigurările RCA

fiind atinse mai putin datorită caracterului obligatoriu al acestui tip de asigurare.

1.5.1.3. Industria textila

Industria textilă este şi ea una dintre cele mai afectate domenii, cu atât mai mult cu cât

marile fabrici de profil din România fac export în proporţie de peste 50%,iar cererea pentru

15

Page 16: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

piaţa externă a scăzut dramatic.Ea este influenţată în proporţii foarte mari de economia

occidentală, două treimi din producţia românească mergând anual către America.

Incepută in 2005 şi manifestată prin scăderea anuală a producţiei si exportului, ar

putea inceta prin adoptarea de catre Guvern a unor masuri care sa sustină acest sector. In

cautarea echilibrului 2004 a fost ultimul an in care a crescut atat productia textila, cat şi

exportul, dar, in ciuda numerosilor factori care prevesteau criza, nu s-a luat nici o masura de

susţinere a intreprinzatorilor naţionali . In Romania nu ni se asigura o piata concurentială,

deoarece institutiile statului nu verifica traseul produselor, de la intrarea in tara pină la

comercializare. Guvernul Romaniei ar fi putut sa sustină mai multe proiecte de valorificare la

export a mărcilor romanesti de textile, să promoveze politici de sustinere fiscala pentru

dezvoltarea companiilor de profil in zonele rurale, dar si sa-i incurajeze pe micii

intreprinzatori sau pe tinerii designeri romani. Astfel, piata de textile ar ajunge din nou la un

nivel de echilibru, fară a mai înregistra scaderi. Industria textila din Romania a înregistrat

scăderi de circa 6-7 procente pe an, incepand cu 2005, timp trei ani, cauzele principale fiind

evolutia monedei euro si liberalizarea comertului mondial cu textile.

Totuşi in România consumul nu va scădea cu mai mult de 10%-15%, mai ales că

românii nu aloca decât 80 de euro anual pentru consumul de îmbrăcăminte, în timp ce în

ţările dezvoltate, ca Italia, Franţa, Spania sau Germania se duc 1.200-1.300 de euro pe cap

de locuitor pentru articolele de îmbrăcăminte. Fabrica de confecţii din Botoşani, Rapsodia

Conf, care lucrează pentru branduride lux din SUA şi Europa se confruntă cu probleme.

1.5.1.4. Piaţa imobiliara

Criza financiară internatională afectează şi piata imobiliară si domeniile conexe din

tara noastră. După scăderea preturilor apartamentelor vechi, piata imobiliară se confruntă

cu o nouă problemă , aceea că apartamentele de lux nu se mai vand la fel de bine. De

asemenea, va continua sa scadă cererea pentru apartamentele care au o locatie periferică.

In functie de cat de proastă va fi locatia, cu atat va scadea pretul apartamentului respectiv .

Există dezvoltatori imobiliari, care au oferit finantare de 20 la sută si care incearcă sa obtină

refinantare de la banci. Constructiile, amenajările interioare si restul domeniilor secundare

pietei imobiliare vor fi afectate de criza financiară. Sectoarele care au generat cresteri

16

Page 17: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

economice sunt cele care au avut si au nevoie de finantare, pe care o obtin de la bănci,

potrivit acesteia. Aceste bănci aduc bani din activitatea băncilor mame din străinătate.

Uitarea unor reguli esenţiale ale economiei de piaţă a reprezentat greşeala majoră

care a dus la criza pe care o traversăm în momentul de faţă. Reprezentanţii sectorului

imobiliar nu au ţinut cont de bazele economiei care au în vedere trei aspecte: primul,

potrivit căruia clientul este cel mai important factor, al doilea care ne spune că de fapt cash-

ul este cel care face legea şi al treilea, principiul verificat «vinde cu profit şi regretă după ce

ai vândut decât să păstrezi prea mult o proprietate, aşteptând un preţ mai mare»",

adăugând că mulţi oameni nu aveau o experienţă importantă în afaceri.

O altă greşeală a developerilor a fost promovarea unei politici de preţuri total

inadecvate. Ofertele promovate la sfârşitul lui 2007 şi începutul lui 2008 erau deosebit de

scumpe. Este clar că atunci când un apartament sau un teren are un preţ ridicol nimeni nu

va dori să-l cumpere, indiferent ce ar indica anumite «studii de piaţă», preţul de piaţă

trebuie să ţină cont şi de costurile reale.

Preţul corect pentru o locuinţă depinde de zonă, dar el poate fi stabilit astfel încât să

acopere costurile dezvoltatorului, cu un profit de 30-50%. Desigur, vom avea excepţia celor

care s-au întins foarte mult şi ale căror costuri de construcţie au fost mult prea ridicate in

2008.

Impasul pieţei imobiliare poate fi o oportunitate pentru ca reprezentanţii sectorului

să îşi poată ajusta comportamentul economic şi să elimine practicile păguboase care au

condus spre actualul deznodământ. Criza e dureroasă, dar necesară. Ea nu comportă numai

aspecte negative pentru România, ci şi avantaje. Este bună pentru românii care au un loc de

muncă bun, iar acum, dacă ai un job bine plătit, îţi poţi cumpăra o locuinţă la un preţ mai

mic. Îţi poţi transforma dorinţa ta în realitate prin accesarea unui credit într-un mod

sănătos, fără a te supraîndatora. Pe de altă parte, şi cei care vor prefera să închirieze vor

beneficia de apartamente mai bune la preţuri rezonabile. Multe chirii vor mai scadea(desi au

scazut foarte mult in ultimi ani). Este rău pentru speculatori, dar bine pentru societate, în

ansamblul ei. În definitiv, este normal ca să avem în vedere în primul rând cele 22 de

milioane de oameni care trăiesc în România. Aceştia sunt cei care au prioritate, şi nu

capitalul speculativ. Spargerea bulei imobiliare va oferi oportunităţi reale pe piaţa locală .

17

Page 18: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Anul 2010 a fost un anul in care a avut loc scădere record pe pietei imobiliare, ce a

cunoscut o reducere de peste 45% in preturi iar anul 2011 a avut loc o scădere de 50% a

preturilor. Se previzioneaza că criza pe piata imobiliarăse va opri 2015-2016.

1.5.1.5. Piaţa de construcţii

Pe piaţa internă, sectorul construcţiilor, căruia i se datorează 20% din creşterea PIB,

se pregăteşte de vremuri mai grele. Creditul scump va lovi atât dezvoltatorii, cât şi clienţii,

care se vor gândi de două ori înainte de a risca contractarea unui împrumut. Dezvoltatorii nu

mai pot apela la credite, iar cei care dispun de fonduri sunt mai precauţi şi nu mai investesc.

Reducerea consumului în Europa şi scumpirea creditului vor obliga companiile dinRomânia

să-şi revizuiască planurile de dezvoltare.Piaţa de construcţii s-a dovedit foarte sensibilă la

fluctuaţiile de pe pieţele financiare. Deşi in anul 2008 piaţa de construcţii creştea într-un ritm de

peste 30% din 2009 a inceput sa scada. Evoluţia pieţei din 2010 a fost inferioară celei din 2009.

1.5.1.6. Industria siderurgică

Şi industria siderurgică a reacţionat la limitarea cererii mondiale. De exemplu,managementul

Arcelor Mittal, cel mai mare producător de oţel din lume, aanunţat că ia în calcul reducerea

producţiei în România ca urmare a scăderiicererii pe principalele pieţe externe.Practic, compania

reduce producţia în mod selectiv pe anumite pieţe, pentru aadapta oferta la cererea existentă în

momentul de faţă. Măsura este doar temporară şi răspunde condiţiilor pieţei.Măsuri asemănătoare

au fost luate la combinatele siderurgice din Hunedoara şi Reşiţa, unde producţia de oţel a fost

redusă cu până la 30% şi mai multe secţii aufost închise temporar.Cel mai mare producător de

aluminiu din Europa Centrala şi de Est Alro Slatina anunţat de asemenea că ia în considerare

reducerea producţiei cu 50% şi diminuarea numărului de angajaţi cu 1200 de persoane din cauza

ieftiniri aluminiului cu peste 50%.

1.5.1.7. Transporturile

Criza globală a atins şi domeniul transporturilor din România, însă mai mult decât în

celelalte ţări europene. Astfel, compania aeriană Tarom a raportat oscădere a numărului de

pasageri în 2009, pe fondul diminuării cererilor pentru cursele de linie.Transporturile

internaţionale de mărfuri sunt de asemenea afectate, din cauza problemelor financiare cu

care se confruntă beneficiarii externi.Deasemenea şi firmele de curierat rapid se confruntă

18

Page 19: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

cu efectele crizei fiindnevoite sa facă disponibilizări de personal. Pe de o parte, este mai

puţin de muncă şi multe companii îşi închid porţile.Criza financiară afectează atât

transportul intern cât şi pe cel internaţional de marfă şi călători, companiile din domeniu

anunţând o scădere a activităţii.Criza nu afectează doar companiile mici, ci şi pe cele mari,

precum Edy Logistics, sau Internaţional Lazăr Company, companii care au anunţat

disponibilizări şi care au cerut ajutor din partea statului, pentru a reuşi să supravieţuiască în

condiţiile actuale ale pieţei.Deşi transporturile specializate pe industrii reuşesc să

supravieţuiască prin importul de substanţe chimice, cele specializate pe construcţii sunt

printre cele mai grav afectate. Transportul de persoane este în regres observându-se un

număr din ce în ce mai mic de clienţi care apelează la serviciile din acestdomeniu.

1.5.1.8. Agricultura

Aproape toate exploataţiile agricole depind de finanţările bancare, astfel că

principalul risc pentru fermieri vine tot de pe piaţa financiară. În plus,însămânţarea

culturilor de toamnă din 2008, necesare pentru anul agricol 2009, au întârziat extrem de

mult şi se confruntă chiar cu lipsa de materii primepentru industria alimentară. In 2010

Domeniul agriculturii tinde sa isi revina datorita Fondurilor Europene acordate de Uniunea

Europeana fermierilor care vor sa se extinda in agricultura. De astfel in 2011 au crescut cu

10 % fata de 2010 subventiile acordate agricultorilor.

1.5.1.9. Turismul

Stagnări pentru agenţiile mari, fuziuni sau faliment pentru cele mici. Agenţiile mari

vor înregistra creşteri ca număr de clienţi, însă o creştere mai ponderată sau chiar stagnare

a cifrei de afaceri, în contextul în care turiştii români vor continua să plece din ce în ce mai

mult, însă îşi vor diminua bugetele de călătorie.In 2008 ,2009 cel mai vandut a fost litoralul

romanesc,deoarece agentiile nu si-au permis sa promoveze alte noi destinatii.

In anul 2009 turismul romanesc a scazut cu peste 30%.In 2010 oamenii au alocat

bugete cu 50% mai mici decat in 2008 pentru vacante si concedii. Rata şomajului foarte

ridicata, disparatia primelor de vacanta si a bonusurilor impreună cu instabilitatea financiară

a Romaniei a facut ca anul 2010 sa fie un an dezastruos pentru multi dintre agentii de

prestări servicii turistice. Si foarte multi proprietari de pensiuni si hoteluri au avut de suferit

19

Page 20: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

din mai multe motive: lipsa marketing-ului, oferte exagerate, pensiuni construite făra

consultanţă, lipsa de facilitaţi din cadrul pensiunii/hotelului etc. Cei care au investit bine, şi

au construit pensiuni in locuri unice oferind şi alte facilitati in afara cazării au simiţit criza

mai putin. In aceeasi categorie se inscriu si cei care au avut un marketing de succes, şi au

avut in portofoliu oferte de nerefuzat, acestia au fost şi cei care au facut profit in perioada

de criza.

1.5.1.10. Piaţa forţei de muncă şi salariile

In anul 2009 salariile au crescut cu un ritm mult mai scăzut decat in 2008, avand un

ritm de creştere de 20% .Companiile, care s-au bazat în principal pe utilizarea forţei de

muncă ieftină şi care a genererat şi o valoare adăugată mică, au facut şi cele mai multe

concedieri. Numarul somerilor din mediul privat a crescut la 150.000 de persoane, cele mai

afectate domenii fiind industriile textila, chimica, mecanica si cea a mobilei. Judetele cele

mai lovite de criza economica sunt cele din nordul Moldovei, in special Botosani si Suceava.

Anul 2010 a fost un an tragic datorita decizie guvernului de a diminua salariile

bugetariilor cu 25 %, pensiile cu 15 % ,si ajutorul de şomaj cu 10%. Tot in acest an ,au fost

trimisi zeci de bugetari in şomaj si sau majorat taxele si impozitele cu 20%. Din cauza

acestor reduceri multi oameni au ales sa paraseasca Romania pentru a lucra în alte ţări.

1.5.1.11. Domeniu bancar.

Evoluţia din prima parte a lui 2008 a fost indusă de performanţele obţinute înainte de

apariţia problemelor economico-financiare pe continentul european.

Criza financiara actuală se răsfrânge asupra sistemului bancar pe mai multe căi. În

primul rând scăderea lichidităţii. Şi băncile româneşti se confruntă, în aceste momente, cu o

scumpire a costului finanţărilor, care se concretizează în dobânzimai mari la credite.

Totuşi, băncile din România nu au expuneri directe pe pieţele afectate de criză. În al

doilea rând, înăsprirea condiţiilor de creditare a populaţiei reduce accesul la creditele în

valută, în special la cele în franci elveţieni.Nici o bancă românească nu are investiţii în afara

ţării, deci nu există risculpierderilor din reevaluarea unor active şi in plus mai sunt rezervele

minime obligatorii pe care toate băncile le au la BNR. Aceste rezerve reprezintă garanţiile

pe care fiecare bancă este obligată să le depună la BNR pentru toate creditele pe care le

20

Page 21: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

oferă şi reprezintă o rezervă importantă de bani pe care băncile o au la BNR şi pe care Banca

Centrală o poate introduce în sistem în caz de nevoie.Totuşi, băncile vor continua să acorde

credite, însă la dobânzi mai mari şi cu garanţii mai multe, iar mulţi dintre cei care erau

eligibili pentru un credit, acum nu vor mai fi, ceea ce va genera multe nemulţumiri şi

frustrări românului de rând, mare amator de cumpărături pe credit. Politica monetară a

BNR-ului va rămâne restrictivă, iar dobânda de referinţă este foarte posibil să scadă având în

vedere foarte probabila reducere a ritmului de creştere a PIB-ului şi, deasemenea,

continuarea tendinţei de reducere a inflaţiei.

1.5.2. Situaţia insolvenţelor din Romania in anul 2010

Numărul total de cazuri de insolvenţă include atât cazurile deschise in 2010 cat şi

dosarele aflate in sold la 1 ianuarie 2010 , provenind din anii anteriori şi nesoluţionate încă.

în 2010 un număr total de 21.692 companii se aflau în diverse stadii ale procedurii de

insolvenţă. Dintre acestea, 10.377 de firme se aflau în procedură generală de insolvenţă,

5.104 în procedură simplificată de insolvenţă, 5.482 în faliment, 702 în insolvenţă şi 27 în

reorganizare judiciară.

Conform datelor furnizate de Registrul Comerţului, numărul falimentelor înregistrate

în 2010 a crescut cu 17,76% faţă de numărul de falimente din 2009, când se înregistrau

18.421 de dosare de insolvenţă.

ANALIZA COMPARATIVĂ PRIVIND DISTRIBUŢIA SECTORIALĂ ŞI TERITORIALĂ A FALIMENTELOR ÎN ANUL 2010

21

Page 22: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Nr. Nr.Crt.Sector de activitate Total Falimente % Total Falimente

Pentru al treilea an consecutiv, primele zece sectoare care înregistrează cel mai mare

număr al firmelor aflate în insolvenţă rămân neschimbate, singurele modificări fiind la nivel

de ordine în cadrul topului, dar cu variaţii de una, maxim două poziţii. Astfel, comerţul cu

ridicata şi distribuţia se alfă pentru al doilea an consecutiv pe prima poziţie, confirmându-se

astfel persistenţa dificultăţilor de ordin financiar cu care se confruntă firmele din acest

sector.

Analizând evoluţia cazurilor de insolvenţă pe rol în ultimii 5 ani de zile, exista o

tendinţă de consolidare a gradului de concentrare a volumelor în primele 3, respectiv 5

sectoare. Astfel, ponderea primelor 3 sectoare care au înregistrat cele mai multe dosare pe

rol în insolvenţă în cifre absolute, a reprezentat în ultimii 5 ani ponderi între 48%-56%, iar

primele 5 sectoare ponderi de aprox. 65% (ca medie a ultimilor 5 ani).

EVOLUŢIA SECTORIALĂ A NUMĂRULUI DE FALIMENTE ÎNREGISTRATĂ ÎN

ULTIMII 5 ANI

22

Page 23: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Capitolul 2 . Soluţii pentru contracararea efectelor crizei economico-

financiare

2.1. Masuri de contracarare a efectelor crizei

Întrucât elementele primare ale crizei financiare sunt cunoscute (expansiunea

necontrolată a creditului), este naturală căutarea unor remedii din aceeaşi categorie. Pentru

unele dintre ele au fost făcute deja tentative de aplicare, iar altele sunt în atenţia

organismelor financiare şi de reglementare financiară.

Astfel, una din primele măsuri luate de organismele financiare (Federal Reserve şi

Trezoreria SUA) a fost abordarea TARP (Troubled Assets Relief Program), prin care se

23

Page 24: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

urmărea preluarea activelor toxice din bilanţul băncilor „slăbite” şi apoi licitarea acestora pe

piaţa liberă pentru descoperirea (şi, totodată, validarea) preţului real al acestora şi în

vederea construirii unei pieţe pentru aceste active. Deşi, într-o primă etapă, acest tip de

operaţiune a fost predilect utilizat de către administraţia americană (prima jumătate,

respectiv 350 miliarde de dolari, a planului de ajutorare de 700 miliarde de dolari propus de

Henry Paulson a fost dedicată acestui scop), s-a ajuns la abandonarea acestuia deoarece

cantitatea mare de astfel de active, prezente în bilanţurile foarte multor instituţii financiare,

ar fi riscat stabilirea unui preţ de piaţă foarte mic pentru activele respective. Or, acest lucru

ar fi forţat instituţiile financiare respective la deprecieri ale activelor şi la operaţiuni de

recapitalizare. La acest nivel, principalul dezavantaj ar fi fost dificultăţile de atragere de noi

capitaluri private. O altă problemă ar fi fost că aceasta ar fi condus la costuri (publice)

ridicate, datorită cantităţii mari de asemenea active toxice şi ar fi privilegiat acţionarii

instituţiilor financiare respective, prin eliminarea riscului de faliment, dar şi prin suplimentul

de câştig pe care achiziţia din fonduri publice a activelor toxice la o valoare mai mare decât

cea de piaţă (în vederea evitării deprecierilor activelor) l-ar fi adus acestora.

Ca urmare, s-a trecut la o abordare alternativă, anume recapitalizarea băncilor şi

preluarea de către stat de participaţiuni la acestea. În contrast cu soluţia precedentă, de

data aceasta, cei care aveau de pierdut erau acţionarii băncilor respective, participaţiunile

acestora fiind puternic diluate ca urmare a recapitalizărilor. Pe de altă parte, creditorii

instituţiilor financiare respective erau avantajaţi de solvabilitatea regăsită a acestora din

urmă. O problemă nerezolvată, însă, ar fi rămas creşterea (incorect fundamentată şi

neechitabilă în raport cu ceilalţi actori economici) a valorii de piaţă a creanţelor deţinute la

instituţia financiară respectivă.

În fine, o a treia modalitate de intervenţie utilizată a fost oferirea de garanţii de stat

pentru creanţele de slabă calitate. Pentru a preveni abuzurile, oferirea de garanţii implica un

anumit cost: fie sub forma unor taxe speciale, fie sub forma acceptării unor reglementări

mai stricte, fie prin stabilirea unei franşize până la care pierderile ar fi fost suportate în

continuare de instituţia financiară respectivă. Alte guverne (cel francez) au optat pentru

crearea unor

24

Page 25: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

vehicule de investiţii de tipul fondurilor suverane care, deşi capitalizate de stat, acţionează,

în principiu, pe baze independente.

La nivelul reglementărilor financiare, una din măsurile luate a fost interzicerea

vânzării de tip „short” a acţiunilor. De exemplu, Security and Exchange Commission din SUA

a interzis, la data de 19 septembrie 2008, vânzarea de acest fel a unui număr de 799 de

companii, în scopul protejării integrităţii şi calităţii pieţelor de capital şi întăririi încrederii

investitorilor.

Pe lângă aceste măsuri, au fost propuse şi alte reforme legate de sistemul financiar,

care să amelioreze funcţionarea acestuia şi să înlăture posibilitatea producerii de blocaje de

genul crizei economico-financiare.

Atât în SUA, cât şi în celelalte ţări afectate de criză, băncile centrale au căutat diverse

metode pentru limitarea efectelor crizei finaciare şi prevenirea propagării ei în sectorul real

şi cauzarea recesiunii economice. Aceste măsuri vizează atât termenul scurt cat şi pe cel

mediu şi lung. Totuşi nu toate măsurile au avut o reuşită. Începând cu SUA, băncile centrale

au utilizat sume enorme pentru salvarea băncilor de la faliment.

Pe lângă aceste măsuri, de altfel cu o eficienţă limitată Fed a mai promovat şi alte

măsuri de restabilizare a sistemului financiar, ca de exemplu majorarea operaţiunilor swap

efectuate cu alte bănci centrale, extinderea gamei garanţiilor acceptate, creearea unei

facilitaţi de creditare directă a sectorului privat şi reducerea ratei dobânzii. Nici efectul

acestor măsuri nu a fost cel scontat.

Roţile diverselor planuri de salvare a finanţelor globale se mişcă în toată lumea.

Fiecare ţară europeană îşi urmăreşte propriul interes în cadrul crizei economice

internaţionale, în ciuda spiritului de unitate pe care îl presupune Uniunea Europeană.

Marea Britanie a făcut primii paşi în implementarea celui mai costisitor plan de

salvare a sistemului financiar. Valoarea totală a acestuia este de 500 miliarde lire sterline. O

parte din fonduri vor fi folosite pentru a garanta creditele între bănci şi pentru a asigura

lichiditatea băncii centrale din Anglia. Astfel, banca britanică Lloyds TSB a preluat

concurentul său HBOS, ameninţat de faliment. Autorităţile britanice au injectat 12 miliarde

lire sterline în banca ipotecară HBOS şi 5 miliarde în Lloyds. „Cred că numai o măsură globală

25

Page 26: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

poate reface în totalitate încrederea necesară pentru a construi ordinea financiară

internaţională. Cred că Marea Britanie este prima care face exact ceea ce cred că vor face

mai multe guvern ”.

Germania a alocat fonduri de 480 miliarde euro pentru refacerea sistemului bancar,

prin crearea unui fond de recapitalizare care va injecta lichiditate în bănci. De asemenea,

statul german va încerca să readucă încrederea în sistemul financiar prin garantarea

creditelor. Autorităţile, împreună cu bănci şi asiguratori, au pompat 50 miliarde euro pentru

a salva Hypo Real Estate, al doilea mare creditor al sectorului ipotecar din Germania.

Franţa este o altă ţară care alocă o sumă care va garanta împrumuturile, cu scopul

de a dezgheţa sistemul de creditare interbancar şi creditarea gospodăriilor şi afacerilor.

Dexia, o bancă specializată mai ales în finaţarea colectivităţilor locale, a primit un ajutor din

partea Belgiei, Franţei şi Luxemburgului, pentru a-şi mări capitalul.

ING Group NV, cel mai mare grup financiar olandez, a primit 10 miliarde euro din

partea guvernului olandez, după ce compania a anunţat anterior că va afişa primele pierderi

trimestriale de la înfiinţare. Grupul financiar va vinde guvernului acţiuni preferenţiale şi va

plăti o dobândă anuală de 8,5%, conform unui anunţ făcut de ministrul olandez al finanţelor,

Wouter Bos, de către directorul executiv al ING, Michel Tilmant şi de către preşedintele

băncii centrale a Olandei, Nout Wellink.

În Spania există un plan de garantare a creditelor interbancare de 100 miliarde euro

prin care se urmăreşte să se reinstaureze încrederea în interiorul sistemului bancar şi să

ofere băncilor o mai mare lichiditate. În ceea ce priveşte Austria, guvernul va furniza 100

miliarde euro pentru întărirea băncilor ţării, din care circa 85 miliarde vor fi folosite pentru

garantarea împrumuturilor dintre bănci. În Islanda, piaţa monedei străine a îngheţat după

căderea celor mai mari trei bănci locale şi a planului, abandonat de guvern, de a avea o rată

de schimb fixă. În acest moment, autorităţile locale au rugat deja băncile să folosească

rezervele de valută în tranzacţii esenţiale, cum ar fi cele pentru mâncare, medicamente sau

petrol.

În Belgia, Fortis este cel mai mare angajator din sectorul privat şi aproximativ

jumătate din locuitorii ţării sunt clienţi ai băncii. Grupul financiar belgiano-olandez Fortis a

fost naţionalizat de autorităţile belgiene, olandeze şi luxemburgheze. De asemenea şi Grecia 26

Page 27: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

urmăreşte sprijinirea sistemului bancar cu până la 28 miliarde euro pentru a-l ajuta să

depăşească actuala criză a creditelor şi să limiteze impactul asupra economiei reale. „Cu o

combinaţie de garanţii de stat, participaţii şi creştere a lichidităţii care va însuma 28 miliarde

euro, vom ajuta sistemul bancar să depăşească această criză a creditelor"- A declarat

Gordon Brown, premierul Marii Britanii.

Criza s-a manifestat în statele Comunităţii Economice Europene, mai mult indirect, la

nivelul evoluţiei monedelor naţionale, din cauza comportamentului regional al investitorilor

străini. Zlotul, coroana cehă şi forintul maghiar au evoluat ca tendinţă în tandem de

apreciere sau depreciere în funcţie de schimbarea sentimentului investitorilor de la

aversiune la apetit pentru risc. Pieţele bursiere de la Sofia, Praga sau Budapesta au resimţit

şi ele, ca toate bursele europene, căderile cotaţiilor.

Băncile din Europa Centrală şi de Est au fost afecate de criză împreună cu băncile din

Europa de Vest şi Statele Unite, însă câştigurile lor au rămas relativ stabile. Banca Naţională

a Poloniei a pregătit un aşa numit „pachet de încredere” pentru a păstra stabilitatea

sistemului bancar polonez care este considerat ca fiind „solid şi sănătos”. Măsurile instituţiei

de supraveghere vizează patru puncte esenţiale, incluzând propuneri pentru „animarea

pieţei”, fluiditatea monedei poloneze, fluiditatea monedelor străine şi întărirea cooperării

între bănci.

În ceea ce priveşte Ungaria, Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană s-

au declarat dispuse să ajute guvernul ungar să facă faţă crizei internaţionale, inclusiv pe plan

financiar, în condiţiile în care moneda naţională s-a depreciat puternic. Preşedinţia franceză

a UE şi Comisia Europeană au anunţat că au primit favorabil disponibilitatea FMI de a acorda

asistenţă tehnică şi financiară, în funcţie de nevoile Ungariei, pentru a susţine încrederea şi

stabilitatea. Aceasta este una din primele măsuri de asistenţă financiară pe care Fondul le-a

luat de când a început criza financiară.

Ca principală acţiune a guvernului bulgar este aceea de majorare a plafonului minim

de garantare a depozitelor la 50.000 euro. „Pentru moment, nu există riscuri sistematice sau

alte probleme în sistemul bancar al Bulgariei. Însă guvernul şi banca centrală sunt pregătite

să susţină orice bancă ce s-ar confrunta cu probleme, pentru a evita o prăbuşire a sistemului

bancar".

27

Page 28: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

În ceea ce priveşte România, menţionăm că, potrivit declaraţiilor persoanelor oficiale

din cadrul BNR ca şi al altor instituţii financiare, nici o bancă nu se află în situaţie gravă, nu

are probleme de lichidităţi, ca urmare a efectelor crizei financiare internaţionale.

Împrumuturile subordonate, depozitele şi creditele atrase pe care băncile din România le-au

primit de la acţionari străini, în proporţie de 50% au scadenţa la peste 2 ani, iar 3 mild.Euro

vor trebui plătiţi între 1-2 ani şi circa 2,5 mild. Euro între 6 luni şi un an. Solvabilitatea

bancară se află la un nivel bun (de 13%), iar activele slabe deţin o proporţie relativ mică în

totalul activelor (sub 1%).

Odată cu creşterea prudenţialităţii în materie de creditare, băncile româneşti şi-au

închis una celeilalte limitele de expunere pe piaţa interbancară, ceea ce semnifică existenţa

unor planuri de rezervă consistente, în ceea ce priveşte asigurarea lichidităţii. Un alt

argument în sprijinul opiniei potrivit căreia piaţa locală financiară a României resimte doar

indirect efectele crizei internaţionale se referă la rezerva valutară a României de 26

mild.Euro, un important factor tampon de contracarare a acestor efecte chiar şi în cazul

înăspririi condiţiilor din sectorul de creditări (credit crunchce ceea ce reprezinta o limitare a

creditării, atât ca o înăsprire a condiţilor de creditare cât şi ca o creştere a ratei dobânzii

pentru creditare. Acest blocaj este datorat parţial scăderii lichidităţii la nivel mondial şi

creşterii riscului de credit).

În cazul României, menţionăm ca măsuri de primă urgenţă creşterea plafonului de

garantare pentru depozitele bancare la 50 000 Euro faţă de 20 000 Euro, conform deciziei

comune a Ministerelor de Finanţe din ţările membre ale UE. Această măsură este menită să

sporească încrederea populaţiei în economisire şi să evite retragerile în masă de la băncile

comerciale, ceea ce ar putea conduce la falimentarea acestora. Desigur că măsura

presupune cheltuieli suplimentare pentru bănci. BNR monitorizează în permanenţă situaţia

lichidităţilor şi a băncilor în general, inclusiv în ceea ce priveşte rezervele minime obligatorii

şi planurile privind asigurarea lichidităţii.

O altă măsură întreprinsă de băncile româneşti se referă la creşterea ratei dobânzii

cu 4-6 puncte procentuale peste dobânda de politică monetară de 10,25%. Recurgerea la

vânzarea certificatelor de trezorerie cu scadenţă de 6 luni şi cu randament mediu de circa

13%, reprezintă o altă măsură pentru a preveni turbulenţele pieţei financiare în România. O

28

Page 29: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

altă măsură luată de România a constat asupra unui pachet de finanţare externă de la FMI,

UE, Banca Mondiala şi BERD în sumă de 19,95 mld. euro. Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în

România, susţine că pachetul financiar va permite atât ajustarea graduală a deficitului

bugetar, cât şi depăsirea problemei deficitului de cont curent. "Cu sau fara programul FMI,

2009 va fi un an foarte dificil. 2010 va fi de asemenea un an dificil, poate mai putin dificil

decat acest an, dar va fi dificil. Dar sunt optimist, am incredere ca prin oferirea suportului

financiar de 20 mld.euro României efectele crizei vor fi atenuate. Lucrurile vor fi rezolvate

mai bine decat fara aceşti bani."- Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România

Atât la nivel mondial, dar şi naţional, starea de faliment sau jenă financiară a unor

societăţi bancare şi nu numai, scăderea valorii de bursă a acţiunilor acestora a generat o

serie de operaţiuni de fuziune şi preluări ca şi o creştere a tranzacţiilor bursiere stimulate de

preţul redus al cumpărării de acţiuni. Economia de piaţă, în condiţiile actualei crize

financiare, a fost obligată odată în plus, să ţină seama de faptul că singure mecanismele

pieţei concurenţiale nu sunt în măsură să rezolve problemele sustenabilităţii economice,

mai ales în condiţiile în care se agravează problemele de mediu, ale producţiei şi consumului

de bunuri publice, regionale, naţionale şi internaţionale. Din acest motiv, în cadrul

numeroaselor întâlniri la vârf din ultima perioadă pe plan internaţional, s-a manifestat

dorinţa de a găsi în comun o serie de remedii pentru a contracara efectele crizei şi a reforma

sistemul financiar naţional şi internaţional. În cadrul acestor remedii entitatea instituţională

a statului naţional sau cea supranaţională a ocupat un loc central.

Actuala criză financiară internaţională a atras atenţia asupra necesităţii, pe de o

parte, a luării unor măsuri de urgenţă şi, pe de alta, a unor reforme în politicile structurale,

pentru a evita o recesiune globală prelungită. Adâncirea şi extinderea crizei financiare

declanşate în luna octombrie 2008, în SUA şi alte ţări, reprezintă evenimentul care preocupă

în cel mai înalt grad factorii de decizie din economie şi societate, la nivelurile macro, mezo,

micro şi mondo. Evoluţia acestei crize iniţial ca o problemă de insolvenţă alimentată de lipsa

de încredere în sistemul de creditare, în prezent, riscă să devină treptat un factor de

turbulenţă pentru economia mondială.

Din acest motiv, recentele întâlniri ale şefilor de stat dar şi ale reprezentanţilor

instituţiilor financiare internaţionale au fost consacrate identificării de soluţii pentru a reface

29

Page 30: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

credibilitatea sistemelor de creditare şi a reîncepe funcţionarea normală a acestora. Deşi nu

se poate afirma că există o soluţie panaceu (one-size-fits all), unele puncte de vedere

comune ale specialiştilor se referă la abordarea consistentă, clară şi coordonată a

următoarelor probleme: garantarea pasivelor; separarea activelor toxice (bad assets);

recapitalizarea instituţiilor afectate.

Se acreditează tot mai mult ideea unor planuri de salvare sistemică a pieţelor

financiare prin creşterea prudenţialităţii, monitorizării şi reglementării instituţionale din care

transpare clar rolul parteneriatului public privat în domeniul financiar, reducându-se cota

exclusivismului reglementării numai pe baza mecanismelor pieţei. Luarea unor măsuri de

urgenţă cum ar fi limitarea creditării prin mijloace specifice ţine mai degrabă de depăşirea

pe termen scurt a crizei financiare. Realizarea reformelor structurale pe termen lung ale

sistemului global financiar vizează prevenirea repetării în viitor a unor astfel de fenomene

de criză şi necesită măsuri speciale.

Pe langă eforturile individuale ale fiecarei bănci centrale, dată fiind natura sistemică

a crizei, pot fi identificate mai multe direcţii de acţiuni comune ale băncilor centrale din SUA

şi UE (Cerna, 2008)

• Recapitalizarea băncilor

• Garantarea depozitelor – unele ţări instituie garantarea integrală a

depozitelor şi altor genuri de creanţe

• Garantarea creditelor interbancare

• TARP (Trouble Assets Relief Program) – preluarea de către stat de la bănci a

activelor toxice (SUA şi unele ţări UE)

• Naţionalizarea unor bănci

• Instituirea unor noi reglementări

• UE doreste instituirea unei supravegheri financiare centralizate

• Oficialităţile solicită aplicarea unor practici de gestionare a riscului mai

eficiente şi mai riguroase

30

Page 31: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

• Adresarea necesităţii instituirii unor reglementări mai robuste în ceea ce

priveşte gradul de adecvare a capitalului

• Întărirea practicilor de management al lichidităţilor

• Îmbunătăţirea normelor de evidenţiere a riscurilor şi de protecţie împotriva

acestora

• Crearea unui nou sistem financiar mondial

2.2 SOLUŢII FISCALE

Cu scopul de a veni în întâmpinarea nevoilor de informare a contribuabililor, precum

şi a autorităţilor, Deloitte a realizat un raport – “Soluţii fiscale pentru criza economică

globală” - care cuprinde un rezumat al măsurilor fiscale adoptate de peste 50 de ţări din

întreaga lume în vederea contracarării efectelor crizei economice globale. Raportul oferă un

rezumat al măsurilor fiscale luate de diverse economii din întreaga lume şi se concentrează

în principal asupra aspectelor privind impozitul pe profit, impozitele indirecte şi impozitul pe

venit.

Cu titlu de exemplu, Bulgaria a implementat anumite măsuri cum ar fi scutirea de

impozit pe o perioadă de 5 ani pentru investiţii în regiuni defavorizate; scutiri/reduceri de

impozite pe venit pentru familii tinere care plătesc dobânzi la credite imobiliare. În Cehia,

rata de impozit pe profit a fost redusă de la 21% la 20%, rata contribuţiilor sociale de

sănătate pentru angajaţi şi angajatori a fost redusă, iar rambursările de TVA se soluţionează

mai repede pentru contribuabilii care depun electronic declaraţiile fiscale. În Ungaria, o

serie de măsuri fiscale au fost propuse în vederea impozitării consumului şi nu a venitului;

impozitul pe venit şi contribuţiile sociale aferente vor fi reduse.

Marea Britanie a redus cota de TVA pentru o perioadă de un an de la 17,5% la 15% şi

a permis amânarea plăţii impozitelor pentru societăţile care au fost afectate de perioada de

criză dar care, desigur, pot demonstra necesitatea unor astfel de amânări. Atât Olanda, cât

şi Spania au introdus măsuri stimulative referitoare la metode de amortizare accelerată

pentru investiţiile efectuate în 2009. În sfera TVA, Belgia a redus cota de TVA pentru

construcţiile de locuinţe noi de la 21% la 6 %.31

Page 32: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Deloitte Tax furnizează asistenţă companiilor locale şi internaţionale în diverse

aspecte – consultanţă strategică în domeniul fiscal, planificare fiscală internaţională,

impozite directe, revizii fiscale, fuziuni şi achiziţii, stabilirea preţurilor de transfer, impozite

indirecte, servicii de detaşare internaţională, alerte fiscale, servicii de contabilitate şi

salarizare.

La Summitul G 20 din 2 aprilie 2009, unde au participat liderii primelor 20 de

economii din lume a pus bazele pachetului de măsuri menite a scoate economia globală din

cea mai gravă criză economică de la cel de-al doilea Război Mondial. Suma totală a măsurilor

care urmează să fie aplicate la nivel global şi care trebuie să scoată lumea din criza

economică, se ridică la 1,1 trilioane de dolari americani (681 miliarde de lire sterline) pentru

anul 2009. Cea mai costisitoare decizie luată vreodată la nivel global.

Printre principalele decizii luate la summitul G20 se numară:

impunerea unui control strict asupra salariilor şi bonusurilor bancherilor;

crearea unui Consiliu pentru Stabilitatea Financiara care va lucra împreună cu

FMI pentru a asigura cooperarea între ţări, şi pentru a stabili un mecanism care sa

avertizeze din timp orice dezechilibru produs în sistemul financiar global;

aplicarea unor reguli mult mai stricte fondurilor speculative şi agenţiilor de

rating;

o acţiune comună de a curăţa băncile de activele toxice;

cele mai sărace economii din lume vor primi un sprijin financiar suplimentat

cu 100 miliarde de dolari;

punerea în aplicare a celui mai mare stimul economic pe care lumea l-a văzut

vreodată, pana la finele anului 2010 a fost programată o injectare în economia globală a

5 trilioane de dolari.

Noile angajamente financiare: 750 miliarde $ pentru a susţine acţiunile FMI; 250

miliarde $ pentru a relansa comertâţul mondial; 100 miliarde $ – suma pe care băncile

internaţionale de dezvoltare ulterior o vor folosi pentru a sprijini economiile ţărilor sarace; +

6 miliarde $ pentru creşterea împrumuturilor pentru cele mai sărace ţări.

32

Page 33: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Concluzii

Considerînd efectele crizei financiare, economia globală , actualmente,

suportă ,consecinţele celei mai profunde recesiuni după Cel de-al Doilea Război Mondial. In

concluzie, criza finaciara 2008 -2010 a dus la înrăutătirea tuturor indicatorilor economici.

Aceasta criza a fost resimtita atat de Romania, cat si în celelate state membre UE.

Ca urmare a acestei crize oameni se gandesc mai bine ce fac cu banii înainte de ai

utiliza ,luand in calcul posibilitatea pierderii acestora, se vor cumpara mai putine produse

electronice si mai putine maşini ,iar majoritatea maşinilor cumparate vor fi second-

hand,creditele sunt mai scumpe si greu accesibile , in lipsa finanţarii unele IMM-uri vor da

faliment, etc.

Sa previzionat ca începand cu anul 2011 o sa înceapa o usoare redresare economica

si treptat o sa se iese din criza. Intra-devar anul 2011 a venit cu mici recuperari la salarii , dar

si cu multe scumpiri, iar ceea ce va urma o sa vedem in anii urmatori.

33

Page 34: Criza Finaciara Actuala - Efecte, Solutii

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Bibliografie

Criza financiară internaţională şi provocări pentrupolitica monetară din România, Cluj, 26 februarie 2009

Criza economicã din România anului 2009 : cauze, efecte, soluţii ;Dionysius Fota, Marius Băcescu. – Bucuresti Editura Universitară, 2009

http://www.coface.ro

www.standard.ro

www.zf.ro

www.daliybusiness.ro

http://totul.md/ro

http://desteptarea.jurnaltv.md/?p=14215

34