Click here to load reader

Crizele de dupa criza - cdn4. de dupa criza - Paul... · PDF fileturi - criza izbucniti in 2008, la capitul unor ani de evolulie ne- ... E adevi.rat, competilia economica nu prilejuiegte

  • View
    226

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of Crizele de dupa criza - cdn4. de dupa criza - Paul... · PDF fileturi - criza izbucniti...

  • IRIZIIIvv

    ffiIUPAIRIZA0lume larn husnla fl laril hegemun

    PAUt IOBRISIlJ

    &l'L

  • Cuprins

    Introducere. Boala dezvoltarii 1ente........... .................9PARTEA I

    Miza perioadei pe care o triim este statutul lumii dezvoltate

    Capitolul 1. O lume f[re viziune ...........25Capitolul2.Datoriile9idezvoltarea................. ........51Capitolul 3.,,Magnifica medita;ie asupra inegaliteqii" ............... 7 2

    Capitolul 4. Testele netrecute ale globali2erii.............................. 85

    Capitolul5. Prigonirea statului ..........109Partea a ILa

    ,rDezvoltafi" se vor incuscri cu ,remergenlii",precum nobilimea cu burghezia

    Capitolul 1. Tiei lecturi germane asupra lumii de ast[2i...........133

    Capitolul 2. Noua tentativl germanf, de a deveniputere mondiala... ........152

    Capitolul3. ,,Noul Drum al Metesii", semnf,rura de politicleconomici a Chinei..... ................... 181

    PARTEA A IIIA$ahul geopolitic euroasiatic

    Capitolul f. in anticamera unui nou bipolarism global ...........217Capitolul 2. America asculte qi nu ascultf, de Brzezinski..........239

    Capitolul 3. Partiturile geopolitice ale conflictuluidin Ucraina ..................757

    Capitolul4. Europa, prima putere care deconteaz5conflictul din Orientul Mijlociu ....287

  • Capitolul5. Marea Chinei de Sud: primul conflictcare pune falr in fagl America gi China.. .......... 310

    Concluzii. Dearoltatea nu se primegte cadou!... .....337

  • PARTEA I

    Miza perioadei pe careo trlim este statutullumii dezvoltate

  • CnnroLUL 1

    O rurvrn rAnA vzruNE

    1.1. Confruntarea economicia luat locul rizboiului de altidatiUn prestigios teoretician al strategiei miliare afirmi: ,,PrimulRizboi Mondial a fost principalul eveniment al secolului XX, dincare au decurs toate celelelalte".l Gary Sheffield este convingitor,adaugi Colin Gray2, cu condigia si nu interpretim literal afirma-$a ,,din care au decurs toate celelalte". Mai curAnd, este vorbadespre un eveniment care a marcat profund sau, daci vrefi, firide care nu vom inlelege tabloul de ansamblu al veacului de cu-rind incheiat.

    Secolul XXI nu este diferit; un eveniment situat tot la incepu-turi - criza izbucniti in 2008, la capitul unor ani de evolulie ne-buni - joaci un rol similar cu cel exercitat de prima conflagraliemondiali. Am putea chiar spune ci secolul XXI va fi mai puternicmarcat de acegti ani de inceput gi de criza care a urmat decAt afost secolul XX de prima conflagragie mondiali. Pur gi simplu,primul deceniu prefigureazi secolul. in modalitati pe care nu lein;elegem acum, dar pe care viala - pe misuri ce se vor scurgeanii - le va developa qi le va face din ce in ce mai clare.

    Simfim nevoia unei precizari. CAnd spunem crizd nu avem invedere doar anii 2008-2009. Afirmalia ci recenta crizi ,prefigu-reazi secolul" are in vedere un sens mai cuprinzitor al ctizei, careinclude deceniul premergitor lui 2008-2009 (perioadi in careernergenfii s-au dezvoltat cu ritmuri de 3-4 ori mai mari decAtstatele dezvoltate), momentul propriu-zis al crizei, care a jucat

    1 Colin S. Gray, Rdzboiul, pacea s,i relagiile internagionale: O introducere inistoria strategicri, Polirom, Iagi, 2010, p. 99

    2 Idem

    25

  • Peul Dornescu

    15 000 Miliarde de dolari

    14 000

    12 000

    10 000

    8 000

    5 000

    4 000

    2 000

    0

    ffi

    ffiffi!

    d6=(J

    m Cele mai mari economiiin 2010

    Sursa: Jim O'Neill, Ihe Growth Map, Penguin Group, New York, 2013, p. 4i

    50 000

    45 000

    40 000

    35 000

    30 000

    25 000

    20 000

    15 000

    10 000

    5 000

    0

    Miliarde de dolari

    China SUA lndia Japonia Brazilia Rusia Anglia Germania Franla

    * Cele mai mari economii in 2050

    Sursa; Jim O'Neill, Ihe Growth Map, Penguin Group, New York, 2013, p.42

    26

    ffiffiffiffiffiffim.g

    f $ Fg 5I 5

    ffiw

    ffiffiffiffiffiffi.g6C

    -'F. q6o5 *'.E E Pg

  • Cmzg-a, on oupA cnrzA

    un rol de ,,test" pentru evolufiile parcurse pAni atunci, precum giperioada post-crizi, caracterizati printr-o refacere mai rapidia emergenlilor gi o evolulie lenti gi inegali a dezvoltagilor. Deci,ln sensul acesta mai complex, ctiza prefigureazi secolul. Am pu-tea menfiona mai multe argumente in favoarea afirmaliei de maisus. Cel mai important ni se pare a fi diferengele izbitoare dintreierarhia lumii in 2010 gi cea din 2050.

    Firegte, orice proiecfie trebuie priviti cu multi prudengi.Vom vedea daci evolulia va confirma ceea ce cercetitorii previ-zioneazd. pentru mijlocul secolului. Existi mai multe asemeneaevaluiri. Nimeni nu contesti insi faptul ci, in 2050, pe podiu-mul ierarhiei economice a lumii se vor situa China, SUA gi India.Angus Maddison, prestigios istoric al economiei, vorbegte des-pre evolulia economici a lumii de-a lungul istoriei si, in acestcadru, despre prefacerile care au loc in orizontul anilor 2030.,,Preconizez ci dinamismul economic cel mai accentuat va avealoc in economia asiatici, in special in China si India; ponde-rea Asiei in PIB-ul mondial va fi de 53 de procente, in timp ceponderea Europei Occidentale, a SUA gi a altor liri din orbitaOccidentului va scidea la 33 de procente. Nivelul veniturilor inAsia se va situa in continuare la o treime din cele ale EuropeiOccidentale. Piin urmare, estimez ci trendul despre care am vor-bit se va menfine gi dupi 2030".1

    Existi, totugi, ceva ce deosebegte inceputurile acestor seco-le (succesive). Unul a debutat printr-un eveniment singeros, gisAngeros a fost tot secolul, marcat de conflagralii gi confruntirimilitare; celalalt a debutat printr-o competilie economici acerbe,printr-o crizi de proporlii gi evolulia lui va purta amprenta, amspune ci va fi adAnc marcati de ravagiile competiliei economi-ce. Va insemna cumva acest lucru mai multi linigte, mai multcalm, mai multe destindere? Nu, incordarea doar se transferd dindomeniul militar in cel economic. Munilia va fi, intr-adevir, di-feriti. in acest secol, ,,glon!ul" sau, daci preferafi, ,,rachet a" vafi

    1 Angus Maddison, Contours of the World Economy I-2030 AD: Essays inMacro-economic History, Oxford University Press, New York, 2007, p. 316

    )7

  • Paul Donnescu

    reprezentati de mirimea PIB-ului, de PIB-ul per capita, de stri-pungerile tehnologice etc. Consecinfele vor fi aceleagi: pribugireaunor lumi Ei inillarea altora, erodarea unei ordini internagionalegi nagterea alteia, schimbiri radicale de ierarhii economice, deierarhii de putere. Nu mai avem de-a face cu un rizboi clasic, cicu unul economic. Substanta dramatismului se va conserva insi,neindoielnic.

    Edward Luttwak - istoric american de origine romAni - vor-begte despre ,,o competilie geo-economici" caracterizati printr-o,,gramatici a comerfului gi o logici a rizboiului". Competiliegeo-economici ale cdrei reguli comerciale sunt,,gramatical" corec-te, pistreazi logica durd a confruntirii, in ultimi instanfi logicarizboiului. Purtat insi cu alte ,,arme". Observali mai atent lumeade astS.zi: cAmpul de bat;lie de altidati este inlocuit cu cel al com-petifiei economice. intr-un anume fel, conflictul militar era maiegal cu el, mai transparent: ,,gramatica" gi ,,logica" lui mergeau inaceeagi direcgie, serveau acelaEi scop. Competilia economici estemai ingelitoare, chiar mai pargivi: ,,gramatica" imprumuti un aerde corectitudine unei confrunti.ri care, prin consecinfe, este la felde dureroasi, daci nu chiar mai dureroasi decAt cea militari.

    E adevi.rat, competilia economica nu prilejuiegte virsare desAnge, dar faciliteazd. o realocare a afluenfei si a ganselor de afir-mare pe termen mediu 9i lung. Nu mor oameni, dar siricesc sausunt adugi in situafii umilitoare; nu sunt incheiate tratate dictatede invingitor, dar sunt diltuite evolulii care au exact aceleagiefecte; nu se mai iau prizoniet| dar cavalerii armatelor econo-mice invinse sunt transformali in adevirate marionete; nu curgesAnge, dar va curge multi, multA suferinfi.

    CAteva imprejuriri speciale imprimi competiliei economice oduritate aparte, accente suplimentare de gravitate. Globul parcds-a mai restrdns pentru ci actorii economici - state sau corpora-lii - au o forfi care impune, o forli dominatoare. Pe terenul

    .cen-

    tral al competifiei economice se pitrunde greu. Acolo sunt dejastatele consacrate, iar, in prezent, perimetrul acesta privilegiateste luat cu asalt de emergenti. Lupta pentru putere este nemi-loasi, iar conservarea pozifiilor cAgtigate, a pielelor de desfacere

    ?FI

  • Cnrzrr-B oB oupA czuzA

    sau a sferelor de influenfi nu lasi prea mult loc pentru negocieriqi infelegeri. Zgomotul asurzitor al armatelor de altidati este in-locuit cu o liniEte incordati. La capitul unei asemenea perioade,aflim despre falimente, pribugiri, despre degradarea unor lirifAcuti de agenliile de rating, chiar despre declinul unor puterisau superputeri...

    Ca si ne dim mai bine seama de intensitatea competifiei eco-nomice pe plan internalional este bine si menlionim un lucrur,senfial: cererea Ia nivel global scade. Ceea ce imprimi competilieicconomice notele specifice luptei pentru existenfi. Cu deosebirepcntru statele mici gi mijlocii, care trebuie si faci eforturi dispe-rate spre a-gi gasi - ori spre a pistra - un loc sub soarele economic,rl planetei. John L. Campbell gi John A. Hall precizeazi ci parti-r ularitilile competiliei economice din zilele noastre sunt sugestivcxprimate de formula: ,,Adam Smith conduce acum lumea."1

    Cineva spunea cd ,,nimic nu este mai destabilizator decAt ri-rlicarea unei superputeri". Aga este, dar de data aceasta se ridicirru doar o superputere, ci o lume - lumea asiatici, daci avem invcdere acest continent, lumea emergenti, daci ludm in conside-r.rre ascensiunea indubitabili a lirilor-continent, a