ue si criza economica

  • View
    748

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of ue si criza economica

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE MANAGEMENT ADMINISTRATIE PUBLICA

UE SI CRIZA ECONOMICA

Stancuna Felicia Tache Aura Grupa 213 Seria C An I

Introducere in criza economica mondialaActuala criza, numita criza subprime, este o criza financiara determinata de scaderea brusca a lichiditatilor in pietele globale de credit si in sistemele bancare, cauzata de esecul companiilor care au investit in ipotecile subprime (cu grad ridicat de risc). Cauzele ei se intrevad inca de la sfarsitul secolului trecut, dar varful s-a atins in 2007 si 2008. Criza a scos la iveala grave deficiente in sistemul financiar global si in cadrul de reglementare.

Balonul imobiliar din SUACriza a inceput in momentul cand s-a spart balonul imobiliar din SUA in 2005-2006. Boom-ul imobiliar din perioada premergatoare crizei a fost alimentat de: standarde din ce in ce mai lejere pentru aprobarea de imprumuturi ipotecare crestere semnificativa a stimulentelor pentru credite, precum termeni initiali avantajosi tendinta, pe termen lung, de crestere a pretului caselor Drept urmare populatia nu a ezitat sa apeleze la imprumuturi ipotecare impovaratoare, cu speranta de a si le refinanta pe parcurs la rate mult mai avantajoase. Daca, in 1994, 64% dintre americani detineau o casa, in 2004 s-a atins un maxim istoric de 69,2%. Preturile caselor au crescut foarte mult, intre 1997 si 2006 cresterea fiind de 124% (crestere semnificativa pe o piata matura). Comparat cu venitul anual mediu al unei gospodarii, pretul mediu al caselor a crescut de la aproximativ 3 ori venitul anual mediu la 4,6 ori in 2006. Vazand ca valoarea caselor detinute creste, multi americani au pus o a doua ipoteca pe diferenta de valoare, bani cu care si-au finantat cheltuielile in crestere. Multi au dat vina pe societatea de consum, care te incurajeaza sa cheltuiesti in nestire, mult peste posibilitatile imediate. Relevant sau nu, o gospodarie detinea in medie 13 carduri de credit din care 40% in overdraft. Speculatorii au avut si ei rolul lor. Vazand ca pretul caselor e in continua crestere, ei au investit in case, aproape 40% dintre casele vandute in 2005 si 2006 nefiind resedinte permanente. Imprumuturile ipotecare subprime, cu grad ridicat de risc, au crescut de la 5% in 1994 la 20% din totalul imprumuturilor ipotecare in 2006. S-a ajuns la asa numitele Credite Ninja, in care nu se cerea sa ai un loc de munca stabil, nu se cerea un venit stabil si nici macar o garantie pe alte bunuri. Piata instrumentelor financiare sustinute de ipoteci a inflorit Multe dintre ipoteci au fost transformate in efecte publice. Aceste derivate au imbracat forme complexe, prin ele urmarindu-se atragerea de noi fonduri in acelasi timp cu disiparea riscului. Instrumentul financiar bazat pe o ipoteca este vandut de catre institutia care a acordat creditul imobiliar unor alte institutii, ea obtinand in schimbul acestora bani. Mai mult, ca urmare a disiparii riscului, banca ce a acordat creditul isi scade gradul propriu de risc si poate obtine credite mai avantajoase de la terti. Agentiile de rating au acordat multa incredere si un rating foarte bun acestor derivate, bazandu-se

pe eficienta unor tehnici moderne de acoperire a riscului (asigurarea riscului de neplata, garantii mai mari decat valoarea debitului). Cu rating foarte bun si perspective roze, produsele derivate au atras multe institutii financiare, printre care si marile banci de investitii. Acestea, ademenite de randamentele mari ale produselor derivate, s-au imprumutat cu sume foarte mari pe care le-au investit in aceste produse. Cele 5 mari banci de investitii din SUA (Lehman Brothers, Bear Stearns, Merrill Lynch, Goldman Sachs si Morgan Stanley) au obtinut profituri enorme in perioada boom-ului imobiliar, dar tranzactionand in marja, gradul lor de indatorare si de risc a crescut foarte mult. In 2007, cele 5 institutii cumulau o datorie de 4100 miliarde USD, echivalentul a 30% din valoarea economiei SUA.

Balonul imobiliar a explodatIn 2005-2006 dobanzile au inceput sa creasca si preturile caselor sa scada moderat in multe regiuni din SUA. Refinantarea creditului ipotecar a devenit dificila. Drept urmare, imprumuturile nerambursate si lichidarile au crescut dramatic, pe masura ce termenii initiali au expirat si dobanzile variabile au crescut. Peste 1,3 milioane de case au ajuns sa fie lichidate numai in 2007, o crestere de 79% fata de anul precedent. Preturile caselor au scazut, in loc sa creasca conform asteptarilor. In martie 2008 aproape 11% dintre americani detineau o casa care valora mai putin decat valoarea ipotecii. Casele noi nu s-au mai vandut asa de bine, iar piata a fost inundata de case provenite din lichidarile de ipoteci, ceea ce a dus la scaderea si mai accentuata a valorii caselor.

Criza financiaraCa urmare a exploziei balonului imobiliar, toti cei ale caror investitii erau legate de sectorul imobiliar au avut enorm de suferit. Pe masura ce piata dadea semne de panica, institutiile financiare au recunoscut pierderile legate de ipotecile subprime si au incercat sa ia masuri de redresare. Investitorii au incercat sa scape de produsele derivate bazate pe ipoteci, mii de miliarde de dolari fiind retrase din aceste produse. Banii au fost reinvestiti in speculatii pe pretul bunurilor de baza, ceea ce a dus la o criza a preturilor la alimente si o crestere fantastica a pretului petrolului.

Criza financiara din septembrie si octombrie 2008Considerata cea mai mare criza dupa Marea Depresiune din 1929, criza financiara actuala a intrat in faza acuta in septembrie 2008. Pe 7 septembrie doua institutii de credit ipotecar sustinute de guvernul SUA, Fannie Mae (Federal National Mortgage Association) si Freddie Mac (Federal National Mortgage Association), intra sub control guvernamental, in incercarea de a fi slavate de la faliment. Duminica, 14 septembrie, Lehman Brothers, una dintre cele 5 mari banci de investitii, demareaza procedurile de faliment dupa ce Federal Reserve Bank (Fed) refuza sa o ajute financiar. Se pare ca numeroasele nereguli si volumul mare de active toxice au stat la baza acestei decizii a Fed. Panica ia amploare. O alta banca de investitii, Merrill Lynch, este preluata in aceeasi zi de Bank of America. Luni 15 septembie majoritatea actiunilor cad la bursa.

Martea, AIG (American International Group), cea mai mare firma de asigurari din lume, se confrunta cu o criza acuta de lichiditati. In lipsa altor finantatori, Fed o crediteaza cu 85 miliarde USD in schimbul a 79,9% din actiuni. Pana la sfarsitul saptamanii pietele sunt in criza, fiind salvate de la colaps de o injectie de lichiditati de 105 miliarde USD de la Fed. Organismele de reglementare din majoritatea tarilor dezvoltate iau masuri de oprire a colapsului. Evenimentele se precipita. In SUA un plan de salvare in valoare de 700 miliarde USD este supus aprobarii senatului. Criza de lichiditati loveste din ce in ce mai multe institutii financiare din toata lumea. Guvernele sar in sprijinul institutiilor financiare, dar in unele tari situatia devine dramatica. Ungaria, Ucraina si Islanda sunt salvate de la blocaj financiar de UE, FMI si Banca Mondiala. Bursele cad spectaculos, volatilitatea este maxima. Practic, increderea in sistemul financiar este minima. Bancile nu au de unde sa obtina credite pe termen scurt, fiind puse deseori in imposibilitate de plata. Creditul devine foarte scump, fapt care afecteaza si companiile si populatia care detine imprumuturi.

Etapele crizei europene 2008-La inceputul anului, liderii UE au ajuns la un acord asupra unui plan pentru a face fata crizei pietelor, care continua si ameninta sa declanseze recesiunea economica, si au exercitat presiuni asupra Washingtonului pentru a-si reforma rapid si in profunzime sistemul financiar. De asemenea liderii europeni vor sa relanseze ideea controversata a unei supervizari coordonate a pietelor din Europa, supervizare care ramane in prezent de competenta statelor membre, potrivit proiectului de declaratie al summitului. In acest document, cele 27 de state membre UE subliniaza "necesitatea unei consolidari a supervizarii sectorului financiar european, in special a grupurilor transnationale, in vederea dezvoltarii unui sistem coordonat de supervizare la nivel european". Pe termen scurt, ei cer autoritatilor nationale de supervizare "sa se reuneasca cel putin o data pe luna pentru a proceda la

schimburi de informatii". Valoarea estimata a planului se ridica la aproape 2.000 de miliarde de euro, adica de aproape patru ori mai mult decat cel american (700 de miliarde de dolari, echivalentul a 512 miliarde de euro). (16 octombrie 2008) Intrarea in recesiune: -Economia zonei euro a intrat in prima recesiune de la introducerea monedei unice, in 1999, conform datelor biroului de statistica al Uniunii Europene, Eurostat. Produsul intern brut (PIB) a scazut cu 0,2%, atat in cadrul Uniunii Europene, cat si in zona euro, comparativ cu trimestrul anterior, conform datelor oferite de Eurostat. In al doilea trimestru al anului, economia zonei euro scazuse cu 0,2%, in timp ce la nivelul celor 27 de state ale UE, economia stagnase, conform Eurostat. Astfel, cele doua comprimari trimestriale succesive din zona euro marcheaza intrarea in prima recesiune tehnica. Comparativ cu perioada similara din 2007, PIB-ul a crescut cu 0,8% in blocul comunitar si cu 0,7% in zona euro, in al treilea trimestru din 2008. Cele mai mari contractari ale economiei au fost inregistrate in Letonia, de 4,2%, in Estonia, de 3,3% si in Italia, de 0,9%, in termeni anuali. La polul opus, cele mai mari cresteri ale PIB-ului au fost inregistrate in Slovacia, de 7,1%, Cehia, de 4,7% si Cipru, de 3,5%, comparativ cu trimestrul al treilea din 2007. In SUA, PIB-ul a scazut in perioada iulie - septembrie cu 0,1% fata de trimestrul anterior, dupa o crestere de 0,7% in trimestrul al doilea fata de primele trei luni ale anului. Comparativ cu trimestrul al treilea din 200