ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEMANAGEMENT – ADMINISTRATIE PUBLICA

UE SI CRIZA ECONOMICA

Stancuna FeliciaTache AuraGrupa 213

Seria CAn I

Introducere in criza economica mondiala

Actuala criza, numita criza subprime, este o criza financiara determinata de scaderea brusca a lichiditatilor in pietele globale de credit si in sistemele bancare, cauzata de esecul companiilor care au investit in ipotecile subprime (cu grad ridicat de risc). Cauzele ei se intrevad inca de la sfarsitul secolului trecut, dar varful s-a atins in 2007 si 2008. Criza a scos la iveala grave deficiente in sistemul financiar global si in cadrul de reglementare.

Balonul imobiliar din SUACriza a inceput in momentul cand s-a spart balonul imobiliar din SUA in 2005-2006. Boom-ul imobiliar din perioada premergatoare crizei a fost alimentat de:

standarde din ce in ce mai lejere pentru aprobarea de imprumuturi ipotecare crestere semnificativa a stimulentelor pentru credite, precum termeni initiali

avantajosi tendinta, pe termen lung, de crestere a pretului caselor

Drept urmare populatia nu a ezitat sa apeleze la imprumuturi ipotecare impovaratoare, cu speranta de a si le refinanta pe parcurs la rate mult mai avantajoase. Daca, in 1994, 64% dintre americani detineau o casa, in 2004 s-a atins un maxim istoric de 69,2%. Preturile caselor au crescut foarte mult, intre 1997 si 2006 cresterea fiind de 124% (crestere semnificativa pe o piata matura). Comparat cu venitul anual mediu al unei gospodarii, pretul mediu al caselor a crescut de la aproximativ 3 ori venitul anual mediu la 4,6 ori in 2006.

Vazand ca valoarea caselor detinute creste, multi americani au pus o a doua ipoteca pe diferenta de valoare, bani cu care si-au finantat cheltuielile in crestere. Multi au dat vina pe societatea de consum, care te incurajeaza sa cheltuiesti in nestire, mult peste posibilitatile imediate. Relevant sau nu, o gospodarie detinea in medie 13 carduri de credit din care 40% in overdraft.

Speculatorii au avut si ei rolul lor. Vazand ca pretul caselor e in continua crestere, ei au investit in case, aproape 40% dintre casele vandute in 2005 si 2006 nefiind resedinte permanente.

Imprumuturile ipotecare subprime, cu grad ridicat de risc, au crescut de la 5% in 1994 la 20% din totalul imprumuturilor ipotecare in 2006. S-a ajuns la asa numitele Credite Ninja, in care nu se cerea sa ai un loc de munca stabil, nu se cerea un venit stabil si nici macar o garantie pe alte bunuri.

Piata instrumentelor financiare sustinute de ipoteci a infloritMulte dintre ipoteci au fost transformate in efecte publice. Aceste derivate au

imbracat forme complexe, prin ele urmarindu-se atragerea de noi fonduri in acelasi timp cu disiparea riscului. Instrumentul financiar bazat pe o ipoteca este vandut de catre institutia care a acordat creditul imobiliar unor alte institutii, ea obtinand in schimbul acestora bani. Mai mult, ca urmare a disiparii riscului, banca ce a acordat creditul isi scade gradul propriu de risc si poate obtine credite mai avantajoase de la terti. Agentiile de rating au acordat multa incredere si un rating foarte bun acestor derivate, bazandu-se pe eficienta unor tehnici moderne de acoperire a riscului (asigurarea riscului de neplata, garantii mai mari decat valoarea debitului).

Cu rating foarte bun si perspective roze, produsele derivate au atras multe institutii financiare, printre care si marile banci de investitii. Acestea, ademenite de randamentele mari ale produselor derivate, s-au imprumutat cu sume foarte mari pe care le-au investit in aceste produse. Cele 5 mari banci de investitii din SUA (Lehman Brothers, Bear Stearns, Merrill Lynch, Goldman Sachs si Morgan Stanley) au obtinut profituri enorme in perioada boom-ului imobiliar, dar tranzactionand in marja, gradul lor de indatorare si de risc a crescut foarte mult. In 2007, cele 5 institutii cumulau o datorie de 4100 miliarde USD, echivalentul a 30% din valoarea economiei SUA.

Balonul imobiliar a explodatIn 2005-2006 dobanzile au inceput sa creasca si preturile caselor sa scada moderat

in multe regiuni din SUA. Refinantarea creditului ipotecar a devenit dificila. Drept urmare, imprumuturile nerambursate si lichidarile au crescut dramatic, pe masura ce termenii initiali au expirat si dobanzile variabile au crescut. Peste 1,3 milioane de case au ajuns sa fie lichidate numai in 2007, o crestere de 79% fata de anul precedent.

Preturile caselor au scazut, in loc sa creasca conform asteptarilor. In martie 2008 aproape 11% dintre americani detineau o casa care valora mai putin decat valoarea ipotecii. Casele noi nu s-au mai vandut asa de bine, iar piata a fost inundata de case provenite din lichidarile de ipoteci, ceea ce a dus la scaderea si mai accentuata a valorii caselor.

Criza financiaraCa urmare a exploziei balonului imobiliar, toti cei ale caror investitii erau legate de

sectorul imobiliar au avut enorm de suferit. Pe masura ce piata dadea semne de panica, institutiile financiare au recunoscut pierderile legate de ipotecile subprime si au incercat sa ia masuri de redresare.

Investitorii au incercat sa scape de produsele derivate bazate pe ipoteci, mii de miliarde de dolari fiind retrase din aceste produse. Banii au fost reinvestiti in speculatii pe pretul bunurilor de baza, ceea ce a dus la o criza a preturilor la alimente si o crestere fantastica a pretului petrolului.

Criza financiara din septembrie si octombrie 2008Considerata cea mai mare criza dupa Marea Depresiune din 1929, criza financiara

actuala a intrat in faza acuta in septembrie 2008.Pe 7 septembrie doua institutii de credit ipotecar sustinute de guvernul SUA, Fannie

Mae (Federal National Mortgage Association) si Freddie Mac (Federal National Mortgage Association), intra sub control guvernamental, in incercarea de a fi slavate de la faliment. Duminica, 14 septembrie, Lehman Brothers, una dintre cele 5 mari banci de investitii, demareaza procedurile de faliment dupa ce Federal Reserve Bank (Fed) refuza sa o ajute financiar. Se pare ca numeroasele nereguli si volumul mare de active toxice au stat la baza acestei decizii a Fed.

Panica ia amploare. O alta banca de investitii, Merrill Lynch, este preluata in aceeasi zi de Bank of America. Luni 15 septembie majoritatea actiunilor cad la bursa. Martea, AIG (American International Group), cea mai mare firma de asigurari din lume,

se confrunta cu o criza acuta de lichiditati. In lipsa altor finantatori, Fed o crediteaza cu 85 miliarde USD in schimbul a 79,9% din actiuni.

Pana la sfarsitul saptamanii pietele sunt in criza, fiind salvate de la colaps de o injectie de lichiditati de 105 miliarde USD de la Fed. Organismele de reglementare din majoritatea tarilor dezvoltate iau masuri de oprire a colapsului.

Evenimentele se precipita. In SUA un plan de salvare in valoare de 700 miliarde USD este supus aprobarii senatului. Criza de lichiditati loveste din ce in ce mai multe institutii financiare din toata lumea. Guvernele sar in sprijinul institutiilor financiare, dar in unele tari situatia devine dramatica. Ungaria, Ucraina si Islanda sunt salvate de la blocaj financiar de UE, FMI si Banca Mondiala. Bursele cad spectaculos, volatilitatea este maxima.

Practic, increderea in sistemul financiar este minima. Bancile nu au de unde sa obtina credite pe termen scurt, fiind puse deseori in imposibilitate de plata. Creditul devine foarte scump, fapt care afecteaza si companiile si populatia care detine imprumuturi.

Etapele crizei europene

2008

-La inceputul anului, liderii UE au ajuns la un acord asupra unui plan pentru a face fata crizei pietelor, care continua si ameninta sa declanseze recesiunea economica, si au exercitat presiuni asupra Washingtonului pentru a-si reforma rapid si in profunzime sistemul financiar.

De asemenea liderii europeni vor sa relanseze ideea controversata a unei supervizari coordonate a pietelor din Europa, supervizare care ramane in prezent de competenta statelor membre, potrivit proiectului de declaratie al summitului. In acest document, cele 27 de state membre UE subliniaza "necesitatea unei consolidari a supervizarii sectorului financiar european, in special a grupurilor transnationale, in vederea dezvoltarii unui sistem coordonat de supervizare la nivel european". Pe termen scurt, ei cer autoritatilor nationale de supervizare "sa se reuneasca cel putin o data pe luna pentru a proceda la schimburi de informatii". Valoarea estimata a planului se ridica la aproape 2.000 de miliarde de euro, adica de aproape patru ori mai mult decat cel american (700 de miliarde de dolari, echivalentul a 512 miliarde de euro). (16 octombrie 2008)

Intrarea in recesiune:

-Economia zonei euro a intrat in prima recesiune de la introducerea monedei unice, in 1999, conform datelor biroului de statistica al Uniunii Europene, Eurostat.

Produsul intern brut (PIB) a scazut cu 0,2%, atat in cadrul Uniunii Europene, cat si in zona euro, comparativ cu trimestrul anterior, conform datelor oferite de Eurostat.

In al doilea trimestru al anului, economia zonei euro scazuse cu 0,2%, in timp ce la nivelul celor 27 de state ale UE, economia stagnase, conform Eurostat. Astfel, cele doua comprimari trimestriale succesive din zona euro marcheaza intrarea in prima recesiune tehnica. Comparativ cu perioada similara din 2007, PIB-ul a crescut cu 0,8% in blocul comunitar si cu 0,7% in zona euro, in al treilea trimestru din 2008. Cele mai mari contractari ale economiei au fost inregistrate in Letonia, de 4,2%, in Estonia, de 3,3% si in Italia, de 0,9%, in termeni anuali. La polul opus, cele mai mari cresteri ale PIB-ului au fost inregistrate in Slovacia, de 7,1%, Cehia, de 4,7% si Cipru, de 3,5%, comparativ cu trimestrul al treilea din 2007. In SUA, PIB-ul a scazut in perioada iulie - septembrie cu 0,1% fata de trimestrul anterior, dupa o crestere de 0,7% in trimestrul al doilea fata de primele trei luni ale anului. Comparativ cu trimestrul al treilea din 2007, SUA a inregistrat o crestere economica de 0,8%. Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, s-a comprimat in al treilea trimestru peste asteptarile analistilor, confirmand intrarea in cea mai grava recesiune din ultimii 12 ani, in contextul in care criza economica globala a afectat exporturile. Produsul intern brut a scazut cu 0,5% fata de trimestrul anterior, cand coborase cu 0,4%. In Franta, economia a crescut, in mod neasteptat, cu 0,14% in al treilea trimestru, salvand Franta de la intrarea in recesiune. (17 noiembrie 2008)

-Comisia Europeana (CE) ar putea relaxa normele prin care tarile UE pot lua finantari pentru sprijinirea lucratorilor din comert care au fost concediati ca urmare a crizei economice mondiale, accesul la Fondul european de adaptare la globalizare (FEG) de 500 milioane euro pe an urmand a fi mai usor. Anterior, statele membre puteau solicita un astfel de sprijin atunci cand schimbarile intervenite in structura comertului mondial obliga o companie sa se restructureze sau sa isi schimbe sediul, determinand pierderea a cel putin 1.000 de locuri de munca. In prezent, Comisia doreste coborarea acestui prag la 500 de disponibilizari, cauzate nu doar de schimbarile inregistrate in structura comertului mondial, ci si de alte probleme economice cu care se confrunta compania in cauza. De asemenea, durata pe care poate fi acordat sprijinul s-ar dubla (de la 1 la 2 ani), iar participarea financiara a guvernelor ar urma sa se reduca. Statele membre trebuie sa contribuie cu aceeasi suma pe care o primesc de la Fond, in timp ce noile norme le-ar permite sa primeasca sume de trei ori mai mari decat propria contributie. CE ar putea finanta pana la 50% din costurile unui stat membru care prezinta un plan de sprijin pentru lucratorii afectati in vederea asistentei pentru cautarea unui loc de munca, orientare profesionala, formare si reconversie profesionala, ajutor pentru desfasurarea de activitati independente, dar si pentru masuri de stimulare a lucratorilor defavorizati sau in varsta sa ramana ori sa se intoarca pe piata muncii. De la lansarea Fondului, in 2007, Comisia a aprobat deblocarea a circa 68 milioane euro, de care au beneficiat aproximativ 15.000 de lucratori.

Economia UE incepe sa resimta efectele celei mai serioase crize financiare de la Marea Depresiune din anii '30, iar industria prelucratoare europeana isi micsoreaza productia, in timp ce rata somajului creste. Potrivit datelor Eurostat, numarul somerilor din UE a crescut cu 290.000 in octombrie, rata somajului urcand la 7,1%. Normele propuse reprezinta doar o parte din strategia europeana pentru solutionarea situatiei de criza. In scopul pastrarii si crearii cat mai multor locuri de munca, propunerea Comisiei prevede, de asemenea, ca utilizarea fondurilor regionale sa fie adaptata planului european de redresare economica. In plus, strategia include planuri pentru o mai buna coordonare intre statele membre in ceea ce priveste initiativele in domeniul educatiei si formarii profesionale. (22 decembrie 2008)

2009

-Criza economica globala ar putea crea oportunitatea de aderare mai rapida la zona euro pentru economiile europene emergente, arata o analiza. Uniunea Europeana ar trebui sa relaxeze regulile de adoptare a euro, pentru a le permite statelor non-euro din UE, precum Romania, Ungaria, Bulgaria, Cehia sau Polonia, sa treaca mai repede la moneda europeana. Iesirile de capital ingrijoreaza si restul Europei, care incearca sa intervina cu un plan de salvare a Europei Centrale si statelor balcanice, "pentru a se asigura ca banii investiti in aceste economii nu sunt aruncati intr-un sac fara fund". Germania, Franta si alte state dezvoltate din UE nu vor sa intervina cu fonduri in Polonia, Ungaria sau Romania, doar pentru ca alti investitori sa le retraga pe ale lor. Statutul de tara membra a zonei euro ar rezolva aceasta problema pentru economiile emergente. Pentru a adera la zona euro, un stat trebuie sa indeplineasca criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Elementele-cheie sunt intrarea in ERM-2, zona de asteptare pentru trecerea la euro, un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB, datorie publica de maximum

60% din PIB si o inflatie care sa fie cu cel mult 1,5% peste inflatia in primele trei state din zona ca evolutie a preturilor. Unul dintre cele mai dificile criterii pentru intrarea in zona euro este cel al inflatiei. In 2009, "tinta inflationista" a fost la nivelul minim de 2,2%, in contextul in care Comisia Europeana a estimat o inflatie intre 0,6 si 0,8% pentru Germania, Franta, Irlanda si Spania. Totusi, in timpul incetinirii economice severe, precum cea curenta din Europa, deflatia - si nu inflatia- reprezinta adevaratul pericol. Cererea scazuta a consumatorilor scade preturile, deoarece producatorii se confrunta cu o oferta prea mare si cu stocuri. Prognozele indicau deja temperarea inflatiei in statele din Europa emergenta in 2009, in contextul in care rata medie a inflatiei din Ungaria a scazut de la 6,1% in 2008 la 2,8% anul acesta; in Cehia, de la 6,3% la 2,6%; de la 4,2%, la 2,9% in Polonia, iar in Romania si Bulgaria rata inflatiei era estimata sa scada de la 7,9%, la 5,7%, respectiv de la 12%, la 5,4%. In timp ce Romania si Bulgaria vor intampina dificultati in atingerea unui nivel inferior de inflatie, Polonia, Cehia si Ungaria vor fi aproape de limitele impuse. Criteriile pentru deficitul bugetar si datoriile publice vor fi mai usor de atins pentru majoritatea statelor din Europa emergenta, desi Comisia Europeana estimeaza, in cazul Romaniei, un deficit bugetar de 7,5%. Cu privire la datoriile guvernamentale, statele emergente din Europa se afla intr-o situatie mai buna decat majoritatea tarilor dezvoltate din Uniunea Europeana (UE), precum Italia, Franta si Germania, unde datoriile publice sunt peste limita impusa, de 60% din produsul intern brut (PIB).

In Europa emergenta, numai Ungaria are probleme pe termen lung cu privire la cheltuielile publice - desi, acestea fiind la 66% din PIB, nu se afla foarte multe peste limita superioara impusa - si aranjamentele actuale cu Fondul Monetar International (FMI) au ca obiectiv reducerea cheltuielilor. Prin urmare, in afara de rata inflatiei si deficitul bugetar din Romania, statele din Europa Centrala si Balcani care spera sa intre in zona euro au sanse foarte mari de reusita. Astfel, se pot formula intrebari cu privire la intrarea timpurie in zona euro a acestor state, prin schimbarea criteriilor ce tin de zona Exchange Rate Mechanism 2 (ERM-2), un test de stabilitate a monedei nationale, pe o perioada de doi ani. Restul Europei - mai ales economiile puternice ale Germaniei si Frantei - trebuie sa decida daca salvarea statelor din Europa Centrala, care nu fac parte din zona euro, este o strategie prudenta pe termen lung pentru regiune, care s-ar putea confrunta cu o incetinire indelungata a cresterii economice. Capitalul injectat in regiune la ora actuala - de pana la 200 miliarde dolari - s-ar putea dovedi o masura ineficienta, daca stabilitatea pe termen lung nu va fi asigurata prin pastrarea investitorilor si eliminarea fluctuatiilor valutare. Aceste probleme ar putea fi inlaturate prin introducerea monedei unice. Oficialii de la Berlin ar putea chiar sa schimbe usor regulile de aceasta data, deoarece intrarea in zona euro a statelor din Europa Centrala si Balcani va creste competitivitatea exporturilor din Germania in regiune - fapt apreciat de Berlin. (27 februarie 2009)

-Valorile de baza ale UE, precum sustinerea pietelor deschise si solidaritatea cu natiunile mai sarace, risca sa piarda teren in fata presiunilor exercitate asupra guvernelor, de a proteja industriile nationale, insa ajutoarele guvernamentale gresit directionate catre companiile nationale ar putea duce la falimentul concurentilor mai mici sau firmelor straine, provocand daune de lunga durata in piata interna a UE, bazata pe concurenta libera. Criza a subliniat diferentele fundamentale dintre economiile ce formeaza zona

euro, state precum Spania si Irlanda avand mult de suferit dupa spargerea bulelor ipotecare. Bancile au aratat ca vor acorda finantari pentru stabilizarea bancilor afectate de criza economica globala si pentru sprijinirea companiilor mici si mijlocii, in obtinerea de capital. De asemenea, bancile vor conlucra cu creditorii din Europa de Vest, pentru sprijinirea subsidiarelor acestora din estul si centrul Europei. Planul va fi anuntat oficial. Conform schemei, BERD va aloca 6 miliarde euro anul acesta si in 2010, iar BEI va pune la dispozitia bancilor 11 miliarde euro, dintre care 5,7 miliarde euro imediat. Banca Mondiala va aloca pana la 7,5 miliarde euro pentru proiecte de infrastructura si comert. (2 martie 2009)

-Criza financiara globala actuala marcheaza cea mai puternica incetinire a cresterii economice din istoria recenta si unele dintre noile membre ale Uniunii Europene (UE) au fost afectate sever. UE se foloseste de toate metodele posibile pentru ajutorarea statelor afectate si va avea ca obiectiv principal lupta impotriva protectionismului, care ar dauna regiunii. Liderii UE au respins apelul Ungariei - care a primit un pachet de 25 miliarde dolari, in principal din partea Fondului Monetar International (FMI) si UE - pentru un fond de salvare a regiunii de 180 miliarde euro. In schimb, acestia au fost de acord cu ajutorarea statelor in impas financiar, luand in considerare situatii diferite. (3 martie 2009)

-Bruxelles-ul pledeaza pentru un sistem de supraveghere care sa combine supervizarea mult mai stricta la nivel european cu acordarea unui rol mai important autoritatilor nationale de supraveghere, decizii ce au la baza raportul intocmit de un grup de experti bancari condus de fostul presedinte al bancii centrale a Frantei, Jacques de Larosière. Planul care contine aceste propuneri va fi supus discutiei in cadrul Consiliului European, care se va reuni in cursul lunii martie, deoarece liderii UE intentioneaza sa pregateasca terenul pentru intalnirea G20, care a avut loc la Londra, in aprilie. Pe agenda intalnirii va figura si reforma in materie de reglementare, motiv pentru care UE doreste sa propuna o actiune unitara, menita sa amelioreze sistemul financiar global. Planul propus liderilor UE evidentiaza si alte masuri menite sa reduca riscul si sa redea increderea in piete, inclusiv supravegherea sporita a politicilor salariale aplicate de banci. Cele 27 de state membre vor cheltui in acest an aproximativ 3,3% din produsul intern brut al UE pe realizarea unor programe menite sa impulsioneze cresterea economica, ce vizeaza sustinerea unui comert liber, promovarea unei economii cu emisii reduse si a disciplinei bugetare. De asemenea, liderilor europeni li s-a solicitat sa sustina propunerea Comisiei privind majorarea cu 1,8 miliarde de euro a fondurilor destinate persoanelor afectate de criza. Criza economica a trezit suspiciuni ca unele state membre recurg la protectionism pentru a-si sprijini propriile economii. In cadrul unui summit informal, liderii UE s-au angajat sa evite orice actiuni care ar putea duce la scindarea pietei unice. De asemenea, statele membre trebuie sa-si intensifice eforturile menite sa duca la reducerea somajului care, in 2010, ar putea atinge rata de 10%, pentru prima data dupa anii 1990. (6 martie 2009)

-Ministrii de finante din Uniunea Europeana (UE) vor solicita o inasprire bugetara rapida odata ce economia va incepe sa se redreseze, precizand ca multe state vor incepe acest proces in 2010 si altele cu un an mai tarziu, citand schita unui document oficial. Stabilirea unei tendinte de reducere a costurilor bugetare dupa reluarea cresterii

economice este esentiala pentru redarea increderii consumatorii si a pietelor in politicile fiscale ale guvernelor. Nu au fost mentionate date legate de inceputul acestui proces, din moment ce nimeni nu stia cand se va relua cresterea economica. Documentul mai precizeaza ca, din cauza recesiunii si a stimulilor fiscali destinati reducerii impactului crizei, deficitul bugetar al UE se va adanci in acest an la 4,4% din produsul intern brut (PIB), cel mai mare nivel din ultimii 15 ani. UE a impus o limita superioara de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, insa cel putin 12 tari vor depasi acest prag in 2009. In mod normal, un deficit bugetar de peste 3% din PIB ar trebui sa fie corectat intr-o perioada de doi ani de la depasirea plafonului, insa, in contextul in care, in tari precum Irlanda, deficitul urmeaza sa depaseasca 10% din PIB, scenariul nu este aplicabil. (9 martie 2009)

-Comisia Europeana cifreaza eforturile de relansare ale Uniunii in ansablu la circa 400 de miliarde de euro pentru 2009 si 2010, adica 3,3% din Produsul Intern Brut. Insa aceasta cifra este considerata de unii falsa, pentru ca include nu numai planurile nationale de relansare, propriu-zise, ci si cresterea automata a cheltuielilor sociale (de exemplu pentru ajutoarele de somaj), induse de criza economica. De aceea, Statele Unite, dar si unele state membre precum Marea Britanie si multi parlamentari europeni considera ca este nevoie de noi eforturi. Statele Unite au lansat in februarie un plan de relansare de 787 de miliarde de dolari, reprezentantand circa 5,5% in Produsul lor Intern Brut. Mai mult, tarile UE nu reusesc sa se puna de acord asupra unui plan european de investitii in infrastructuri (energie si internet) propus de Comisie, de circa cinci miliarde de euro. Problema va fi discutata de lideri. (18 martie 2009)

-Comisia Europeana (CE) a fost de acord sa propuna dublarea la 50 miliarde euro a facilitatii de sustinere a statelor membre UE ce nu fac parte din zona euro, care intampina probleme ale balantelor de plati, ca urmare a crizei financiare, a anuntat institutia, intr-un comunicat. Plafonul actual a fost deja marit la 25 miliarde euro de ministrii de finante ai UE, in decembrie 2008, insa intensitatea crizei financiare internationale determina o noua majorare a acestor fonduri pentru acele state care nu beneficiaza inca de protectia oferita de moneda unica. (9 aprilie 2009)

-Dupa mai multe luni de la izbucnirea crizei economice si in pofida promisiunilor lor, europenii au fost criticati de FMI pentru modul in care au gestionat aceasta situatie, necoordonat si fara ambitie. Fondul Monetar International (FMI) a afirmat intr-un raport ca nivelul de coordonare in Europa in fata tulburarilor financiare izbucnite in toamna anului 2008 "este departe de a fi optima". Din punctul de vedere al FMI, europenilor le-a lipsit de asemenea un "cadru de asistenta reciproca" suficient de puternic, "pentru a facilita un raspuns rapid si comun in fata dificultatilor de plata care au aparut in toate statele membre UE" si in special in tarile din Europa de Est. FMI le reproseaza europenilor si faptul ca au intarziat prea mult inainte de a lua masuri coordonate pentru curata bilantul institutiilor bancare de activele toxice, un fenomen care a impiedicat piata creditului sa revina la normal. (24 aprilie 2009)

-Criza economica mondiala va pune capat cresterii economice in tarile din estul Europei in acest an, ducand la adancirea deficitelor bugetare si ingreunand eforturile de aderare la zona euro, potrivit estimarilor publicare de Comisia Europeana. Raportul bianual al Comisiei Europene arata ca Polonia, Cehia si Bulgaria vor inregistra cele mai reduse comprimari ale economiei din regiune, in timp ce economiile statelor baltice vor scadea cu peste 10% in acest an. (5 mai 2009) 

-Economiile ex-comuniste ce fac parte din UE s-ar putea comprima cu circa 3% in 2009, in contextul in care criza afecteaza o regiune ce a inregistrat anterior cresteri importante, iar o revenire pe verde ar putea fi inregistrata pana la sfarsitul lui 2009, considera Banca Mondiala. In cadrul raportului economic obisnuit, institutia arata ca perspectivele privind cresterea economica a regiunii, ce cuprinde Romania, Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Slovenia, sunt incerte in ceea ce priveste urmatorii ani. Cele mai multe economii din regiune vor scadea in 2009, conform estimarilor, mai ales dupa ce produsul intern brut al Letoniei a scazut cu 18% in primul trimestru. Polonia, cea mai mare economie din zona, ar urma sa inregistreze o crestere de 0,5% a produsului intern brut, conform analistilor. In 2008, economiile tarilor luate in calcul au crescut cu 4,1%. Cresterea economica a majoritatii acestor tari depinde masiv de exporturi, care au fost afectate de criza economica globala. (22 mai 2009)

-Uniunea Europeana va aloca anticipat 19 miliarde de euro din cheltuielile planificate ale Fondului Social European (FSE) pentru sprijinirea persoanelor afectate de criza economica, iar cofinantarea nu va fi necesara pentru perioada 2009 si 2010. CE si Banca Europeana de Investitii, alaturi de alti parteneri, vor stabili, de asemenea, o noua facilitate de imprumuturi ale Uniunii de 500 milioane euro, prin care vor fi date microcredite celor care ar avea in mod normal dificultati de acces la fondurile necesare pentru infiintarea unei afaceri sau a unei microintreprinderi. Alte masuri tin de asigurarea a cel putin 5 milioane de stagii de ucenicie pe intreg teritoriul UE pentru tinerii confruntati cu somajul si stabilirea de obiective pentru asigurarea unor posibilitati rapide de formare sau de munca pentru tinerii someri, precum si sprijin – inclusiv prin intermediul FSE – pentru mentinerea locurilor de munca viabile prin intermediul activitatii cu program redus si formarii. De asemenea, CE vrea sa acorde un ajutor imediat pentru someri, pentru a se evita riscul somajului pe termen lung si pierderea competentelor relevante si un ajutor pentru reinsertia in campul muncii a celor mai dezavantajati, de exemplu prin intermediul scaderii costurilor nesalariale cu forta de munca, prin masuri de stimulare a recrutarii, precum si prin promovarea oportunitatilor de munca in care este necesar un nivel redus de calificare, in servicii casnice si de ingrijire. In plus, CE va asigura un nou serviciu online "match and map", pentru a-i ajuta pe cei care cauta sa gaseasca locuri de munca potrivite pentru competentele lor pe intreg teritoriul Europei, prin intermediul portalului Eures pentru locuri de munca europene, deja existent, si un angajament ca tinerii someri care-si cauta un loc de munca intr-un alt stat membru sa poata primi, timp de cel putin sase luni, ajutoare de somaj la care ar fi avut dreptul in tara de resedinta. (4 iunie 2009)

-Cheltuielile de consum si exporturile europene au inregistrat in primul trimestru cea mai mare scadere din ultimii 14 ani, in timp ce investitiile s-au redus dupa ce cea mai severa recesiune globala a determinat companiile sa concedieze angajati si sa scada productia. Produsul intern brut (PIB) la nivel european a scazut cu 2,5% fata de al patrulea trimestru din 2008, in linie cu estimarile initiale, marcand cel mai abrupt declin din 1995, cand datele au inceput sa fie compilate, a anuntat biroul de statistica al Uniunii Europene (UE). Consumul gospodariilor a scazut cu 0,5%, in timp ce exporturile au scazut cu 8,1%, iar importurile cu 7,2%. In acelasi timp, cheltuielile pentru investitii au scazut cu 4,2%, dupa ce scazusera anterior cu 4,3%. In ciuda datelor din sectorul constructiilor care genereaza optimism pe piata in ceea ce priveste sfarsitul crizei, rata somajului la nivelul zonei euro a atins un nou record al ultimilor 10 ani, piata muncii reflectand severitatea recesiunii, din cauza disponibilizarilor in masa. Economia zonei euro s-a comprimat cu o rata anuala de 4,8% in primul trimestru, fata de 1,7% in cele trei luni anterioare. Datele preliminare ale biroului de statistica indicau o scadere cu 4,6% a PIB-ului. Preturile la producator din zona euro au scazut in aprilie cu 4,6%, fata de aceeasi luna din 2008, un ritm record de scadere din 1981, cand datele au inceput sa fie contorizate. (4 iunie 2009)

-Potrivit estimarilor Comisiei Europene, cele 27 de tari ale Uniunii Europene vor cheltui in acest an si in 2010 circa 5% din produsul intern brut pentru masuri de stimuli si ajutoare, pentru a combate efectele crizei. (8 iunie 2009)

-Criza i-ar putea costa pe contribuabilii europeni 16,5% din Produsul Intern Brut (PIB), a anuntat Comisia Europeana. Amploarea ajutoarelor de stat acordate de Uniunea Europeana pentru institutiile financiare s-ar putea ridica, in cel mai pesimist scenariu, la 16,5% din PIB al Uniunii Europene (UE). Insa costurile fiscale nerecuperabile realizate pentru sustinerea sectorului financiar ar putea fi limitate la 2,7% din PIB, a mai precizat executivul UE intr-un raport anual al finantelor publice. Cele 16 state din zona euro au aprobat pana in prezent ajutoare pentru sistemul bancar ce insumeaza 36,5 din PIB, din care au fost utilizate sume echivalente cu 11,1% din PIB. Ajutoarele aprobate reprezinta injectii de capital, garantii pentru banci, desprinderi ale activelor toxice si asigurarea lichiditatii bancilor. O parte din ajutoarele aprobate ar putea sa nu fie folosite, iar o parte din cele utilizate ar putea fi recuperate, insa experientele din trecut arata ca rata de recuperare este de mai putin de 10% din banii cheltuiti initial, potrivit Comisiei. In Uniunea Europeana, ajutoarele publice aprobate se ridica la 43,6% din PIB, cu numai 12,8% utilizate. Crizele anterioare din diversele parti ale lumii arata ca sumele cheltuite de contribuabili pentru redresarea sistemului bancar ar putea fi reduse daca actiunile sunt rapide, cuprinzatoare si daca beneficiaza de sustinere politica. (24 iunie 2009)

-Economia zonei euro a scazut cu 2,5% in primele trei luni din 2009, in termeni trimestriali. De asemenea, rata somajului se pare ca va mai creste, de la nivelul de 9,5% inregistrat in mai, afectand cel mai mult populatia saraca. Comisia Europeana estimeaza ca rata somajului va urca la 9,9% in 2009 si la 11,5% in 2010, de la 7,5% in 2008. Eurostat a calculat ca, in perioada mai 2008-mai 2009, 3,4 milioane persoane si-au

pierdut locurile de munca in zona euro si 5,1 milioane persoane la nivelul Uniunii Europene (UE). De asemenea, inflatia din zona euro a trecut pentru prima oara pe teritoriu negativ in iunie, in contextul in care preturile bunurilor de consum au inregistrat o scadere anuala de 0,1%. (8 iulie 2009)

-In august 2009, cea mai dificila perioada a crizei economice a trecut pentru Europa Centrala si de Est, si, desi riscurile asupra tarilor din regiune persista, injectiile de capital de la Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana au redus pericolul unei prabusiri economice. Dupa starea de panica din Europa emergenta, ce a inceput anul trecut, investitorii trec acum din postura de evitare a pierderilor in postura de a alege activele cu cele mai bune performante. Pericolele insa raman. Analistii sustin ca o depreciere a monedei Letoniei sau o tendinta de vanzare in pietele emergente, determinata de o corectie a pietelor americane in al patrulea trimestru, ar putea duce la o noua depreciere a actiunilor si valutelor. Mai mult, in contextul cresterii somajului si al adancirii deficitelor bugetare, economiile din regiune nu sunt estimate sa revina prea curand la cresterile de peste 6% inregistrate inainte de criza.

Insa, dupa injectarea a zeci de miliarde euro in regiune, de catre FMI si Uniunea Europeana, precum si dupa facilitatile de lichiditate extinse de bancile centrale, riscurile intrarii mai multor state in faliment si pericolele prabusirii sistemelor bancare au trecut. Dupa vanzarea masiva generata de panica in Europa Centrala si de Est, a urmat o tendinta de crestere, care a inceput in pietele dezvoltate si s-a extins in martie in pietele emergente, sustin analistii. De atunci, zlotul si forintul s-au apreciat cu 19%, iar coroana cehea a avansat cu 15%. Putini analisti estimeaza ca industria, pilonul multor economii emergente din regiune, isi va reveni inainte ca bancile occidentale sa paseze injectiile de lichiditate primite de la bancile centrale catre companii si inainte ca nivelul cheltuielilor de consum sa creasca in jumatatea mai bogata a Uniunii Europene. Aceste lucruri nu s-a intamplat inca, insa injectiile de lichiditate si accesul la obligatiuni guvernamentale au permis bancilor cu operatiuni in Europa de Est sa evite pericolele provocate de expunerile la tari ca Ucraina, Ungaria si Romania, care au primit ajutoare de la FMI si UE pentru a evita o prabusire economica. Alte programe, precum primele de casare din Germania, au ajutat la temperarea unei scaderi de peste 20% a productiei, declin estimat la inceputul acestui an. Cea mai mare parte a regiunii este asteptata sa revina pe crestere anul viitor, probabil chiar in prima jumatate. Investitorii incep acum sa caute noi pozitii in care sa poata beneficia de activele cu cele mai bune performante, iar indicii bursieri au inregistrat o revenire puternica.

-In septebmrie 2009, Comisia Europeana estima ca Zona euro iese din cea mai grea recesiune pe care a cunoscut-o de mai mult de 60 de ani, si prevede o revenire a economiei din trimestrul al treilea, ramanand insa prudenta pentru evolutia urmatoare. Executivul european s-a aratat mai optimist decat anterior privind situatia economica din a doua jumatate a lui 2009 pentru cele 16 state ale zonei euro, in prognoza actualizata. CE se asteapta la o crestere a produsului intern brut (PIB) de 0,2% din al treilea trimestru si de 0,1% in ultimul trimestru din acest an, dupa scaderi de 2,5% in primele trei luni si de

0,1% in trimestrul al doilea. In estimarile precedente, publicate in mai, Bruxelles-ul anticipa noi contractii ale economiei pentru ultimele doua trimestre din 2009, inainte de o crestere zero in primul trimestru din 2010 si o redresare incepand din al doilea trimestru al anului viitor. CE a mentinut estimarea de scadere a economiei UE si a celei a zonei euro cu cate 4% in 2009, ca urmare a deteriorarii activitatii mai mult decat se anticipa la finalul lui 2008 si inceputul lui 2009. Banca Centrala Europeana (BCE) a prevazut un recul al produsului intern brut de 4,1% in acest an. Comisia s-a dovedit mai optimista decat in luna mai pentru anumite tari, in special Franta si Germania, care au inregistrat o revenire surprinzatoare pe crestere din al doilea trimestru din 2009. In Franta, CE se asteapta la un declin al economiei de 2,1% in 2009 fata de 3% cat estima anterior, fiind cea mai buna performanta prevazuta pentru o economie mare din zona euro pentru acest an. Pentru Germania, forul european prognozeaza o contractie economica de 5,1%, fata de 5,4% anterior. In schimb, CE a revizuit in scadere proiectiile pentru Spania, Italia si Olanda, care ar urma sa aiba scaderi ale PIB de 3,7%, 5% si 4,5%. Bruxelles-ul prevede, de asemenea, ca "incertitudinea ramane ridicata", in ce priveste soliditatea redresarii economice.

In particular, criza nu a incetat sa-si produca efectele asupra ocuparii si finantelor publice. Potrivit datelor publicate de Eurostat, 1,443 milioane de persoane si-au pierdut locul de munca in trimestrul al doilea al acestui an in UE, din care 702.000 in zona euro. Este al patrulea trimestru consecutiv de scadere a angajarii in Europa in recesiune. Iar somajul, care se afla in decalaj prin raport la indicatorii de conjunctura, ar urma sa scada si in lunile urmatoare. Ultimele estimari arata ca pachetul de stimuli financiari "pentru masuri discretionare" in cadrul Uniunii Europene se va cifra in total la 2,5% din produsul intern brut (PIB) in 2009 si 2010 fata de 1,8% din PIB in cei doi ani cat se estima anterior.

-Fondul Monetar International sustine ca prin programele derulate, ce au presupus resurse sporite, flexibilitatea politicilor si impunerea unor reforme, a ajutat tarile emergente, mai ales din Europa de Est, sa faca fata efectelor actualei crize financiare globale. FMI a intervenit cu fonduri pentru a controla vulnerabilitatile existente, respectiv adancirea deficitelor bugetare si problemele generate de boom-ul anterior in sectorul de creditare. Factorii care au dus la evitarea problemelor intampinate din cauza crizei au fost finantarea extinsa si acordata la timp, programele structurate pe fiecare tara in parte pentru a raspunde nevoilor fiecareia si politicile adaptate circumstantelor din fiecare tara. In martie, Romania a negociat un pachet de finantare externa de aproape 20 miliarde euro, ce cuprinde 12,9 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la UE, circa 1 miliard euro de la Banca Mondiala si 1 miliard de euro de la alte institutii internationale. De asemenea, FMI a sustinut incheierea unui acord prin care principalele noua banci cu expunere semnificativa pe piata locala (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank si Piraeus Bank) au promis ca isi vor mentine expunerea totala pe Romania si ca vor injecta capital in subsidiarele lor, daca va fi necesar. Autoritatile romane si Fondul Monetar International (FMI) au agreat, dupa misiunea de evaluare din august, o noua tinta de

deficit bugetar pentru finalul acestui an, de 7,3% din PIB (36,5 miliarde lei), fata de plafonul de 4,6% din PIB fixat initial, in conditiile inrautatirii semnificative a prognozelor macroeconomice. In prezent, Guvernul ia in calcul o contractie economica de 8,5% pentru acest an si o valoare a PIB de 497,3 miliarde lei. Anul trecut, valoarea PIB-ului Romaniei a fost de 504 miliarde lei (136,8 miliarde euro). (29 septembrie 2009)

2010

-Criza economica globala va accentua decalajele economice existente intre statele membre ale Uniunii Europene, iar evolutiile dezastruoase ale unora dintre acestea ameninta eforturile tarilor dezvoltate de a iesi mai repede si mai accelerat din aceasta perioada. Germania si Franta, cele mai puternice economii europene, au inregistrat cresteri inca din trimestrul al doilea din 2009, evolutia mentinandu-se si in T3, iar pe aceste baze din a doua jumatate a anului trecut, moneda euro a inregistrat o apreciere semnificativa fata de dolarul american. Directorul X-Trade Brokers afirma ca nu doar Grecia provoaca ingrijorare organismelor europene si statelor dezvoltate, ci si ale tari, precum Spania, care de asemenea inregistreaza cote record ale deficitelor economice, iar aceste evolutii conduc la o serie de miscari in cascada ale pietelor internationale. In contextul unor semnale pozitive ale economiei americane, dolarul american a intrat, catre finele lui 2009, pe un trend de apreciere, astfel incat a incheiat anul la nivelul de 1,4318 dolari pentru 1 euro. De la inceputul anului pana in prezent, pietele financiare au inregistrat o volatilitate extrem de ridicata, care se va mentine si in perioada urmatoare, atat pe piata valutara, cat si pe cele de marfuri, indicii bursieri si actiuni, spun analistii de la X-Trade Brokers. Revizuirile pozitive privind cresterile economice ale Germaniei si Frantei in anul in curs, estimarile optimiste privind cresterea economiei americane in ultimul trimestru al anului trecut, precum si situatiile «delicate» in care se afla inca o serie de economii europene au contribuit la miscari majore pe toate pietele. Volatilitatea se va mentine ridicata in urmatoarea perioada. Deprecierea monedei unice europene si aprecierea dolarului american au determinat o scadere majora a pretului petrolului, care a atins un minim record al anului, de 72,39 USD/ baril, marcand o scadere continua in cea de-a doua decada a lunii. (26 ianuarie 2010)

-Comisia Europeana a lansat strategia pentru iesirea din criza si evolutia economiei UE in urmatorii 10 ani, ce vizeaza cresterea ocuparii fortei de munca din populatia intre 20 si 64 ani, scaderea numarului de persoane expuse saraciei si majorarea sumei din PIB alocate pentru cercetare.

Astfel, trei sferturi din populatia din UE cu varste intre 20 si 64 de ani ar trebui sa aiba loc de munca pana in 2020, iar numarul persoanelor expuse riscului saraciei ar trebui redus cu 20 milioane persoane. Potrivit datelor CE, rata de ocupare a fortei de munca in UE a urcat la 66% in 2008 de la 62% in 2000, inainte sa scada ca urmare a crizei economice globale. In plus, 3% din produsul intern brut (PIB) al UE ar trebui investit in cercetare si dezvoltare, abandonul scolar timpuriu ar trebui sa fie sub 10%, iar cel putin 40% din generatia tanara ar trebui sa aiba studii universitare. Cel de-al cincilea obiectiv pe care statele membre ale UE il vor transpune in indicator de referinta national priveste

indeplinirea obiectivelor climatice si energetice "20/20/20" (emisiile de dioxid de carbon ar trebui reduse cu 20%, comparativ cu nivelurile din anii '90, proportia de energie din surse regenerabile in consumul total ar trebui majorata la 20%, iar consumul de energie ar trebui diminuat cu 20%). Potrivit presedintelui CE, economia Uniunii Europene pentru deceniul urmator trebuie bazata pe principii de crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii sociale, in scopul combaterii saraciei. Criza economica globala a avut efecte profunde si de durata asupra economiilor europene. Astfel, produsul intern brut (PIB) al UE a scazut cu 4% in 2009, somajul s-a apropiat de 10%, deficitele publice au atins 7% din PIB, iar gradele de indatorare al economiilor statelor UE  au crescut cu 20 de puncte procentuale in doi ani, anuland astfel 20 de ani de consolidare, potrivit evaluarii strategiei Lisabona. (5 martie 2010)

-Liderii din Europa Centrala si de Est ar trebui sa ia in calcul noi modele de crestere, care sa nu se mai axeze pe sectoarele bancar, constructii si imobiliar pentru cresterea economica, ci pe o prezenta mai mare pe pietele internationale.

Tarile din Europa emergenta vor trebui sa-si regandeasca modelele de crestere si sa reduca dependenta de sectoarele bancar, constructii si imobiliar, care au explodat inainte de criza, si sa se concentreze pe prezenta pe pietele internationale. Totodata, directorul general al Fondului Monetar International (FMI), a cerut autoritatilor din Uniunea Europeana o colaborare mai stransa asupra mai multor domenii, de la strategiile fiscale la reglementarea sectorului financiar, pentru a face institutiile din UE mai puternice, mai rezistente la criza si mai capabile sa promoveze crestere economica si prosperitate. Tarile din centrul si estul Europei au fost afectate sever de criza financiara globala, ca urmare a legaturilor comerciale stranse si a dependentei de fluxurile de capital din regiune. In prezent, zona a revenit pe crestere, iar FMI estimeaza un avans de 2% al produsului intern brut (PIB) in Europa Centrala si de Est in 2010. Pentru multe tari din Europa Occidentala, problema cea mai importanta este de aducere a datoriei publice la niveluri sustenabile. Studiile FMI arata ca datoria publica ar urma sa creasca in medie la 110% din PIB pana in 2014 in economiile avansate, cu 35 puncte procentuale pentru nivelul dinainte de criza. Provocarea va fi de a consolida politica fiscala fara a subrezi redresarea economiei, care este fragila in multe tari din zona euro. FMI prognozeaza un avans de 1% in acest an al economiei zonei euro. (30 martie 2010)

-Comisia Europeana a estimat la 3.000 miliarde euro costul maxim al ajutoarelor guvernamentale pentru sectorul financiar european, pe care le-a autorizat de la inceptulul crizei. O parte importanta a imprumutului, sau 2.300 de miliarde euro, corespunde sistemului de garantii, in care autoritatile publice intervin numai in cazul in care asiguratorul sau banca intra in incapacitate de plata. Oficialii de la Bruxelles au autorizat recapitalizari de aproape 300 miliarde euro si alte masuri de salvare si restructurare, de aproximativ 400 de miliarde euro. Oficialul a spus ca bancile au inca probleme legate de activele toxice, insa Uniunea Europeana nu va putea sa le sprijine la nesfarsit. Fondul Monetar International a estimat ca la nivel global, bancile au active toxice de 2.300 miliarde dolari. De la inceputul crizei financiare, in septembrie 2008, guvernele UE au sarit in sprijinul bancilor nationale cu injectii de capital si garantii. CE este deschisa la

preluari de banci de catre guverne, doar daca o astfel de masura este temporara. Declaratiile oficialului vin in contextul in care activele toxice acumulate de banci si de grupurile de asigurari s-ar putea ridica la 4.000 miliarde dolari, in cadrul noilor previziuni ce urmeaza sa fie publicate de FMI. Bancile si asiguratorii, ce au detinut pana in prezent active toxice de 1.290 miliarde dolari, se confrunta cu pierderi tot mai mari, in contextul adancirii recesiunii, pierderi ce se adauga la datoriile acumulate din creditele ipotecare cu grad de risc ridicat. Noile previziuni FMI, ce ar putea fi revizuite din nou pana la sfarsitul lunii, vor fi o lovitura pentru guvernele ce au injectat deja miliarde dolari in cadrul sistemului bancar. (9 aprilie 2010)

UE vs. Japonia

UEIntrarea in recesiune

-In noiembrie 2008, Economia zonei euro a intrat in prima recesiune de la introducerea monedei unice, in 1999

Pib -Produsul intern brut (PIB) a scazut

cu 0,2%, atat in cadrul Uniunii Europene, cat si in zona euro, comparativ cu trimestrul anterior

Disponibilizari -Potrivit datelor publicate de

Eurostat, 1,443 milioane de persoane si-au pierdut locul de munca in trimestrul al doilea al acestui an in UE, din care 702.000 in zona euro

Ameliorarea crizei-In august 2009, cea mai dificila

perioada a crizei economice a trecut pentru Europa Centrala si de Est, datorita injectiilor de capital de la FMI si Uniunea Europeana Riscuri

-Criza economica globala va accentua decalajele economice existente intre statele membre ale Uniunii Europene, iar evolutiile dezastruoase ale unora dintre acestea ameninta eforturile tarilor dezvoltate de a iesi mai repede si mai accelerat din aceasta perioada

Japonica Intrarea in recesiune

-Economia japoneza s-a comprimat in al treilea trimestru 2008, intrand in prima recesiune din 2001

Pib-Produsul intern brut (PIB) a scazut cu 0,4%, in cele trei luni incheiate in septembrie. Comparativ cu trimestrul al doilea, PIB-ul Japoniei a scazut cu 0,1%

Disponibilizari -Companiile din Japonia, afectate de

scaderea exporturilor, au disponibilizat zeci de mii de angajati in doar cateva luni. Aproximativ 158.000 de angajati temporari vor fi disponibilizati la incheierea contractului lor, pe 31 martie, data care marcheaza sfarsitul anului fiscal Ameliorarea crizei

-Economia Japoniei a iesit in al doilea trimestru din cea mai grava recesiune de dupa al Doilea Razboi Mondial, dupa ce exporturile si cheltuielile de consum au crescutRiscuri

-Japonia risca sa fie obligata sa se indatoreze masiv in cursul exercitiului financiar 2011-2012 ori sa renunte la numeroasele cheltuieli pentru a face fata unor nevoi de aproximativ 7.000 miliarde yeni (57 miliarde euro) pentru care nu are finantare

Grecia

Etapele crizei elene

2009

-Potrivit datelor bancii centrale, care a cerut inasprire fiscala si reforme pentru depasirea crizei, economia Greciei va fi afectata de criza globala si va creste cu doar 0,5% in acest an, dupa rata de crestere de 3,1% din 2008.

Deficitele bugetare adanci si datoria in crestere lasa guvernului o marja redusa de actiune in ceea ce priveste stimulii fiscali, in contextul in care principalele domenii ale economiei, cum ar fi turismul, sunt afectate de criza financiara internationala, arata raportul bancii centrale a Greciei. 

Cu toate acestea, o combinatie de disciplina fiscala si de reforme "extinse" ale sectorului public ar putea limita datoria publica si permite o serie de cheltuieli guvernamentale, pentru incurajarea activitatii economice.

Banca centrala a Greciei a estimat ca inflatia se va tempera la 1,8% in 2009, de la 4,2% anul trecut. Cresterea produsului intern brut (PIB) se va tempera semnificativ, dar va ramane pozitiva, mai bine decat in zona euro. Banca centrala a Greciei estimeaza ca rata de crestere a PIB-ului, care a incetinit la 3% anul trecut, va fi de 0,5% in 2009. Estimarile bancii centrale sunt peste cele ale Comisiei Europene (CE), care anticipeaza o crestere economica de 0,2% pentru Grecia in 2009, dar sub cele guvernamentale, de 1,1%. (17 februarie 2009)

-Grecia trebuie sa reduca urgent deficitul bugetar excesiv, prin eradicarea fenomenului de evaziune fiscala, pentru a elibera fondurile necesare investitiilor si pentru a reduce impactul crizei. Economia Greciei inregistreaza o incetinire brusca, dupa o crestere economica medie de 4% in ultimii ani, sustinuta de ajutoarele din partea Uniunii Europene si de investitiile realizate pentru Olimpiada de la Atena din 2004. Este putin probabil ca economia Greciei sa evite efectele crizei si se prevede ca va intra in recesiune in 2009, cu o comprimare de 0,8%, potrivit estimarilor. Conditiile mai aspre de creditare, cresterea economica mai slaba a partenerilor comerciali, deteriorarea pietei muncii si cresterea taxelor vor afecta activitatea. In raportul anual publicat, banca centrala a criticat guvernul grec pentru ca nu a reusit sa implementeze reformele necesare pentru piata muncii, buget si pensii in perioada de crestere economica puternica. Grecia are nevoie de o consolidare fiscala rapida pentru eliminarea deficitului in 2012. Acest lucru este realizabil, daca se va reduce fenomenul de evaziune fiscala si daca pierderile sunt diminuate semnificativ. Banca centrala a anuntat ca deficitul bugetar al Greciei a fost de peste 4% din PIB in 2008, fata de estimarile initiale ale guvernului, de 3,7%.(16 aprilie 2009)

-Guvernul grec a anuntat ca pune 1,3 miliarde euro la dispozitia companiilor care au fost afectate de criza, fondurile referindu-se la cel putin 17.000 de companii. Fondurile sunt oferite pentru investitii in productie, turism si comert. Sprijinul vine in contextul in care economia Greciei ar putea intra in recesiune anul acesta, dupa o lunga perioada de

crestere. Pachetul de sprijin va fi lansat in septembrie si va fi valabil pentru 18 luni. Astfel, guvernul ofera sprijin financiar de pana la 300.000 de euro pentru companiile mici, in vederea innoirii echipamentelor si imbunatatirii infrastructurii.  Grecia are un spatiu de manvra limitat in ceea ce priveste stimulii fiscali, in conditiile in care incearca sa isi controleze deficitul bugetar, care a depasit 5% din PIB in 2008.  Statul a avut un deficit guvernamental general sub limita de 3% din produsul intern brut (PIB) impusa prin Tratatul de la Maastricht doar o singura data in ultimii zece ani, in 2006.(21 mai 2009)

-Turism

Declin in sosiri internationale: 26,3%Declin in veniturile aduse de turisti: 18,2%Turisti straini/an: 17,5 milioaneRang mondial/numar de vizitatori: 16

Grecia cunoaste o scadere a cererii de pachete turistice pe pietele sale traditionale din Europa, chiar daca este unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. Motivul principal al acestui declin il reprezinta faptul ca turistii taie din bugetele alocate calatoriilor si renunta la distante lungi si bilete de avion costisitoare. Cu toate acestea, Grecia este una dintre destinatiile cele mai populare pe timp de vara, asa ca se asteapta o revenire puternica in a doua jumatate a anului. (14 august 2009)

2010

-Grecia beneficiaza de "sprijinul total" al Germaniei si al celorlalte state membre ale Uniunii Europene in lupta sa pentru a face fata datoriei publice si deficitului bugetar.

Europenii sunt impartiti in privinta unui eventual sprijin care ar trebui acordat Greciei, tara afectata de cea mai grava criza a finantelor publice din ultimele trei decenii. In cazul in care situatia se agraveaza, Grecia ar putea beneficia pana la urma de sprijinul UE, insa chestiunea este delicata, deoarece un astfel de plan de salvare pentru un stat din zona euro poate da un semnal periculos, mai ales in conditiile in care Spania si Portugalia sunt la randul lor intr-o pozitie fragila. Masuri de sprijin pentru Grecia, care incearca sa-si imbunatateasca situatia finantelor publice, "nu sunt excluse", insa vor proveni, in cazul in care vor fi aprobate, de la institutii financiare publice si nu de la statele membre UE. Grecia a incheiat 2009 cu un deficit bugetar de 12,7% din produsul intern brut (PIB) si cu o datorie publica de 113% din PIB, niveluri care au ingrijorat pietele financiare. Guvernul de la Atena s-a angajat sa reduca deficitul la 8,7% din PIB in acest an si la sub 3% in 2012. (1 februarie 2010)

-In ianuarie, FMI a trimis o echipa la Atena, la solicitarea guvernului grec, care avea nevoie de asistenta tehnica pentru a face fata celui mai mare deficit bugetar din zona euro, estimat la 12,7% din produsul intern brut (PIB) din 2009. Comisia Europeana a aprobat, pe 3 februarie, planul prezentat de guvernul grec pentru rezolvarea crizei bugetare, insa a decis sa plaseze statul sub supraveghere. Executivul

european a adoptat o serie de recomandari pentru a se asigura ca Grecia va aduce deficitul bugetar sub 3% din produsul intern brut (PIB) pana in 2012, conform cu cerintele din tratatul de la Maastricht. (11 februarie 2010)

-Criza bugetara a Greciei, care aproape a scapat de sub control situatia finantelor publice, reprezinta primul test major pentru zona euro de la aparitia acesteia in 1999, odata cu lansarea monedei unice, expertii subliniind ca discrepantele dintre nordul si sudul zonei sunt mai mari ca niciodata. Unii analisti sustin ca situatia era inevitabila inca din momentul in care Grecia a fost admisa in zona euro, in urma cu noua ani. Altii sunt de parere ca o astfel de criza avea oricum sa cuprinda, mai devreme sau mai tarziu, o uniune monetara atat de inegala ca zona euro. Daca nu Grecia, o alta tara mai slaba din uniune ar fi fost cauza dezechilibrelor. Posibil de evitat sau nu, problemele au aparut. Potrivit The Economist, Grecia trebuie sa treaca printr-o cura bugetara majora, iar tarile Uniunii Europene, sau Fondul Monetar International (FMI), ar putea ajunge in situatia de a acorda un pachet de salvare "umilitor". Unii analisti vorbesc chiar despre o destramare iminenta a zonei euro. Anul trecut, deficitul bugetar al Greciei a atins 12,7% din produsul intern brut (PIB). Temerile legate de posibilele masuri de reducere a deficitului au creat panica pe piata obligatiunilor si au dus la o crestere a randamentelor titlurilor de stat emise de Grecia.

La sfarsitul lunii ianuarie, randamentul titlurilor de stat grecesti a atins 7,1%, cel mai inalt nivel de la aderarea tarii la zona euro, si cu aproape patru puncte procentuale peste randamentul titlurilor germane, considerate cele mai sigure investitii din zona euro. Panica s-a diminuat pe 3 februarie, cand Comisia Europeana a aprobat planul realizat de Grecia pentru reducerea deficitului la 3% din PIB pana in 2012.

Pentru Grecia, stat al carui deficit raportat la PIB este unul dintre cele mai mari din lume, redobandirea increderii pietelor are o miza enorma. In caz de esec, Grecia risca sa nu poata refinanta datorii de 20 miliarde euro scadente in aprilie si mai. In acel moment, guvernul de la Atena ar intra in incapacitate de plata, in caz ca nu va obtine un pachet de salvare.

Grecia are o istorie indelungata de probleme fiscale. In momentul in care a devenit cea de-a 12-a tara a zonei euro, deficitul public era deja de peste 100% din PIB. Multi au considerat ca gestionarea defectuasa a bugetului va afecta moneda unica. Pentru Grecia, aderarea la zona euro a fost insa un factor foarte pozitiv. Ratele mai mici ale dobanzii au permis guvernului sa refinanteze datoriile in conditii mai favorabile. Economia a avansat, in medie, cu 4% pe an pana in 2008.

Insa cresterea puternica a PIB a ascuns slabiciunile finantelor publice. Nivelul datoriilor publice a scazut, insa numai pentru ca PIB-ul nominal a avansat mai rapid decat datoriile. Deficitele bugetare foarte mari s-au mentinut, mai ales ca, odata cu intrarea in zona euro, Grecia a relaxat politica fiscala. Balanta bugetara primara (ce exclude plata dobanzilor) a fost excedentara pana in momentul aderarii, insa a trecut pe deficit incepand cu 2003. Pe de alta parte, inflatia Greciei a ramas peste media zonei euro, afectandu-i competitivitatea. Economia se baza puternic pe imprumuturi externe, iar deficitul de cont curent s-a adancit la 14,6% din PIB in 2008.

Daca Grecia si-a fi pastrat propria moneda, problemele ar fi aparut, probabil, mai devreme, subliniaza The Economist. Insa in lunile ce au urmat prabusirii bancii de investitii Lehman Brothers, Grecia a fost protejata de apartenenta la zona euro. Statul putea inca sa se imprumute usor, desi nu la fel de ieftin, din pietele de obligatiuni, chiar aversiunea investitorilor fata de risc atinsele punctul culminant in martie 2009.

Economia se indrepta, in cel mai rau caz, spre o recesiune usoara. Bancile grecesti nu erau afectate de activele toxice cu care se confruntau alti competitori. Proiectiile de deficit bugetar pentru 2009, de 5% din PIB, pareau aproape modeste fata de deficitele majore estimate pentru alte tari.

Realitatea era insa mult mai sumbra, asa cum s-a dovedit dupa alegerile din octombrie. Noul guvern a anuntat ca nivelul real al deficitului urma sa fie de 12,7% din PIB. Mai mult, deficitul raportat pentru 2008 a fost, de asemenea, revizuit in crestere, pentru a include datoriile neplatite furnizorilor din sectorul sanitar.

Increderea investitorilor in statisticile oferite de Grecia a fost spulberata. Posibilitatea ca Grecia sa nu isi poata reduce deficitul i-a determinat pe liderii europeni sa se gandeasca la un pachet de salvare. Tratatul de la Maastricht include o clauza ce impiedica tarile europene sa-si asume datoriile altora. Clauza a fost introdusa in 1991, la insistenta Germaniei. Alte clauze ale tratatului ar putea permite, totuti, ajutoare pentru tarile aflate in dificultate. De la inceputul anului, euro s-a depreciat cu peste 5% in fata dolarului, atingand vineri un minim al ultimelor opt luni, de 1,3529 dolari. Euro s-a depreciat cu 8% fata de yen si cu 2% fata de lira sterlina.

Grecia este o economie relativ minora in zona euro, reprezentand numai 3% din PIB-ul zonei, insa moneda unica a fost afectata din cauza temerilor ca problemele s-ar putea extinde si in alte tari, in contextul in care Spania si Portugalia dau deja semnale alarmante.

Criza din Grecia confirma problemele unei uniuni monetare neuniforme, ce nu dispune de un mecanism precum o autoritate fiscala centrala, pentru a corecta dezechilibrele interne. Decalajul dintre nord si sud, in interiorul zonei euro, pare mai accentuat ca niciodata.

Nordul, reprezentat de tari precum Germania, se bazeaza pe exporturi pentru sustinerea cresterii, economiseste si inregistreaza excedente comerciale, in timp ce sudul, reprezentat de Grecia, se bazeaza pe cheltuielile de consum, au finante publice slabe si depind de capitalul strain pentru a suplimenta nivelul redus al economiilor. (15 februarie 2010)

-Banca Mondiala nu vrea sa se implice in situatia de criza bugetara si financiara cu care se confrunta Grecia, subiectul vizand strict Uniunea Europeana. Banca Mondiala are ca misiune oficiala "lupta impotriva saraciei" si intervine in special in tarile emergente si in curs de dezvoltare. Sefii de stat si de guvern din zona euro au ajuns la un acord pentru sustinerea Greciei, in cazul in care masurile suplimentare ce vor fi luate de aceasta tara nu vor reusi sa descurajeze speculatiile.Ministrii de finante din UE au anuntat ca Grecia trebuie sa respecte masurile de austeritate pana pe 16 martie. Altfel, UE va impune cu sau fara aprobarea Greciei masurile de auteritate, potrivit Tratatului de la Lisabona, aceste masuri radicale echivaland cu o pierdere a suveranitatii economice.

In cadrul reuniunii din 16 martie, Grecia nu va avea drept de vot. Chiar daca suspendarea drepturilor de vor pentru o singura sedinta este o masura simbolica, este o

decizie umilitoare pentru Grecia si afecteaza imaginea statului.

Unii oficiali germani sustin ca Grecia ar trebui sa-si piarda complet drepturile de vot in cadrul Uniunii Europene, in cazul in care va primi un pachet de salvare din partea celorlalte state, pana la redresarea economiei.(19 februarie 2010)

-Emisiunea de obligatiuni de 5 miliarde de euro lansata de Grecia, considerata un test al capacitatii tarii de a se finanta pe pietele private, s-a bucurat de succes, in conditiile in care investitorii au suprasubscris oferta de trei ori, iar randamentele solicitate sunt sub estimari.

Grecia se confrunta de cateva luni cu o criza financiara fara precedent, care a ingreunat considerabil conditiile de imprumut pentru Grecia. Sub presiunile Uniunii Europene, guvernul socialist de la Atena a anuntat noi masuri drastice de austeritate, pentru a face economii bugetare suplimentare de 4,8 miliarde euro.

Grecia are nevoie sa imprumute 54 miliarde euro in acest an si a reusit sa obtina pana acum 13 miliarde euro. Principalul pericol vine din faptul ca in martie si aprilie sunt scadente obligatiuni de 22 miliarde euro emise de Grecia. (8 martie 2010)

-Liderii statelor din zona euro ar fi ajuns la un acord ce prevede finantarea unui plan de salvare a Greciei prin contributii bilaterale, pentru a usura presiunea asupra monedei unice. O sursa a declarat ca ajutorul ar putea atinge 25 miliarde euro, desi in unele capitale europene estimarile ajung pana la 55 miliarde euro, suma de care ar avea nevoie Grecia pana la finalul anului. Regulile in vigoare in zona euro interzic un plan de salvare a unui stat membru, insa acest plan ar fi fost realizat astfel incat sa evite incalcarea tratatelor in vigoare si o eventuala decizie nefavorabila din partea Tribunalului Constitutional din Germania. Insa pentru a evita astfel de situatii pe viitor, Comisia Europeana vrea sa inaspreasca reglementarile bugetare pentru statele din zona euro, folosind atributiile suplimentare acordate de tratatul de la Lisabona. Astfel, Bruxelles-ul intentioneaza sa introduca un sistem de supraveghere bugetara riguroasa pentru toate cele 16 state din zona euro.

In 15 martie se intalnesc la Bruxelles ministrii de finante ai celor 16 state din zona euro, in timp ce pe 16 martie este programata reuniunea tuturor celor 27 de ministri de finante din UE. Ministrii vor mai discuta daca un mecanism folosit pentru un plan de salvare particular ar trebui sa devina unul permanent, la care sa se poata recurge in cazul unor crize viitoare, sau trebuie considerat doar unul exceptional, de "unica folosinta. (12 martie 2010)

-Criza din Grecia a schimbat asteptarile cu privire la zona euro, astfel ca tarile care au adoptat moneda europeana sunt mai reticente cu privire la posibile noi intrari in zona euro.Liderii Europei au gandit de mult timp o regiune monetara, care sa se extinda treptat pentru a include toate tarile fost comuniste din estul Uniunii Europene. O astfel de extindere, au spus ei, ar permite UE sa beneficieze de maximul statutului sau de uniune economica.

Multe dintre tarile care bat la usa zonei euro s-au confruntat cu o recesiune profunda si adancirea deficitelor bugetare, ca urmare a crizei financiare, trei dintre acestea fiind nevoite sa apeleze la Fondul Monetar International pentru ajutor. (23 martie 2010)

-Deficitul bugetar al Greciei s-a redus cu 77,3% in primele doua luni ale anului, fata de aceeasi perioada din 2009, arata cifrele publicate luni, in contextul in care liderii europeni ar

putea decide asupra unui plan de ajutorare a statului elen.Veniturile nete au crescut cu 13,2% in primele doua luni, la 8,745 miliarde euro, in timp ce cheltuielile au scazut cu 9,6%, la 8,989 miliarde. Cheltuielile din cadrul programului de investitii publice au scazut cu 58,2%, la 793 milioane euro, in timp ce veniturile au avansat cu 3,9%, la 133 milioane euro.

Deficitul bugetar a fost astfel de 904 milioane euro, in scadere cu 77,3% fata de 3,986 miliarde euro in primele doua luni din 2009. Programul de crestere si stabilitate trimis Comisiei Europene de Grecia prevede pentru aceasta perioada o crestere a veniturilor de 11,7% si o scadere a cheltuielilor de 3,5%, a precizat ministerul. Cresterea veniturilor a fost sustinuta in principal de o taxa extraordinara asupra profiturilor companiilor mari aferente anului financiar 2008 si de majorarea taxei pe valoarea adaugata (TVA) la combustibil, tigari si alcool. La nivelul cheltuielilor, scaderea a fost determinata de limitarea cheltuielilor cu asigurarile si asistenta sociala.

Guvernul grec a adoptat o serie de masuri de austeritate pentru reducerea deficitului public de la 12,7% din PIB in 2009 la 8,7% in 2010, pentru a iesi dintr-o criza finanicara fara precedent. (martie 2010)

-Criza bugetara din Grecia ar putea lua o noua turnura, in contextul in care expertii Fondului Monetar International (FMI) urmeaza sa soseasca pe 8 aprilie la Atena, pe fondul incertitudinilor legate de planul de salvare coordonat de Uniunea Europeana cu ajutorul FMI. Surse din Grecia sustin ca misiunea FMI va oferi doar sfaturi pentru gestionarea deficitului bugetar, insa pietele financiare sunt foarte nelinistite de perspectivele Greciei.

Grecia, care face parte din zona euro, a anuntat ca vrea sa faca un imprumut masiv in dolari, echivalent cu 11,5 miliarde euro (15,6 miliarde dolari), pentru a face fata nevoilor urgente de finantare. Statul ar urma sa faca imprumutul pana in luna mai, pentru a-si refinanta datoriile scadente la finalul lunii urmatoare, a anuntat biroul national de gestionare a datoriilor. Grecia ar avea in continuare nevoie de fonduri de 32,5 miliarde euro pana la sfarsitul anului si ar putea plati circa 15% din veniturile din taxe pentru achitarea dobanzilor.

Presiunile asupra Greciei devin critice, in contextul in care trebuie sa achite datorii de circa 20 miliarde euro pana la sfarsitul lunii mai, iar guvernul a avertizat ca unele fonduri de pensii nu sunt finantate din iunie.

Planul vag de salvare realizat de UE si FMI nu a reusit sa aiba efectul scontat, de coborare a dobanzilor impuse Greciei in piata. Dobanzile, situate la un nivel de circa 6,5% pe an, sunt considerate insuportabile de guvern.

Expertii FMI vor vizita Atena la cererea guvernului, pentru a da sfaturi referitor la gestionarea deficitului bugetar, astfel incat Grecia sa isi poata atinge tintele promise Uniunii Europene. Expertii FMI ar urma sa dea sfaturi legate si de combaterea evaziunii fiscale din Grecia, considrerata a fi o adevarata boala endemica in statul elen.

Misiunea FMI ar urma sa revina in Grecia la inceputul lunii mai, pentru a evalua modul in care evolueaza situatia bugetara, evaluare ce va fi prezentata Comisiei Europene. (7 aprilie 2010)

-Guvernele europene si Fondul Monetar International (FMI) au decis sa ofere Greciei un pachet de salvare in valoare de 45 miliarde euro, la o dobanda sub media pietei, in incercarea de a combate criza fiscala si de a reda increderea in moneda europeana. Guvernele europene au luat aceasta decizie dupa ce costurile de creditare ale Greciei au crescut la cel mai mare nivel din ultimii 11 ani si au anuntat ca vor acorda Greciei ajutoare de 30 miliarde euro, sub forma unor credite pe o perioada de trei ani, la o dobanda de circa 5% pe an. Restul de 15 miliarde euro vor veni de la FMI. Dobanda este sub nivelul din piata, unde randamentul titlurilor grecesti cu scandeta la trei ani a crescut la 6,98% pe an.

In contextul in care euro se confrunta cu cele mai mari presiuni de la aparitia sa, in 1999, guvernele din zona euro au gasit portite in legislatie care sa ii permita sa acorde ajutoare Greciei, masura ce a permis evitarea unui faliment al Atenei si calmarea temerilor referitoare la viabilitatea monedei unice.

Germania a renuntat, de asemenea, la cerinta anterioara, de a impune Greciei dobanzile actuale din piete. (13 aprilie 2010)

-Emisunea de titluri de stat lansata de Grecia a atras o cerere mai mare decat la ultima operatiune de acest gen, ceea ce arata ca investitorii sunt din nou dispusi sa investeasca in titluri grecesti, dupa anuntul privind ajutoarele financiare acordate de guvernele europene.

Astfel, Grecia a vandut titluri de stat cu scadenta la sase luni in valoare de 780 milioane euro, la un randament de 4,55%, emisiune ce a fost subscrisa de 7,67 ori. De asemenea, statul a mai vandut titluri cu scadenta la un an, in valoare de 780 milioane euro, la un randament de 4,85%, suprasubscrise de 6,54 ori, a anuntat agentia de gestionare a datoriilor publice. Grecia intentiona initial sa se imprumute din piata cu doar 1,2 miliarde euro. (14 aprilie 2010)

-Biroul european de statistica a revizuit deficitul bugetar al Greciei din 2009 in urcare, de la 12,9% la 13,6% din produsul intern brut (PIB) si a prevenit ca cifra ar putea fi modificata din nou, intr-un moment in care statul se confrunta cu o criza fara precedent. Guvernul socialist a anuntat, dupa venirea la putere la finalul lui 2009, dublarea cifrei de deficit anuntate initial pentru anul trecut, la 12,7%, ceea ce a declansat o criza financiara fara precedent. Autoritatile de la Atena au modificat din nou estimarea de deficit la inceputul lui 2010, la 12,9% din PIB. Eurostat a calculat un nivel al deficitului de 13,6% si nu exclude o posibila revizuire in urcare.

Potrivit unei surse europene, in pofida revizuirii in urcare a deficitului bugetar, Grecia isi mentine obiectivul de a reduce deficitul cu patru puncte procentuale in acest an.

Revizuirea deficitului public, chiar daca era anticipata, este o veste foarte proasta pentru Grecia, in contextul in care se confrunta cu nuna dintre cele mai grave crize financiare din istorie. Paradoxal, Grecia nu are cel mai mare nivel al deficitului din zona euro, fiind depasita de Irlanda, cu un deficit de 14,3% din PIB. Pietele considera insa ca situatia Irlandei este mai putin grava, datorita masurilor radicale luate de guvern pentru reducerea deficitului. (23 aprilie 2010)

-Grecia, care se confrunta cu datorii imense, estimate la 300 miliarde euro (125% din PIB), trebuie sa ramburseze 30 miliarde euro pana la sfarsitul anului. Grecia a inceput pe 21 aprilie discutiile cu reprezentantii FMI, Comisiei Europene si Bancii Centrale

Europene (BCE) pentru a stabili detaliile tehnice ale mecanismului de ajutor, prin care ar urma sa primeasca un imprumut de 30 miliarde euro de la UE la o dobanda de 5% pe an, respectiv 15 miliarde euro de la FMI. (23 aprilie 2010)

Concluzii

In situatii de criza (orice forma ar imbraca ea) ne aflam intr-o permanenta stare de neliniste si de nesiguranta legata de viitor, teama sau chiar panica. Instinctul nostru de aparare si de conservare ne indeamna sa ne comportam uneori irational si sa accentuam si mai mult aceasta volatilitate deoarece fiecare dintre noi, filtram informatia si intelegem fenomenul in felul nostru transpunandu-l apoi intr-un anumit comportament legat de piata.

Criza financiara este o forma de manifestare a crizei economice si reflecta o neincredere in sistemul financiar, o scadere semnificativa a volumului tranzactiilor la bursa, o dereglare a mecanismelor de piata.

Bursa este barometrul economiei si tranzactioneaza afaceri de diferite dimensiuni si din diferite sectoare. In momentul in care piata acestor afaceri (piata imobiliara, piata petrolului, piata muncii) sufera dereglari sau corectii importante ele se vor reflecta in profitabilitatea afacerilor listate la bursa si, implicit, in pretul activelor financiare (actiuni sau obligatiuni) care depind direct de asteptarile investitorilor.

Panica legata de economie nu face altceva decat sa accentueze amplitudinea acestor corectii si sa induca noi incertitudini in economie. De aici si pana la reducerea apetitului pentru economisiri si investitii si apoi la cresterea dobanzilor pe piata nu este decat un pas.