Criza Economica in Romania

  • View
    805

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Criza Economica in Romania

CUPRINS

I.Criza economica din Romania scurt istoric....pag.2 1.1 Criza economica si financiara Definitii...pag.2 1.2 Cum a intrat Romania in criza?...............................................................................pag.3 1.3 Asemanari ciudate intre criza economica din anul 1929 si cea din anul 2008...pag.4 II.Domeniile afectate de criza...pag.5 2.1 Cele mai afectate domenii ale industriei.....pag.6 2.2 Industria Auto.pag.8 2.3 Piata Constructiilor..pag.9 2.4 Domeniul Bancar..pag.10 2.5 Piata Imobiliarelor.....pag.12 2.6 Pietele de Lux....pag.13 III.Domeniile neafectate de criza....pag.14 3.1 Domeniul IT..pag.14 3.2 Domeniul Retailpag.15 3.3 Domeniul Farmaceutic..pag.16 IV.Efectele crizei economice..pag.16 V.Evolutia anualizata a PIB-ului SUA versus Romania.pag.20 VI.Mirajul iesirii din criza..pag.20 VII.Concluzii..pag.21 Bibliografie

1

I. Criza economica din Romania scurt istoric

In octombrie 2008 a inceput sa se vorbeasca in Romania despre criza financiara si economica. Mass media era plina de stiri alarmiste, in mare masura exagerate. In decembrie 2008 a venit la putere un guvern format din PDL si PSD care, cel putin teoretic, ar aduna cei mai buni specialisti din cele mai mari partide politice din Romania. Din ianuarie - februarie 2009 incep sa se simta efectele crizei economice in Romania la nivelul populatiei, mai ales la nivelul populatiei active. Aceste efecte s-au concretizat in principal in pierderea unor locuri de munca, scaderi ale veniturilor din munca si prin deprecierea cursului leu - euro dublata de o crestere a dobanzilor care a dus la blocarea creditarii si la scadrea veniturilor disponibile ale populatiei active (principalii consumatori). In martie 2009 Guvernul Romaniei decide accesarea unui imprumut extern de la FMI, Comisia Europeana si BERD. In aprilie 2009 are loc o rectificare bugetara in sens negativ de proportii rar intalnite in cei 20 de ani de dupa Revolutia din 1989. De la 1 mai 2009 Guvernul Romaniei decide continuarea masurilor de crestere a fiscalitatii (incepute in februarie prin majorarea contributiilor sociale) prin introducerea impozitului forfetar si prin eliminarea deductibilitatii TVA-ului pentru masini, combustibil si cheltuieli de intretinere a automobilelor.

1.1 Criza economica si financiara Definitii Criza economica Definitie: Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara. O economie ce trece printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii. Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, si uneori pot duce la colaps economic.

Criza financiara Definitie: Criza financiara este o situatie in care cererea de bani este mai mare decat oferta de bani (disponibilul). Aceasta inseamna ca lichiditatea este rapid evaporata deoarece2

banii disponibili sunt retrasi din banci, fortand astfel bancile fie sa vanda propriile active si investitii, pentru a-si acoperi necesitatile, sau sa colapseze. Criza financiara poate duce la o criza economica. Criza de lichiditate Definitie: Cand o entitate economica se afla in postura de a nu isi mai putea plati obligatiile la timp, se cheama ca sufera de o criza de lichiditati. Criza de lichiditate este de multe ori primul pas catre insolventa. In momentul actual multe guverne pompeaza miliarde in sistemul lor bancar pentru a preveni intrarea acestuia in criza de lichiditati (acest lucru este mult mai periculos pentru banci, putand genera retrageri massive de depozite, odata cu pierderea increderii deponentiilor).

1.2 Cum a intrat Romania in criza? Consecin a imediat a ruperii de realitate a guvernan i lor a fost virulen a cu care a fost atacat economia Romniei, i nu leul, de criz . Luna-cheie a fost octombrie 2008. Criza interna ional a condus la repatrieri masive de valut din statele emergente, prin care i Romnia. Fondurile de hedging i n chideau pozi iile, ncercnd s exploateze i anumite niveluri favorabile ale cursurilor. n Romnia ns au dat de un guvernator nc p nat. Acesta a decis s retrag lichidit ile de pe pia , for nd b ncile str ine s - i asume pierderi. Traderii str ini nu au n eles ce li se ntmpl . Nu le venea s cread c BNR nu injecteaz lichidit i n pia cnd dobnzile urc att de mult, explica un dealer situa ia din pia . Rezultatul: anun ul guvernatorului BNR c atacul asupra leului a e uat. Cei care au anticipat gre it i-au primit por ia!. Doar c au existat i victime colaterale, pentru c dobnzile pe pia a interbancar au s rit de 40%. Gu vernatorul Is rescu sus inea c nu- i explic de ce institu iile de credit incriminate nu au venit la Banca Na ional s acceseze m prumuturi de urgen la dobnda lombard (14,25%), ci au preferat s atrag lei la 40% i s -i plaseze la 60-100%. Dat fiind atmosfera caracterizat de o lips de ncredere n sistemul bancar din ultimul timp (alimentat i de zvonistic ), sus ineau b ncile, n cazul n care ar fi accesat facilitatea de credit de la mprumut torul de ultim instan , renume le lor ar fi avut de suferit, fiindc deponen ii le-ar fi catalogat drept nesigure. i probabil c b ncile aveau dreptate. n cele din urm , BNR a decis nghe area dobnzilor la de pozitele atrase (ROBOR). Principalul efect la vremea respectiv a fost ns unul politic. n plin campanie electoral , decizia pre edintelui B sescu de a promulga legea privind majorarea salariilor profesorilor (neaplicat n fapt, ns care a adus un c tig electoral PDL) nu a fost taxat printr-o cre tere a cursului de la 4 la 4,2 lei/euro, cum s-ar fi ntmplat dac atacul speculativ nu ar fi fost respins, ci a avut ca efect o majorare a ratei de schimb de la 3,57 la 3,72 lei/euro.

3

1.3 Asemanari ciudate intre criza economica din anul 1929 si cea din anul 2008 Criza economica din 1929-1933 seamana mult cu cea pe care o traim acum, multe elemente specifice celor doua evenimente continand similaritati stranii. Astfel, punctul central al acestor evenimente sunt entitatile private ce controleaza Banca Federala Americana (FED). Masurile pe care le impune si efectele acestora seamana si ele. America este condusa, in timpul crizei din 2008, de nepotul unui om de afaceri implicat in evenimente premergatoar celui de-Al doilea Razboi Mondial. Preston Bush, bunicul lui George W. Bush, a condus un concern financiar acuzat de finantarea Celui de-al Treilea Reich. Acelasi concern, cel mai mare operator bancar elvetian, este, in prezent, unul dintre cele mai afectate de criza economica, se arata intr-o analiza a cotidianului Gardianul, in editia de duminica. Criza financiara interbelica a fost declansata de un exces investitional pe pietele bursiere si imobiliare, fiind asumate riscuri foarte mari, in cautarea unui profit pe masura. Abuzul de credite de consum, de speculatii bursiere si imobiliare a creat dezechilibre care, in final, au dus la o criza economica majora. Statul interventionist aparea ca singura solutie in depasirea crizei. In anii '30, statul american a concentrat uriase fonduri in imprumuturi bancare, a controlat preturile si creditul, a subventionat anumite activitati economice. Povestea se repeta 80 de ani mai tarziu, cand SUA isi propun sa arunce pe piata 700 de miliarde de dolari, in incercarea de a mentine artificial preturi rezultate din supraevaluarea unor garantii acoperite de ipoteci si ale altor active de aceeasi factura. Federal Reserve a devenit activa pe aceasta piata instabila, infuzand capital unor entitati aflate in faliment (Fannie Mae si Freddie Mac). "Balonul imobiliar s-a spart, somajul este in crestere, dolarul slabeste in fiecare zi. Este socialism pentru bogati. Este salvarea economistilor, a bancilor si a celor de pe Wall Street" a spus congresmanul Ron Paul. Actuala criza seamana cu predecesoarea sa si prin aceea ca interventionismul se face simtit, nu numai prin infuzii, dar si prin nationalizari. Aceasta soarta au avut-o Northern Rock Bank (Marea Britanie), AIG (SUA), Fortis (Benelux), Bardford & Bingley (Marea Britanie). Dincolo de aceste nationalizari evidente, exista si unele mascate, in cadrul carora Guvernele garanteaza pierderile unor banci sau le infuzeaza capital, fara a declara aceste proceduri ca fiind "nationalizari". controlat, direct sau prin subsidiare, de reprezentanti ai urmatoarelor structuri financiare: Rotschild Bank din Paris si Londra, Lazard Brothers Bank din Paris, Israel Moses Seif Bank din In ciuda numelui, FED nu este o banca de stat, ci un consortiu compus din banci private, Italia, Wartburg Bank (Amsterdam si Hamburg), Lehman Brothers, Chase Manhatan Bank, Goldman Sachs Bank.4

Unele dintre aceste organisme au fost implicate in Marea Criza din anii '30, ba chiar au contribuit la finantarea Celui de-al Treilea Reich. Cel mai elocvent exemplu este cel al bancii Elvetiene UBC A.G. (Union Banking Corporation, una dintre bancile elevetiene cele mai afectate de actuala criza). In perioada interbelica, Preston Bush, bunicul fostului presedinte al SUA, George W. Bush, a condus reprezentanta americana a acesteia. UBC New York functiona ca reprezentant al concernului german Thyssen, apartinand omului de afaceri Fritz Thyssen, apropiat al lui Adolf Hitler. Compania sa a fost unul dintre "motoarele" masinii de razboi a Celui de-al Treilea Reich, alaturi de gigantii IG Farben si Krupp.

II.Domeniile afectate de criza Criza economic se resimte puternic i n buzunarele romnilor. Iar la unii chiar mai repede i mai mult dect la mul i care acum se gndesc c situa ia nu i va afecta i pe ei. La nivel na ional, peste 150.000 de salaria i au nregistrat o sc dere drastic a veniturilor din pricina cererii mai mici de pe pia , a reducerii activit ii la locul de munc , sau i-au pierdut locul de munc . Cele mai afectate meserii sunt cele ce prod