Criza economică

Studenţi :

Aciu Amalia Ionela, EAI 1

Cucu Anamaria, EAI 1

Marin Lavinia Bianca, MG 3

Profesor coordonator:

Conf.univ.dr. GABRIELA BODEA

Delimintarea termenilor de criză financiară, criză economică

O situaţie de criză descrie o perioadă de tensiune, de încercări adesea decisive care se pot manifesta atât la nivel individual cât şi socitetal.

Termenul de criză financiară descrie în linii mari un ansamblu de situaţii în care instrumente sau active financiare pierd brusc o parte seminificativă din valoarea lor. Criza financiară este o situaţie în care cererea de bani este mai mare decât oferta. Criza financiară poate duce la o criză economică.

În viziunea lui Soros, începutul crizei corespunde cu perioada anilor '88 - '89 când s-a dezintegrat blocul comunist, situaţie ce a dus la o creştere remarcabilă a imigrării în SUA la nivel asemanător cu cel de la începutul secolului al XX-lea. Actuala criză a fost declanşată de spargerea blocului imobiliar din SUA în 2005-2006. La alimentarea boom-ului imobiliar în perioada premergătoare crizei a contribuit în primul rând standardele lejere pentru aprobarea imprumuturilor ipotecare la care se adaugă creşterea seminificativă a stimulentelor pentru credite, precum termeni iniţiali avantajoşi.

Criza economică mondială a început în luna decembrie 2007, moment când pierderea încrederii investitorilor americani în ipotecarea securizată a condus la o criză de lichidități ce a determinat o injectare substanțială de capital în piețele financiare din partea Rezervei Federale americane, a Băncii Angliei și a Băncii Centrale Europene. Indicele TED spread a sărit în iulie 2007, a oscilat vreme de un an și apoi a crescut din nou în septembrie 2008, atingând valoarea record de 4,65% în 10 octombrie 2008. Criza s-a agravat în 2008, întrucât bursele de valori din lume s-au prăbușit sau au intrat într-o perioadă de instabilitate acută. Un număr mare de bănci, creditori și companii de asigurare au dat faliment în săptămânile ce au urmat. Prăbușirea Administrației Federale pentru Locuințe (S.U.A.) este adesea făcută responsabilă pentru producerea crizei.

Situaţia în România

Analiza macroeconomică a evoluţiei economiei româneşti arată că în trimestrul IV 2008, efectele crizei economice mondiale au început să se manifeste şi în România.

La nivelul României, criza s-a manifestat prin prăbuşirea cotaţiilor titlurilor listate la bursă, restricţionarea accesului la credit prin creşterea dobânzilor şi înăsprirea condiţiilor de creditare, încetinirea producţiei, scăderea cererii industriale, creşterea inflaţiei, volatilitatea cursului valutar, creşterea deficitului bugetar.

În vederea resuscitării sistemului financiar, România a accesat împrumuturi de la F.M.I.,U.E., Banca Mondială şi BERD, în urma acordului cu F.M.I. luându-se măsurile de creştere a taxei pe valoare adăugată de la 19% la 24%, cu efect direct asupra creşterii inflaţiei şi de scădere a cheltuielilor cu salariile angajaţilor în sistemul public, fapt ce a dus la o creştere a creditelor neperformante în rândul acestora. Practic, politicile fiscale şi bugetare nu au fost corelate cu măsurile de salvgardare a economiei adoptate de Banca Naţională a României, această interferenţă creând neîncredere şi instabilitate în mediul antreprenorial.

Ca soluţii pentru contracararea actualei crize, se evidenţiază următoarele: reglementarea corespunzătoare a sistemului financiar, creşterea transparenţei, corelarea politicilor bugetare şi fiscale cu cele monetare, investiţii în infrastructură desfăşurate în urma unor licitaţii transparente,stimularea economiilor şi investiţiilor, acordarea de facilităţi I.M.M.-urilor, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene şi orientarea acestora către sectoare cheie ale economiei.

Perspective diferite în privinţa depăşirii crizei economice

Începând din 2008, politicienii europeni, ajutaţi de presă şi analişti financiari, au obiceiul de a declară periodic că Uniunea Europeană a ieşit din criză. Calculele reci ale băncii franceze Société Générale arată că optimismul politicienilor nu prea are tangenţe cu realitatea.

Concluzia finală a analiştilor francezi: „Ne aşteptăm ca pentru perioada 2007-2018 PIB-ul european să nu crească deloc, ceea ce va marca un deceniu pierdut al economiei regionale”.

Cifrele date recent publicităţii de diverse instituţii europene arată că situaţia economică în zona euro este "încurajatoare". În realitate, subliniază directorul Institutului Breugel din Bruxelles, reputatul analist Guntram Wolff, creşterea economică rămâne în continuare slabă la nivelul întregii zone euro. Revenirea la o situaţie durabilă, afirmă analistul, cere noi reforme şi progrese majore.

Analistul amintit consideră că recentele date excesiv de pozitive referitoare la climatul economic în zona euro sunt realmente încurajatoare, dar revenirea la o "sănătate durabilă" a economiei acestui spaţiu european "necesită încă noi reforme şi progrese majore".

Am depăşit criza? Cum va evolua România până în 2016

Speranţa că punctul critic al crizei a fost depăsit, şi că economia a început treptat să se redreseze, se răspândeşte în toată Europa. Unele ţări au înregistrat în trimestrul 2 din 2013 o creştere considerabilă în anumite sectoare, în timp ce altele au înregistrat cel puţin o încetinire semnificativă a tendinţei descendente.

VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE