Criza Economica

  • View
    682

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Criza Economica

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT ADMINISTRATIE PUBLICA

Criza economica

BUCURESTI 2009

1

Criza economica (1929-1933) pe plan mondial si european The Great Depression1.1 Prezentarea faptelor Mutatiile profunde survenite n productia si comertul mondial, n sistemul valutar si de credit dezorganizat, n schimbarea locului diferitelor state n diviziunea internationala a muncii, avnd ca efect dezechilibrul economiei mondiale, ne ndreptatesc ca n continuare sa detaliem problemele economice cu care s-a confruntat lumea dupa 1918. Pierderile materiale, uriasul consum neproductiv, distrugerile de razboi, au dus la diminuarea substantiala a avutiei nationale a statelor beligerante si au avut consecinte grave asupra nivelului de trai al popoarelor. Potentialul industrial al Europei s-a redus la 40%, cel agricol la 30%. La sfrsitul razboiului, tarile europene mai detineau numai 52% din comertul international fata de 63% n anul 1913. Balantele de plati ale tarilor europene nregistrau deficite foarte mari, de asemenea datoria externa a beligerantilor crescuse considerabil1. Spre deosebire de tarile europene, puterea economica a Statelor Unite ale Americii a sporit enorm n timpul primului razboi mondial. Daca nainte de 1914, SUA era debitoare unor tari vest-europene, dupa razboi toate aceste tari datorau sume imense americanilor (grupul tarilor Antantei datorau SUA peste 10 miliarde dolari). Aproape 1/3 din stocul mondial de aur era detinut la sfrsitul razboiului de Statele Unite; societatea americana intra ntr-o perioada de prosperitate cu totul deosebita, necunoscuta pna atunci n istoria economica a lumii. Datorita lichiditatilor de care dispuneau, companiile americane si-au plasat capitalurile pe diverse piete ale lumii, n special n Europa Occidentala, dar si n spatiul central european. n anii20, o mare parte din aceste capitaluri gasind o fructificare mai rentabila n tara lor de origine, au fost retrase treptat si dirijate catre diversele ramuri de activitate ce puteau aduce beneficii din ce n ce mai mari. Capitalurile reintroduse au fost ntrebuintate n parte pentru crearea de noi societati industriale, comerciale, bancare, dar si n augmentarea capitalului societatilor deja create; de asemenea, o mare din capitaluri au fost folosite n speculatii bursiere, deoarece acestea aduceau cstiguri deosebite ntr-un timp relativ redus. Jocul de bursa a atras importante capitaluri si din alte state occidentale, datorita afluxului de aur Statele Unite ajungnd sa dispuna n anul 1927 de un stoc de 4.700 milioane dolari aur2. Dorinta de realizare a unor beneficii sporite a intensificat operatiile de bursa, astfel ca n afara de capitalurile reale ntrebuintate s-a recurs pe scara larga la credite de report, dobnda raporturilor depasind 40% catre finele anului 1928. Orict de mari ar fi fost beneficiile operatiunilor bursiere, exista o limita peste care nu se mai pot fructifica n mod real capitalurile atunci cnd se platesc dobnzi att de ridicate, n septembrie 1929 ajungndu-se la punctul culminant: echilibrul ntre beneficiile obtinute si dobnzile ce trebuiau platite s-a rupt, angajamentele financiare de diverse tipuri nu au mai putut1

Ilie Puia, Relatiile economice externe ale Romniei n perioada interbelica, Editura Academiei RSR, Bucuresti, 1982, p.28. 2 Mitita Constantinescu, Politica economica aplicata, vol.III, Editura Tiparul Romnesc, Bucuresti, 1943, p.160-162.

2

fi onorate, implicnd crashul de la Bursa din New York. Pierderile capitalistilor si ntreprinderilor care-si mobilizasera lichiditatile n operatiuni de bursa au fost imediate si de mari proportii, iar pierderile bancilor au determinat restrngerea drastica a creditelor, cu repercusiuni grave asupra ntregii activitati economice. Afluxul de capital catre SUA a fost dirijat ntr-o masura importanta si spre intensificarea productiei, care, progresnd continuu, a dat nastere aceluiasi dezechilibru, deoarece consumul neputnd asimila productia a generat scaderea preturilor (n special la materiile prime, printre care cerealele, bumbacul etc). Statele Unite au sprijinit un anumit timp pretul grului, renuntnd ulterior la aceasta politica, att din cauza supraproductiei agricole ct si datorita crahului bursier. Agricultura americana este practic ruinata, cu efect direct asupra industriei care nu-si mai gaseste plasament nici n interior, producatorii agricoli renuntnd la cumpararea produselor industriale care se mentineau la preturi ridicate, dar nici n exterior deoarece toate pietele de desfacere si n special cele europene sufereau de pe urma lipsei cronice de lichiditati. De aici, diminuarea puterii de cumparare fata de oferta de produse a pietei mondiale si implicit dezechilibrul fortelor de productie si de consumatie. Crahul de la Bursa din New York, ce reprezinta n esenta scaderea enorma a cursurilor valorilor mobiliare, reflectndu-se n pierderi de miliarde de dolari cu repercursiuni imediate asupra valorilor mobiliare ale tuturor statelor lumii, precum si scaderea preturilor produselor de larg consum si n primul rnd al cerealelor, au avut drept consecinta imediata restrngerea dramatica a creditelor acordate de institutiile financiare3. Spiritul de initiativa, bazat pe credite usor accesibile, economii depuse spre fructificare, precum si capacitatii de absorbtie a pietei pentru noi emisiuni de capital, s-a vazut deodata lipsit de acest sprijin vital. Multe ntreprinderi proiectate, care trebuiau sa se nfiinteze, sa constituie noi debuseuri pentru industrii si sa absoarba sporul normal al fortei de munca, nu au mai fost create. ntreprinderile deja create sau vazut fie complet paralizate n activitatea lor, fie si-au restrns drastic productia. Criza generala a cuprins piata americana; data fiind interdependenta economica a tarilor, bazata pe intensitatea schimburilor comerciale, a circulatiei capitalurilor si a rapiditatii transporturilor, recesiunea s-a propagat cu repeziciune n ntreaga lume. Urmarile vor fi incalculabile, n special pe plan politic prin consolidarea si cstigarea puterii de catre forte politice populiste, de extrema dreapta, cum este cazul Germaniei. Lupta s-a dat mai nti ntre productia agricola si industria americana, extinzndu-se apoi asupra celorlalte tari, fiecare cautnd sa-si pastreze debuseurile din trecut. Producatorii de materii prime, n primul rnd producatorii agricoli, au sporit productia si au scazut pretul; nsa, din cauza supraproductiei si a lipsei de debuseuri suficiente pentru desfacerea acesteia, preturile continund sa scada, acestia si-au redus consumatia la puterea lor de cumparare, cu repercusiuni profunde asupra productiei industriale. Statele industrializate, datorita dificultatilor interne mari, nu mai pot face vnzari pe credit tarilor importatoare, astfel ca stocurile de produse industriale, care formeaza o rezerva necesara circulatiei marfurilor, au devenit mpovaratoare, ceea ce a determinat reducerea productiei si scaderea preturilor produselor deja fabricate4.3 4

Ibidem, p.170. Mircea Musat, Ion Ardeleanu, Romnia dupa Marea Unire, vol.II, partea 1, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986, p.362.

3

Comerciantul, dndu-si seama de reducerea consumului precum si de scaderea preturilor produselor fabricate, si restrnge drastic aprovizionarea de teama unor noi scaderi de preturi dar nu mai putin adevarat si din cauza ca marfurile nu i se mai acorda pe credit. Este eliminat de asemenea si creditul comercial sau creditul pe marfuri, fabricantii opinnd ca vnzarile nu le vor permite comerciantilor sa plateasca produsele furnizate. Astfel, gravul dezechilibru survenit ntre capacitatea de productie si consumatie, conduce la marea criza economica mondiala din perioada 1929-1933, cu repercusiuni grave asupra tuturor statelor lumii, att cele puternic industrializate, unde provoaca somaj masiv, dar si asupra tarilor agricole, unde se generalizeaza saracia. Datorita faptului ca stadiile de evolutie economica au fost diferite, nici criza nu s-a manifestat pretutindeni n acelasi timp si cu aceeasi intensitate. Astfel, economia Ungariei a cunoscut primele semne de criza nca n 1928 n agricultura, sector n care scaderea preturilor la o treime n 1932, comparativ cu 1929, a grabit ruinarea proprietarilor rurali, n paralel cu scaderea la 50-60% ntre aceiasi ani a productiei industriale, cu acuta criza n finante si cu cresterea numarului somerilor. Anul 1929 a fost an de debut al impasului n Austria, n Finlanda (cu punctul culminant n 1932), n Germania, unde criza s-a dovedit deosebit de grava, volumul productiei industriale reprezentnd n 1932 numai 45% din nivelul atins n 1913, mpletita cu o puternica criza agricola, n Marea Britanie, unde intensitatea crizei a cobort productia industriala pna la nivelul nceputului de secol, n Polonia, a carei economie a suportat cu greu recesiunea mondiala5. n anul 1930, criza economica s-a declansat n Cehoslovacia, atingnd apogeul n 1933; n Belgia, n chiar timpul cnd si sarbatorea centenarul independentei si societatea atinsese un nivel ridicat de dezvoltare economica; n Iugoslavia, unde societatea preponderent rurala suporta foarte greu criza agricola, determinnd un nou exod al taranilor si muncitorilor peste granita; n Norvegia cu criza prelungita pna n 1935, cu volumul productiei cobort pna la 38% n 1932, cu comertul exterior diminuat cu 37-40%, cu 47 de banci nchise; n Olanda, cu o productie industriala coborta catastrofal n anii 1932-1933, cu puternice lovituri date comertului, transportului maritim si procesului de prelucrare a materiilor prime din colonii si cu violente lovituri date agriculturii; n Suedia, cu punctul culminant la nceputul lui 1932, odata cu prabusirea marelui concern de chibrituri Kreuger si cu o revenire rapida la dezvoltare n anul 19336. La sfrsitul aceluiasi an, 1930, recesiunea a cuprins si Franta, cu o evolutie mai lenta dect n alte state, prelungita nsa pna n 1936, dar si cu cuprinderea imperiul