LUCRARE DE LICENTA

CRIZA ECONOMICA IN ROMANIA

Profesor Coordonator:

Student:

CUPRINS

MOTIVATIE..................................................................................................................................................3

Capitolul I. Criza Economica- Generalitati....................................................................................................4

I.1 Cauzele crizei......................................................................................................................................6

I.2 Redresarea economiei și rolul statului..............................................................................................10

Capitolul II. Criza Economica Mondiala......................................................................................................15

II.2 Grecia...............................................................................................................................................33

Capitolul III. Criza economica - Romania....................................................................................................42

III.1. Scurt Istoric....................................................................................................................................42

III.2. Domeniile afectate de criza...........................................................................................................46

III.3.Domeniile neafectate de criza........................................................................................................55

III.4. Efectele crizei economice..............................................................................................................58

III.5. Evolutia anualizata a PIB-ului - SUA versus Romania.....................................................................61

Capitolul IV. Criza Economica in Mass Media Romaneasca.......................................................................62

IV.2. Punctele De Vedere Ale Președintelui Camerei de Comerţ şi.......................................................64

Industrie a Municipiului Bucuresti, Sorin Dumitriu................................................................................64

IV.3. Criza Economica În Mass Media....................................................................................................67

Capitolul V. Concluzii.................................................................................................................................75

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................................77

MOTIVATIEUnul din subiectele ce vor face inconjurul lumii pentru ceva vreme de azi inainte este

reprezentat de criza economica.

Criză economică începută în 2007 şi cu termen de finalizare incert reprezintă un subiect preocupant pentru multă lume. Este cert că astăzi asistăm la cea mai gravă criză din ultimii 80 de ani.

Avem o explicaţie oficială a crizei, furnizată de instituţiile publice, potrivit căreia problema îşi are originea în comportamentul nepotrivit al agenţilor economici (cuvintecheie: egoism, lăcomie, speculaţie ş.a.) şi în imposibilitatea pieţei de a funcţiona lin,asigurând alocarea corespunzătoare a resurselor (cuvinte cheie: asimetrie informaţională,capcana lichidităţii, deflaţie ş.a.).

. Recesiunea afecteaza grav majoritatea tarilor (Grecia), economiile subrede sunt pe punct de colaps.

Aceasta lucrare isi propune sa priveasca in mod obiectiv criza financiara, analizand situatia atat mondiala, dar mai ales, situatia din Romania, economia romaneasca fiind influentata, din nefericire de guvernanti prin deciziile ce acestia le iau, nelasand piata sa se redreseze prin mecanismele sale ce pot readuce stabilitatea financiara si intr-un final iesirea dintr-o recesiune lunga si grea.

Capitolul I. Criza Economica- Generalitati Multe din relele lumii de astazi sunt atribuite pieței libere iar lumea media perpetuează

mitul că libertatea economică și capitalismul sunt cauzele crizei economice actuale. Profețiile marxiste invocau secular colapsul pieței libere, care va fi rapusă, într-un final,de povara ciclurilor economice. Adica răbufnirea naturală a contradicțiilor interne ale pieții, ar duce la prabușirea capitalismului, destrămat treptat, din interior, de recesiuni tot mai frecvente și mai apăsătoare.

Preocuparea de a înțelege, coerent, natura crizei economice, conduce la doua concluzii simple :

criza actuală nu face notă discordantă față de alte accidente ciclice în mersul economiei;

de fiecare dată recurența ciclică a economiei este postulată drept calcâiul lui Achile al capitalismului.

Istoria recentă a crizei este urmatoarea: decidenții politici monopoliști ai principalelor monede din lume au purces la reducerea ratei dobânzii și expansiune monetară, convinși că vor înlatura obstacolele din calea prosperității economice.

Originele recesiunii actuale trebuie căutate în anii de expansiune monetară promovată de Banca Centrală a SUA.. Din 2001 până în 2008 aceasta a invadat piețele financiare cu valuri de monedă, care s-au scurs în credit artificial ieftin,și, în consecință, în dezvoltări economice cu insuficientă prudență investițională. Aceași politică a fost adoptată și de Banca Japoniei, care a vărsat în băncile subordonate bani cu dobândă nominala zero, iar Banca Centrală Europeană a redus rata dobânzii, vreme de mai mulți ani, la circa 2%.

În SUA , sistemul bancar, a răspândit nesăbuit creditul către categorii largi de debitori, cu ipoteci guvernamentale, sub sloganul politic " o casă pentru fiecare american ". Dobânzile extrem de scăzute au distrus stimulentul de economisire și au deschis robinetul împrumuturilor și al consumului. Așa, povara datoriilor s-a umflat dramatic. De aceea, responsabilitatea mersului ciclic al economiei, pe ritm de creștere și scădere, revine tocmai autorităților monetare care periodic eliberează injecții financiare.

Orice tentație de a ignora legile economice este sancționată, mai devreme sau mai târziu prin astfel de crize, curative, menite să salubrizeze o structură economică deformată artificial prin capitalul ieftin țâșnit din tiparniele băncilor centrale.

Orice creație monetară ce umflă suplimentar piața creditului nu reprezintă altceva decât o injecție de capital fictiv în sistemul economic, capital ce va fi redistribuit în planul structurii

sociale a proprietății. O anumită putere de cumparare se scurge, nejustificat, în mâinile acelor categorii de persoane cărora le-a fost destinat creditul ieftin prin politici guvernamentale ce încalca exigențele pieții.

Criza imobiliara de pe piața americană este cel mai elocvent exemplu în toata istoria acestei crize.

Injectările de lichiditate în sistem de către FED , între anii 2001- 2004, cu o rată adobânzii de politică monetară sub 2% și în 2004, la aproape 1% , rate care nu acopereau nici măcar ritmul creșterii prețurilor, a dus la o explozie a creditelor și datoriilor. Oamenii au fost stimulați să se împrumute de vreme ce urmau să înapoieze, în termeni reali, valori mai mici decât cele luate cu împrumut.

 Noile credite ipotecare au alimentat consumul și supraîndatorarea pe o bază valorică a proprietăților imobiliare artificial umflată.

Ba mai mult guvernul garanta creditul imobiliar ceea ce excludea orice motivație pentru creditor de adopta o politică prudențială în managementul creditării.

La noi, decidenții politici aruncau vina pe americani care ar fi născocit instrumente financiare ce au bulversat întreaga lume.

Se afirma că vinovată este piața, dar aceasta nu este o entitate, ci doar o etichetă pentru schimburile economice. Piața liberă înseamnă oameni ce urmăresc scopuri legitime și care utilizează, deliberat, mijloace economice pentru atingerea scopurilor lor.

Putem spune ca economia de piață este starea naturală a societății modern. 

Naturală nu poate fi decât piața liberă, ca sistem spontan de interacțiune sociala ce funcționează în armonia cooperării sociale, și în care mecanismul prețurilor libere orientează resursele productive către cele mai valoroase utilizări.

Artificială este, spre deosebire, de intervenția guvernului, care induce dezechilibre economice și sincope în alocarea eficientă a resurselor. Păcatul ultim al intervenției statului este credința că guvernul poate rezolva orice problemă a oamenilor. Politicul interferează cu legile economice, iar când guvernanții forțează limitele legilor economice, consecința înseamna conflict și exploatare, sărăcie și dezordine spirituală.

De aceea, vinovația pentru criză trebuie cautată nu în mâna invizibilă a capitalismului ci în mâna vizibilă a statului și a monopolului monetar etatism.

I.1 Cauzele crizeiFactorul determinant fundamental al crizei este politica inflaționistă de la începutul anilor

2000 a FED care a decis să reducă rată dobânzii prin emisiune de bani. Rata dobânzii a scăzut de la 6.25 % la începutul anului la 1,75 % la sfârșitul acestuia. În 2003 a atins un nivel record de 1%, nivel la care a rămas timp de un an. Este vorba de rata nominală a dobânzii, ceea ce a determinat ca , în contextul creșterii prețurilor, rata reală să fie chiar negativă timp de doi ani și jumatate, ceea ce înseamnă că băncile au fost plătite să ia bani de la FED, bani pe care i-au canalizat în economie.

Banca Japoniei a oferit băncilor subordonate bani cu dobândă nominală zero, iar Banca Centrală Europeană a redus rata dobânzii la circa 2%, nivel pe care l-a menținut aproape 4 ani. Similar a procedat și Banca Centrală din Marea Britanie.

O parte din bani au fost investiți în economiile proprii , producând boom-ul imobiliar - SUA , Spania , Islanda - iar cealată parte a luat calea investițiilor străine. Aceste fluxuri de capital au fost filtrate de sistemul bancar. Grupurile financiare occidentale au atras masiv resurse pe termen scurt și la un cost redus și au sponsorizat creșterea cifrei de afaceri a subsidiarelor lor din economiile emergente în curs de dezvoltare. Mare parte din aceste influxuri de capital au fost investite tot în active imobiliare, plasamente profitabile dar riscante deoarece depindeau de evoluia prețurilor pe piața imobiliară. Acest fenomen s-a înregistrat inclusiv în România. Când s-a declanșat panica scăderii prețurilor, dinamica depozitelor nu a mai ținut pasul cu evoluția creditului și sectorul bancar a acumulat brusc și vertiginos datorii mari , majoritatea pe termen scurt.

Dar politica banilor ieftini arată doar o parte a crizei financiare actuale. Alte câteva elemente au contribuit la trasare detaliilor acesteia.

Distorsionarea stimulentelor si hazardul moral

Efectele politicii de expansiune monetară au fost acutizate de distorsionarea stimulentelor care modelează comportamentul agenților economici, ale instituțiilor financiar –bancare în primul rând.

În vârful sistemului monetar – bancar se află banca centrală în calitatea sa de producător monetar. În acest domeniu avem monopol de stat, care poate decide să crească oferta de bani într-un ritm mai mare sau mai mic în funcție de interesele politice. Banca centrală poate săextindă oricând masa monetară, deoarece banii de hârtie pe care îi produce o costă practic….zero. Astfel, devine foarte simplu pentru stat să adopte o politică pentru a încuraja bancherii și ceilațli actori ai sistemului financiar , să se îndatoreze și să investească imprudent. Dacă investițiile se întorc cu profit , banii se duc în buzunarele bancherilor și ale celorlali jucatori de pe piață. Dacă investițiile aduc pierderi, acestea sunt externalizate prin inflație.

Practic, statul salvează de la faliment bancherii pentru că nu îl costă nimic să producă banii necesari acoperirii respectivelor pierderi. Așa au fost rezolvate crizele din Mexic – 1994, Asia de Sud – Est – 1997, Rusia – 1998, Turcia – 2001, Argentina – 2001.

Mizând pe capacitatea statului de a-i salva , bancherii se comportă nesăbuit – fenomencunoscut sub numele de ”hazard moral”. Nimănui nu-i mai pasă de raițonalitatea economică din moment ce eventualele pierderi pot fi pasate statului. De fapt raționalitatea este întoarsă pe dos. Devine rentabil să speculezi, să te îndatorezi fiindcă numai așa poi câtiga. Dacă stai pe margineși te compoți prudent, nu faci decât să iroseti o oportunitate și să pierzi în raport cu ceilalți jucători.

Pur și simplu, aceasta este logica după care funcționeaza sistemul.

Indiferent câte reglementări i se aduc, tendința către crize este încorporat în sistem. Ea nu poate fi evitată decât prin reformarea din temelii a acestuia.

Hazardul moral este acutizat de diversele reglementări guvernamentale , precum programul de garantare a depozitelor. Furnizarea unei plase de siguranță pentru bănci și clienți înrăutățete lucrurile și sporește riscul crizelor sistemice.

În fața efectelor negative ale propriilor măsuri, autoritățile nu se dezic de rolul lor și propun alte măsuri.

Așa s-a ajuns ca sistemul financiar să fie cel mai reglementat domeniu din economie. De aceea a pune crizele acestuia pe seama erorilor comise de ageniți implicate, grație gradului prea mare de libertate de care se bucură, face dovada unei analize , cel puțin superficiale a

decidenților politici. Politica de reglementare prudențiala alimentează cercul vicios amintit mai sus: băncile au și mai puține stimulente de a adopta un comportament prudent în masura în care supervizarea autorității publice înlocuiește managementul privat al riscului.

Fără autorități de supraveghere riscul activității bancare este suportat exclusiv de bancheri. Intervenția statului înlocuiește responsabilitatea privată cu cea publică. Dacă banca are profit, banii sunt încasați de proprietarii acesteia; dacă banca are pierderi, acestea vor fi împarțite între acționari și stat.

Reglementari nocive

Aspectul crizei economice actuale este și rezultatul unor măsuri legislative specifice care, intenționat sau nu , au afectat stabilitatea sistemului financiar prin acumularea de active neperformante. Mă refer în primul rând la politica inspirată de stat prin care băncile din SUA au acordat preferențial împrumuturi sub-standard.

Mă refer la programul guvernului american de încurajare a creditării populaiei sărace – așa numitele credite subprime – pe fondul mai vechii politici de cretere a numărului proprietarilor de case. Aceste măsuri legislative au distorsionat alocarea creditului, în sensul stimulării expansiunii construcției de locuține și creșterii ponderii împrumuturilor neperformante.

Autoritatea politica derapează pe tărâmul angajamentelor care aduc voturi, angajamente greu de susținut în viitor.

În SUA implicarea statului în îmbunătățirea situației locative a națiunii începe prin anul 1934 când se înfiineaza o instituție federală care avea misiunea de a garanta împrumuturile ipotecare și de a încuraja băncile să crediteze cumpărarea de locuine. De-a lungul timpului situația a evoluat prin înființarea altor astfel de instituții prin care guvernul refinanța băncile obișnuite , oferindu-le acestora posibilitatea de a extinde și mai mult creditarea.

Pentru a-și finanța creșterea portofoliului aceste instituții s-au împrumutat pe piața de capital. Practic , au recurs la revânzarea activelor din potofoliu sub forma obligațiunilor garantate cu ipoteci – instrumente financiare cu risc scăzut.

În anii 2003- 2004 în timp ce erau investigate pentru comiterea unor fraude contabile, aceste instituții federale au promis ca vor acorda și mai multe fonduri pentru finanțarea achiziției de case de către persoanele sărace.Ca urmare au devenit cei mai importanți cumpărători de credite ipotecare, cu o expunere totală de 1 trilion dolari, contribuind decisiv la creșterea și căderea balonului speculativ.

Esecul reglementarilor globale

La nivel global, eșecul politicii de reglementare s-a manifestat prin efectele adverse ale Acordului de la Basel ( 1988 ) care cerea , în esență , băncilor să păstreze un nivel al capitalului de 8% din valoarea ajustată la risc a activelor pe care le dețin.

Băncile au încercat să păcăleasca sistemul recurgând la scoaterea activelor cu grad ridicat de risc în afara bilanțului propriu. Au creat instituții financiare separate care au emis obligațiuni folosind resursele colectate pentru acordarea de credite. Dar cu toate că din punct de vedere juridic bancă nu este titulara portofoliului de credite , între ea și instituția intermediară este o strânsă dependență, deoarece ultima folosete garanțiile implicite și explicite oferite de prima pentru a se dezvolta. În eventualitatea unei crize , după cum s-a văzut , banca - mama - nu-și abandonează subsidiarele - copii, deoarece falimentul acestora ar dăuna reputației sale.

Reglementarile emise de autoritățile publice naționale și internaționale , de tipul Basel, constrâng băncile să renunțe la politica lor de independență și să adopte modele standard de evaluare cantitativa a riscului. Băncile sunt puternic încurajate să se supună normelor tehnice emise de autoritatea de supraveghere bancară. În cosecință este din ce în ce mai puțin loc pentru exercitarea abilității antreprenoriale , deoarece instituțiile financiare nu-și mai pot derula afacerile dupa propria politică, ci după cum le dictează autoritarea de reglementare. Activitatea bancară este mai puțin speculativă și mai mult birocratică.

Omogenizare evaluarii riscului duce la omogenizarea portofoliilor și, mai departe, la similitudinea actelor de tranzacționare, deci la comportament de turmă.

Acesta este rezultatul cunoașterii identice – a faptului că toți participanții la piață evaluează riscul diverselor investiții în mod similar , datorită legislației în domeniu. Comportamentul de turma este accentuat și de reglementările care vizează creșterea transparenței.

În domeniu public , transparența este justificată, pentru că cetățenii vor să știe cum sunt cheltuiți banii lor, dar, în domeniul privat , transparență – înteleasă ca deseminare publică a modului în care o companie acționează – nu este justificată. Transparența impusă poate afecta dreptul de proprietate al acționarilor.

I.2 Redresarea economiei și rolul statuluiÎn acest demers dificil trebuie să pornim de la refacerea instituției esențiale a economiei

de piață - proprietatea privată, pentru a putea trasa liniile generale ale strategiei economice de redresare în condiții de recesiune. Dacă derapajul recesionist este rezultatul expansiunii continue a mijloacelor bănesti , ca o încununare a interveniei statului în economie, atunci ieșirea sănătoasă din recesiune nu poate purta tot marca imixtiunii guvernelor în funcionarea piețelor.

În condițiile în care băncile centrale și sistemul bancar emit și transmit capital fictiv în cadrul structurii de producie, întreg procesul de alocare a resurselor este alterat. Susținătorii expansiunii creditului nu se înșeală atunci când pretind că expansiunea monetară aduce cu sine, pe termen scurt, un avantaj al afacerilor. Problema este că o asemea politică nu este sustenabilă deoarece orientează alocarea de resurse în alt ritm și în alte direcții decât cele compatibile cu mersul liber al pieții.

Se deschide calea unui vast șir de malinvestiții, datorate valului atragator al creditului ieftin iar oamenii de afaceri vor realiza că au suprainvestit în raport cu exigențele reale ale pieții. Când necesitatea de a restrânge unele dezvoltări economice – exedentare – devine inevitabila, atunci începe drama ajustării economice, cunoscută astăzi sub numele de recesiune sau criză. 

Un exemplu ar fi piața imobiliară din SUA , Europa Centrală și de Est, care se contractă, de fapt și se readaptează la condițiile economice reale.

Cu cât politica expansionistă în domeniul monetar continuă, cu atât vor fi mai grave malinvestițiile și, bineinteles , mai dureroase vor fi și revenirile pe calea creșterii economice sănătoase.

Este de apreciat poziția cancelarului german Angele Merkel, care identifică corect natura monetaristă a ciclului economic și punctează explicit asupra cauzelor fundamentale : “criza nu s-a produs din cauza că am injectat prea puțini bani pe piețe, ci pentru că am susținut o creștere economică injectând prea mulți bani, și acum vedem că această creștere nu este durabilă. “.

Rolul statului in depasirea crizei economice

Criza economică internațională poate fi datată ca începând cu a doua parte a anului 2008, când principalele economii dezvoltate ale lumii au intrat în recesiune. Băncile centrale și guvernele din multe state ale lumii au utilizat amplu cele doua pârghii – monetară și fiscală.

Cu toate acestea , direcțiile pe care le-a luat politica monetară și cea fiscală nu vor duce la o soluționare a crizei. Intervențiile discreționare la o scară fără precedent ce au loc în majoritatea statelor afectate de criză sunt , în cel mai bun caz un paliativ pe termen scurt, dar pe termen lung vor agrava criza economică.

Politica monetara a vizat în SUA, protejarea sistemului de plăti al economiei și prevenirea unei deflații ca urmare a prăbușirii unor bănci sau instituii financiare de credit. O criză în sistemul bancar ar putea provoca o reacție în lanț care ar crește de la sine, pe măsură ce deponenții cuprinși de teama că-și vor pierde economiile , ar lua cu asalt băncile. Din acest motiv majoritatea statelor lumii au crescut garanțiile de stat asupra depozitelor.

Dispariția unei bănci atrage dupa sine o diminuare a creditului cu influențe negative asupra activității economice care se restrânge și determină o explozie a șomajului.

Evitarea unei deflații presupune menținerea nivelului masei monetare în condițiile scăderii vitezei de circulație a banilor. Totuși o creștere limitată a cantității de bani din economie este justificată ca urmare a faptului că populaia reține mai mulți bani ca o masură preventivă pentru vremuri grele. Dar, și în acest caz s-a dat dovadă de exces de zel.

În SUA baza monetară a crescut din 2008 și până acum de 1,25 ori, depășind 1.800 de miliarde de dolari și continuă în pas alergator. Consecințele acestui exces monetar, vor fi o inflație galopantă cu efecte dezastroase asupra activității economice.

Excesul monetar este doar una din erorile de politică monetară facute de băncile centrale în actuala criză.

A doua este utilizarea politicii monetare în rol de politică industrială.

Concret, acest lucru înseamna salvarea de la faliment în mod discreționar, prin infuzii monetare directe de la banca centrală, a unor instituții financiare insolvabile. Intervenția în favoarea unei bănci sau alteia reprezintă ,de fapt o distorsiune a pieții realizată prin mijloace monetare și o încălcare a regulilor jocului pe care se bazează o economie de piață – liberă.

În concluzie stabilizarea masei monetare este singurul rol acceptabil al politicii monetare în condiții de criză , iar exercitarea acestuia nu trebuie să presupună răsplătirea ineficienței unei instituții financiare sau alteia.

Politica fiscala

Criza economica a reînviat în forță politicile fiscale expansioniste de stimulare a economiei. S-au adoptat vaste programe fiscale anti-ciclice ale căror rezultate rămân deocamdată îndoielnice.

Ca urmare a reducerii producției industriale consumul s-a diminuat, somajul a crescut ceea ce au dus la căderea în spirală a cererii agregate. Pentru a nu scădea activitatea economică sub nivelul său normal , o bună parte a guvernelor au considerat că eforturile politicii monetare trebuie dublate de intervenții robuste la nivel fiscal. În acest sens s-au adoptat o serie întreagă de programe menite să stimuleze consumul și investițiile, fie prin cheltuieli publice – finanțate prin creșterea deficitelor bugetare – fie prin reducerea temporara de taxe, fără o reducere corespunzatoare a cheltuielilor publice.

Deși popularitatea acestor măsuri este greu de contestat, bazele acestora și sansele de reușită sunt extrem de discutabile.

Creșterea explozivă a deficitului bugetar presupune atragerea unor finanțări masive din sectorul privat intern sau extern. Dacă se realizează prin împrumuturi externe înseamna o creștere a datoriei publice , deci o creștere a poverii fiscale viitoare a contribuabililor autohtoni. Plata în viitor a împrumuturilor va însemna un nivel mai redus al investițiilor și o cretere economică mai redusă.

Dacă deficitul bugetar va fi finanțat prin atragerea economiilor de pe plan intern, acest lucru va duce la o deviere a resurselor din sectorul privat către sectorul public. În consecință multiplicatorul politicii fiscale va fi nul sau nesemnificativ.

Cel mai important efect negativ al intervențiilor fiscale este totuși blocarea ajustării erorilor investiționale și risipa de capital realizată în perioada premergatoare crizei dar relevată de aceasta. Este vorba de creșterea nesustenabilă a sectorului imobiliar, a cosumului de bunuri de folosință îndelungată , sau mai ales în SUA , a unor servicii precum educația universitară.

Intervențiile guvernamentale au ca obiectiv tocmai reumflarea acestor sectoare, deși criza a dovedit că trebuie să sufere o contracție, că resursele dirijate către ele trebuie eliberate și folosite în alte sectoare. Aceste ajustări microeconomice sunt cheia ieșirii din criza dar guvernele, bazându-se pe o optică macroeconomică le pierd din vedere.

În consecință cel mai bun rol pe care îl poate juca guvernul în vremuri de criza, ca și în vremuri de prosperitate, este să nu joace nici-un rol în alocarea resurselor economice i să lase piața, adică acțiunea voluntară, să deruleze ajustările dureroase, dar fără îndoială necesare pentru asigurarea redresării economice și prosperitatea viitoare.

Impactul crizei asupra economiei României

Conectarea tot mai intensă a economiei românești la fluxurile economice internaționale a favorizat o dezvoltare mai accentuată, evoluție evidențiata de ritmurile de creștere din perioada 2000 – 2008. Dar o economie emergentă, marcată încă de rigidităi structurale , deschisă la piața externa, poate fi afectată profund de conjucturi economice nefavorabile. Propagarea crizei economico – financiare din SUA și Marea Britanie a atins și economia românească , care de la o creștere de 7,9 % a PIB real în 2008 ( e adevarat artificială ) se vede în situația de a-i reduce semnificativ ritmul, fiind posibil să se ajungă chiar la o rată negativă în viitorul foarte apropiat.

Volumul producției în industrie și construcții s-a redus cu accent pe scăderea producției industriale. Este de ateptat ca revigorarea sectorului industrial să fie generată de industria producatoare de mașini, cu o posibilă creștere a cererii externe, de asemenea sunt de așteptat evoluții pozitive în industria materialelor de construțcii și cea de prelucrare a petrolului.

Relansarea cererii de materiale de construcții va fi urmarea continuării și terminării lucrărilor începute și mai puțin pentru proiecte imobiliare noi.

În contextual crizei actuale se observă o evoluție asimetrica a ramurilor analizate. Acest fapt conduce inevitabil la o restructurare a economiei, la o reponderare a aportului diverselor ramuri la PIB. Rămâne de văzut dacă politicile economice ce vor fi implementate în perioadaurmătoare vor contribui la acest process de ajustare structurală sau vor urmări mai degrabă salvarea sectoarelor afectate cel mai puternic de criză.

Pe piața muncii numărul șomerilor a crescut ca urmare a închiderii unor capacități de producție în special din industria petrochimică, metalurgie și construcții metalice, mijloace de transport rutier, componente auto, echipamente și aparate electrice. Reangajarea sau reconversia profesională a disponibilizaților va fi dificila dat fiind gradul relativ ridicat de specializare.

Un factor menit să amplifice dimensiunea somajului în perioada următoare este și fluxul de migrație inversă a foreți de muncă plecată în celelalte țări europene, generat de inrăutăirea condițiilor de angajare și sociale din țările primitoare.

O analiză a evolutiilor pe piața muncii permite desprinderea următoarelor concluzii

agravarea situatiei șomajului la nivelul economiei, chiar dacă rata șomajului se situează în jurul a ceea ce teoria economică numeste rată naturală.;

presiunea din ce în ce mai mare asupra bugetului asigurărilor sociale, ca urmarea creșterii volumului de plăți de transfer;

evoluția castigului salarial in special din sectorul privat se corelează cu situația economică și așteptările privind evoluțiile viitoare.

Nu același lucru îl putem spune despre sectorul public. Cu excepția unor reduceri de personal invocate de guvern, a blocării anumitor sporuri, reducerii salariilor pe durată determinată și revenirii parțiale la cele anterioare, nu au fost luate măsuri de reforma care să ducă la o reducere a ponderii si rolului statului în economie

Capitolul II. Criza Economica Mondiala Actuala criza, numita criza subprime, este o criza financiara determinata descaderea

brusca a lichiditatilor in pietele globale de credit si in sistemele bancare,cauzata de esecul companiilor care au investit in ipotecile subprime (cu grad ridicat derisc). Cauzele ei se intrevad inca de la sfarsitul secolului trecut, dar varful s-a atins in2007 si 2008. Criza a scos la iveala grave deficiente in sistemul financiar global si incadrul de reglementare.

Balonul imobiliar din SUA

Criza a inceput in momentul cand s-a spart balonul imobiliar din SUA in 2005-2006.Boom-ul imobiliar din perioada premergatoare crizei a fost alimentat de:

standarde din ce in ce mai lejere pentru aprobarea de imprumuturi ipotecare

crestere semnificativa a stimulentelor pentru credite, precum termeni initialiavantajosi

tendinta, pe termen lung, de crestere a pretului caselor

Drept urmare populatia nu a ezitat sa apeleze la imprumuturi ipotecareimpovaratoare, cu speranta de a si le refinanta pe parcurs la rate mult mai avantajoase.Daca, in 1994, 64% dintre americani detineau o casa, in 2004 s-a atins un maxim istoricde 69,2%. Preturile caselor au crescut foarte mult, intre 1997 si 2006 cresterea fiind de124% (crestere semnificativa pe o piata matura). Comparat cu venitul anual mediu al uneigospodarii, pretul mediu al caselor a crescut de la aproximativ 3 ori venitul anual mediula 4,6 ori in 2006.

Vazand ca valoarea caselor detinute creste, multi americani au pus o a doua ipoteca pe diferenta de valoare, bani cu care si-au finantat cheltuielile in crestere. Multi au datvina pe societatea de consum, care te incurajeaza sa cheltuiesti in nestire, mult pesteposibilitatile imediate. Relevant sau nu, o gospodarie detinea in medie 13 carduri decredit din care 40% in overdraft.

Speculatorii au avut si ei rolul lor. Vazand ca pretul caselor e in continua crestere, eiau investit in case, aproape 40% dintre casele vandute in 2005 si 2006 nefiind resedinte permanente.

Imprumuturile ipotecare subprime, cu grad ridicat de risc, au crescut de la 5% in1994 la 20% din totalul imprumuturilor ipotecare in 2006. S-a ajuns la asa numitele Credite Ninja, in care nu se cerea sa ai un loc de munca stabil, nu se cerea un venit stabilsi nici macar o garantie pe alte bunuri.

Piata instrumentelor financiare sustinute de ipoteci a inflorit.

Multe dintre ipoteci au fost transformate in efecte publice. Aceste derivate auimbracat forme complexe, prin ele urmarindu-se atragerea de noi fonduri in acelasi timpcu disiparea

riscului. Instrumentul financiar bazat pe o ipoteca este vandut de catreinstitutia care a acordat creditul imobiliar unor alte institutii, ea obtinand in schimbulacestora bani. Mai mult, ca urmare a disiparii riscului, banca ce a acordat creditul isiscade gradul propriu de risc si poate obtine credite mai avantajoase de la terti. Agentiile de rating au acordat multa incredere si un rating foarte bun acestor derivate, bazandu-se pe eficienta unor tehnici moderne de acoperire a riscului (asigurarea riscului de neplata,garantii mai mari decat valoarea debitului).

Cu rating foarte bun si perspective roze, produsele derivate au atras multe institutiifinanciare, printre care si marile banci de investitii. Acestea, ademenite de randamentelemari ale produselor derivate, s-au imprumutat cu sume foarte mari pe care le-au investitin aceste produse. Cele 5 mari banci de investitii din SUA (Lehman Brothers, Bear Stearns, Merrill Lynch, Goldman Sachs si Morgan Stanley) au obtinut profituri enorme inperioada boom-ului imobiliar, dar tranzactionand in marja, gradul lor de indatorare si derisc a crescut foarte mult. In 2007, cele 5 institutii cumulau o datorie de 4100 miliardeUSD, echivalentul a 30% din valoarea economiei SUA.

Balonul imobiliar a explodat

In 2005-2006 dobanzile au inceput sa creasca si preturile caselor sa scada moderatin multe regiuni din SUA. Refinantarea creditului ipotecar a devenit dificila. Drepturmare, imprumuturile nerambursate si lichidarile au crescut dramatic, pe masura cetermenii initiali au expirat si dobanzile variabile au crescut. Peste 1,3 milioane de case au ajuns sa fie lichidate numai in 2007, o crestere de 79% fata de anul precedent.

Preturile caselor au scazut, in loc sa creasca conform asteptarilor. In martie 2008aproape 11% dintre americani detineau o casa care valora mai putin decat valoarea ipotecii. Casele noi nu s-au mai vandut asa de bine, iar piata a fost inundata de caseprovenite din lichidarile de ipoteci, ceea ce a dus la scaderea si mai accentuata a valorii caselor.

Criza financiara

Ca urmare a exploziei balonului imobiliar, toti cei ale caror investitii erau legate desectorul imobiliar au avut enorm de suferit. Pe masura ce piata dadea semne de panica,institutiile financiare au recunoscut pierderile legate de ipotecile subprime si au incercatsa ia masuri de redresare.

Investitorii au incercat sa scape de produsele derivate bazate pe ipoteci, mii demiliarde de dolari fiind retrase din aceste produse. Banii au fost reinvestiti in speculatii pepretul bunurilor de baza, ceea ce a dus la o criza a preturilor la alimente si o cresterefantastica a pretului petrolului.

Criza financiara din septembrie si octombrie 2008

Considerata cea mai mare criza dupa Marea Depresiune din 1929, criza financiara actuala a intrat in faza acuta in septembrie 2008.

Pe 7 septembrie doua institutii de credit ipotecar sustinute de guvernul SUA, FannieMae (Federal National Mortgage Association) si Freddie Mac (Federal NationalMortgage Association), intra sub control guvernamental, in incercarea de a fi slavate dela faliment. Duminica, 14 septembrie, Lehman Brothers, una dintre cele 5 mari banci deinvestitii, demareaza procedurile de faliment dupa ce Federal Reserve Bank (Fed) refuzasa o ajute financiar. Se pare ca numeroasele nereguli si volumul mare de active toxice austat la baza acestei decizii a Fed.

Panica ia amploare. O alta banca de investitii, Merrill Lynch, este preluata inaceeasi zi de Bank of America. Luni 15 septembie majoritatea actiunilor cad la bursa. Martea, AIG (American International Group), cea mai mare firma de asigurari din lume,se confrunta cu o criza acuta de lichiditati. In lipsa altor finantatori, Fed o crediteaza cu85 miliarde USD in schimbul a 79,9% din actiuni.

Pana la sfarsitul saptamanii pietele sunt in criza, fiind salvate de la colaps de oinjectie de lichiditati de 105 miliarde USD de la Fed. Organismele de reglementare dinmajoritatea tarilor dezvoltate iau masuri de oprire a colapsului.

Evenimentele se precipita. In SUA un plan de salvare in valoare de 700 miliarde USD este supus aprobarii senatului. Criza de lichiditati loveste din ce in ce mai multeinstitutii financiare din toata lumea. Guvernele sar in sprijinul institutiilor financiare, dar in unele tari situatia devine dramatica. Ungaria, Ucraina si Islanda sunt salvate de lablocaj financiar de UE, FMI si Banca Mondiala. Bursele cad spectaculos, volatilitateaeste maxima.

Practic, increderea in sistemul financiar este minima. Bancile nu au de unde saobtina credite pe termen scurt, fiind puse deseori in imposibilitate de plata. Credituldevine foarte scump, fapt care afecteaza si companiile si populatia care detine imprumuturi.

2008

-La inceputul anului, liderii UE au ajuns la un acord asupra unui plan pentru a face fata crizei pietelor, care continua si ameninta sa declanseze recesiunea economica, si auexercitat presiuni asupra Washingtonului pentru a-si reforma rapid si in profunzimesistemul financiar.

De asemenea liderii europeni vor sa relanseze ideea controversata a unei supervizaricoordonate a pietelor din Europa, supervizare care ramane in prezent de competentastatelor membre, potrivit proiectului de declaratie al summitului. In acest document, cele27 de state membre UE subliniaza "necesitatea unei consolidari a supervizarii

sectoruluifinanciar european, in special a grupurilor transnationale, in vederea dezvoltarii unui sistem coordonat de supervizare la nivel european". Pe termen scurt, ei cer autoritatilor nationale de supervizare "sa se reuneasca cel putin o data pe luna pentru a proceda la schimburi de informatii". Valoarea estimata a planului se ridica la aproape 2.000 demiliarde de euro, adica de aproape patru ori mai mult decat cel american (700 de miliardede dolari, echivalentul a 512 miliarde de euro). (16 octombrie 2008)

Intrarea in recesiune:

Economia zonei euro a intrat in prima recesiune de la introducerea monedei unice,in 1999, conform datelor biroului de statistica al Uniunii Europene, Eurostat.

Produsul intern brut (PIB) a scazut cu 0,2%, atat in cadrul Uniunii Europene, cat siin zona euro, comparativ cu trimestrul anterior, conform datelor oferite de Eurostat.

In al doilea trimestru al anului, economia zonei euro scazuse cu 0,2%, in timp ce lanivelul celor 27 de state ale UE, economia stagnase, conform Eurostat. Astfel, cele douacomprimari trimestriale succesive din zona euro marcheaza intrarea in prima recesiune tehnica. Comparativ cu perioada similara din 2007, PIB-ul a crescut cu 0,8% in bloculcomunitar si cu 0,7% in zona euro, in al treilea trimestru din 2008. Cele mai maricontractari ale economiei au fost inregistrate in Letonia, de 4,2%, in Estonia, de 3,3% siin Italia, de 0,9%, in termeni anuali. La polul opus, cele mai mari cresteri ale PIB-ului aufost inregistrate in Slovacia, de 7,1%, Cehia, de 4,7% si Cipru, de 3,5%, comparativ cutrimestrul al treilea din 2007. In SUA, PIB-ul a scazut in perioada iulie - septembrie cu0,1% fata de trimestrul anterior, dupa o crestere de 0,7% in trimestrul al doilea fata deprimele trei luni ale anului. Comparativ cu trimestrul al treilea din 2007, SUA ainregistrat o crestere economica de 0,8%. Economia Germaniei, cea mai mare dinEuropa, s-a comprimat in al treilea trimestru peste asteptarile analistilor, confirmandintrarea in cea mai grava recesiune din ultimii 12 ani, in contextul in care crizaeconomica globala a afectat exporturile. Produsul intern brut a scazut cu 0,5% fata detrimestrul anterior, cand coborase cu 0,4%. In Franta, economia a crescut, in modneasteptat, cu 0,14% in al treilea trimestru, salvand Franta de la intrarea in recesiune. (17noiembrie 2008)

Comisia Europeana (CE) ar putea relaxa normele prin care tarile UE pot luafinantari pentru sprijinirea lucratorilor din comert care au fost concediati ca urmare acrizei economice mondiale, accesul la Fondul european de adaptare la globalizare (FEG)de 500 milioane euro pe an urmand a fi mai usor. Anterior, statele membre puteau solicitaun astfel de sprijin atunci cand schimbarile intervenite in structura comertului mondialobliga o companie sa se restructureze sau sa isi schimbe sediul, determinand pierderea acel putin 1.000 de locuri de munca. In prezent, Comisia doreste coborarea acestui prag la500 de disponibilizari, cauzate nu doar de schimbarile inregistrate in structura comertuluimondial, ci si de alte probleme economice cu care se confrunta compania in cauza. Deasemenea, durata pe care poate fi acordat sprijinul s-ar dubla (de

la 1 la 2 ani), iar participarea financiara a guvernelor ar urma sa se reduca. Statele membre trebuie sa contribuie cu aceeasi suma pe care o primesc de la Fond, in timp ce noile norme le-ar permite sa primeasca sume de trei ori mai mari decat propria contributie. CE ar puteafinanta pana la 50% din costurile unui stat membru care prezinta un plan de sprijin pentrulucratorii afectati in vederea asistentei pentru cautarea unui loc de munca, orientareprofesionala, formare si reconversie profesionala, ajutor pentru desfasurarea de activitatiindependente, dar si pentru masuri de stimulare a lucratorilor defavorizati sau in varsta sa ramana ori sa se intoarca pe piata muncii. De la lansarea Fondului, in 2007, Comisia aaprobat deblocarea a circa 68 milioane euro, de care au beneficiat aproximativ 15.000 delucratori.

Economia UE incepe sa resimta efectele celei mai serioase crize financiare de la Marea Depresiune din anii '30, iar industria prelucratoare europeana isi micsoreazaproductia, in timp ce rata somajului creste. Potrivit datelor Eurostat, numarul somerilor din UE a crescut cu 290.000 in octombrie, rata somajului urcand la 7,1%. Normelepropuse reprezinta doar o parte din strategia europeana pentru solutionarea situatiei decriza. In scopul pastrarii si crearii cat mai multor locuri de munca, propunerea Comisieiprevede, de asemenea, ca utilizarea fondurilor regionale sa fie adaptata planului europeande redresare economica. In plus, strategia include planuri pentru o mai buna coordonareintre statele membre in ceea ce priveste initiativele in domeniul educatiei si formariiprofesionale. (22 decembrie 2008)

2009

Criza economica globala ar putea crea oportunitatea de aderare mai rapida la zonaeuro pentru economiile europene emergente, arata o analiza. Uniunea Europeana ar trebuisa relaxeze regulile de adoptare a euro, pentru a le permite statelor non-euro din UE,precum Romania, Ungaria, Bulgaria, Cehia sau Polonia, sa treaca mai repede la monedaeuropeana. Iesirile de capital ingrijoreaza si restul Europei, care incearca sa intervina cuun plan de salvare a Europei Centrale si statelor balcanice, "pentru a se asigura ca baniiinvestiti in aceste economii nu sunt aruncati intr-un sac fara fund". Germania, Franta sialte state dezvoltate din UE nu vor sa intervina cu fonduri in Polonia, Ungaria sau Romania, doar pentru ca alti investitori sa le retraga pe ale lor. Statutul de tara membra azonei euro ar rezolva aceasta problema pentru economiile emergente. Pentru a adera lazona euro, un stat trebuie sa indeplineasca criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Elementele-cheie sunt intrarea in ERM-2, zona de asteptare pentrutrecerea la euro, un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB, datorie publica de maximum 60% din PIB si o inflatie care sa fie cu cel mult 1,5% peste inflatia in primele trei statedin zona ca evolutie a preturilor. Unul dintre cele mai dificile criterii pentru intrarea inzona euro este cel al inflatiei. In 2009, "tinta inflationista" a fost la nivelul minim de2,2%, in contextul in care Comisia Europeana a estimat o inflatie intre 0,6 si 0,8% pentruGermania, Franta, Irlanda si Spania. Totusi, in timpul incetinirii economice severe,precum cea curenta din Europa, deflatia - si nu inflatia- reprezinta adevaratul pericol.Cererea scazuta a consumatorilor scade preturile,

deoarece producatorii se confrunta cu ooferta prea mare si cu stocuri. Prognozele indicau deja temperarea inflatiei in statele dinEuropa emergenta in 2009, in contextul in care rata medie a inflatiei din Ungaria a scazutde la 6,1% in 2008 la 2,8% anul acesta; in Cehia, de la 6,3% la 2,6%; de la 4,2%, la 2,9%in Polonia, iar in Romania si Bulgaria rata inflatiei era estimata sa scada de la 7,9%, la5,7%, respectiv de la 12%, la 5,4%. In timp ce Romania si Bulgaria vor intampinadificultati in atingerea unui nivel inferior de inflatie, Polonia, Cehia si Ungaria vor fiaproape de limitele impuse. Criteriile pentru deficitul bugetar si datoriile publice vor fimai usor de atins pentru majoritatea statelor din Europa emergenta, desi Comisia Europeana estimeaza, in cazul Romaniei, un deficit bugetar de 7,5%. Cu privire la datoriile guvernamentale, statele emergente din Europa se afla intr-o situatie mai buna decat majoritatea tarilor dezvoltate din Uniunea Europeana (UE), precum Italia, Franta siGermania, unde datoriile publice sunt peste limita impusa, de 60% din produsul internbrut (PIB).

In Europa emergenta, numai Ungaria are probleme pe termen lung cu privire lacheltuielile publice - desi, acestea fiind la 66% din PIB, nu se afla foarte multe pestelimita superioara impusa - si aranjamentele actuale cu Fondul Monetar International(FMI) au ca obiectiv reducerea cheltuielilor. Prin urmare, in afara de rata inflatiei sideficitul bugetar din Romania, statele din Europa Centrala si Balcani care spera sa intrein zona euro au sanse foarte mari de reusita. Astfel, se pot formula intrebari cu privire laintrarea timpurie in zona euro a acestor state, prin schimbarea criteriilor ce tin de zonaExchange Rate Mechanism 2 (ERM-2), un test de stabilitate a monedei nationale, pe operioada de doi ani. Restul Europei - mai ales economiile puternice ale Germaniei siFrantei - trebuie sa decida daca salvarea statelor din Europa Centrala, care nu fac partedin zona euro, este o strategie prudenta pe termen lung pentru regiune, care s-ar puteaconfrunta cu o incetinire indelungata a cresterii economice. Capitalul injectat in regiune la ora actuala - de pana la 200 miliarde dolari - s-ar putea dovedi o masura ineficienta,daca stabilitatea pe termen lung nu va fi asigurata prin pastrarea investitorilor sieliminarea fluctuatiilor valutare. Aceste probleme ar putea fi inlaturate prin introducereamonedei unice. Oficialii de la Berlin ar putea chiar sa schimbe usor regulile de aceastadata, deoarece intrarea in zona euro a statelor din Europa Centrala si Balcani va crestecompetitivitatea exporturilor din Germania in regiune - fapt apreciat de Berlin. (27februarie 2009)

Valorile de baza ale UE, precum sustinerea pietelor deschise si solidaritatea cunatiunile mai sarace, risca sa piarda teren in fata presiunilor exercitate asupra guvernelor,de a proteja industriile nationale, insa ajutoarele guvernamentale gresit directionate catrecompaniile nationale ar putea duce la falimentul concurentilor mai mici sau firmelor straine, provocand daune de lunga durata in piata interna a UE, bazata pe concurenta libera. Criza a subliniat diferentele fundamentale dintre economiile ce formeaza zonaeuro, state precum Spania si Irlanda avand mult de suferit dupa spargerea bulelor ipotecare. Bancile au aratat ca vor acorda finantari pentru stabilizarea bancilor afectate decriza economica globala si pentru sprijinirea companiilor mici si mijlocii, in obtinerea decapital. De asemenea, bancile vor conlucra cu creditorii din Europa de

Vest, pentrusprijinirea subsidiarelor acestora din estul si centrul Europei. Planul va fi anuntat oficial.Conform schemei, BERD va aloca 6 miliarde euro anul acesta si in 2010, iar BEI va punela dispozitia bancilor 11 miliarde euro, dintre care 5,7 miliarde euro imediat. BancaMondiala va aloca pana la 7,5 miliarde euro pentru proiecte de infrastructura si comert. (2martie 2009)

Criza financiara globala actuala marcheaza cea mai puternica incetinire a cresteriieconomice din istoria recenta si unele dintre noile membre ale Uniunii Europene (UE) aufost afectate sever. UE se foloseste de toate metodele posibile pentru ajutorarea statelor afectate si va avea ca obiectiv principal lupta impotriva protectionismului, care ar dauna regiunii. Liderii UE au respins apelul Ungariei - care a primit un pachet de 25 miliardedolari, in principal din partea Fondului Monetar International (FMI) si UE - pentru unfond de salvare a regiunii de 180 miliarde euro. In schimb, acestia au fost de acord cu ajutorarea statelor in impas financiar, luand in considerare situatii diferite. (3 martie2009)

Bruxelles-ul pledeaza pentru un sistem de supraveghere care sa combine supervizarea mult mai stricta la nivel european cu acordarea unui rol mai important autoritatilor nationale de supraveghere, decizii ce au la baza raportul intocmit de un grup de experti bancari condus de fostul presedinte al bancii centrale a Frantei, Jacques deLarosière. Planul care contine aceste propuneri va fi supus discutiei in cadrul ConsiliuluiEuropean, care se va reuni in cursul lunii martie, deoarece liderii UE intentioneaza sa pregateasca terenul pentru intalnirea G20, care a avut loc la Londra, in aprilie. Pe agendaintalnirii va figura si reforma in materie de reglementare, motiv pentru care UE doreste sapropuna o actiune unitara, menita sa amelioreze sistemul financiar global. Planul propusliderilor UE evidentiaza si alte masuri menite sa reduca riscul si sa redea increderea inpiete, inclusiv supravegherea sporita a politicilor salariale aplicate de banci. Cele 27 destate membre vor cheltui in acest an aproximativ 3,3% din produsul intern brut al UE perealizarea unor programe menite sa impulsioneze cresterea economica, ce vizeazasustinerea unui comert liber, promovarea unei economii cu emisii reduse si a disciplineibugetare. De asemenea, liderilor europeni li s-a solicitat sa sustina propunerea Comisieiprivind majorarea cu 1,8 miliarde de euro a fondurilor destinate persoanelor afectate decriza. Criza economica a trezit suspiciuni ca unele state membre recurg la protectionism pentru a-si sprijini propriile economii. In cadrul unui summit informal, liderii UE s-au angajat sa evite orice actiuni care ar putea duce la scindarea pietei unice. De asemenea,statele membre trebuie sa-si intensifice eforturile menite sa duca la reducerea somajuluicare, in 2010, ar putea atinge rata de 10%, pentru prima data dupa anii 1990. (6 martie2009)

Ministrii de finante din Uniunea Europeana (UE) vor solicita o inasprire bugetararapida odata ce economia va incepe sa se redreseze, precizand ca multe state vor incepeacest proces in 2010 si altele cu un an mai tarziu, citand schita unui document oficial.Stabilirea unei tendinte de reducere a costurilor bugetare dupa reluarea cresteriieconomice este esentiala pentru redarea

increderii consumatorii si a pietelor in politicilefiscale ale guvernelor. Nu au fost mentionate date legate de inceputul acestui proces, dinmoment ce nimeni nu stia cand se va relua cresterea economica. Documentul maiprecizeaza ca, din cauza recesiunii si a stimulilor fiscali destinati reducerii impactuluicrizei, deficitul bugetar al UE se va adanci in acest an la 4,4% din produsul intern brut(PIB), cel mai mare nivel din ultimii 15 ani. UE a impus o limita superioara de 3% dinPIB pentru deficitul bugetar, insa cel putin 12 tari vor depasi acest prag in 2009. In modnormal, un deficit bugetar de peste 3% din PIB ar trebui sa fie corectat intr-o perioada dedoi ani de la depasirea plafonului, insa, in contextul in care, in tari precum Irlanda,deficitul urmeaza sa depaseasca 10% din PIB, scenariul nu este aplicabil. (9 martie 2009)

Comisia Europeana cifreaza eforturile de relansare ale Uniunii in ansablu la circa400 de miliarde de euro pentru 2009 si 2010, adica 3,3% din Produsul Intern Brut. Insaaceasta cifra este considerata de unii falsa, pentru ca include nu numai planurile nationalede relansare, propriu-zise, ci si cresterea automata a cheltuielilor sociale (de exemplupentru ajutoarele de somaj), induse de criza economica. De aceea, Statele Unite, dar si unele state membre precum Marea Britanie si multi parlamentari europeni considera caeste nevoie de noi eforturi. Statele Unite au lansat in februarie un plan de relansare de787 de miliarde de dolari, reprezentantand circa 5,5% in Produsul lor Intern Brut. Maimult, tarile UE nu reusesc sa se puna de acord asupra unui plan european de investitii ininfrastructuri (energie si internet) propus de Comisie, de circa cinci miliarde de euro.Problema va fi discutata de lideri. (18 martie 2009)

Comisia Europeana (CE) a fost de acord sa propuna dublarea la 50 miliarde euro afacilitatii de sustinere a statelor membre UE ce nu fac parte din zona euro, care intampinaprobleme ale balantelor de plati, ca urmare a crizei financiare, a anuntat institutia, intr-uncomunicat. Plafonul actual a fost deja marit la 25 miliarde euro de ministrii de finante aiUE, in decembrie 2008, insa intensitatea crizei financiare internationale determina o nouamajorare a acestor fonduri pentru acele state care nu beneficiaza inca de protectia oferita de moneda unica. (9 aprilie 2009)

Dupa mai multe luni de la izbucnirea crizei economice si in pofida promisiunilor lor, europenii au fost criticati de FMI pentru modul in care au gestionat aceasta situatie,necoordonat si fara ambitie. Fondul Monetar International (FMI) a afirmat intr-un raportca nivelul de coordonare in Europa in fata tulburarilor financiare izbucnite in toamnaanului 2008 "este departe de a fi optima". Din punctul de vedere al FMI, europenilor le-alipsit de asemenea un "cadru de asistenta reciproca" suficient de puternic, "pentru afacilita un raspuns rapid si comun in fata dificultatilor de plata care au aparut in toatestatele membre UE" si in special in tarile din Europa de Est. FMI le reproseazaeuropenilor si faptul ca au intarziat prea mult inainte de a lua masuri coordonate pentrucurata bilantul institutiilor bancare de activele toxice, un fenomen care a impiedicat piatacreditului sa revina la normal. (24 aprilie 2009)

Criza economica mondiala va pune capat cresterii economice in tarile din estulEuropei in acest an, ducand la adancirea deficitelor bugetare si ingreunand eforturile deaderare la zona euro, potrivit estimarilor publicare de Comisia Europeana. Raportulbianual al Comisiei Europene arata ca Polonia, Cehia si Bulgaria vor inregistra cele mai reduse comprimari ale economiei din regiune, in timp ce economiile statelor baltice vor scadea cu peste 10% in acest an. (5 mai 2009)

Economiile ex-comuniste ce fac parte din UE s-ar putea comprima cu circa 3% in2009, in contextul in care criza afecteaza o regiune ce a inregistrat anterior cresteriimportante, iar o revenire pe verde ar putea fi inregistrata pana la sfarsitul lui 2009,considera Banca Mondiala. In cadrul raportului economic obisnuit, institutia arata caperspectivele privind cresterea economica a regiunii, ce cuprinde Romania, Bulgaria,Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Slovenia, sunt incerte inceea ce priveste urmatorii ani. Cele mai multe economii din regiune vor scadea in 2009,conform estimarilor, mai ales dupa ce produsul intern brut al Letoniei a scazut cu 18% inprimul trimestru. Polonia, cea mai mare economie din zona, ar urma sa inregistreze ocrestere de 0,5% a produsului intern brut, conform analistilor. In 2008, economiile tarilor luate in calcul au crescut cu 4,1%. Cresterea economica a majoritatii acestor tari depindemasiv de exporturi, care au fost afectate de criza economica globala. (22 mai 2009)

Uniunea Europeana va aloca anticipat 19 miliarde de euro din cheltuielileplanificate ale Fondului Social European (FSE) pentru sprijinirea persoanelor afectate decriza economica, iar cofinantarea nu va fi necesara pentru perioada 2009 si 2010. CE siBanca Europeana de Investitii, alaturi de alti parteneri, vor stabili, de asemenea, o nouafacilitate de imprumuturi ale Uniunii de 500 milioane euro, prin care vor fi datemicrocredite celor care ar avea in mod normal dificultati de acces la fondurile necesarepentru infiintarea unei afaceri sau a unei microintreprinderi. Alte masuri tin de asigurareaa cel putin 5 milioane de stagii de ucenicie pe intreg teritoriul UE pentru tineriiconfruntati cu somajul si stabilirea de obiective pentru asigurarea unor posibilitati rapidede formare sau de munca pentru tinerii someri, precum si sprijin – inclusiv prin intermediul FSE – pentru mentinerea locurilor de munca viabile prin intermediulactivitatii cu program redus si formarii. De asemenea, CE vrea sa acorde un ajutor imediat pentru someri, pentru a se evita riscul somajului pe termen lung si pierdereacompetentelor relevante si un ajutor pentru reinsertia in campul muncii a celor maidezavantajati, de exemplu prin intermediul scaderii costurilor nesalariale cu forta demunca, prin masuri de stimulare a recrutarii, precum si prin promovarea oportunitatilor de munca in care este necesar un nivel redus de calificare, in servicii casnice si deingrijire. In plus, CE va asigura un nou serviciu online "match and map", pentru a-i ajutape cei care cauta sa gaseasca locuri de munca potrivite pentru competentele lor pe intregteritoriul Europei, prin intermediul portalului Eures pentru locuri de munca europene,deja existent, si un angajament ca tinerii someri care-si cauta un loc de munca intr-un altstat membru sa poata primi, timp de cel putin sase luni, ajutoare de somaj la care ar fiavut dreptul in tara de resedinta. (4 iunie 2009)

Cheltuielile de consum si exporturile europene au inregistrat in primul trimestrucea mai mare scadere din ultimii 14 ani, in timp ce investitiile s-au redus dupa ce cea mai severa recesiune globala a determinat companiile sa concedieze angajati si sa scada productia. Produsul intern brut (PIB) la nivel european a scazut cu 2,5% fata de alpatrulea trimestru din 2008, in linie cu estimarile initiale, marcand cel mai abrupt declindin 1995, cand datele au inceput sa fie compilate, a anuntat biroul de statistica al UniuniiEuropene (UE). Consumul gospodariilor a scazut cu 0,5%, in timp ce exporturile au scazut cu 8,1%, iar importurile cu 7,2%. In acelasi timp, cheltuielile pentru investitii auscazut cu 4,2%, dupa ce scazusera anterior cu 4,3%. In ciuda datelor din sectorulconstructiilor care genereaza optimism pe piata in ceea ce priveste sfarsitul crizei, ratasomajului la nivelul zonei euro a atins un nou record al ultimilor 10 ani, piata muncii reflectand severitatea recesiunii, din cauza disponibilizarilor in masa. Economia zoneieuro s-a comprimat cu o rata anuala de 4,8% in primul trimestru, fata de 1,7% in cele treiluni anterioare. Datele preliminare ale biroului de statistica indicau o scadere cu 4,6% aPIB-ului. Preturile la producator din zona euro au scazut in aprilie cu 4,6%, fata deaceeasi luna din 2008, un ritm record de scadere din 1981, cand datele au inceput sa fiecontorizate. (4 iunie 2009)

Potrivit estimarilor Comisiei Europene, cele 27 de tari ale Uniunii Europene vor cheltui in acest an si in 2010 circa 5% din produsul intern brut pentru masuri de stimuli siajutoare, pentru a combate efectele crizei. (8 iunie 2009)

Criza i-ar putea costa pe contribuabilii europeni 16,5% din Produsul Intern Brut(PIB), a anuntat Comisia Europeana. Amploarea ajutoarelor de stat acordate de UniuneaEuropeana pentru institutiile financiare s-ar putea ridica, in cel mai pesimist scenariu, la16,5% din PIB al Uniunii Europene (UE). Insa costurile fiscale nerecuperabile realizatepentru sustinerea sectorului financiar ar putea fi limitate la 2,7% din PIB, a mai precizatexecutivul UE intr-un raport anual al finantelor publice. Cele 16 state din zona euro auaprobat pana in prezent ajutoare pentru sistemul bancar ce insumeaza 36,5 din PIB, dincare au fost utilizate sume echivalente cu 11,1% din PIB. Ajutoarele aprobate reprezintainjectii de capital, garantii pentru banci, desprinderi ale activelor toxice si asigurarealichiditatii bancilor. O parte din ajutoarele aprobate ar putea sa nu fie folosite, iar o partedin cele utilizate ar putea fi recuperate, insa experientele din trecut arata ca rata derecuperare este de mai putin de 10% din banii cheltuiti initial, potrivit Comisiei. In Uniunea Europeana, ajutoarele publice aprobate se ridica la 43,6% din PIB, cu numai12,8% utilizate. Crizele anterioare din diversele parti ale lumii arata ca sumele cheltuitede contribuabili pentru redresarea sistemului bancar ar putea fi reduse daca actiunile suntrapide, cuprinzatoare si daca beneficiaza de sustinere politica. (24 iunie 2009)

Economia zonei euro a scazut cu 2,5% in primele trei luni din 2009, in termenitrimestriali. De asemenea, rata somajului se pare ca va mai creste, de la nivelul de 9,5%inregistrat in mai, afectand cel mai mult populatia saraca. Comisia Europeana estimeazaca rata somajului va urca la 9,9% in 2009 si la 11,5% in 2010, de la 7,5% in 2008.Eurostat a

calculat ca, in perioada mai 2008-mai 2009, 3,4 milioane persoane si-aupierdut locurile de munca in zona euro si 5,1 milioane persoane la nivelul UniuniiEuropene (UE). De asemenea, inflatia din zona euro a trecut pentru prima oara peteritoriu negativ in iunie, in contextul in care preturile bunurilor de consum au inregistrato scadere anuala de 0,1%. (8 iulie 2009)

In august 2009, cea mai dificila perioada a crizei economice a trecut pentru Europa Centrala si de Est, si, desi riscurile asupra tarilor din regiune persista, injectiile de capitalde la Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana au redus pericolul uneiprabusiri economice. Dupa starea de panica din Europa emergenta, ce a inceput anultrecut, investitorii trec acum din postura de evitare a pierderilor in postura de a alegeactivele cu cele mai bune performante. Pericolele insa raman. Analistii sustin ca odepreciere a monedei Letoniei sau o tendinta de vanzare in pietele emergente,determinata de o corectie a pietelor americane in al patrulea trimestru, ar putea duce la onoua depreciere a actiunilor si valutelor. Mai mult, in contextul cresterii somajului si aladancirii deficitelor bugetare, economiile din regiune nu sunt estimate sa revina preacurand la cresterile de peste 6% inregistrate inainte de criza.

Insa, dupa injectarea a zeci de miliarde euro in regiune, de catre FMI si UniuneaEuropeana, precum si dupa facilitatile de lichiditate extinse de bancile centrale, riscurileintrarii mai multor state in faliment si pericolele prabusirii sistemelor bancare au trecut.Dupa vanzarea masiva generata de panica in Europa Centrala si de Est, a urmat o tendintade crestere, care a inceput in pietele dezvoltate si s-a extins in martie in pietele emergente, sustin analistii. De atunci, zlotul si forintul s-au apreciat cu 19%, iar coroanacehea a avansat cu 15%. Putini analisti estimeaza ca industria, pilonul multor economiiemergente din regiune, isi va reveni inainte ca bancile occidentale sa paseze injectiile delichiditate primite de la bancile centrale catre companii si inainte ca nivelul cheltuielilor de consum sa creasca in jumatatea mai bogata a Uniunii Europene. Aceste lucruri nu s-aintamplat inca, insa injectiile de lichiditate si accesul la obligatiuni guvernamentale aupermis bancilor cu operatiuni in Europa de Est sa evite pericolele provocate de expunerilela tari ca Ucraina, Ungaria si Romania, care au primit ajutoare de la FMI si UE pentru aevita o prabusire economica. Alte programe, precum primele de casare din Germania, auajutat la temperarea unei scaderi de peste 20% a productiei, declin estimat la inceputulacestui an. Cea mai mare parte a regiunii este asteptata sa revina pe crestere anul viitor,probabil chiar in prima jumatate. Investitorii incep acum sa caute noi pozitii in care sapoata beneficia de activele cu cele mai bune performante, iar indicii bursieri au inregistrat o revenire puternica.

In septebmrie 2009, Comisia Europeana estima ca Zona euro iese din cea mai grearecesiune pe care a cunoscut-o de mai mult de 60 de ani, si prevede o revenire aeconomiei din trimestrul al treilea, ramanand insa prudenta pentru evolutia urmatoare.Executivul european s-a aratat mai optimist decat anterior privind situatia economica dina doua jumatate a lui 2009 pentru cele 16 state ale zonei euro, in prognoza actualizata. CEse asteapta la o crestere a

produsului intern brut (PIB) de 0,2% din al treilea trimestru side 0,1% in ultimul trimestru din acest an, dupa scaderi de 2,5% in primele trei luni si de0,1% in trimestrul al doilea. In estimarile precedente, publicate in mai, Bruxelles-ulanticipa noi contractii ale economiei pentru ultimele doua trimestre din 2009, inainte de ocrestere zero in primul trimestru din 2010 si o redresare incepand din al doilea trimestrual anului viitor. CE a mentinut estimarea de scadere a economiei UE si a celei a zoneieuro cu cate 4% in 2009, ca urmare a deteriorarii activitatii mai mult decat se anticipa lafinalul lui 2008 si inceputul lui 2009. Banca Centrala Europeana (BCE) a prevazut unrecul al produsului intern brut de 4,1% in acest an. Comisia s-a dovedit mai optimistadecat in luna mai pentru anumite tari, in special Franta si Germania, care au inregistrat orevenire surprinzatoare pe crestere din al doilea trimestru din 2009. In Franta, CE seasteapta la un declin al economiei de 2,1% in 2009 fata de 3% cat estima anterior, fiindcea mai buna performanta prevazuta pentru o economie mare din zona euro pentru acestan. Pentru Germania, forul european prognozeaza o contractie economica de 5,1%, fatade 5,4% anterior. In schimb, CE a revizuit in scadere proiectiile pentru Spania, Italia siOlanda, care ar urma sa aiba scaderi ale PIB de 3,7%, 5% si 4,5%. Bruxelles-ul prevede,de asemenea, ca "incertitudinea ramane ridicata", in ce priveste soliditatea redresarii economice.

In particular, criza nu a incetat sa-si produca efectele asupra ocuparii si finantelor publice. Potrivit datelor publicate de Eurostat, 1,443 milioane de persoane si-au pierdutlocul de munca in trimestrul al doilea al acestui an in UE, din care 702.000 in zona euro.Este al patrulea trimestru consecutiv de scadere a angajarii in Europa in recesiune. Iar somajul, care se afla in decalaj prin raport la indicatorii de conjunctura, ar urma sa scadasi in lunile urmatoare. Ultimele estimari arata ca pachetul de stimuli financiari "pentrumasuri discretionare" in cadrul Uniunii Europene se va cifra in total la 2,5% din produsulintern brut (PIB) in 2009 si 2010 fata de 1,8% din PIB in cei doi ani cat se estimaanterior.

Fondul Monetar International sustine ca prin programele derulate, ce au presupusresurse sporite, flexibilitatea politicilor si impunerea unor reforme, a ajutat tarileemergente, mai ales din Europa de Est, sa faca fata efectelor actualei crize financiareglobale. FMI a intervenit cu fonduri pentru a controla vulnerabilitatile existente, respectivadancirea deficitelor bugetare si problemele generate de boom-ul anterior in sectorul decreditare. Factorii care au dus la evitarea problemelor intampinate din cauza crizei au fostfinantarea extinsa si acordata la timp, programele structurate pe fiecare tara in partepentru a raspunde nevoilor fiecareia si politicile adaptate circumstantelor din fiecare tara.In martie, Romania a negociat un pachet de finantare externa de aproape 20 miliardeeuro, ce cuprinde 12,9 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la UE, circa 1 miliardeuro de la Banca Mondiala si 1 miliard de euro de la alte institutii internationale. Deasemenea, FMI a sustinut incheierea unui acord prin care principalele noua banci cuexpunere semnificativa pe piata locala (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank siPiraeus Bank) au promis ca isi vor mentine expunerea totala pe Romania si ca vor injectacapital in subsidiarele lor, daca

va fi necesar. Autoritatile romane si Fondul Monetar International (FMI) au agreat, dupa misiunea de evaluare din august, o noua tinta dedeficit bugetar pentru finalul acestui an, de 7,3% din PIB (36,5 miliarde lei), fata deplafonul de 4,6% din PIB fixat initial, in conditiile inrautatirii semnificative aprognozelor macroeconomice. In prezent, Guvernul ia in calcul o contractie economicade 8,5% pentru acest an si o valoare a PIB de 497,3 miliarde lei. Anul trecut, valoareaPIB-ului Romaniei a fost de 504 miliarde lei (136,8 miliarde euro). (29 septembrie 2009)

2010

Criza economica globala va accentua decalajele economice existente intre statelemembre ale Uniunii Europene, iar evolutiile dezastruoase ale unora dintre acestea amenintaeforturile tarilor dezvoltate de a iesi mai repede si mai accelerat din aceasta perioada.Germania si Franta, cele mai puternice economii europene, au inregistrat cresteri inca dintrimestrul al doilea din 2009, evolutia mentinandu-se si in T3, iar pe aceste baze din a douajumatate a anului trecut, moneda euro a inregistrat o apreciere semnificativa fata de dolarulamerican. Directorul X-Trade Brokers afirma ca nu doar Grecia provoaca ingrijorare organismelor europene si statelor dezvoltate, ci si ale tari, precum Spania, care de asemeneainregistreaza cote record ale deficitelor economice, iar aceste evolutii conduc la o serie demiscari in cascada ale pietelor internationale. In contextul unor semnale pozitive aleeconomiei americane, dolarul american a intrat, catre finele lui 2009, pe un trend deapreciere, astfel incat a incheiat anul la nivelul de 1,4318 dolari pentru 1 euro. De la inceputul anului pana in prezent, pietele financiare au inregistrat o volatilitate extrem deridicata, care se va mentine si in perioada urmatoare, atat pe piata valutara, cat si pe cele demarfuri, indicii bursieri si actiuni, spun analistii de la X-Trade Brokers. Revizuirile pozitiveprivind cresterile economice ale Germaniei si Frantei in anul in curs, estimarile optimisteprivind cresterea economiei americane in ultimul trimestru al anului trecut, precum sisituatiile «delicate» in care se afla inca o serie de economii europene au contribuit la miscarimajore pe toate pietele. Volatilitatea se va mentine ridicata in urmatoarea perioada.Deprecierea monedei unice europene si aprecierea dolarului american au determinat oscadere majora a pretului petrolului, care a atins un minim record al anului, de 72,39 USD/baril, marcand o scadere continua in cea de-a doua decada a lunii. (26 ianuarie 2010)

Comisia Europeana a lansat strategia pentru iesirea din criza si evolutia economieiUE in urmatorii 10 ani, ce vizeaza cresterea ocuparii fortei de munca din populatia intre20 si 64 ani, scaderea numarului de persoane expuse saraciei si majorarea sumei din PIBalocate pentru cercetare.Astfel, trei sferturi din populatia din UE cu varste intre 20 si 64 de ani ar trebui saaiba loc de munca pana in 2020, iar numarul persoanelor expuse riscului saraciei ar trebuiredus cu 20 milioane persoane. Potrivit datelor CE, rata de ocupare a fortei de munca inUE a urcat la 66% in 2008 de la 62% in 2000, inainte sa scada ca urmare a crizeieconomice globale. In plus, 3% din produsul intern brut (PIB) al UE ar trebui investit incercetare si dezvoltare, abandonul scolar

timpuriu ar trebui sa fie sub 10%, iar cel putin40% din generatia tanara ar trebui sa aiba studii universitare. Cel de-al cincilea obiectivpe care statele membre ale UE il vor transpune in indicator de referinta national privesteindeplinirea obiectivelor climatice si energetice "20/20/20" (emisiile de dioxid de carbonar trebui reduse cu 20%, comparativ cu nivelurile din anii '90, proportia de energie dinsurse regenerabile in consumul total ar trebui majorata la 20%, iar consumul de energie ar trebui diminuat cu 20%). Potrivit presedintelui CE, economia Uniunii Europene pentrudeceniul urmator trebuie bazata pe principii de crestere inteligenta, durabila si favorabilaincluziunii sociale, in scopul combaterii saraciei. Criza economica globala a avut efecteprofunde si de durata asupra economiilor europene. Astfel, produsul intern brut (PIB) alUE a scazut cu 4% in 2009, somajul s-a apropiat de 10%, deficitele publice au atins 7%din PIB, iar gradele de indatorare al economiilor statelor UE au crescut cu 20 de puncteprocentuale in doi ani, anuland astfel 20 de ani de consolidare, potrivit evaluarii strategieiLisabona. (5 martie 2010)

Liderii din Europa Centrala si de Est ar trebui sa ia in calcul noi modele decrestere, care sa nu se mai axeze pe sectoarele bancar, constructii si imobiliar pentrucresterea economica, ci pe o prezenta mai mare pe pietele internationale.

Tarile din Europa emergenta vor trebui sa-si regandeasca modelele de crestere si sareduca dependenta de sectoarele bancar, constructii si imobiliar, care au explodat inaintede criza, si sa se concentreze pe prezenta pe pietele internationale. Totodata, directorulgeneral al Fondului Monetar International (FMI), a cerut autoritatilor din Uniunea Europeana o colaborare mai stransa asupra mai multor domenii, de la strategiile fiscale lareglementarea sectorului financiar, pentru a face institutiile din UE mai puternice, mairezistente la criza si mai capabile sa promoveze crestere economica si prosperitate. Tariledin centrul si estul Europei au fost afectate sever de criza financiara globala, ca urmare alegaturilor comerciale stranse si a dependentei de fluxurile de capital din regiune. Inprezent, zona a revenit pe crestere, iar FMI estimeaza un avans de 2% al produsuluiintern brut (PIB) in Europa Centrala si de Est in 2010. Pentru multe tari din EuropaOccidentala, problema cea mai importanta este de aducere a datoriei publice la nivelurisustenabile. Studiile FMI arata ca datoria publica ar urma sa creasca in medie la 110%din PIB pana in 2014 in economiile avansate, cu 35 puncte procentuale pentru niveluldinainte de criza. Provocarea va fi de a consolida politica fiscala fara a subrezi redresareaeconomiei, care este fragila in multe tari din zona euro. FMI prognozeaza un avans de 1%in acest an al economiei zonei euro. (30 martie 2010)

Comisia Europeana a estimat la 3.000 miliarde euro costul maxim al ajutoarelor guvernamentale pentru sectorul financiar european, pe care le-a autorizat de la inceptululcrizei. O parte importanta a imprumutului, sau 2.300 de miliarde euro, corespundesistemului de garantii, in care autoritatile publice intervin numai in cazul in careasiguratorul sau banca intra in incapacitate de plata. Oficialii de la Bruxelles au autorizatrecapitalizari de aproape 300 miliarde

euro si alte masuri de salvare si restructurare, deaproximativ 400 de miliarde euro. Oficialul a spus ca bancile au inca probleme legate deactivele toxice, insa Uniunea Europeana nu va putea sa le sprijine la nesfarsit. FondulMonetar International a estimat ca la nivel global, bancile au active toxice de 2.300miliarde dolari. De la inceputul crizei financiare, in septembrie 2008, guvernele UE ausarit in sprijinul bancilor nationale cu injectii de capital si garantii. CE este deschisa lapreluari de banci de catre guverne, doar daca o astfel de masura este temporara.Declaratiile oficialului vin in contextul in care activele toxice acumulate de banci si degrupurile de asigurari s-ar putea ridica la 4.000 miliarde dolari, in cadrul noilor previziunice urmeaza sa fie publicate de FMI. Bancile si asiguratorii, ce au detinut pana in prezentactive toxice de 1.290 miliarde dolari, se confrunta cu pierderi tot mai mari, in contextuladancirii recesiunii, pierderi ce se adauga la datoriile acumulate din creditele ipotecare cugrad de risc ridicat. Noile previziuni FMI, ce ar putea fi revizuite din nou pana la sfarsitullunii, vor fi o lovitura pentru guvernele ce au injectat deja miliarde dolari in cadrulsistemului bancar. (9 aprilie 2010)

II.1 Criza mondiala: Japonia si Grecia

II.2 GreciaEtapele crizei elene

2009

Potrivit datelor bancii centrale, care a cerut inasprire fiscala si reforme pentru depasirea crizei, economia Greciei va fi afectata de criza globala si va creste cu doar 0,5% inacest an, dupa rata de crestere de 3,1% din 2008.

Deficitele bugetare adanci si datoria in crestere lasa guvernului o marja redusa deactiune in ceea ce priveste stimulii fiscali, in contextul in care principalele domenii aleeconomiei, cum ar fi turismul, sunt afectate de criza financiara internationala, arata raportul bancii centrale a Greciei.

Cu toate acestea, o combinatie de disciplina fiscala si de reforme "extinse" ale sectorului public ar putea limita datoria publica si permite o serie de cheltuieliguvernamentale, pentru incurajarea activitatii economice.Banca centrala a Greciei a estimat ca inflatia se va tempera la 1,8% in 2009, de la 4,2%anul trecut. Cresterea produsului intern brut (PIB) se va tempera semnificativ, dar va ramanepozitiva, mai bine decat in zona euro. Banca centrala a Greciei estimeaza ca rata de crestere aPIB-ului, care a incetinit la 3% anul trecut, va fi de 0,5% in 2009. Estimarile bancii centralesunt peste cele ale Comisiei Europene (CE), care anticipeaza o crestere economica de 0,2%pentru Grecia in 2009, dar sub cele guvernamentale, de 1,1%. (17 februarie 2009)

Grecia trebuie sa reduca urgent deficitul bugetar excesiv, prin eradicareafenomenului de evaziune fiscala, pentru a elibera fondurile necesare investitiilor si pentrua reduce impactul crizei. Economia Greciei inregistreaza o incetinire brusca, dupa ocrestere economica medie de 4% in ultimii ani, sustinuta de ajutoarele din partea UniuniiEuropene si de investitiile realizate pentru Olimpiada de la Atena din 2004. Este putinprobabil ca economia Greciei sa evite efectele crizei si se prevede ca va intra in recesiunein 2009, cu o comprimare de 0,8%, potrivit estimarilor. Conditiile mai aspre de creditare,cresterea economica mai slaba a partenerilor comerciali, deteriorarea pietei muncii sicresterea taxelor vor afecta activitatea. In raportul anual publicat, banca centrala a criticatguvernul grec pentru ca nu a reusit sa implementeze reformele necesare pentru piatamuncii, buget si pensii in perioada de crestere economica puternica. Grecia are nevoie deo consolidare fiscala rapida pentru eliminarea deficitului in 2012. Acest lucru esterealizabil, daca se va reduce fenomenul de evaziune fiscala si daca pierderile suntdiminuate semnificativ. Banca centrala a anuntat ca deficitul bugetar al Greciei a fost depeste 4% din PIB in 2008, fata de estimarile initiale ale guvernului, de 3,7%.(16 aprilie2009)

Guvernul grec a anuntat ca pune 1,3 miliarde euro la dispozitia companiilor care aufost afectate de criza, fondurile referindu-se la cel putin 17.000 de companii. Fondurilesunt oferite

pentru investitii in productie, turism si comert. Sprijinul vine in contextul incare economia Greciei ar putea intra in recesiune anul acesta, dupa o lunga perioada decrestere. Pachetul de sprijin va fi lansat in septembrie si va fi valabil pentru 18 luni.Astfel, guvernul ofera sprijin financiar de pana la 300.000 de euro pentru companiilemici, in vederea innoirii echipamentelor si imbunatatirii infrastructurii. Grecia are unspatiu de manvra limitat in ceea ce priveste stimulii fiscali, in conditiile in care incearcasa isi controleze deficitul bugetar, care a depasit 5% din PIB in 2008. Statul a avut undeficit guvernamental general sub limita de 3% din produsul intern brut (PIB) impusaprin Tratatul de la Maastricht doar o singura data in ultimii zece ani, in 2006.(21 mai2009)

Turism

Declin in sosiri internationale: 26,3%

Declin in veniturile aduse de turisti: 18,2%

Turisti straini/an: 17,5 milioane

Rang mondial/numar de vizitatori: 16

Grecia cunoaste o scadere a cererii de pachete turistice pe pietele sale traditionaledin Europa, chiar daca este unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. Motivulprincipal al acestui declin il reprezinta faptul ca turistii taie din bugetele alocatecalatoriilor si renunta la distante lungi si bilete de avion costisitoare. Cu toate acestea,Grecia este una dintre destinatiile cele mai populare pe timp de vara, asa ca se asteapta orevenire puternica in a doua jumatate a anului. (14 august 2009)

2010

Grecia beneficiaza de "sprijinul total" al Germaniei si al celorlalte state membre ale Uniunii Europene in lupta sa pentru a face fata datoriei publice si deficitului bugetar.

Europenii sunt impartiti in privinta unui eventual sprijin care ar trebui acordat Greciei,tara afectata de cea mai grava criza a finantelor publice din ultimele trei decenii. In cazulin care situatia se agraveaza, Grecia ar putea beneficia pana la urma de sprijinul UE, insachestiunea este delicata, deoarece un astfel de plan de salvare pentru un stat din zona europoate da un semnal periculos, mai ales in conditiile in care Spania si Portugalia sunt larandul lor intr-o pozitie fragila. Masuri de sprijin pentru Grecia, care incearca sa-siimbunatateasca situatia finantelor publice, "nu sunt excluse", insa vor proveni, in cazul incare vor fi aprobate, de la institutii financiare publice si nu de la statele membre UE.Grecia a incheiat 2009 cu un deficit bugetar de 12,7% din produsul intern brut (PIB) si cuo datorie publica de 113% din PIB, niveluri

care au ingrijorat pietele financiare. Guvernulde la Atena s-a angajat sa reduca deficitul la 8,7% din PIB in acest an si la sub 3% in2012. (1 februarie 2010)

In ianuarie, FMI a trimis o echipa la Atena, la solicitarea guvernului grec, careavea nevoie de asistenta tehnica pentru a face fata celui mai mare deficit bugetar din zonaeuro, estimat la 12,7% din produsul intern brut (PIB) din 2009.Comisia Europeana a aprobat, pe 3 februarie, planul prezentat de guvernul grec pentrurezolvarea crizei bugetare, insa a decis sa plaseze statul sub supraveghere. Executivuleuropean a adoptat o serie de recomandari pentru a se asigura ca Grecia va aducedeficitul bugetar sub 3% din produsul intern brut (PIB) pana in 2012, conform cucerintele din tratatul de la Maastricht. (11 februarie 2010)

Criza bugetara a Greciei, care aproape a scapat de sub control situatia finantelor publice, reprezinta primul test major pentru zona euro de la aparitia acesteia in 1999, odata culansarea monedei unice, expertii subliniind ca discrepantele dintre nordul si sudul zonei suntmai mari ca niciodata. Unii analisti sustin ca situatia era inevitabila inca din momentul in careGrecia a fost admisa in zona euro, in urma cu noua ani. Altii sunt de parere ca o astfel decriza avea oricum sa cuprinda, mai devreme sau mai tarziu, o uniune monetara atat de inegalaca zona euro. Daca nu Grecia, o alta tara mai slaba din uniune ar fi fost cauza dezechilibrelor.Posibil de evitat sau nu, problemele au aparut. Potrivit The Economist, Grecia trebuie satreaca printr-o cura bugetara majora, iar tarile Uniunii Europene, sau Fondul Monetar International (FMI), ar putea ajunge in situatia de a acorda un pachet de salvare "umilitor".Unii analisti vorbesc chiar despre o destramare iminenta a zonei euro. Anul trecut, deficitul bugetar al Greciei a atins 12,7% din produsul intern brut (PIB). Temerile legate de posibilelemasuri de reducere a deficitului au creat panica pe piata obligatiunilor si au dus la o crestere arandamentelor titlurilor de stat emise de Grecia.

La sfarsitul lunii ianuarie, randamentul titlurilor de stat grecesti a atins 7,1%, cel maiinalt nivel de la aderarea tarii la zona euro, si cu aproape patru puncte procentuale pesterandamentul titlurilor germane, considerate cele mai sigure investitii din zona euro. Panica s-a diminuat pe 3 februarie, cand Comisia Europeana a aprobat planul realizat de Grecia pentru reducerea deficitului la 3% din PIB pana in 2012.

Pentru Grecia, stat al carui deficit raportat la PIB este unul dintre cele mai mari din lume, redobandirea increderii pietelor are o miza enorma. In caz de esec, Grecia risca sa nu poata refinanta datorii de 20 miliarde euro scadente in aprilie si mai. In acel moment,guvernul de la Atena ar intra in incapacitate de plata, in caz ca nu va obtine un pachet desalvare.

Grecia are o istorie indelungata de probleme fiscale. In momentul in care a devenit cea de-a 12-a tara a zonei euro, deficitul public era deja de peste 100% din PIB. Multi au considerat ca gestionarea defectuasa a bugetului va afecta moneda unica. Pentru Grecia,aderarea la zona euro a fost insa un factor foarte pozitiv. Ratele mai mici ale dobanzii aupermis guvernului sa

refinanteze datoriile in conditii mai favorabile. Economia a avansat, inmedie, cu 4% pe an pana in 2008.Insa cresterea puternica a PIB a ascuns slabiciunile finantelor publice. Nivelul datoriilor publice a scazut, insa numai pentru ca PIB-ul nominal a avansat mai rapid decat datoriile.Deficitele bugetare foarte mari s-au mentinut, mai ales ca, odata cu intrarea in zona euro,Grecia a relaxat politica fiscala. Balanta bugetara primara (ce exclude plata dobanzilor) a fostexcedentara pana in momentul aderarii, insa a trecut pe deficit incepand cu 2003. Pe de altaparte, inflatia Greciei a ramas peste media zonei euro, afectandu-i competitivitatea. Economiase baza puternic pe imprumuturi externe, iar deficitul de cont curent s-a adancit la 14,6% dinPIB in 2008.

Daca Grecia si-a fi pastrat propria moneda, problemele ar fi aparut, probabil, mai devreme, subliniaza The Economist. Insa in lunile ce au urmat prabusirii bancii de investitiiLehman Brothers, Grecia a fost protejata de apartenenta la zona euro. Statul putea inca sa seimprumute usor, desi nu la fel de ieftin, din pietele de obligatiuni, chiar aversiuneainvestitorilor fata de risc atinsele punctul culminant in martie 2009.

Economia se indrepta, in cel mai rau caz, spre o recesiune usoara. Bancile grecesti nu erau afectate de activele toxice cu care se confruntau alti competitori. Proiectiile de deficitbugetar pentru 2009, de 5% din PIB, pareau aproape modeste fata de deficitele majoreestimate pentru alte tari.

Realitatea era insa mult mai sumbra, asa cum s-a dovedit dupa alegerile din octombrie. Noul guvern a anuntat ca nivelul real al deficitului urma sa fie de 12,7% din PIB. Mai mult,deficitul raportat pentru 2008 a fost, de asemenea, revizuit in crestere, pentru a includedatoriile neplatite furnizorilor din sectorul sanitar.

Increderea investitorilor in statisticile oferite de Grecia a fost spulberata. Posibilitateaca Grecia sa nu isi poata reduce deficitul i-a determinat pe liderii europeni sa se gandeasca la un pachet de salvare. Tratatul de la Maastricht include o clauza ce impiedica tarile europene sa-si asume datoriile altora. Clauza a fost introdusa in 1991, la insistenta Germaniei. Alte clauze ale tratatului ar putea permite, totuti, ajutoare pentru tarile aflate in dificultate. De la inceputul anului, euro s-a depreciat cu peste 5% in fata dolarului, atingand vineri un minim alultimelor opt luni, de 1,3529 dolari. Euro s-a depreciat cu 8% fata de yen si cu 2% fata de lira sterlina.

Grecia este o economie relativ minora in zona euro, reprezentand numai 3% din PIB-ul zonei, insa moneda unica a fost afectata din cauza temerilor ca problemele s-ar putea extindesi in alte tari, in contextul in care Spania si Portugalia dau deja semnale alarmante.

Criza din Grecia confirma problemele unei uniuni monetare neuniforme, ce nu dispunede un mecanism precum o autoritate fiscala centrala, pentru a corecta dezechilibrele interne.Decalajul dintre nord si sud, in interiorul zonei euro, pare mai accentuat ca niciodata.

Nordul, reprezentat de tari precum Germania, se bazeaza pe exporturi pentru sustinerea cresterii, economiseste si inregistreaza excedente comerciale, in timp ce sudul, reprezentat de Grecia, se bazeaza pe cheltuielile de consum, au finante publice slabe si depind de capitalulstrain pentru a suplimenta nivelul redus al economiilor. (15 februarie 2010)

Banca Mondiala nu vrea sa se implice in situatia de criza bugetara si financiara cu carese confrunta Grecia, subiectul vizand strict Uniunea Europeana. Banca Mondiala are camisiune oficiala "lupta impotriva saraciei" si intervine in special in tarile emergente si in cursde dezvoltare. Sefii de stat si de guvern din zona euro au ajuns la un acord pentru sustinereaGreciei, in cazul in care masurile suplimentare ce vor fi luate de aceasta tara nu vor reusi sadescurajeze speculatiile.Ministrii de finante din UE au anuntat ca Grecia trebuie sa respectemasurile de austeritate pana pe 16 martie. Altfel, UE va impune cu sau fara aprobarea Greciei masurile de auteritate, potrivit Tratatului de la Lisabona, aceste masuri radicale echivaland cuo pierdere a suveranitatii economice.

In cadrul reuniunii din 16 martie, Grecia nu va avea drept de vot. Chiar dacasuspendarea drepturilor de vor pentru o singura sedinta este o masura simbolica, este odecizie umilitoare pentru Grecia si afecteaza imaginea statului.Unii oficiali germani sustin ca Grecia ar trebui sa-si piarda complet drepturile de vot in cadrul Uniunii Europene, in cazul in care va primi un pachet de salvare din partea celorlalte state, pana la redresarea economiei.(19 februarie 2010)

Emisiunea de obligatiuni de 5 miliarde de euro lansata de Grecia, considerata un test al capacitatii tarii de a se finanta pe pietele private, s-a bucurat de succes, in conditiile in care investitorii au suprasubscris oferta de trei ori, iar randamentele solicitate sunt sub estimari.

Grecia se confrunta de cateva luni cu o criza financiara fara precedent, care a ingreunatconsiderabil conditiile de imprumut pentru Grecia. Sub presiunile Uniunii Europene,guvernul socialist de la Atena a anuntat noi masuri drastice de austeritate, pentru a face economii bugetare suplimentare de 4,8 miliarde euro.

Grecia are nevoie sa imprumute 54 miliarde euro in acest an si a reusit sa obtina pana acum 13 miliarde euro. Principalul pericol vine din faptul ca in martie si aprilie sunt scadente obligatiuni de 22 miliarde euro emise de Grecia. (8 martie 2010)

Liderii statelor din zona euro ar fi ajuns la un acord ce prevede finantarea unui plan desalvare a Greciei prin contributii bilaterale, pentru a usura presiunea asupra monedei unice. Osursa a declarat ca ajutorul ar putea atinge 25 miliarde euro, desi in unele capitale europeneestimarile ajung pana la 55 miliarde euro, suma de care ar avea nevoie Grecia pana la finalulanului. Regulile in vigoare in zona euro interzic un plan de salvare a unui stat membru, insaacest plan ar fi fost realizat astfel incat sa evite incalcarea tratatelor in vigoare si o eventualadecizie nefavorabila din partea Tribunalului Constitutional din Germania. Insa pentru a evitaastfel de situatii pe viitor, Comisia Europeana vrea sa inaspreasca reglementarile bugetare

pentru statele din zona euro, folosind atributiile suplimentare acordate de tratatul de la Lisabona. Astfel, Bruxelles-ul intentioneaza sa introduca un sistem de supraveghere bugetarariguroasa pentru toate cele 16 state din zona euro.

In 15 martie se intalnesc la Bruxelles ministrii de finante ai celor 16 state din zona euro,in timp ce pe 16 martie este programata reuniunea tuturor celor 27 de ministri de finante dinUE. Ministrii vor mai discuta daca un mecanism folosit pentru un plan de salvare particular ar trebui sa devina unul permanent, la care sa se poata recurge in cazul unor crize viitoare,sau trebuie considerat doar unul exceptional, de "unica folosinta. (12 martie 2010)

Criza din Grecia a schimbat asteptarile cu privire la zona euro, astfel ca tarile care auadoptat moneda europeana sunt mai reticente cu privire la posibile noi intrari in zona euro.Liderii Europei au gandit de mult timp o regiune monetara, care sa se extinda treptat pentru a include toate tarile fost comuniste din estul Uniunii Europene. O astfel de extindere,au spus ei, ar permite UE sa beneficieze de maximul statutului sau de uniune economica.

Multe dintre tarile care bat la usa zonei euro s-au confruntat cu o recesiune profunda sia dancirea deficitelor bugetare, ca urmare a crizei financiare, trei dintre acestea fiind nevoite sa apeleze la Fondul Monetar International pentru ajutor. (23 martie 2010)

Deficitul bugetar al Greciei s-a redus cu 77,3% in primele doua luni ale anului, fata deaceeasi perioada din 2009, arata cifrele publicate luni, in contextul in care liderii europeni ar putea decide asupra unui plan de ajutorare a statului elen.Veniturile nete au crescut cu 13,2%in primele doua luni, la 8,745 miliarde euro, in timp ce cheltuielile au scazut cu 9,6%, la8,989 miliarde. Cheltuielile din cadrul programului de investitii publice au scazut cu 58,2%,la 793 milioane euro, in timp ce veniturile au avansat cu 3,9%, la 133 milioane euro.

Deficitul bugetar a fost astfel de 904 milioane euro, in scadere cu 77,3% fata de3,986 miliarde euro in primele doua luni din 2009. Programul de crestere si stabilitatetrimis Comisiei Europene de Grecia prevede pentru aceasta perioada o crestere aveniturilor de 11,7% si o scadere a cheltuielilor de 3,5%, a precizat ministerul. Crestereaveniturilor a fost sustinuta in principal de o taxa extraordinara asupra profiturilor companiilor mari aferente anului financiar 2008 si de majorarea taxei pe valoareaadaugata (TVA) la combustibil, tigari si alcool. La nivelul cheltuielilor, scaderea a fostdeterminata de limitarea cheltuielilor cu asigurarile si asistenta sociala.

Guvernul grec a adoptat o serie de masuri de austeritate pentru reducerea deficituluipublic de la 12,7% din PIB in 2009 la 8,7% in 2010, pentru a iesi dintr-o criza finanicarafara precedent. (martie 2010)

Criza bugetara din Grecia ar putea lua o noua turnura, in contextul in care expertiiFondului Monetar International (FMI) urmeaza sa soseasca pe 8 aprilie la Atena, pe

fondulincertitudinilor legate de planul de salvare coordonat de Uniunea Europeana cu ajutorul FMI. Surse din Grecia sustin ca misiunea FMI va oferi doar sfaturi pentru gestionarea deficituluibugetar, insa pietele financiare sunt foarte nelinistite de perspectivele Greciei.

Grecia, care face parte din zona euro, a anuntat ca vrea sa faca un imprumut masiv indolari, echivalent cu 11,5 miliarde euro (15,6 miliarde dolari), pentru a face fata nevoilor urgente de finantare. Statul ar urma sa faca imprumutul pana in luna mai, pentru a-sirefinanta datoriile scadente la finalul lunii urmatoare, a anuntat biroul national de gestionare adatoriilor. Grecia ar avea in continuare nevoie de fonduri de 32,5 miliarde euro pana lasfarsitul anului si ar putea plati circa 15% din veniturile din taxe pentru achitarea dobanzilor.

Presiunile asupra Greciei devin critice, in contextul in care trebuie sa achite datorii de circa 20 miliarde euro pana la sfarsitul lunii mai, iar guvernul a avertizat ca unele fonduri depensii nu sunt finantate din iunie.

Planul vag de salvare realizat de UE si FMI nu a reusit sa aiba efectul scontat, decoborare a dobanzilor impuse Greciei in piata. Dobanzile, situate la un nivel de circa 6,5% pe an, sunt considerate insuportabile de guvern.Expertii FMI vor vizita Atena la cererea guvernului, pentru a da sfaturi referitor lagestionarea deficitului bugetar, astfel incat Grecia sa isi poata atinge tintele promise Uniunii Europene. Expertii FMI ar urma sa dea sfaturi legate si de combaterea evaziunii fiscale din Grecia, considrerata a fi o adevarata boala endemica in statul elen.

Misiunea FMI ar urma sa revina in Grecia la inceputul lunii mai, pentru a evalua modulin care evolueaza situatia bugetara, evaluare ce va fi prezentata Comisiei Europene. (7 aprilie2010)

Guvernele europene si Fondul Monetar International (FMI) au decis sa ofere Grecieiun pachet de salvare in valoare de 45 miliarde euro, la o dobanda sub media pietei, inincercarea de a combate criza fiscala si de a reda increderea in moneda europeana. Guvernele europene au luat aceasta decizie dupa ce costurile de creditare ale Greciei au crescut la celmai mare nivel din ultimii 11 ani si au anuntat ca vor acorda Greciei ajutoare de 30 miliardeeuro, sub forma unor credite pe o perioada de trei ani, la o dobanda de circa 5% pe an. Restulde 15 miliarde euro vor veni de la FMI. Dobanda este sub nivelul din piata, unde randamentultitlurilor grecesti cu scandeta la trei ani a crescut la 6,98% pe an.

In contextul in care euro se confrunta cu cele mai mari presiuni de la aparitia sa, in1999, guvernele din zona euro au gasit portite in legislatie care sa ii permita sa acordeajutoare Greciei, masura ce a permis evitarea unui faliment al Atenei si calmarea temerilor referitoare la viabilitatea monedei unice.

Germania a renuntat, de asemenea, la cerinta anterioara, de a impune Greciei dobanzileactuale din piete. (13 aprilie 2010)

Emisunea de titluri de stat lansata de Grecia a atras o cerere mai mare decat la ultima operatiune de acest gen, ceea ce arata ca investitorii sunt din nou dispusi sa investeasca in titluri grecesti, dupa anuntul privind ajutoarele financiare acordate de guvernele europene.

Astfel, Grecia a vandut titluri de stat cu scadenta la sase luni in valoare de 780 milioane euro, la un randament de 4,55%, emisiune ce a fost subscrisa de 7,67 ori. De asemenea, statula mai vandut titluri cu scadenta la un an, in valoare de 780 milioane euro, la un randament de4,85%, suprasubscrise de 6,54 ori, a anuntat agentia de gestionare a datoriilor publice. Greciaintentiona initial sa se imprumute din piata cu doar 1,2 miliarde euro. (14 aprilie 2010)

Biroul european de statistica a revizuit deficitul bugetar al Greciei din 2009 in urcare,de la 12,9% la 13,6% din produsul intern brut (PIB) si a prevenit ca cifra ar putea fimodificata din nou, intr-un moment in care statul se confrunta cu o criza fara precedent.Guvernul socialist a anuntat, dupa venirea la putere la finalul lui 2009, dublarea cifrei dedeficit anuntate initial pentru anul trecut, la 12,7%, ceea ce a declansat o criza financiara faraprecedent. Autoritatile de la Atena au modificat din nou estimarea de deficit la inceputul lui2010, la 12,9% din PIB. Eurostat a calculat un nivel al deficitului de 13,6% si nu exclude oposibila revizuire in urcare.

Potrivit unei surse europene, in pofida revizuirii in urcare a deficitului bugetar, Greciaisi mentine obiectivul de a reduce deficitul cu patru puncte procentuale in acest an.

Revizuirea deficitului public, chiar daca era anticipata, este o veste foarte proasta pentruGrecia, in contextul in care se confrunta cu nuna dintre cele mai grave crize financiaredin istorie. Paradoxal, Grecia nu are cel mai mare nivel al deficitului din zona euro, fiinddepasita de Irlanda, cu un deficit de 14,3% din PIB. Pietele considera insa ca situatiaIrlandei este mai putin grava, datorita masurilor radicale luate de guvern pentru reducereadeficitului. (23 aprilie 2010)-Grecia, care se confrunta cu datorii imense, estimate la 300 miliarde euro (125%din PIB), trebuie sa ramburseze 30 miliarde euro pana la sfarsitul anului. Grecia a inceputpe 21 aprilie discutiile cu reprezentantii FMI, Comisiei Europene si Bancii CentraleEuropene (BCE) pentru a stabili detaliile tehnice ale mecanismului de ajutor, prin care ar urma sa primeasca un imprumut de 30 miliarde euro de la UE la o dobanda de 5% pe an,respectiv 15 miliarde euro de la FMI. (23 aprilie 2010)

Grecia, care se confrunta cu datorii imense, estimate la 300 miliarde euro (125%din PIB), trebuie sa ramburseze 30 miliarde euro pana la sfarsitul anului. Grecia a inceputpe 21 aprilie discutiile cu reprezentantii FMI, Comisiei Europene si Bancii CentraleEuropene (BCE) pentru a stabili detaliile tehnice ale mecanismului de ajutor, prin care ar urma sa primeasca un imprumut de 30 miliarde euro de la UE la o dobanda de 5% pe an,respectiv 15 miliarde euro de la FMI. (23 aprilie 2010)

Capitolul III. Criza economica - Romania

III.1. Scurt IstoricIn octombrie 2008 a inceput sa se vorbeasca in Romania despre criza financiara

sieconomica. Mass media era plina de stiri alarmiste, in mare masura exagerate.

In decembrie 2008 a venit la putere un guvern format din PDL si PSD care, cel putinteoretic, ar aduna cei mai buni specialisti din cele mai mari partide politice din Romania.

Din ianuarie - februarie 2009 incep sa se simta efectele crizei economice in Romania lanivelul populatiei, mai ales la nivelul populatiei active. Aceste efecte s-au concretizat in principalin pierderea unor locuri de munca, scaderi ale veniturilor din munca si prin deprecierea cursuluileu - euro dublata de o crestere a dobanzilor care a dus la blocarea creditarii si la scadreaveniturilor disponibile ale populatiei active (principalii consumatori).

In martie 2009 Guvernul Romaniei decide accesarea unui imprumut extern de la FMI,Comisia Europeana si BERD.

In aprilie 2009 are loc o rectificare bugetara in sens negativ de proportii rar intalnite incei 20 de ani de dupa Revolutia din 1989.

De la 1 mai 2009 Guvernul Romaniei decide continuarea masurilor de crestere afiscalitatii (incepute in februarie prin majorarea contributiilor sociale) prin introducereaimpozitului forfetar si prin eliminarea deductibilitatii TVA-ului pentru masini, combustibil si cheltuieli de intretinere a automobilelor.

III.1.a Criza economica si financiara - Definitii

Criza economica

Definitie: Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara. O economie ce trece printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut), oevaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii.Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, siuneori pot duce la colaps economic.

Criza financiara

Definitie: Criza financiara este o situatie in care cererea de bani este mai mare decatoferta de bani (disponibilul). Aceasta inseamna ca lichiditatea este rapid evaporata deoarece banii disponibili sunt retrasi din banci, fortand astfel bancile fie sa vanda propriile active siinvestitii, pentru a-si acoperi necesitatile, sau sa colapseze. Criza financiara poate duce la o criza economica.

Criza de lichiditate

Definitie: Cand o entitate economica se afla in postura de a nu isi mai putea plati obligatiile la timp, se cheama ca sufera de o criza de lichiditati. Criza de lichiditate este de multeori primul pas catre insolventa. In momentul actual multe guverne pompeaza miliarde in sistemullor bancar pentru a preveni intrarea acestuia in criza de lichiditati (acest lucru este mult mai periculos pentru banci, putand genera retrageri masive de depozite, odata cu pierderea increderii deponentiilor).

III.1.b. Cum a intrat Romania in criza?

Consecinta imediata a ruperii de realitate a guvernantilor a fost virulenta cu care a fost atacata economia României, si nu leul, de criza. Luna-cheie a fost octombrie 2008. Criza internationala a condus la repatrieri masive de valuta din statele emergente, prin care si România.Fondurile de hedging îsi închideau pozitiile, încercând sa exploateze si anumite niveluri favorabile ale cursurilor.

În România însa au dat de un guvernator încapatânat. Acesta a decis sa retraga lichiditatile de pe piata, fortând bancile straine sa-si asume pierderi. „Traderii straini nu au înteles ce li se întâmpla. Nu le venea sa creada ca BNR nu injecteaza lichiditati în piata când dobânzile urca atât de mult´, explica un dealer situatia din piata. Rezultatul: anuntul guvernatorului BNR ca „atacul asupra leului a esuat. Cei care au anticipat gresit si-au primit portia!”. Doar ca au existat si victime colaterale, pentru ca dobânzile pe piata interbancara au sarit de 40%. Guvernatorul Isarescu sustinea ca nu-si explica de ce institutiile de credit incriminate nu au venit la Banca Nationala sa acceseze împrumuturi de urgenta la dobânda lombard (14,25%), ci au preferat sa atraga lei la 40% si sa-i plaseze la 60-100%.

Data fiind atmosfera caracterizata de o lipsa de încredere în sistemul bancar din ultimul timp (alimentata si de zvonistica), sustineau bancile, în cazul în care ar fi accesat facilitatea de credit de la împrumutatorul de ultima instanta, renumele lor ar fi avut de suferit, fiindca deponentii le-ar fi catalogat drept nesigure. Si probabil ca bancile aveau dreptate. În cele din urma, BNR a decis „înghetarea” dobânzilor la depozitele atrase (ROBOR). Principalul efect la vremea respectiva a fost însa unul politic. În plina campanie electorala, decizia presedintelui Basescu de a promulga legea privind majorarea salariilor profesorilor (neaplicata în fapt, însa care a adus un câstig electoral PDL) nu a fost taxata printr-o crestere a cursului de la 4 la

4,2lei/euro, cum s-ar fi întâmplat daca „atacul speculativ” nu ar fi fost respins, ci a avut ca efect o majorare a ratei de schimb de la 3,57 la 3,72 lei/euro.

III.1c. Asemanari ciudate intre criza economica din anul 1929 si cea din anul 2008

Criza economica din 1929-1933 seamana mult cu cea pe care o traim acum, multeelemente specifice celor doua evenimente continand similaritati stranii.

Astfel, punctul central al acestor evenimente sunt entitatile private ce controleaza BancaFederala Americana (FED). Masurile pe care le impune si efectele acestora seamana si ele.America este condusa, in timpul crizei din 2008, de nepotul unui om de afaceri implicat inevenimente premergatoar celui de-Al doilea Razboi Mondial.

Preston Bush, bunicul lui George W. Bush, a condus un concern financiar acuzat definantarea Celui de-al Treilea Reich. Acelasi concern, cel mai mare operator bancar elvetian,este, in prezent, unul dintre cele mai afectate de criza economica, se arata intr-o analiza a cotidianului Gardianul, in editia de duminica.

Criza financiara interbelica a fost declansata de un exces investitional pe pietele bursiere si imobiliare, fiind asumate riscuri foarte mari, in cautarea unui profit pe masura. Abuzul decredite de consum, de speculatii bursiere si imobiliare a creat dezechilibre care, in final, au dus lao criza economica majora.

Statul interventionist aparea ca singura solutie in depasirea crizei. In anii '30, statulamerican a concentrat uriase fonduri in imprumuturi bancare, a controlat preturile si creditul, asubventionat anumite activitati economice.

Povestea se repeta 80 de ani mai tarziu, cand SUA isi propun sa arunce pe piata 700 de miliarde de dolari, in incercarea de a mentine artificial preturi rezultate din supraevaluarea unor garantii acoperite de ipoteci si ale altor active de aceeasi factura. Federal Reserve a devenit activa pe aceasta piata instabila, infuzand capital unor entitati aflate in faliment (Fannie Mae si Freddie Mac).

"Balonul imobiliar s-a spart, somajul este in crestere, dolarul slabeste in fiecare zi. Estesocialism pentru bogati. Este salvarea economistilor, a bancilor si a celor de pe Wall Street" aspus congresmanul Ron Paul.

Actuala criza seamana cu predecesoarea sa si prin aceea ca interventionismul se face simtit, nu numai prin infuzii, dar si prin nationalizari. Aceasta soarta au avut-o Northern Rock Bank (Marea Britanie), AIG (SUA), Fortis (Benelux), Bardford & Bingley (Marea Britanie).

Dincolo de aceste nationalizari evidente, exista si unele mascate, in cadrul carora Guvernelegaranteaza pierderile unor banci sau le infuzeaza capital, fara a declara aceste

proceduri ca fiind"nationalizari", controlat, direct sau prin subsidiare, de reprezentanti ai urmatoarelor structuri financiare:

:

Rotschild Bank din Paris si Londra,

Lazard Brothers Bank din Paris,

Israel Moses Seif Bank.

In ciuda numelui, FED nu este o banca de stat, ci un consortiu compus din banci private, Italia,Wartburg Bank (Amsterdam si Hamburg), Lehman Brothers, Chase Manhatan Bank, GoldmanSachs Bank.

Unele dintre aceste organisme au fost implicate in Marea Criza din anii '30, ba chiar au contribuit la finantarea Celui de-al Treilea Reich.

Cel mai elocvent exemplu este cel al bancii Elvetiene UBC A.G. (Union BankingCorporation, una dintre bancile elevetiene cele mai afectate de actuala criza).

In perioada interbelica, Preston Bush, bunicul fostului presedinte al SUA, George W. Bush, a condus reprezentanta americana a acesteia. UBC New York functiona ca reprezentant alconcernului german Thyssen, apartinand omului de afaceri Fritz Thyssen, apropiat al lui Adolf Hitler. Compania sa a fost unul dintre "motoarele" masinii de razboi a Celui de-al Treilea Reich,alaturi de gigantii IG Farben si Krupp.

III.2. Domeniile afectate de crizaCriza economica se resimte puternic si în buzunarele românilor. Iar la unii chiar mai

repede si mai mult decât la multi care acum se gândesc ca situatia nu îi va afecta si pe ei.La nivel national, peste 150.000 de salariati au înregistrat o scadere drastica a veniturilor din pricina cererii mai mici de pe piata, a reducerii activitatii la locul de munca, sau si-au pierdut locul de munca. Cele mai afectate meserii sunt cele ce produc venit în legatura directa cu volumul de vânzare, din comisioane de exemplu- precum agentii imobiliari, brokerii sau dealerii auto.

Pentru prima categorie, veniturile au scazut de pâna la trei ori. Dintre cei aproximativ 50.000 de agenti imobiliari care lucreaza în România, o mare parte se gândeste serios sa renunte la meserie si sa se mute în alt domeniu, scrie Evenimentul Zilei.

În ce priveste brokerii de credite si vânzatorii de masini, acestia au o situatie putin mai buna. În cel mai bun caz, ei reusesc sa obtina venituri cu 35% mai mici decât cele cu care sunt obisnuiti.

Angajatii din siderurgie, care acum sunt majoritatea într-un „concediu prelungit” dincauza închiderii temporare a fabricilor, primesc salarii cu un sfert mai mici- peste 30 de mii de persoane.

Pe locul cinci în clasamentul categoriilor de salariati mai saraci din cauza crizei sunt cei din sectorul subansamblelor auto. La toate acestea se aduga cei care îsi pierd slujbele.

III.2.a. Cele mai afectate domenii ale industriei

Numarul falimentelor inregistrate in 2010 a crescut cu 18% fata de 2009, cand se inregistrau18.421 de dosare de insolventa si firmele cele mai afectate au fost cele care au facut comert curidicata, comert cu amanuntul si cele din constructii, arata ultimul studiul dat publicitatii deCoface Romania.

La sfarsitul anului 2010, un numar total de 21.692 companii se aflau in diverse stadii ale procedurii de insolventa: 10.377 de firme se aflau in procedura generala de insolventa, 5.104 in procedura simplificata de insolventa, 5.482 in faliment, 702 in insolventa si 27 in reorganizare judiciara, se arata in studiul remis Ziare.com.

Cea mai mare rata de faliment s-a inregistrat in randul firmelor care activeaza in domeniulcomertului cu ridicata si distributia, fiind pentru al doilea an consecutiv pe prima pozitie,confirmandu-se astfel persistenta dificultatilor de ordin financiar cu care se confrunta firmele dinaceste sectoare, din cauza orientarii accelerate a pietei de consum catre hypermarketuri si retaileri.

Pozitia a doua a clasamentului conform numarului de insolvente este ocupata de comertul cua manuntul, totalizand un numar de 4.178 de firme in insolventa.

Desi numarul companiilor insolvente din acest sector a fost sensibil mai mic in 2009 decat celinregistrat in 2008 (3.501 companii fata de 3.553), volumul firmelor insolvente a cunoscut o crestere de 19% in 2010 comparativ cu 2009 datorita scaderii cererii, care nu a fost suficient deconvingatoare si eficienta pentru depasirea provocarilor ridicate de criza financiara.

Constructiile intregesc topul primelor 3 sectoare cu cele mai multe insolvente, ocupand pozitia atreia in clasament si s-a inregistrat o crestere constanta a numarului de insolvente, astfel canumarul firmelor in imposibilitate de a-si acoperi datoriile curente a crescut de 6 ori comparativcu soldul inregistrat la sfarsitul anului 2006.

Principalele probleme cu care s-au confruntat constructorii in anul care s-a incheiat au fost scaderea cererii, si starea proiectelor si a lucrarilor de investitii din lipsa fondurilor, scaderea puterii de cumparare si deteriorarea comportamentului de plata al partenerilor.

Pentru urmatoarea perioada, principalul motor de crestere in acest domeniu l-ar putea constitui proiectele de infrastructura, in aceste conditii asociatiile din domeniul constructiilor solicitandautoritatilor masuri pentru reducerea coruptiei din achizitiile publice, sustinerea creditariifirmelor prin reducerea dobanzilor la credite si un nou program privind constructia de drumuri siautostrazi.

Un alt domeniu care inregistreaza un numar ridicat de cereri de insolventa este cel al transporturilor, 1.555, aflandu-se, ca si la sfarsitul anului 2009, pe pozitia a patra a clasamentului.

Companiile care au prestat servicii conexe intreprinderilor au cunoscut de asemenea, o inrautatire continua a situatiilor financiare, pe fondul scaderii cererii si a presiunii asupra preturilor oferite, exercitate de catre clienti.

Confruntate cu cresterea costului finantarii si reducerea marjelor comerciale, tendinta generala afirmelor a fost sa reduca prioritar bugetele alocate publicitatii, activitatii de cercetare a pietei sireorientarea catre gestiunea interna a serviciilor externalizate (contabilitate, juridice, resurseumane, urmarirea incasarii creantelor etc.).

Studiul realizat de Coface mai arata ca cele mai afectate domenii in 2010 de insolventa au fost: industria extractiva, activitatile recreative si sportive, sanatatea si asistenta sociala, intermediereafinanciara, activitati conexe prestate intreprinderilor si tranzactiile imobiliare.

Sectoarele cu cele mai agresive cresteri procentuale ale firmelor aflate in diverse stadii deinsolventa sunt: industria extractiva (+87,04%); activitati recreative si sportive (+65%); sanatatesi asistenta sociala (+ 48,94%); intermediere financiara (+41,73%); activitati prestateintreprinderilor (+36,87%) si tranzactii imobiliare (+30,25%).

La polul opus, singurele exceptii, unde numarul de insolvente a scazut in 2010 comparativ cu2009, sunt agricultura si salubritatea

III.2.b. Industria Auto

Criza financiara mondiala a decimat in 2008 vanzarile producatorilor auto, iar inasprireaconditiilor de creditare a ingreunat finantarea operatiunilor zilnice ale acestora, determinandu-i pe multi sa inchida fabrici sau sa faca disponibilizari masive.

Constructorii europeni reduc productia si fac disponibilizari din cauza cererilor, astainsemnand si faptul ca si in Romania a scazut cererea de autoturisme

Ca urmare a problemelor economice globale grave, criza din sectorul auto s-a propagat rapid in Europa. Astfel, la inceputul lunii decembrie, presedintele francez Nicolas Sarkozy aanuntat un plan de relansare pentru economia franceza de 26 miliarde euro, din care 1,5 miliardeeuro sunt destinati industriei de automobile, sector vital pentru Franta.

Ca reactie la efectele negative ale crizei, Renault, al doilea producator auto din Frantadupa PSA Peugeot Citroen, a anuntat la inceputul lunii decembrie ca va concedia 6.000 de persoane in Europa, dintre care 4.900 in Franta, si ca va inchide mai multe uzine timp de catevasaptamani in aceasta luna. De asemenea, Renault a convocat in 3 decembrie sindicatele, ca saanalizeze un plan de reducere temporara a activitatii in Spania.

Tot ca raspuns la criza financiara, producatorul auto francez Peugeot anuntase la sfarsitullunii noiembrie ca va concedia 2.700 de angajati. Recent, grupul si-a revizuit in scadereestimarile pentru marja operationala din 2008, de la 3,5% la 1,3%, ca urmare a accelerariideteriorarii pietelor auto la nivel mondial.

Grupul Daimler a anuntat in noiembrie ca va reduce numarul angajatilor din fabricile dinGermania, din cauza efectelor crizei financiare. Un purtator de cuvant a spus ca disponibilizarilevizeaza persoanele angajate temporar si pe cele cu contracte pe durata determinata, insa nu aavansat o cifra. Daimler are in total 167.000 de salariati in Germania si 2.500 de angajatitemporari.

Cat priveste grupul Fiat, piata a speculat adesea asupra reorientarii sau vanzarii divizieisale auto, din cauza ca nu este un jucator major si nici nu e indeajuns de profitabil ca sa-si pastreze independenta. Directorul executiv Fiat, Sergio Marchionne, declara intr-un interviu catrebuie sa gaseasca un partener pentru a face fata crizei financiare, deoarece grupul este prea mic pentru a traversa singur aceasta perioada.

Tot ca reactie la criza economica, Fiat va inchide toate fabricile din Italia intre 15decembrie si 11 ianuarie, urmand ca 48.000 de angajati sa intre in somaj tehnic sau sa isi iaconcedii.

In Germania, Volkswagen a estimat ca va suspenda productia in fabricile germane in perioada Craciunului, asa cum au anuntat si alte companii concurente.

Constructorul ceh de automobile Skoda Auto, parte a grupului Volkswagen, a anuntat larandul sau ca va practica, din ianuarie pana in iunie 2009, o saptamana de lucru de patru zile, dincauza scaderii cererii, in principal in pietele importante din Europa Occidentala. In zilele in care productia va fi oprita, salariatii Skoda Auto vor avea salariul redus cu 25%.

III.2.c. Piata Constructiilor

Dupa boom-ul din 2007, piata constructiilor a suferit o cadere fara precedent, înca de lafinele lui 2008, când criza financiara a început sa-si faca simtite efectele. Lipsa de noi investitii în sectorul constructiilor a afectat într-un procent semnificativ firmele de profil, pentru care contractele încheiate în perioada anterioara au constituit o gura de oxigen importanta. Cu toate acestea, un numar mare de firme din domeniul constructiilor si-au încetat activitatea.

Aproximativ 100.000 de anagajati din domeniul constructiilor au fost disponibilizati in anul 2009, pe fondul crizei financiare ce a afectat piata imobiliara, spun reprezentantii Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Costructii (ARACO).

"Casa Sociala a Constructorilor va asigura 75% din salariu pentru aproape 35.000 de angajati pana in luna aprilie, insa daca nu se intrevede o revigorare a activitatii din constructii, pana in primavara, acestia urmeaza a fi trimisi in somaj. Acestia li se vor alatura celor aproape 70.000 de angajati care vor fi disponibilizati pana in luna ianuarie 2009", spune presedintele ARACO, Laurentiu Plosceanu in anul 2009.

Numarul angajatilor din constructii a scazut in scurt timp de la 420.000 la 350.000 de angajati.

Cel putin 32% din firmele de constructii care activeaza pe piata locala imobiliara au fostafectate grav de criza financiara.

Piata constructiilor a scazut cu 17% anul trecut, la 9,7 miliarde euro, iar în acest an se va încadra în cel mai bun caz în intervalul 9,5-10 miliarde de euro, urmând sa revina pe crestere în 2012, a spus ieri Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO (Asociatia Româna aAntreprenorilor de Constructii).

Potrivit datelor ARACO, numarul mediu de angajati din sector a scazut anul trecut cu 14% fata de 2009, la 317.200 de persoane, productivitatea lunara s-a comprimat de la 2.657 euro la 2.550 euro pe angajat, dar salariul mediu lunar a crescut de la 1.532 lei la 1.580 lei. INS a raportat saptamâna trecuta o cadere pe piata constructiilor în 2010 de 10,7%, acesta fiind sectorul cel mai afectat de criza anul trecut. ARACO a prezentat o serie de propuneri pentru îmbunatatirea evolutiei sectorului, printre care plata creantelor aferente perioadei 2008- 2010,estimata la circa 750 mil. euro.

III.2.d Domeniul Bancar

Anul 2009 a fost unul dificil pentru sistemul bancar - economia a scazut cu 7.2%,numarul somerilor a crescut cu 75%, cererea de credite a fost extrem de mica, iar restantele lacredite aproape ca s-au triplat. In acest context, sa vedem cum au evoluat profiturile raportate desase dintre cele mai importante banci din Romania, banci care impreuna detin 57.7% din piata.

BCR – a obtinut in 2009 un profit operational de 3,261.5 milioane lei (772 mil. euro), in cresterecu 32,1% (sau 792.5 mil. lei) fata de sfarsitul anului 2008, in timp ce profitul net calculatconform standardelor internationale de raportare financiara (IFRS) a ajuns la 871.7 mil.

lei(206.3 mil. euro), in scadere cu 57% fata de 2008, insa trebuie sa tinem seama de faptul ca profitul din 2008 a fost umflat de vanzarea Asiban.

Daca nu am lua in considerare vanzarea Asiban, profitul net a scazut anul trecut cu 43%comparativ cu anul anterior. In 2007, profitul net al BCR a fost de 924.8 milioane lei, iar in 2006de 756.3 milioane lei.

BRD – a obtinut un profit brut din exploatare de 2,084 mil. lei (492 mil. euro), in crestere cu 13%fata de 31/12/2008, in timp ce profitul net consolidat a ajuns la 812 mil. lei (192 mil. euro), inscadere cu 40% fata de 31 decembrie 2008. Profitul a fost raportat conform standardelor romanesti de contabilitate (RAS).

De remarcat ca si BRD a obtinut in 2008 un profit suplimentar datorita vanzarii Asiban daca nuam lua in considerare acest profit, scaderea fata de 2008 ar fi de 29%. In 2007, profitul netconsolidat al BRD a fost de 932 mil. lei, iar in 2006 de 685 mil. lei.

Profitul net al BRD in 2009 calculat conform IFRS a fost de 230.8 milioane euro, mai mare decatcei inregistrat de BCR.

Banca Transilvania – profitul brut operational inainte de provizionare a fost de 610 milioanelei, cu 96% mai mare fata de aceeasi perioada a anului precedent, in timp ce profitul net a ajunsla 61.9 milioane lei, in scadere cu 84% fata de nivelul din 2008. Daca nu am lua in considerarevanzarea Asiban, scaderea ar fi de 65%.

In 2007, profitul net a fost usor sub 200 milioane lei, iar cel din 2006 a fost de 120 milioane lei(RAS).

Volksbank – in primele noua luni ale anului trecut a inregistrat un profit brut de 41.6 milioaneeuro (IFRS), in crestere cu 43% fata de primele noua luni din 2008, iar estimarile pentru intreganul 2009 sunt de 45-48 milioane euro (38-40 mil euro net, respectiv 160-170 mil lei). In 2008, banca a inregistrat un profit brut de 37.8 milioane euro, in crestere cu 54% fata de 2007.De remarcat faptul ca Volksbank a reusit anul trecut sa obtina un profit mai mare decat cel din2008.

Unicredit Tiriac – in primele noua luni din 2009, profitul net calculat conform IFRS a fost de252 milioane lei (225 mil. lei conform RAS), in scadere cu 9% fata de perioada corespunzatoarea anului trecut, in timp ce profitul operational a crescut cu 15%, ajungand la 465 mil. lei.

Pe intregul anul 2008, Unicredit a raportat un profit net de 352.3 mil lei (216 mil lei RAS), iar in2007 profitul net a fost de 261 mil. lei.

Raiffeisen (RZB) – in primele sase luni ale anului trecut, RZB a inregistrat un profit operationalde 450 milioane lei (106 mil euro), egal cu cel din primele sase luni ale anului 2008, in timp ce profitul net a fost de 224 mil lei (52.6 mil euro), cu 28.9% mai mic decat cel inregistrat in aceeasi perioada a anului anterior.

Pentru intreg anul 2009, RZB estima ca va obtine un profit net in jurul a 400 milioane lei, inscadere cu 30-35% comparativ cu profitul net din 2008, care s-a ridicat la 165 mil euro (610 mil lei). In 2007, profitul net a fost de 314.5 mil lei. Datele sunt calculate conform IFRS.

Graficul de mai sus exprima evolutia profiturilor celor sase banci intre 2003 si 2009 - in cazul Volksbank, Unicredit si RZB, valorile pe 2009 sunt estimative. A nu se compara bancile intre ele datorita standardelor diferite de raportare. Mai mult, profiturile BCR, BRD si BT exclud vanzarea Asiban.

III.2.e. Piata Imobiliarelor

Criza financiara internationala afecteaza si piata imobiliara si domeniile conexe din taranoastra, a declarat luni, la o conferinta de presa, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, Florin Pogonaru. "Dupa scaderea preturilor apartamentelor vechi, piata imobiliarase confrunta cu o noua problema, aceea ca apartamentele de lux nu se mai vand la fel de bine. Deasemenea, va continua sa scada cererea pentru apartamentele care au o locatie periferica. Infunctie de cat de proasta va fi locatia, cu atat va scadea pretul apartamentului respectiv", a afirmat presedintele AOAR. Exista dezvoltatori imobiliari, in prezent, care au oferit finantare de20 la suta si care incearca sa obtina refinantare de la banci, potrivit declaratiilor lui Florin Pogonaru. "Constructiile, amenajarile interioare si restul domeniilor secundare pietei imobiliarevor fi afectate de criza financiara. Deja a scazut cifra de afaceri a companiilor din toatedomeniile ce tin de piata imobiliara", a mentionat reprezentantul AOAR, Monica Tatoiu.Sectoarele care au generat cresteri economice sunt cele care au avut si au nevoie de finantare, pecare o obtin de la banci, potrivit acesteia. Aceste banci aduc bani din activitatea bancilor mamedin strainatate.

Vin zile si mai grele pentru piata imobiliara din România, daca guvernul va aproba masurile de criza propuse. Pe o piata subrezita, astfel de masuri drastice nu pot conduce decât spre o scadere a tranzactiilor, ai asa putine, în aceasta perioada, apreciaza jucatorii din piata.

III.2.f Pietele de Lux

Vanzarile de produse si servicii de lux din Romania au scazut in perioada iulie-septembrie cu 5-8% fata de perioada similara din 2008, din cauza crizei financiare internationale,fluctuatiilor valutare si a blocajului din piata imobiliara, potrivit unui studiu al CPP Management Consultants.

"Romanii cu posibilitati financiare sunt mai precauti in ceea ce priveste achizitia anumitor produse si servicii. Cele mai afectate segmente ale pietei locale de lux sunt cel auto, al ceasurilor si accesoriilor (genti si articole de piele), dar si segmentul produselor de mobilier si designinterior", se arata in studiul CPP Management Consultants.

Pe domeniul auto de exemplu, intrarea Ferrari si Bentley pe piata romaneasca nu au dus la ocrestere a vanzarilor de masini de lux, ci a fost in primul rand una de imagine, sustinreprezentantii CPP.

Acestia estimeaza ca industria luxului va fi afectata si in perioada sarbatorilor, cand vor fiinregistrate scaderi cu pana la 5-7% in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut.

Totusi, criza financiara nu a influentat negativ evolutia unor segmente precum cel al bijuteriilor,romanii fiind constienti de siguranta investitiei in aur si pietre pretioase, sau cel al calatoriilor sivacantelor de lux.

Aceasta tendinta este remarcata si la nivel international, destinatiile exotice inregistrand chiar cresteri ale cererilor de rezervari.

De asemenea, pe termen lung vor fi in continuare de succes investitiile in francizele unor brand-uri celebre internationale ce nu sunt inca prezente in Romania, considera reprezentantii CPP.

"Un alt domeniu extrem de atractiv este cel al pietei de produse organice (bio), o serie de marci internationale fiind interesate de Romania. Este vorba despre supermarket-uri, restaurante sicafenele cu produse exclusiv organice", se mai arata in comunicatul CPP.

CPP Management Consultants Ltd este o companie central si est europeana specializata in industria de lux. CPP actioneaza ca o interfata intre marile brand-uri de lux mondiale pe de o parte si investitori locali interesati in a dezvolta o afacere in acest domeniu, in special prinfrancizare.

III.3.Domeniile neafectate de crizaDesi criza economica a cuprins majoritatea ariilor de activitate, sunt anumite domeniicare

nu au fost inca afectate; precum IT si Comunicatii, Retail si cel Farmaceutic. Datoritanaturii industriilor, angajari se vor face si in urmatoarea perioada pentru a raspunde cereriicontinue de personal calificat.

Oricum, in ciuda existentei acestor domenii care sunt la adapost de pericolele crizeieconomice, problema se pune de obicei la nivelul fiecarei companii in parte, in functie delichiditatile de care dispune si de capacitatea acesteia de a-si face un plan de activitate pe termenlung. Firmele bine organizate nu au fost luate prin surprindere de efectele instabilitatiieconomice. De aceea, se prevede chiar o crestere salariala in urmatoarea perioada, aceastavariind intre 3 si 5%, lucru anuntat si de Guvernul Romaniei. Maximizarea profitului este unuldintre obiectivele tuturor companiilor. Important este ca atat comapniile din sectorul public, catsi cel privat au inteles ca acest lucru nu se poate realiza prin reducerea dramataica a salariilor angajatilor si cauta modalitati de amortizare a costurilor si diminuarea riscurilor pentru 2009.

Locuri libere

Comunicatii- 3.000 de locuri

IT- 8.000 de locuri

Farmaceutic- 2.000 de locuri

Retail- 10.000 de locuri

III.3.a Domeniul IT

In domeniul IT, explicatia este simpla. Intr-o epoca in care totul este informatizat,specialistii IT vor fi intotdeauna la mare cautare, datorita specificului serviciilor pe care aceastaindustrie le ofera, care duc la eficientizarea activitatii si a costurilor dintr-o firma. Existenta unuinumar relativ mare de specialisti in IT (peste 20.000) recomanda Romania ca o piata favorabila pentru investitorii din acest domeniu.

Unul dintre putinele domenii care se poate lauda ca nu a fost afectat, pina acum, de crizaeconomica este IT-ul. Datorita specificului serviciilor pe care aceasta industrie le ofera, care ducla eficientizarea activitatii si a costurilor dintr-o firma, IT-ul are trecere si pe timp de criza, sustinspecialistii din domeniu.

Unul dintre cele mai accesate servicii din industria IT este consultanta, la care incep sa apelezetot mai des, pe linga firme, chiar si persoanele particulare.

O persoana fizica ce detine un computer se va confrunta, inevitabil, cu probleme in ceea ce priveste buna sa functionare. Dupa primul an de utilizare, pina la 70 la suta dintre computere prezinta probleme de natura software sau hardware, datorate in principal utilizarii defectuoase aacestora. De cele mai multe ori, pentru remedierea problemelor aparute, proprietarul unui PCapeleaza la servicii oferite de persoane nu intotdeauna calificate pentru acest tip de interventii.Costul acestor servicii variaza intre 3 si 10 euro pe ora, in timp ce abonamentul la o companiespecializata poate ajunge pina la 20 euro pe luna (pentru persoane fizice, la domiciliu).ÄConcluzia este ca platim, pentru o ora de interventie, jumatate din abonamentul lunar al unuiservice autorizat, fara sa avem garantia unor servicii de calitate´, a declarat Emanuel Nechita,director general Computer Troubleshooters Cluj-Napoca.

Pe masura ce problemele aparute in utilizarea computerului cresc in complexitate, ele nefiinddepistate si solutionate in timp util, se poate ajunge chiar la pierderea iremediabila a datelor.Pentru o persoana care lucreaza la domiciliu, aceasta poate avea drept consecinta pierdereaveniturilor realizate intr-o zi sau chiar pierderea unui contract cu un client important.Curentul electric, principalul responsabil pentru defectiunile PC-ului.

Dintre problemele solutionate de specialisti, 60 la suta sunt de natura hardware si 40 la suta vizeaza dificultati in utilizarea software-ului. In primul caz, cele mai multe probleme sint generate de calitatea slaba a serviciilor de furnizare a curentului electric. Astfel, datoritafluctuatiilor de tensiune sau a intreruperilor de curent, se defecteaza surse de alimentare, placi de retea, memorii, placi de baza, procesoare. Procentual se poate spune ca 30 la suta

dintrecomponentele defectate sint surse de curent, 20 la suta sint memorii RAM, 10 la suta sint placide retea, 10 la suta placi de baza, 10 la suta Hard-disk-uri, iar restul de 20 la suta sint procesoare,unitati optice si alte componente. Toate companiile specializate pe partea de consultanta IT ofera solutii pentru prevenirea defectiunilor cauzate de curentul electric.

Majoritatea celor care contacteaza o companie de consultanta IT descopera serviciile oferite deaceasta pe internet. Cei care utilizeaza aceste servicii sint in principal tinerii intre 25 si 35 de anisi familiile cu copii (copiii fiind utilizatorii principali ai computerului).

III.3.b. Domeniul Retail

In aceasta perioada, cel mai putin afectat sector este domeniul Retail. Explicatia este simpla: nu vor scadea vanzarile la alimentele de baza. In plus, majoritatea lanturilor mari demagazine planuiesc sa se extinda, iar pentru fiecare noua unitate deschisa vor exista pozitii caretrebuie acoperite. De pilda, lanturile de hipermarket-uri scot la concurs intre 800 si 1.000 de noilocuri de munca pentru perioada imediat urmatoare. Posturile sunt variate: de la casieri si lucratori comerciali, pana la posturi in serviciu de paza si siguranta, reprezentanti vanzari sau receptionieri marfa.

III.3.c. Domeniul Farmaceutic

In ceea ce priveste domeniul farmaceutic, firmele au inceput chiar sa angajeze multi studenti din anii terminali datorita cererii constante de oameni cu studii de specialitate.

Criza financiara nu va afecta piata farmaceutica la fel de mult ca alte sectoare. Piata farmaceuticaeste mai putin vulnerabila decat alte piete la efectele crizei. Si ea este conectata tot pe lumea asta,deci va suferi intr-o oarecare masura. Acesta masura va fi mult mai redusa decat la alte piete, dar poate genera probleme suficient de serioase.

Ministerul Sanatatii a anuntat, de curand, ca va constitui Compania Farmaceutica Romana si caaceasta va ajuta intr-un anumit fel piata farmaceutica sa depaseasca perioada de criza.

III.4. Efectele crizei economiceChiar daca România îsi va reveni din recesiune, somajul se va îndrepta spre 10% iar eventualele cresteri salariale ar putea fi anulate de inflatie

FMI spune ca anul viitor România ar putea iesi din recesiune, adica de la o scadere de 8,5% la o crestere de 0,5%. Presedintele si premierul vorbesc deja despre semne pozitive care ar indica revenirea economiei înca de la finele acestui an din recesiunea severa în care se afla. România din 2010, privita prin ochii economistilor si oamenilor de afaceri, nu este însa deloc roz.

De altfel, si la nivelul conducerii statului parerile sunt împartite. Ministrul pentru IMM, Constantin Nita, a declarat miercuri ca România va iesi din criza abia la finele anului viitor. „Nu stiu pe ce si-au bazat premierul si presedintele acele declaratii, dar, din punctul de vedere al caderii economiei, aceasta va continua si în primul semestru al anului viitor, poate nu la nivelulde 8-8,5%, ci cu ceva mai putin, urmând ca abia la sfârsitul lui 2010 sa asistam la începerea iesirii din criza”, a declarat ministrul PSD, la Brasov.

Peste 100.000 de noi someri în 2010

La finele anului trecut, în România erau putin peste 400.000 de someri. Dupa jumatate de an, numarul acestora a crescut pâna la aproape 550.000, rata somajului urcând vertiginos de la 4,4% în decembrie, pâna la 6,3% în iulie. Economistii spun însa ca acest nivel relativ mic al somajului (printre cele mai mici din Europa) ar putea urca pâna la 8% la sfârsitul acestui an si pâna la 9,5% la finele lui 2010, conform prognozelor Raiffeisen Bank. În cifre, în numai doi ani, numarul somerilor ar putea creste de la 400.000 la cel putin 800.000, dintre care cel putin 100.000 în 2010, în special din cauza disponibilizarilor masive care sunt anuntate în sectorul bugetar la începutul anului viitor. „Anul viitor ne asteptam, într-un scenariu neutru, la ample miscari sociale, din partea bugetarilor care vor fi dati afara, dar si din mediu privat, din sectoare cum ar fi constructiile navale, în care perspectivele sunt destul de sumbre´, a declarat pentru Gândul Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Salariile vor creste timid

Dupa ce, în ultimii ani, salariul mediu net pe economie a crescut anual cu peste 20%, anul acesta, cu exceptia bugetarilor, angajatii au trebuit sa accepte sa lucreze pe aceiasi bani sau chiar pe mai putini pentru a-si pastra locul de munca. Situatia ar putea fi aceeasi si anul viitor.

„Salariile nu vor mai creste în ritmurile ridicate de pâna acum, deconectate de productivitate. Raportul dintre salarii si productivitate va fi din ce în ce mai bun. Simplu spus, se va munci mai mult, pe aceleasi salarii sau pe unele putin mai mari. Va creste productivitatea”, ne-a declarat Ionut Dumitru, economist-sef Raiffeisen Bank.

În iunie, salariul mediu net pe economie a fost de 1.379 de lei, în crestere cu 8,3% fata de perioada similara din 2008. Salariul mediu real net însa, cel din care se scade inflatia, a crescut cu numai 2,3% în aceeasi perioada. Spre exemplu, în perioada iunie 2007-iunie 2008, salariul mediu net pe economie a crescut cu 24,4%, cel real apreciindu-se în acest interval cu 14,5%.

De fapt, conform Comisiei Nationale de Prognoza, în 2009, pentru prima data în peste 10 ani, salariul real va scadea. Practic, cresterea salariilor a fost anulata de inflatie, salariul real urmând sa scada cu circa 1,5% anul acesta.

Peste jumatate din romani inca se declara afectati de criza economica, 29,8 la suta in masura foarte mare, iar 23,4 la suta in mare masura, potrivit unui sondaj realizat de firma de cercetare Mednet Marketing Research Center.

Numarul celor care se declara afectati in foarte mare si mare masura de criza economica aproape s-a dublat din februarie 2009 pana in februarie 2011, de la 28,6 procente la 53,2 procente, se arata in sondajul remis Ziare.com.

In schimb, numarul celor care se declara afectati n mica si foarte mica masura s-ainjumatatit, in aceeasi perioada, de la 38,7% la 18,8%.

Principalele efecte negative ale crizei se observa in modificarea comportamentului de consum al romanilor. Astfel, se cumpara produse mai ieftine si in cantitate mai mica.

Potrivit sondajului, 62,3 la suta din respondenti au declarat ca si-au redus consumul cantitativ (54% au cumparat aceleasi produse, dar in cantitate mai mica, in timp ce 8,3% aucumparat produse mai ieftine si in cantitate mai mica), aceasta fiind, in prezent, principala calede mentinere sub control a cosului de cheltuieli zilnice.

Exista si consumatori care au apelat la cumpararea produselor mai ieftine, fara a renunta, in schimb, la cantitate (7,8%).

Totusi, comparativ cu anul 2010, in 2011 s-a redus numarul respondentilor care au renuntat si lacantitate si la pret de la 19,8% la 8,3%, dar si a acelor care au cumparat mai ieftin si in cantitatemai mica de la 11,8% la 7,8%.

III.5. Evolutia anualizata a PIB-ului - SUA versus RomaniaBiroul de Analiza Economica al SUA a dat publicitatii primele estimari privitoare

laevolutia PIB-ului in ultimul trimestru al anului trecut, cifra anuntata fiind de +5.7%. Trebuiespus ca americanii sunt mai „altfel” cand vine vorba despre raportarea acestui indicator, astfel cain loc sa raporteze evolutia fata de aceeasi perioada a anului anterior - T4.09 vs T4.08 – sau evolutia fata de perioada anterioara - T4.09 vs T3.09 - acestia anualizeaza diferenta dintre trimestrul pentru care se face raportarea si trimestrul anterior acestuia.

Ce intelegem de fapt printr-o crestere economica anualizata de 5.7%, asa cum a fost raportata de americani? Intelegem ca in trimestrul patru al anului trecut, economia a crescut cu 1.4% fata de trimestrul trei, iar aceasta diferenta de 1.4% inmultita cu 4 trimestre, dau cifra de 5.7%.

De curiozitate, am aplicat aceeasi metoda de calcul si pentru a analiza evolutia PIB-ului Romaniei in ultimii 3 ani, iar datele sunt de-a dreptul socante: in primul trimestru al anului2009, PIB-ul a scazut cu 4.6% fata de trimestrul patru al anului 2008 (serie ajustata), ceea ceanualizat inseamna -19.71%(!!!). In aceeasi perioada, PIB-ul SUA scadea cu 6.4%.

Pe de alta parte, in primul trimestru din 2008, PIB-ul Romaniei a crescut cu un procentanualizat de 14.75%, datele mai jos, in grafic.

Capitolul IV. Criza Economica in Mass Media Romaneasca

Criza economică este rezultatul unui complex de factori, care includ în principal: erori de politică monetară, distorsionarea stimulentelor agenţilor economici şi patologia politicii de reglementare financiar-bancară.Peste jumatate din români încă se declară afectaţi de criza economică, 29,8 % în măsură foarte mare, iar 23,4 % în mare măsură, potrivit unui sondaj realizat de firma de cercetare Mednet Marketing Research Center. Numărul celor care se declară afectaţi în foarte mare şi mare măsură de criza economică aproape s-a dublat din februarie 2009 până în februarie 2011, de la 28,6 % la 53,2%1.

În schimb, numărul celor care se declară afectaţi în mică și foarte mică măsură s-a înjumătăţit, în aceeaşi perioadă, de la 38,7% la 18,8%.

Principalele efecte negative ale crizei se observă în modificarea comportamentului de consum al românilor. Astfel, se cumpără produse mai ieftine şi în cantitate mai mică. Potrivit sondajului, 62,3% din respondenţi au declarat că si-au redus consumul cantitativ(54% au cumpărat aceleaşi produse, dar în cantitate mai mică, în timp ce 8,3% au cumpărat produse mai ieftine şi în cantitate mai mică), aceasta fiind, în prezent, principala cale de menţinere sub control a coşului de cheltuieli zilnice.Există şi consumatori care au apelat la cumpărarea produselor mai ieftine, făra a renunţa,în schimb, la cantitate (7,8%). Totuşi, comparativ cu anul 2010, în 2011 s-a redus numărul respondenţilor care au renunţat şi la cantitate şi la pret de la 19,8% la 8,3%, dar şi a acelor care au cumparat mai ieftin şi în cantitate mai mica de la 11,8% la 7,8%.2

România nu şi-a revenit încă nici măcar după primul val al crizei economice mondiale. Când aproape toate ţările Europei au ieşit demult din recesiune, ţara noastră încă se mai zbate în incertitudine, iar perspectivele nu sunt deloc optimiste.Când nu ai luat nicio măsură care să stimuleze creşterea sănătoasă a economiei, este absolut împotriva firii să te aştepţi să iţi revii în chip miraculos. Iar a sta cu mâna întinsă şi a aştepta ajutor din exterior s-ar putea, de aceasta data, să aibă un efect catastrofal asupra noastră.Toate declaraţiile guvernanţilor noștri sunt la unison în aceasta privinţă - nu putem ieşi singuri din criză, nici macar nu ne-am propus asta, iar atat timp cat ţările dezvoltate nu depăşesc criza, nici noi nu putem spera sa ne revenim... Ideea de bază este ca ieşim din criză doar dacă bunul Dumnezeu şi dacă marile puteri ale lumii ne întind o mană de ajutor.

Dacă pană acum, de sute de ani, aceasta politică a mâinii intinse dupa ajutor a dat rezultate, România făcând paşi înainte doar atunci cand a fost ajutată din exterior, în prezent s-ar

1 Sondaj remis de Mednet Marketing Research Center2 Sursa: www.ziare.com

putea să avem mai mult ghinion decat ne-am putea imagina.

Cutremurul din Japonia şi dezastrul nuclear de la Fukushima, posibilitatea ca centralele nucleare să devină o amintire, proaspătul razboi început în Libia şi explozia preţului la barilul de petrol ar putea provoca o noua criză economică mondială, de dimensiuni mult mai mari decat cea pe care se pare ca lumea Occidentală tocmai a depaşit-o.Suntem atat de dependenţi de echilibrul fragil al mediului şi impactul acestuia asupra tehnologiei, încât cea mai mică oscilaţie a unuia dintre factori ne poate arunca în Evul Mediu. Iar dezastrul natural din Japonia, combinat cu războaiele pentru resursele naturalear putea juca rolul unui declanşator.

Imaginaţi-vă doar cum ar arata lumea cu un preţ dublu al barilului de petrol, cu un cost al unui litru de benzină de cel puţin 4 euro, de exemplu, şi cu un preţ al energiei electrice de cel puţin trei ori mai mare decat cel din prezent. O perspectivă nu foarte îndepărtată, dacă măcar o parte dintre centralele nucleare se vor închide.

În acest scenariu, România îşi joacă destinul mai mioritic decât am fost învăţaţi în şcoală. Nu doar că nu facem nimic pentru a evita efectele, dar ne ţi pierdem timpul în cele mai inutile şi păguboase dezbateri, irosindu-ne aiurea banii, nervii şi sănătatea.

Marea şansă a României constă chiar în structura ei ciudat şi paradoxală. Neavând un stat care să se bazeze cu adevarat pe o economie funcţională, pe funcţionarea băncilor,griparea sistemului financiar şi, în cele din urmă, a economiei nu reprezintă, încă, o problemă de faliment. Economia subterană, estimată cu îngăduinţă la aproximativ 40%din totalul PIB, va ajuta şi ea la supravieţuirea unei societaţi încă nedesprinse de mediulrural. Legăturile directe cu pământul, cu mediul rural şi cu natura, agricultura desubzistenţă şi încrengătura de relaţii care pune în paranteză sistemul legislativ şi taxele,într-un cuvânt - felul nostru de a fi, s-ar putea sa fie tocmai el cel care ne va salva, într-un final, de la colaps, atunci cand toate economiile normale şi dezvoltate ale ţărilor puternicedin jurul nostru se vor prabuşi. Daca e să ne gândim din această perspectivă, poate ca ar trebui sa fim recunoscători destinului că am ramas încă într-atat de primitivi şi necivilizaţi.Riscăm că taman barbaria şi primitivismul nostru să ne salveze de la un eventual faliment social, dar asta nu înseamnă ca am avea un merit în asta sau că putem să ne facem o glorie din această tristeţe. Scenariul groazei poate avea loc sau poate nu. Tragi-comedia constă în faptul că România s-ar simţi mai bine în eventualitatea producerii acestui dezastru decat în cazul unei dezvoltări normale şi liniştite. Construită parcă împotriva naturii şi a firii, ţara noastră riscă să se transforme într-un paradis doar în eventualitatea unei apocalipse de dimensiuni planetare. În schimb, tot ceea ce pe alţii îi ajută să crească şi să se dezvolte pe noi ne inhibă şi ne transformă în nişte ciudaţi neadaptaţii ai lumii.3

3 Sursa: www.ziare.com

IV.2. Punctele De Vedere Ale Președintelui Camerei de Comerţ şi

Industrie a Municipiului Bucuresti, Sorin Dumitriu

,,Criza economică poate reprezenta o oportunitate pentru România, însă măsurile autorităţilor nu trebuie să fie axate pe austeritate, ci pe dezvoltare şi programe de investiţii,, a declarat într-un interviu pentru Capital Online, Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucuresti.

Capital Online: ,,Cum se manifestă criza economică în rândul agenţilor economici dinBucuresti?,,

Sorin Dimitriu: ,,Criza economică din Bucureşti trebuie privită în contextul naţional şievident, în cel al Uniunii Europene. Bucureştiul are o situaţie privilegiată, întrucât, aici criza încă nu se resimte aşa cum se resimte în restul ţării. Acest lucru se poate consemna cantitativ în primul rând prin numărul de firme care segăsesc în insolvenţă. Din circa 14.500 de firme aflate în insolvenţă la nivel naţional în anul 2008, din Bucureşti erau circa 1.800. Numărul acesta este totuţi destul de mic. Iar dacă avem în vedere ca numai în ultimele trei luni ale anului 2008, în Bucureşti s-auînfiinţat peste 6.500 de firme noi, putem spune ca mediul de afaceri bucureştean încă nu afăcut cunoştinţă cu criza financiară şi economică.Principala problemă cu care se confruntă mediul de afaceri este accesul la finanţare. Astăzi, ca urmare a măsurilor prudenţiale promovate de Banca Naţională, accesul la sursele de finanţare a devenit o problemă pentru investitori. Deciziile Bancii Centrale, pe fondul situaţiei internaţionale dificile, au determinat, de asemenea, o scumpire acreditului.Ca urmare, probabil în semestrul doi şi în 2010, efectul crizei s-a simţit în mod deosebitasupra întreprinderilor mici şi mijlocii, care nu au aceeaşi forţă ca marile grupuri industriale.Mai există încă un element care va afecta semnificativ evoluţia economică a ţării: faptulcă România şi-a orientat comerţul exterior românesc în mod deosebit către piaţa Uniunii Europene. În 2008, cam două treimi din exporturile româneşti au fost orientate către ţările UE şi doar o treime în afara Uniunii Europene.Cu siguranţă firmele care au mizat exclusiv pe Europa Occidentală - intrată oficial înrecesiune în septembrie 2008, vor fi afectate semnificativ de criză.Aş vrea sa fac o menţiune foarte importantă aici: Strategia Camerei de Comerţ a fost reorientată către mediul economic din afara Uniunii Europene. În 2008, o singură misiune economică a fost desfaşurată în Uniunea Europeană. Restul misiunilor economice şi a forumurilor organizate de Camera de Comert şi Industrie a Municipiului Bucureşti au fost orientate cu precadere spre Balcani şi spaţiul ex-sovietic, dar şi către cel asiatic. Din păcate acest aspect nu se regăseşte în strategia de afaceri al majorităţii firmelor româneşti. Acestea au dorit mai mult să se ducă la Hamburg şi Paris şi mai puţin în sudul fostului spaţiu

sovietic. Acest element reprezintă un handicap şi adaugă o presiune suplimentară asupra celor care trebuie să identifice soluţii pentru traversarea crizei. Nu pot trece cu vederea încă un aspect esenţial care va complica la nivel naţional problema traversării crizei: lipsa culturii mobilităţii forţei de muncă.Pare paradoxal probabil, dar România are nevoie de forţă de muncă. Sunt anumite domenii care se vor dezvolta în continuare. Infrastructura este unul dintre acestea. În general, activităţile ce pot fi finanţate din fonduri europene au o bună perspectivă.Totuşi, forţa de muncă românească nu are cultura mobilităţii.. Criza se poate soluţiona şi prin această metodă, mobilitatea forţei de muncă.Aici vom avea cu siguranţă o problemă şi criza va fi amplificată tocmai de lipsa acestei culturi. Şomajul nu a reprezentat o problema în România. Aşa cum probabil este cunoscut,România importă forţă de muncă pentru ca o mare parte din populaţia aflată în şomaj nuare pregatirea cerută de piaţa forţei de muncă. Populaţia trebuie să înteleagă cărecalificarea devine o obligativitate,,.

C.O: ,,Cum pot agentii economici sa minimalizeze efectele crizei economico-financiare?,,

S. Dimitriu:,,Prima cale o reprezintă măsurile clasice, cum ar fi disponibilizările, sau restructurările, care au început să se regăsească deja în managementul marilor grupuri industriale, dar şi la nivelul IMM-urilor.Acestea însă nu sunt formulele sănătoase de a traversa o criză. Formulele sănătoase sunt programele de dezvoltare. România are şansa uriaşă de a accesa fonduri europene, de a folosi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care finanţează programe înspecial în domeniul mediului, al reconversiei forţei de muncă şi, foarte important, îndomeniul energiei verzi. Aceste segmente au prioritate în finanţare. Noi trebuie să înţelegem aceste priorităţi europene şi să valorificăm aceste oportunităţi.Firmele mai trebuie să facă însă câteva lucruri. Reorientarea activităţilor comerciale, de export în primul rând către piaţa din afara Uniunii Europene, va trebui să devină o preocupare principală în politica firmelor. Spaţiul extra-comunitar e mai puţin afectat de actuala criză şi beneficiază şi de resurse de materii prime. În acest fel, unele din întreprinderile noastre ar putea să traverseze cu mai multă uşurinţă această perioadă dificilă. De asemenea, companiile trebuie să mai facă încă un lucru extrem de important şi anume,să-şi redimensioneze şi restructureze programele de fabricaţie, pentru că, pe plan mondial, se constată mutaţii la nivelul cererii. Nu trebuie scăpat din vedere faptul că o mare parte din agenţii economici încă nu ştiu să scrie proiecte europene. Dacă România nu va reuşi sa acceseze aceste fonduri, problema crizei în România va deveni una dificilă.

C.O: ,,Cât timp va dura această criză şi cum va arata mediul economic românesc după aceea?,,

S. Dimitriu:,, În primul rând aş vrea să clarific un aspect: programele de ieşire din criză. Am văzut foarte mulţi oameni politici făcând tot felul de declaraţii. Sunt cateva principii care trebuie avute în vedere atunci când vorbim de programe anti-criza.În primul rând, din criza globală nu se iese cu un program naţional. Al doilea principiu,cel mai important în opinia mea,

este acela că din criză se iese întotdeauna prin dezvoltare. Acest lucru înseamnă programe de investiţii şi nu austeritate sau programe de asistenţă a populaţiei.Este foarte important cum privim dezvoltarea. Primul motor al dezvoltării este consumul , care în mod firesc elimina teza austerităţii. Cel de-al doilea motor al dezvoltării este activitatea de cercetare-inovare. Dacă avem în vedere aceste elemente, cu siguranţă, traversarea crizei va fi mult mai rapida şi cu efecte mai suportabile. Programul anti-criză nu este un program de guvernare. Programul anti-criza trebuie să cuprindă cateva măsuri. El trebuie să aibă în vedere problemele financiare şi pe celecomerciale. Restul este altceva. Criza poate să reprezinte pentru unele state, mai ales pentru unele ca România, o oportunitate de a reorienta şi remodela structura economiei naţionale.Acesta este un moment extrem de important, care pentru România poate însemnă renaşterea unei economii moderne, capabilă să fie susţinută de ceea ce reprezintă România financiară.Daca aceste principii vor fi respectate, cred că România se va găsi pe un trend pozitiv începând cu acest an 2011. Totuşi, cred că în 2011, România va marca cu siguranţă o creştere economică pozitivă.Pe de alta parte, ca structură, industria automobilelor va ramâne şi trebuie să rămână în continuare o prioritate a economiei româneşti pentru că este vorba de produse cu valoare adaugată semnificativă. Sper că va rămâne în continuare şi se va dezvolta industria prelucrării produselor agro-alimentare. Piaţa de software va rămâne în continuare o şansă pentru România. Sectorul va cunoaşte o creştere semnificativă..Celelalte sectoare vor fi sectoare complementare. Cu siguranţă, siderurgia va rămane. Astăzi ea înregistrează un regres semnificativ, aproape 50% din capacităţile de producţie sunt închise. Acest lucru e generat de faptul că piaţa industriei noastre era orientată spre Europa pe de-o parte, iar pe de altă parte, preţul produselor siderurgice şi în general metalurgice a scăzut dramatic, încât producţia devine nerentabilă.

C.O: ,,Va avea recenta criză a gazului livrat din Rusia repercusiuni asupra activităţilor economice româneşti în viitor?,,

S. Dimitriu: ,,Din fericire, criza gazului a afectat puţin economia românească, însăcelelalte ţări din zona noastră au avut probleme destul de serioase.Pentru a reduce riscul ca România să fie afectată în situaţii similare celei de la începutul acestui an sunt necesare, într-o primă etapă, extinderea activităţii de stocare a gazului în depozite subterane şi dezvoltarea unui terminal de gaz natural lichefiat la Marea Neagra.Ceea ce este însă cel mai important este ca traseul de alimentare a depozitelor noastre să nu mai fie unul singur, acela prin Ucraina, pentru ca riscul este foarte mare. România ar trebui să se implice vizibil în proiectele europene care aduc gaz din Asia Centrală, pentru că o altă cale de alimentare este obligatorie.,,4

4 Sursa: www.capital.ro

IV.3. Criza Economica În Mass Media

,,În luna octombrie, românii şi-au redus cheltuielile cu 19% faţă de septembrie, iar producţia industrială a scăzut vertiginos, potrivit unei statistici oficiale. Acestea au fost primele semne că economia românească se îndreaptă spre declin.Ramurile cele mai afectate au fost exact cele pe care se bazează industria românească:constructorii de maşini, industria utilajelor pentru construcţii şi producătorii de bunuri de folosinţă îndelungată.Industria de textile a scăzut cu 4,5% în octombrie iar aceste sectoare generează mulţi şomeri. Patronii nici nu mai au de unde să concedieze. Acolo se pune doar problema închiderii temporare, sau definitive.Şi tot în octombrie românii par să fi înţeles că ceva rău se întâmplă. Începând de atunci,creditele au pierdut teren, iar românii şi-au redus brusc cheltuielile cu 19%.Chiar şi cifra de afaceri în domeniul serviciilor a scăzut cu 14%, deşi acestea suntultimele la care populaţia renunţă,, a declarat Bătăiosu Marian.5

Efectele crizei in IT-ul romanesc: Proiecte amanate, concedieri, companii dornice sa fiecumparate pe doar un euro.

9 decembrie, 2008

Criza se simte in IT-ul romanesc pentru care urmatorii doi ani se anunta complicati. Tot mai multe proiecte sunt amanate, platile intre companii se fac cu intarziere, unele firme doresc sa fie cumparate doar pentru un euro, iar programatorii nu mai negociaza de pe pozitii de forta la angajare, spun reprezentantii Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS). IT-ul romanesc nu va mai avea cresterile de 25% din anii trecuti, insa per total nu va scadea, ci isi va diminua masiv cresterea, spun reprezentantii ANIS.

5 Sursa :http://bataiosu.wordpress.com

Ca efect al crizei se fac plati cu intarziere intre companii, se renegociaza scadenta si pana la urma banii ajung mai tarziu, fie din lipsa de cash, fie pur si simplu pentru ca unii patroni motiveaza ca e criza “Intram intr-o spirala, probabil ca in sase luni o sa ajungem toti sa avem datorii la toti”, crede Radu Georgescu, presedinte GeCad si vicepresedinteANIS.

El spune ca o serie de proiecte mari sunt amanate pentru zile mai bune si adauga ca a primit patru – cinci oferte de la companii de vanzare la doar un euro.

Avand mai putine comenzi, o serie de companii vor recurge la concedieri, spunreprezentantii ANIS. Insa, pe piata fortei de munca salariile se vor normaliza. Cei care doresc sa se angajeze nu vor mai negocia de pe pozitii de forta, angajatorii nu se vor mai vedea nevoiti sa le dea cat cer. “Nu vom mai vedea studenti care isi vor dubla salariul dela un an la altul (…) salariul va fi o masura a ceea ce ofera fiecare acelei companii” crede Florian Ivan, manager la Microsoft si membru in board-ul ANIS.

Si companiile gandesc astfel cand angajeaza, si angajatii incep sa se gandeasca mai mult in a-si construi o cariera, in loc sa priveasca doar beneficiile imediate aduse de un job. “Daca anul trecut se cautau angajati la numar, acum se are in vedere angajarea de seniori, mercenarii de anii trecuti care se mutau dintr-o firma in alta pentru 200 de euro in plus din sase in sase luni nu vor mai exista, s-a terminat acel model” , crede Radu Georgescu de la GeCad.

Reprezentantii ANIS spun ca totusi, multe companii din alte sectoare nu isi vor diminua cheltuielile pentru IT fiindca vor dori sa-si optimizeze activitatea. Totusi, domeniul IT&Cnu va mai creste cu 25% anual ci doar cu cateva procente, insa facilitatile fiscale acordate programatorilor trebuie pastrate, fiindca sunt cruciale.“IT-ul romaneasc

a crescut anual cu 25%, si asta nu datorita unui talent nativ romanesc,ci datorita unei conjuncturi economice favorabile si a unei fiscalitati care a permis aceastacrestere”, e de parere Liviu Dragan, presedinte ANIS. Avantaje fiscale, precum scutirea de impozit pe salariile programatorilor, trebuie pastrate, fara ele industria s-ar prabusi,cred membrii ANIS care spun ca industria de IT&C a crescut mult peste media economieisi reprezinta un model in acest sens.

Cei de la ANIS spun ca facilitatile ar trebui extinse, si subliniaza ca scutirea de impozit pe salariu la programatori este o masura care a fost esentiala pentru o serie de companii straine ce au decis sa investeasca aici.6

Efectele crizei economice, resimţite de mai mult de trei sferturi dintre români.

Peste trei sferturi dintre românii cu vârsta peste 18 ani au fost afectaţi de criza economică, impactul fiind resimţit mai puternic de femei, antreprenori, angajaţi cu studii superioare şişomeri, arată un studiu realizat de Mercury Research. Potrivit studiului, citat deMediafax, peste un sfert dintre bărbaţii cu vârsta peste 18 ani nu au fost afectaţi de criză, procent semnificativ mai mare decât cel al femeilor, de 20%, potrivit studiului realizat în a doua parte a lunii martie.

Nouă din zece antreprenori au resimţit negativ criza economică, în timp ce 55% dintre managerii sau angajaţii cu studii superioare au fost afectaţi. "Procentul va creşte simţitor în rândul angajaţilor cu studii superioare şi nu numai în urma măsurilor de reducere a salariilor în sectorul bugetar", a declarat Mircea Kivu, director de operaţiuni la Mercury Research.

Şi persoanele care pentru moment nu au un loc de muncă au resimţit puternic impactul crizei, 95% dintre acestea fiind afectate.

6 Sursa: HotNews

Pe de altă parte, 66% dintre români sunt mai îngrijoraţi de situaţia lor financiară decât în urmă cu şase luni, procentul fiind mai mic decât în luna martie din 2009 (75%), dar situându-se în continuare peste nivelul din noiembrie 2008, când apăreau primele semneale crizei în România şi când doar jumătate (53%) îşi exprimau această temere."Principalele temeri sunt legate de imposibilitatea de a menţine acelaşi stil de viaţă ca în prezent (40%), de scăderea veniturilor (39%) sau de nesiguranţa de a face faţă cheltuielilor curente (38%).

Temerile legate de imposibilitatea de a putea plăti ratele sunt valabile pentru 15% dintre românii cu vârsta peste 18 ani, iar 14% se tem ca nu vor mai putea face economii sau investiţii ca în anii trecuţi", se mai spune în studiu.

Legat de evoluţia stabilităţii financiare a băncilor în următorul semestru, ponderea celor care consideră că situaţia se va înrăutăţi a scăzut faţă de anul trecut, de la 61% la 40%.Peste un sfert dintre respondenţi estimează că stabilitatea financiară a băncilor va rămânela fel în următorul semestru, iar 13% chiar că se va îmbunătăţi.

Datele fac parte din studiul Financial CrisisMeter realizat de Mercury Research începândcu luna noiembrie 2008. Studiul a fost realizat în perioada 15 martie-1 aprilie 2010 pe un eşantion de 1.177 respondenţi cu vârsta peste 18 ani.(www.gandul.info)7 .

Solutii pentru iesirea din criza

„O solutie pentru iesirea din criza: dezvoltarea durabila.”

Toate tarile se afla acum in tranzitie la dezvoltare durabila.

Criza care a zguduit toate sistemele financiare ale lumii in ultimii 2 ani este imboldul decare avea nevoie economia mondiala pentru a trece spre ceea ce specialistii numescdezvoltare sustenabila. In ultimii 30 de ani PIB-ul mondial s-a dublat, dar crestereaeconomica inregistrata a avut la baza utilizarea nerationala a resurselor, care s-auimputinat dramatic. Ritmul actual al

7 Sursa: www.gandul.info

cresterii nu mai poate fi mentinut, iar o solutie probabila pentru iesirea din impas este dezvoltarea durabila. "Toate tarile se afla acum inasa zisa tranzitie la dezvoltare durabila, de consum redus de carbon si de aplicare atehnologiilor verzi", afirma Gheorghe Zaman, directorul Institutului de Economie Nationala (IEN).

Dezvoltarea durabila urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi. Masurile in sine vizeaza cresterea profitului prin scaderea considerabila a cheltuielilor de regie, de productie si de transport, pe scurt "sa obtii mai mult cu resurse mai putine". Concret este vorba de:

limitarea costurilor prin reducerea consumului de energie,

asigurarea unor sisteme, productie si de transport mai eficiente,

folosirea materiilor prime la maximum si reducerea pierderilor de orice fel

Daca luam aceste precepte si le aplicam in cazul unei companii, ele pot sa conduca la economii importante.

Ce poate face statul? Ce trebuie sa faca sectorul privat?

Calin Georgescu, directorul executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila si expert ONU in protectia mediului, considera ca principiile dezvoltarii durabile aplicate in managementul unei firme, o poate scoate dintr-un impas financiar. La nivel macro, acest lucru ar putea conduce la iesirea din criza a economiei. "Este o solutie la nivel mondial.Ideea este sa consumam din ce in ce mai putine resurse, cu valoare adaugata din ce in ce mai mare", arata expertul Calin Georgescu. Orientarea spre dezvoltare durabila a business-ului romanesc este naturala in conditiile in care profitul ramane la fel sau creste- in timp ce cheltuielile scad.

Dar pentru asta este nevoie si de o mana de ajutor din partea statului. Expertul in mediu,Alex Bara traseaza cateva masuri pe care statul ar trebui sa le ia:

Recuperarea unui procent stimulativ din taxele si impozitele firmelor care investesc in resurse alternative de energie sau care obtin reduceri semnificative de emisii in raport cu un an etalon realist;

Recuperarea unui procent stimulativ din taxele si impozitele firmelor care se bazeaza pe achizitii verzi;

Recuperarea unui procent stimulativ din taxele si impozitele firmelor care reducsemnificativ cantitatile de deseuri generate;

Executarea silita a datoriilor statului catre sectorul privat, actualmente neexistand o lege a falimentului de stat/institutii de stat;

Prefinantare de 15-30% pentru cei care vor sa acceseze fonduri europene sau care au accesat deja;

Accesul simplificat la banii UE si modificarea legii achizitiilor publice pentru stimularea accesului si nu elaborarea de piedici ingenioase/exclusiv clientelare/exclusiv la pretul cel mai scazut (paguboase mediului de afaceri) pentru restrictionarea firmelor; Neimpozitarea profitului reinvestit in domenii durabile cu impact pozitiv asupramediului( indicatori masurabili).

"Dezvoltarea durabila lucreaza cu obiective nationale pe termen lung, insa pentru aajunge la acestea trebuie sa stabilim si sa indeplinim obiective pe termen mediu si scurt,care deriva din cele pe termen lung si trebuie sa fie conforme cu realitatile Romaniei. Incalitatea pe care o detin de Presedinte al Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabila vreausa va aduc la cunostinta ca, tot mai mult, comunitatea internationala este preocupata degasirea unui model de dezvoltare economica care sa tina cont de trecerea spre o economie verde, prin implementarea unor modele de consum si productie durabile", declaraMinistrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely.

Acesta mai arata ca odata implementata, dezvoltarea durabila nu doar rezolva dificultatile actuale ale economiei, ci o si imunizeaza. "Dezvoltarea durabila necesita o adaptare continua a societatii si economiei, in scopul de a permite o mai buna gestionare a crizelor viitoare, fiind privita ca o oportunitate, o solutie pentru a nu ne mai confrunta in viitor cu asa ceva. Firmele ce vor sa fie performante in viitor vor trebui nu numai sa serezume la conformarea la legislatia si reglementarile obligatorii in domeniu, ciplanurile de management vor trebui sa fie orientate pe o productie si un consumdurabil, pe excelenta in domeniul mediului", a declarat ministrul mediului.

Firmele din Romania (cu exceptia celor straine care aplica politicile adoptate la nivel de grup) sunt insa doar la nivel de intentie orientate spre dezvoltare durabila. "Marea problema este cea a implementarii. Nu e suficient sa avem o strategie de dezvoltaredurabila, trebuie sa o punem in aplicare.", considera Gheorghe Zaman, directorul Institutului de Economie Nationala (IEN).

In Romania dezvoltarea durabila in cadrul companiilor este analizata de Green BusinessIndex (GBI), proiect realizat de Asociatia Green Revolution si Ministerul Mediului.Conform raportului GBI, 87% dintre societatile inscrise in index au elaborat ostrategie de dezvoltare durabila. Prima etapa de implementare este constientizarea ecologica a angajatilor.GBI arata insa ca numai 66% dintre companii au demaratprograme de informare, instruire si evaluare in acest sens. A te dezvolta durabil insemna mai multa competitivitate, eficienta si profit. Asta inseamna ca firmele romanesti pierd acum din competitivitate in raport cu firmele din restul UE si din lume.Analistul economic Ilie Serbanescu este de parere ca firmele in acest moment nu suntinteresate de dezvoltarea durabila tocmai pentru ca se afla intr-o situatie financiara dificila si nu vad in aceasta drumul de iesire din blocaj. Calin

Georgescu, directorul executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila si expert ONU in protectia mediului considera ca este foarte greu sa aplici masuri de dezvoltare sustenabila inconditiile lipsei unor politici coerente. "Eu am vazut multe firme care aplica principiiledezvoltarii durabile la nivel economic, foarte bine chiar. Isi eficientizeaza costurile, isi eficientizeaza actiunile, discuta de energie verde, discuta de concept, dar in moment ce telovesti de birocratia imensa impusa de stat si de taxele si impozitele actuale – eforturile sunt zadarnice", explica in continuare Calin Georgescu.

Pe de alta parte, directorul IEN, Gheorghe Zaman crede ca lipsa politicilor coerente are oexplicatia foarte simpla: "Principalul impediment in aplicarea masurilor de dezvoltare sustenabila in Romania este reprezentat de lipsa cunoasterii temeinice a conceptului.Dezvoltarea durabila este o necesitate in general pentru dezvoltarea oricarei economii,dar mai ales pentru economia Romaniei. Faptul ca nu se stiu in suficienta masura principiile dezvoltarii durabile in Romania de cei din palierul decizional este regretabil.In fapt, dezvoltarea durabila trebuie sa fie un reper pentru iesirea din criza."

Care este cea mai scurta cale catre dezvoltarea sustenabila?

Expertul in energie si mediu Dr. Ionut Purica, considera ca ce facem acum este mai important decat ce facem pe termen lung. "Dintre toate masurile pe care o firma sau ocompanie le poate lua pentru a iesi din criza - cele mai simple sunt cele legate dereducerea pierderilor, cresterea eficientei utilizarii resurselor, reutilizarea deseurilor.Deci, vorbim despre dezvoltare durabila".

Dr. Ionut Purica crede ca "lanturile de mari de magazine pot sa inceapa sa discutesistematic despre valorificarea deseurilor, a ambalajelor, pot sa isi optimizere depozitele pentru un consum de energie mai mic, pot sa sorteze deseurile si sa le foloseasca drept combustibil pentru mici centrale electrice sau termice in functie de necesitati".

Dan Ostahie, presedintele celui mai mare lant de retail de electronice, electrocasnice si IT&C, Altex, spune ca dezvoltarea durabila ajuta afacerea sa se mentina in zona de profitabilitate."Consumul redus de energie e preocuparea clara a tuturor producatorilor, iar noi am incercat sa folosim cat mai mult LED-uri. La Brasov avem un magazin care este iluminatexclusiv cu LED-uri. Investitia initala, comparativ cu sistemul clasic, a fost de 5-7 orimai mare, dar se reduce atat consumul de energie cat si costurile de mentenanta caresunt mult mai mici. Din pacate nu se pot schimba becurile clasice cu niste corpuri de iluminat cu LED, asa direct. Trebuie schimbata toata instalatia. Si e mai ieftin sa faci un magazin nou cu noua tehnologie direct" a declarat Dan Ostahie.

O alta companie care a aplicat principiile dezvoltarii sustenabile este Danone. In 2009compania care a adoptat si aplicat cele mai multe politici de dezvoltare sustenabila si s-aclasat pe locul I in categoria dezvoltare sustenabila in cadrul topului companiilor verzi,"Green Business Index". Detinatoare a unui sistem de management al mediului certificat in conformitate cu standardul SR EN ISO 14001, Danone Romania a adoptat o serie demasuri pentru protectia mediului, in plus fata de cele impuse de legislatia de mediu. Prin eficientizarea productiei, Danone Romania a redus deja cu 10% energia consumata, iar beneficiile financiare au fost pe masura. Laurentiu Tulvan, directorul industrial al companiei, declara: "Consumul energetic pe tona de produs finit s-a redus de la 440 la400 kWh/tona. La fel si la apa, s-a redus consumul de la 3,6 la 3,4 m3/tona. Si pierderileau fost reduse cu 10% - de la 2,1 procente, in anul trecut, pana la 1,85%, in acest an. In bani, cu cele 2 masuri (de reducere a consumului de energie si de reducere a pierderilor)s-a facut o economie de 900.000 de lei intr-un an de zile". Masurile nu au fost foartecostisitoare. "S-au facut niste optimizari a planului de productie, a folosirii utilajelor nu modificari tehnice, pur si simplu s-a stabilit cand se pornesc si cand se opresc niste utilaje, cum se inlantuiesc sarjele pe anumite linii - si interventii preventive la utilaje,lucru care a redus pierderile in timpul functionarii". Pentru reduceri mai importante suntnecesare niste investitii financiare. "Corpurile de iluminat se vor schimba cu altele mai eficiente. De exemplu neoanele existente de clasa B vor fi schimbate cele cu cele de clasa A. In principiu, in loc de 2 lampi se va pune un corp cu un singur neon, dar care are o oglinda mai performanta in spate si consumul va fi redus cu 50%, pastrand aceeasicantitate de lumina", arata Laurentiu Tulvan.

2 in 1

Fie ca e vorba de economia unei tarii sau a intregii lumi - clar este necesara oschimbare a opticii in sectorul de business dar si in politicile guvernamentale. Crizaeconomica si financiara a fost generata de modelul actual de piata, un model care trebuieregandit din temelii. Solutia ar putea veni de la un nou sistem, sustenabil si orientat spre progresul pe termen lung al societatii umane. Oportune si necesare, masurile dedezvoltare durabila sunt deja puse in aplicare de tot mai multe companii din intrega lume.Dezvoltarea durabila poate reprezenta o solutie 2 in 1 si pentru problemele mediului atat natural cat si de afaceri din Romania. Conditiile care trebuie indeplinite simultan ramaninsa: existenta politicilor orientate spre dezvoltarea sustenabila si deschidereacompaniilor catre consum si o productie durabila.8

Economia nu poate creste fara capital extern si ar fi intrat in faliment in lipsa imprumutului de la Fondul Monetar International (FMI), a afirmat recent LucianCroitoru, consilier al guvernatorului BNR.

"Din nefericire, Romania nu e in stare sa produca destule economii in interiorpentru a asigura o crestere in jurul potentialului. Fara capitalurile din exterior,Romania ar creste semnificativ sub potential", a precizat reprezentantul BNR,potrivit Mediafax. Analistii eFin.ro sunt ceva mai 8 Sursa: www.gbindex.ro

sceptici in ceea ce priveste‘potentialul’ de crestere al PIB si il vad pe acesta legat intrinsec de finantareainterna, nu de capitalurile straine. De altfel, in anii anteriori, in special in perioada2005-2007 cand fluxurile financiare externe erau deosebit de puternice, valuta nu aputut fi atrasa in sistemul productiv – ceea ce noi consideram potentialul de crestereal Romaniei – si implicit a generat aprecierea exagerata a monedei nationale pefondul dobanzilor prea mari prin care BNR si bancile comerciale au atras acestelichiditati.

Pe de alta parte, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, considera ca finantarea deficitelor structurale ale Romaniei intampina dificultati din ce in ce mai evidente, tendintele acestor dezechilibre ridica ingrijorari si se contureaza conflicte sociale.

"Si toate acestea pot sa fie preludiul unui cerc vicios, care se manifesta prin neincredereasi retinerea pietelor de a finanta anumite costuri si, in ultima instanta, poate sa apara si evitarea finantarii", a afirmat guvernatorul bancii centrale. Și analistii eFin.ro sunt de parere ca solutia iesirii din criza este reluarea creditarii catre sistemul corporativ din Romania, pentru a facilita ‘ruperea’ acestui cerc vicios.9

Cum depasim cercul vicios al recesiunii? Cosea spune ca, in primul rand, trebuie saevitam modelul de dezvoltare economica din anii "Epocii de Aur ai consumului"."Avem nevoie de o crestere economica sanatoasa, nu speculativa, cum am avut pana acum. Asta inseamna, in primul rand, productie industriala competitiva", afirmaCosea.

Analistul Cristian Dinulescu crede ca Guvernul trebuie sa stimuleze, in primul rand, industriile novatoare, tehnologia. "In prezent, economia romaneasca este una detip manufacturier. Trebuie sa insistam pe noile tehnologii, pe inovatie", spune analistul.

Potrivit expertilor, agricultura trebuie sa devina un alt obiectiv important pentruRomania, mai ales in contextul cresterii business-ului alimentar la nivel mondial.Guvernul trebuie sa isi axeze eforturile pe construtia de infrastructura, de la cea rutiera, la feroviar si aerian, iar solutia cea mai buna o reprezinta parteneriatele public-private.

"In Romania este atat de mult de construit, incat ne-am putea asigura avansul economic cel putin 10-15 ani de acum incolo", afirma consultantul economic Bogdan Baltazar .In privinta sectorului bugetar, expertii mizeaza, printre altele, pe privatizarea marilorcompanii de stat si pe informatizarea sistemului public de taxe si impozite. Mircea Cosea avertizeaza ca modelul economic din prezent, ce pune miza pe exporturi, s-ar putea dovedi o adevarata capcana, avand in vedere evolutia imprevizibila a economiei internationale. 10

9 Sursa: www.efin.ro10 Sursa: www.dailybusiness.ro

Capitolul V. Concluzii

Somaj dublat in ultimele doua luni, noi disponibilizari si nici o crestere salariala – aceasta este una dintre ultimele concluzii privitoare la criza economica din Romania. Nici previziunile nu arata mai incurajator, din moment ce companiile anunta ca nu vor existacresteri salariale in2009.

Criza economica a adus peste 50.000 de disponibilizari in mediul privat in octombrie si noiembrie, ceea ce inseamna o dublare a numarului de someri pentru ultimele doua luni. Aceasta este parerea reprezentantul intreprinderilor mici si mijlocii(IMM), Ovidiu Nicolescu, care a declarat pentru NewsIn ca „a aparut o situatie de stagnare, blocari de investitii si o scadere semnificativa a comenzilor la export.”. Astfel, in urma disponibilizarilor numarul somerilor din mediul privat a crescut la 150.000 de persoane, cele mai afectate domenii fiind industriile textila,chimica, mecanica si cea a mobilei. Judetele cel mai lovite de criza economica sunt, conformdatelor institutiei conduse de Nicolescu, cele din nordul Moldovei, in special Botosani si Suceava.

In aceasta perioada mai multe companii din tara, inclusiv IMM-uri au anuntat disponibilizari dar si trimiterea angajatilor in somaj tehnic din cauza crizei economice. In pluscompaniile din mediul privat au anuntat ajustarea politicilor salariale, dupa ce anuntasera pentru anul viitor cresteri de peste 10 procente.

Astfel, "multe companii se vor confrunta cu o 'inghetare a salariilor - salary freeze', ceeace inseamna ca fie nu vor creste deloc salariile, fie vor fi majorate doar cu un procent suficient demare incat sa acopere rata inflatiei", dupa cum cum spune Geanina Rindasu, specialist in cadrul Monday Insight Consulting, partenerul Hewitt Associates, citata de Ziarul Financiar.

Conform specialistilor din domeniu, cresterile salariale in firmele din sectorul privat sevor situa in 2009 aproape de 0, suferind astfel o corectie importanta fata de cele 10 procente prognozate de catre firmele respective. „In prezent majoritatea companiilor isi reanalizeaza politica salariala”, spune Ruxandra Stoian, director servicii de consultanta in resurse umane in cadrul companiei de consultanta si audit PricewaterhouseCoopers (PwC) Romania, citata de Ziarul Financiar.

Astfel, in cazul in care compania va infrunta dificultati financiare, ³cresterile salariale vor fi limitate sau vor atinge chiar nivelul zero pentru toti angajatii´, altfel cresterile fiind mai micide 10%.

De asemenea, din declaratiile specialistilor in resurse umane rezulta ca firmele ar puteacreste salariile doar pentru angajatii care se dovedesc cei mai performanti si numai in asa felincat aceste cresteri sa acopere inflatia, care, pentru 2009, a fost prognozata de catre Banca Nationala la 4,5%. Guvernul apreciase in proiectul de buget adoptat pentru anul viitor un salariumediu brut de peste 500 de euro si o crestere a acestuia cu aproape 10 procente fata de acest an.

BIBLIOGRAFIE 1. Sterian Dumitrescu - Economie mondiala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1989

2. Ch. R. Morris, Criza economica si profetii ei, Editura Litera, 2010

3. Alex. D. Albu -Cooperare economica internationala, Ed. Expert, Bucuresti, 1994

4. Ionescu Nicolae -Saracii lumii saraci, Ed. Politica Bucuresti, 1988

5. Puiu Alexandru - Relatii economice internationale, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1983

6. Management in afacerile economice internationale, Ed. Independenta economica, 1992

7. Costin Murgescu -Criza economica mondiala, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,1986

8. Cristina Peicuti, Lumea in criza-erorile sistemului, Editura Polirom, 2008

9. Adrian Vasilescu, Biletul de iesire din criza, Editura Curtea Veche, Colectia Profit, 2011

10. http://www.logec.ro/criza-economica/

11. http://www.wall-street.ro/articol/International/111343/CRIZA-DATORIILOR-Liderii-UE-cauta-solutii-pentru-salvarea-Europei-Update-4.html

12. http://www.wall-street.ro/top/International/114537/cum-va-evolua-economia-europei-in-2012.html

13. http://www.ziare.com/articole/criza+economica

14. http://www.newschannel.ro/listare-taguri/criza-economica/

15. http://www.transport-business.ro/articol/Masuri-prioritare-pentru-depasirea-crizei-economice-din-Romania-2168

16. http://www.presaonline.com/search/index/?q=criza+

17. http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/

18. http://www.ziare.com/afaceri/insolventa/vezi-cate-firme-au-dat-faliment-in-2010-coface-1090477

19. http://www.bloombiz.ro/business/

20. http://mojob.businesslive.ro/ro/articole-detalii/

21. http://www.ziarulfaclia.ro

22. http://www.editiaspeciala.com/Social/

23. http://www.ziare.com/economie/criza-economica-romania/

24. http://www.gandul.info/financiar/

25. http://businessday.ro/

26. http://gandeste.org/politica/

27. http://fsanp.ro/index.php/

28. http://businessday.ro/

29. http://www.bizcity.ro/stiri/