Versiunea Grupului de lucru
STRATEGIA de dezvoltare a educaiei pentru anii 2021-2030
”EDUCAIA 2030”
Pân la aprobarea în modul stabilit, coninutul acestui document
exprim doar opiniile curente ale membrilor Grupului de lucru i nu neaprat ale
Ministerului Educaiei, Culturii i Cercetrii
Chiinu, 2021
2.1. Context general 7
2.2. Context internaional 9
2.4. Inventarul problemelor/ provocrilor 56
2.5. Concluzii i argumente pentru un cadru strategic de dezvoltarea
educaiei pentru anii 2021-2030 57
III. VIZIUNEA STATEGIC PRIVIND DEZVOLTAREA EDUCAIEI PE
TERMEN MEDIU I PE TERMEN LUNG 59
IV. OBIECTIVELE STRATEGICE I DIRECII PRIORITARE DE
ACIUNI PRIVIND DEZVOLTAREA EDUCAIEI PE TERMEN
MEDIU I PE TERMEN LUNG 64
V. IMPACTUL PE TERMEN LUNG, CA REZULTAT AL
IMPLEMENTRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A EDUCAIEI
PENTRU ANII 2021-2030 ”EDUCAIA 2030” 73
VI. INDICATORI I MECANISME DE MONITORIZARE I EVALUARE A
IMPLEMENTRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A EDUCAIEI
PENTRU ANII 2021-2030 ”EDUCAIA 2030” 75
VII. CONDIII I RISCURI DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE A EDUCAIEI PENTRU ANII 2021-2030 ”EDUCAIA
2030” 77
STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A EDUCAIEI PENTRU ANII 2021-
2030 ”EDUCAIA 2030” 78
3
Strategia de dezvoltare a educaiei pentru anii 2021-2030 ”EDUCAIA 2030” definete
politicile Guvernului Republicii Moldova în domeniul Educaiei, descrie coninutul i mecanismul
de realizare ale acesteia i determin impactul ateptat asupra statului, societii i al sistemului de
educaie.
În Republica Moldova, educaia reprezint o prioritate naional, factorul de baz în crearea
i transmiterea de noi cunotine i valori general-umane în dezvoltarea capitalului uman, în
formarea contiinei i identitii naionale, în promovarea aspiraiilor de integrare european cu
rol primordial în crearea premiselor pentru dezvoltarea uman durabil i edificarea unei societi
bazate pe cunoatere.
învmânt demonstreaz preocuparea Guvernului Republicii Moldova pentru schimbarea
accentelor în educaie în favoarea calitii i sustenabilitii, dar i în favoarea competenelor-cheie
pentru învarea pe parcursul întregii viei.
Strategia de dezvoltare a educaiei pentru anii 2021-2030 ”EDUCAIA 2030” (în
continuare – Strategia ”EDUCAIA 2030”) este elaborat în conformitate cu urmtoarele
documente: Strategia Naional de Dezvoltare ”MOLDOVA 2030”, Planul Naional de Aciuni,
Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova, Obiectivele Dezvoltrii Durabile
”Educaia 2030” ale ONU, Acordul de Asociere cu Uniunea European, Competenele-cheie
pentru învarea pe parcursul întregii viei (Bruxelles, 2018), Obiectivele Mileniului 3, Declaraia
de la Incheon (2015) etc.
Totodat, elaborarea Strategiei ”EDUCAIA 2030” a fost obiectivat de un ir de
contradicii, de factori interni i externi:
1. Ansamblul de contradicii la nivel social, politic, economic, valoric i educaional:
- contradicia dintre ateptrile societii i calitatea educaiei;
- contradicia dintre cadrul prioritar al educaiei, necesitile economice ale educaiei i
oportunitile/posibilitile financiare ale statului;
- contradiciile dintre procesele globalizrii, internaionalizrii, tehnologizrii educaiei i
valenele sistemului de educaie din Republica Moldova, axate pe relevana i eficiena
acestor procese la nivel sectorial;
- contradiciile dintre opiunile statului i cele ale societii privind dezvoltarea educaiei i
conceperea unui sistem modern i concurenial de educaie pe plan internaional i nivelul
sczut de oportuniti, în acest sens, privind resursele umane, financiare, logistice etc.
2. Varietatea de factori interni i externi:
Factori interni:
cuprinztoare a sectorului educaional din Republica Moldova (2019)” i Raportul de
evaluare intermediar a Strategiei de dezvoltare a educaiei pentru anii 2014-2020 ”Educaia
2020”;
Accentul este pus pe identificarea, prioritizarea i analiza problemelor din perspectiva
factorilor care le-au generat, inclusiv pe analiza disproporionalitilor privind accesul la
educaie în mediul rural i cel urban, a grupurilor vulnerabile ale populaiei, a celor din
grupurile etnice etc. Este important de menionat c scopul Raportului ”Evaluarea
cuprinztoare a sectorului educaional din Republica Moldova (2019)” i a Raportului de
evaluare intermediar a Strategiei de dezvoltare a educaiei pentru anii 2014-2020
”Educaia 2020” a fost de a analiza starea actual a educaiei i a identifica problemele
4
principale. În acest context, scopul Strategiei „Educaia 2030” este de a analiza problemele
identificate, în vederea stabilirii orientrilor i aciunilor de rezolvare a acestora.
- necesitatea racordrii politicilor educaionale la politicile statului, reflectate în Strategia
Naional de Dezvoltare ”MOLDOVA 2030”; Planul Naional de aciuni; Programul de
activitate al Guvernului Republicii Moldova; Planul de pregtire i rspuns la infecia cu
Coronavirus de tip nou (COVID-19) Republica Moldova i alte documente de politici
publice conexe pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a educaiei;
- necorespunderea nivelului de calitate a sistemului de învmânt cu ateptrile societii, dar
i cu unele standarde naionale i internaionale;
- necesitatea fundamentrii i elaborrii unor demersuri conceptuale, metodologice,
manageriale i praxiologice de dezvoltare a sistemului de educaie pe termen mediu i lung;
- necesitatea de a dezvolta un sistem de educaie rezistent la ocuri sociale, demografice,
economice, ecologice, pandemice, prin dezvoltarea competenelor individuale ale oamenilor
de a face fa acestora în cadrul învmântului formal, nonformal i cel informal.
Factori externi:
- necesitatea racordrii politicilor naionale educaionale la documente i acorduri
internaionale, din care face parte i Republica Moldova; documente elaborate de ONU,
Consiliul Europei, Uniunea European, OECD i alte organisme internaionale, i în primul
rând, la Obiectivele de Dezvoltare Durabil (ODD) ale ONU, ale Acordului de Asociere cu
Uniunea European i de Parteneriat Educaional Global, Strategii de Elaborare a Planului
Educaional; ale UNESCO privind cele 15 indicii pentru sprijinirea educaiei 2030 i ”
Viitorul educaiei: A înva s devii”; - necesitatea transferului i extinderii în sistemul de educaie din Republica Moldova a unor
experiene, inovaii i bune practici internaionale.
În procesul de elaborare a Strategiei ”EDUCAIA 2030”, au fost respectate:
principiul abordrii realiste a sistemului de educaie, în general, i a oportunitilor de
dezvoltare a acestuia, în special;
principiul continuitii reformelor i al îmbuntirii continue a sistemului de educaie în
plan prospectiv;
scenariului aplicat în raport cu schimbarea factorilor determinani pe plan internaional i cel
naional (pandemii, crize politice, crize economice, crize sociale etc.);
principiul anticiprii unor schimbri i aciuni în baz pronosticrii rezultatelor ateptate
i ale tendinelor de dezvoltare a educaiei pe plan naional i internaional;
principiul consensului naional asupra direciilor strategice de dezvoltare a sistemului de
educaie între diferite grupuri sociale, etnice, culturale etc.;
principiul expertizei – toate soluiile propuse vor avea în vedere rezultatele cercetrii,
precum i experienele avansate relevante din Republica Moldova i din lume;
principiul egalitii de anse, a incluziunii sociale i non-discriminrii în sistemul
educaional.
pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare în domeniul educaiei;
b) previziunea schimbrilor care vor interveni datorit implementrii strategiei;
c) determinarea resurselor necesare i a impactului principalelor aciuni propuse.
Cadrul conceptual, metodologic, teleologic, axiologic i praxiologic de dezvoltare a
educaiei pe termen mediu i pe termen lung este, în acelai timp, demersul principal de politici
educaionale în baza cruia se vor elabora strategiile raionale/ municipale i instituionale de
dezvoltare a educaiei.
5
Strategia ”EDUCAIA 2030” se axeaz pe cele mai recente i mai valoroase abordri din
sistem i pe proiectri strategice de dezvoltare a sistemelor de educaie.
În plan filosofic, educaia este abordat ca fundament, în raport cu celelalte sectoare ale
societii ca valoare i ca instrument de producere i promovare a valorilor, asigurând continuitatea
în dezvoltarea istoric a rii.
În plan politic, educaia este abordat ca prioritate naional, ca factor determinant în
dezvoltarea durabil socioeconomic, dar i ca factor al securitii rii.
În plan social, educaia este abordat ca mijloc de armonizare a relaiilor dintre individ i
societate, dintre societate i putere, între societate i diversitate cultural.
În plan economic, educaia este privit ca cel mai atractiv i mai productiv sector pentru
investiii pe termen lung. În acest sens, ne vom axa pe urmtoarea legitate: calitatea cadrului
didactic → calitatea educaiei → calitatea resurselor umane → calitatea economiei → calitatea
vieii.
În plan psihologic i pedagogic, educaia este abordat în forma sa general – formal,
nonformal, informal, ca cel mai important factor i ca mecanism de formare a personalitii
umane i de dezvoltare continu a resurselor umane pentru economia naional.
În plan metodologic i praxiologic, elaborarea Strategiei ”EDUCAIA 2030” s-a axat atât
pe abordrile tradiionale de concepere a documentelor de politici publice (analiza situaiei actuale,
identificarea i prioritizarea problemelor, formularea de obiective i direcii strategice, stabilirea
de aciuni etc.), cât i pe abordrile inovative sinergice de modelizare a schimbrilor în sistemele
de educaie, în raport cu schimbrile contextelor, inclusiv cu cele legate de COVID-19.
Strategia se bazeaz pe rezultatele analizei situaiei în domeniu i descrie situaia la care se
dorete s se ajung; propune direciile necesare de aciune pentru a atinge fiecare obiectiv în parte;
proiecteaz impactul pe termen lung – schimbrile care vor interveni datorit implementrii
strategiei i impactul principalelor aciuni propuse cu indicatori de msurare a gradului de atingere
a rezultatelor planificate, costuri pentru buget, riscuri de implementare i proceduri de
monitorizare, evaluare i raportare etc.
Deoarece Educaia este atât un scop în sine, cât i un mijloc care contribuie la atingerea
obiectivelor de dezvoltare socioeconomic a rii, Strategia valorific pilonii i obiectivele de
dezvoltare durabil din Strategia Naional de Dezvoltare ”MOLDOVA 2030” i le transpune în
axe valorice i viziuni strategice de dezvoltare a educaiei pe termen mediu i pe termen lung.
Strategia ”EDUCAIA 2030” va fi implementat pe parcursul anilor 2021-2030 în dou
etape: (termen mediu, termen lung), în baza documentelor de politici educaionale, documentelor
reglatorii/ normative, inclusiv prin modificarea unor prevederi legislative. Totodat, Strategia
”EDUCAIA 2030” va servi drept baz pentru panificarea strategic i operaional a dezvoltrii
educaiei la nivel central i local.
În elaborarea Strategiei ”EDUCAIA 2030” au fost implicate: Ministerul Educaiei, Culturii
i Cercetrii al Republicii Moldova; Ministerul Economiei i Infrastructurii al Republicii Moldova,
ministerele care au în subordine instituii de învmânt formal sau nonformal; Direciile raionale/
municipale de învmânt; ONG-uri de profil etc.
6
Finaliti ale sistemului de învmânt:
• competene-cheie/ transversale • competene pe niveluri ale
sistemului de învmânt • competene specifice
Procese ale sistemului de învmânt:
• manageriale: diagnosticare, pronosticare, proiectare, implementare, organizare,
monitorizare, comunicare, relaionare, luare de decizii etc.
• de predare-învare-evaluare • investigaionale
• umane • educaionale/ curriculare • tehnologice • financiare • tehnico-materale • logistice
Structura sistemului de învmânt:
(primar, gimnazial, liceal) • nivel secundar profesional • nivel postsecundar profesional • nivel superior
(licen, masterat, doctorat) • educaia adulilor
Formele de organizare
2.1. CONTEXT GENERAL
1. Republica Moldova se confrunt cu o criz economic profund, cu impact negativ
asupra dezvoltrii sistemului de educaie.
Dei, în ultimele dou decenii, economia Republicii Moldova a evoluat: din 2010 pân în
2019, rata de cretere medie anual a PIB-ului a fost de circa 4,5%; PIB-ul per capita la paritatea
puterii de cumprare, în preuri constante, a crescut de la 2813 de dolari SUA în anul 2000 la circa
6725 de dolari SUA în 2019 (Strategia Naional „Moldova 2030”), PIB-ul per capita a rmas la
cel mai sczut nivel, comparativ cu rile din Europa Central i de Est. În acest context, în
economia naional se identific câteva vulnerabiliti:
1) scderea gradual a ponderii sectorului industrial i, în primul rând, al celui energetic, care
a constituit 13,9% în anul 2018;
2) disproporionalitatea ponderii sectorului agricol în structura PIB-ului – 10,3% în 2018 în
care activeaz circa o treime din fora de munc;
3) ponderea importului în 2010-2018 s-a diminuat de la 60,1% la 55,7%;
4) rolul investiiilor continu s fie unul nesemnificativ – numai 25,6% în anul 2018.
Totodat, conform SND Moldova 2030, pân în anul 2030, economia va continua s creasc
cu ritmuri mai degrab modeste, cu circa 3,5% anual.
În acest context, rolul sectorului educaiei ca factor determinant al dezvoltrii
socioeconomice durabile al rii va crete, ceea ce presupune necesitatea abordrii sistemice a
politicilor educaionale.**12
2. Republica Moldova se confrunt cu o criz politic i identitar.
În Republica Moldova se înregistreaz circa 63 partide politice.
Dei conform denumirii acestor partide ele ar trebui s reflecte i s promoveze prevederi
ideologice (de centru, de dreapta, de stânga) în realitate, majoritatea partidelor sunt axate pe
problemele geopolitice sau strict electorale, ceea ce duce la divizarea societii pe criterii naionale
i dispersarea/ segregarea identitar a societii moldoveneti. Acest context influeneaz puternic
formarea i promovarea unor politici educaionale eficiente, echilibrate, bazate pe un cadru valoric
relevant.
3. Republica Moldova se confrunt cu mari probleme demografice, având consecine
grave asupra dezvoltrii sistemului de învmânt.
În ultimii 20 de ani sporul natural al populaiei din Republica Moldova este negativ, în
special în mediul rural. Dac în anul 1989 numrul populaiei constituia 3,658 milioane de locuitori
(conform recensmântului, pe când în 2014 – aceast cifr constituia doar 2,998 milioane de
locuitori (BNS, 2019).
În anul 1996 vârsta medie a populaiei era de 32,6 ani, iar în anul 2019 aceast vârst
constituie 39 de ani.
mortalitii, emigraiei masive a populaiei. Pronosticurile demografice confirm perpetuarea pân
în 2050 a declinului demografic (a se vedea Figura 2).
1* Strategia Naional de Dezvoltare ”MOLDOVA 2030”. 2** Bugetul 2020.
8
Figuar 2. Dinamica populaiei pân în anul 2050
În acest context, dac natalitatea i mortalitatea (dar i emigraia) vor avea pân în 2050
valori existente egale cu valorile înregistrate în anul 2010 (natalitatea – 11,4 nscui la 1000 de
locuitori i mortalitatea – 12,3 decedai la 1000 de locuitori), populaia rii poate s se micoreze
cu circa 800 mii de locuitori, constituind doar 2 640 438 de locuitori. În condiiile declinului
demografic, procesul de descretere a populaiei colare devine un factor determinant al
funcionalitii i dezvoltrii sistemului de învmânt i ca urmare a formrii resurselor umane i
intelectuale.
4. Republica Moldova se confrunt cu fenomenul migraiei i al exodului de inteligen
(brain drain) fiind poziionat printre primele 10 state din regiunea European i Asia
Central dup ponderea numrului de emigrani din populaia total de pe glob.
Migraia extern, în ultimii 20 de ani, a avut o dinamic evident, înregistrând la sfâritul
anului 2014 271611 mii i 300916 mii la sfâritul anului 2016. Conform estimrilor oficiale ale
BNS, în anul 2019, circa 352 de mii de persoane cu vârst de peste 15 ani se aflau la munc în
cutarea unui loc de munc peste hotare. Totodat, conform estimrilor Organizaiei Internaionale
pentru Migraiune, în anul 2019, numrul migranilor moldoveni atinge cifra de 1 milion de
persoane (6 – SND).
Totodat, portivit Programelor Fondului Naiunilor Unite pentru Populaie (UNFPA) pân
în 2035 populaia rii ar putea scdea la dou milioane de persoane i fiecare a treia persoan ar
avea peste 60 de ani.
Migraia însoit i de schimbrile în rata fertilitii i în componena familiei a dus la
scderea considerabil a populaiei colare, la fenomenul de dispariie a unor coli mici, la apariia
unor fenomene de educaie a elevilor în familii incomplete, la fenomenul de abandon colar i, în
consecin, la un nivel sczut de calitate a educaiei.
5. Republica Moldova se confrunt cu problema înrutirii strii de sntate a
populaiei i, în primul rând, cu creterea continu a îmbolnvirilor cu virusul COVID-
19 (cu referire la o perioad concret: martie 2020 – mai 2021).
Pandemia de Covid-19 a agravat considerabil starea de sntate a populaiei, inclusiv stare
de sntate psihologic. Dei în ultimii 20 de ani starea de sntate a populaiei Republica Moldova
a înregistrat anumite îmbuntiri, a crescut sperana de via de la 63/70 de ani pentru brbai
/femei în 1966 la 69/77 de ani în anul 2018 (SND – 2030).
9
Totui Republica Moldova la acest capitol se plaseaz sub standardele regionale. Astfel de
fenomene ca fumatul i consumul excesiv de buturi alcoolice, rata înalt de infectare cu HIV în
rândurile tinerilor, bolile necomunicabile, cele transmisibile i, în primul rând, cele legate de
COVID-19, afecteaz puternic funcionalitatea sistemului de învmânt i perspectivele
desvoltrii acestuia.
6. Republica Moldova se confrunt cu diminuarea rolului familiei în educaia copiilor.
Familia i instituia de învmânt sunt factori determinani ai educaiei copiilor, ale
viitoarelor generaii.
În acest sens, în ultimele decenii se constat schimbri majore în modelul familiei i în rata
fertilitii:
crete numrul de divoruri;
ponderea copiilor nscui în afara cstoriei a crescut de la 15% la 21% în ultimii ani;
rata naterilor la adolescente este mai mare în 2,3 ori decât în familia european;
crete considerabil numrul familiilor incomplete/monoparentale;
crete numrul de copii educai de bunici, pe când prinii activeaz peste hotare;
în continuare, se identific un numr mare de familii cu un nivel sczut de cultur familial:
neimplicare în educaia copiilor, violena domestic etc.
În acest context, atenia statului fa de familie ca factor primordial în educaia copiilor
trebuie s fie una din perspectivele prioritare ale politicilor sociale.
7. Republica Moldova se confrunt cu schimbrile climatice care afecteaz dezvoltarea
rii.
Deoarece economia i, în primul rând, sectorul agricol sunt extrem de vulnerabile la
schimbrile climatice: secet, ploi abundente, grindin, insuficiena apei potabile etc., apare o
necesitate stringent de educare a generaiei actuale i viitoare de rezilien, de a face fa acestor
fenomene, de a activa în condiii meteorologice precare.
2.2. CONTEXT INTERNAIONAL
Sistemele de educaie contemporane se afl sub o presiune din ce în ce mai mare provenit
din „provocrile globale”. Oportunitile de cunoatere i de afirmare personal i social a
individului i dezvoltarea tiinei i a tehnologiei contrasteaz cu polarizarea economic, cu
neîncrederea i violena, cu perspectiva epuizrii resurselor naturale i a schimbrii climatice.
Acestea se manifest diferit în zone geografice diverse, de aceea, definirea, impactul i soluiile
identificate trebuie s fie, contextuale.
1. Procesele globale i influena acestora asupra dezvoltrii educaiei
Globalizarea i creterea interdependenelor în lumea contemporan. Îneleas ca fenomen
de transformare a lumii într-o unitate, prin creterea importanei reglementrilor suprastatale,
globalizarea este un proces multicauzal care se manifest în fluxurile de bunuri materiale,
spirituale, culturale i de servicii, în transferul de tehnologii, în dinamica forei de munc. Pozitive
sau negative, efectele globalizrii sunt evidente, atât la nivel individual, cât i social. De exemplu,
creterea vitezei de transfer al informaiilor conduce la multiplicarea legturilor fizice sau virtuale
ale fiecruia cu ali indivizi i comuniti din întreaga lume.
Unanim recunoscut, fenomenul globalizrii, produce efecte vizibile i în proiectarea
sistemelor educaionale, în fapt, neexistând reforme educaionale 100% originale, „împrumutul”
10
în educaie devenind o practic internaional curent3. Astfel, ca efect al globalizrii, schimbare
educaional aduce cu sine pentru tot în lume centrarea pe elev, învmântul activ, finanarea per
capita, asigurarea calitii, învarea de-a lungul întregii viei .a., în ciuda, uneori, semnificativelor
diferene de dezvoltare social i economic, sau de specificul cultural al diverselor zone ale lumii.
În aceeai direcie merg i acordurile internaionale privind educaia, precum programului
UNESCO Educaia pentru toi aprobat de 164 de state ale lumii, sau acordurile de la Bologna i
Lisabona privind armonizarea sistemelor de învmânt teriar semnate de statele europene.
Digitalizarea. Dezvoltarea rapid a tehnologiei informaiei, precum i accesul tot mai larg
la instrumentele digitale schimb fundamental viaa de zi cu zi, modelele de relaionare între
oameni, cât i caracteristicile pieei muncii. Spre exemplu, statisticile Eurostat arat c, în 2017,
72% dintre locuitorii Uniunii Europene au accesat internetul zilnic4. Volumul uria i în continu
cretere al informaiei, precum i dezvoltarea mijloacelor care permit accesul facil la informaie
conduc spre dezvoltarea reelelor sociale. Oameni i organizaii devin, în mod constant,
consumatori i creatori de media, iar nivelul de interconectare genereaz modele comportamentale
greu de anticipat cu puin timp în urm. Viaa personal, social, profesional i piaa muncii nu
mai pot fi concepute, la începutul mileniului al III-lea, în afara tehnologiei informaiei, puine fiind
domeniile de activitate care nu mai depind de aceasta. Instrumentele digitale de toate felurile sunt
i vor fi, într-o msur din ce în ce mai mare, parte a vieii noilor generaii, iar colii îi revine
responsabilitatea de a oferi contexte de învare digital, având ca rezultat utilizarea, la nivel
funcional, a tehnologiei.
Marea provocare pentru sistemul educaional este cum s parcurg drumul de la educaia
despre sustenabilitate la cea pentru dezvoltare sustenabil, cum s creeze acele atitudini i
comportamente care s faciliteze un nou mod de via. Pentru aceasta, este necesar ca probleme
critice globale (cum ar fi criza climatic sau cea a mediului ambiant) i identificarea soluiilor
aferente s fie abordate în mod echilibrat de ctre toate disciplinele de învmânt, s fi facilitate
abordrile inter- pluri- i transdisciplinare într-o nou viziune asupra educaiei i rosturilor sale în
societatea viitorului.
Provocri demografice. Populaia lumii este într-o cretere exponenial. Astfel, potrivit
estimrilor5, la nivel global, pân în 2050, planeta va avea 9.9 miliarde locuitori, cu 23% mai mult
decât în prezent. Or, în ritmul actual al consumului, se apreciaz c aceast cretere nu este
sustenabil. Procese conexe, precum îmbtrânirea populaiei (proieciile actuale arat c în
perioada 2020-2040 populaia cu vârsta de peste 65 de ani va crete cu 10 milioane, în timp ce
populaia de sub 65 de ani va scdea cu peste 23 milioane6), migraia din raiuni economice sau
de securitate (potrivit Eurostat, în 2017 4,2% din populaie avea cetenie în state aflate în afara
UE7), urbanizarea sau obiceiurile de consum ale populaiei fac s sporeasc presiunea asupra
societii, punând sub semnul întrebrii sustenabilitatea sistemelor de asigurri sociale i de
sntate, educaie, locurile de munc etc. Societatea contemporan este în situaia de a rezolva
probleme complexe, precum sigurana alimentar în zonele geografice cu populaie în cretere
rapid sau asigurarea unei viei demne i sigure, incluziunea social a persoanelor vulnerabile.
Presiunea demografic este direct resimit i la nivelul educaiei. Fenomenul îmbtrânirii
populaiei, spre exemplu, impune învarea de-a lungul întregii viei ca soluie de termen lung, cu
asigurarea accesului la educaie al întregii populaii, indiferent de vârst, într-o societate inclusiv.
3 Steiner-Khamsi, G., Waldow, F. (eds.) (2012), World Yearbook of Education 2012: Policy Borrowing and lending
in education, Routledge, London. 4 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Digital_economy_and_society_statistics_-
_households_and_individuals#Internet_usage 5 Population Reference Bureau. (2018). World Population Data. https://www.prb.org/2018-world-population-data-
sheet-with-focus-on-changing-age-structures/ 6 Eurostat (2018). Migration and Migrant Population Statistics. https://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained
/pdfscache/1275.pdf 7 Idem
În acest context, indicatori precum rata de participare la educaie a persoanelor cu vârste cuprinse
între 25 i 64 de ani devine o prioritate pentru toate sistemele educaionale.
Pe fondul globalizrii, al evoluiilor din domeniul tehnologiei informaiei i comunicrii i,
mai ales, al fenomenelor de migraiune, societatea contemporan este tot mai mobil i tot mai
diverse,. În Europa, diversitatea presupune multiplicarea limbilor de colarizare, recunoaterea i
valorificarea în învare a identitii i a motenirii culturale ale fiecrui elev, integrarea social i
pe piaa muncii, pregtirea elevului pentru o societate incluziv. Ca urmare, cresc în mod
semnificativ nevoia de recunoatere a educaiei nonformale i informale, acordarea unei atenii
sporite multiculturalismului, sau promovrii valorilor general umane, promovarea diversitii
inclusiv la nivel lingvistic .a.
2. Politicile internaionale în domeniul educaiei
Este, deja, o certitudine faptul c nu se poate vorbi de dezvoltare economic, social,
cultural, nici de dezvoltare uman, în general, în absena unei educaii de calitate: educaia nu
mai este considerat ca ”sector neproductiv” ci ca investiie în capitalul uman i în capitalul social
i, mai mult decât atât, ca investiie profitabil: se tie c un dolar invertit în educaia timpurie
poate aduce un profit, la nivel social general i comunitar, de apte dolari8. Ca urmare, dezvoltarea
educaiei a devenit o int prioritar de ”advocacy” i de promovare, la nivelul politicilor de
dezvoltare susinute de cele mai importante organizaii internaionale (ONU i UNESCO, OECD
i Banca Mondial, Uniunea European etc.).
Educaia de calitate este unul dintre obiectivele mondiale ale dezvoltrii durabile (Orizont
2030), adoptate la cea de-a 70-a Sesiune a Adunrii Generale a Organizaiei Naiunilor Unite
(septembrie 2015)9: ”asigurarea unei educaii incluzive, echitabile i de calitate, precum i
promovarea, pentru toi, a oportunitilor de învare pe tot parcursul vieii”. Importana acestei
iniiative este maxim, întrucât reprezint consensul celor 193 de state membre. Aceast iniiativ
urmrete 17 obiective generale (Sustainable development Goals – SDGs) dintre care unul, cu
numrul 4 se refer la ”Educaia de calitate”.
intele i abordrile strategice stabilite la nivelul ONU (i al organizaiilor parte din acest
sistem – UNICEF, UNDP etc.) sunt susinute de evalurile internaionale i de studiile diagnostice
realizate de Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OECD), IEA10 i Banca
Mondial.
OECD – prin programele PISA11 – care evalueaz competene cheie de lectur (literaie),
matematic (numeraie) i tiine pentru copiii de 15 ani – i PIAAC – referitor la competene
eseniale, necesare pentru viaa de adult (din nou, literaie i numeraie, precum i ”rezolvarea de
probleme într-un mediu puternic tehnologizat”) ofer o privire comparativ în dezvoltarea acestor
competene cheie, pentru toate sistemele de învmânt participante i, implicit, direcii de
dezvoltare la nivel de sistem. În cazul Moldovei, în afara siturii, la PISA12, pe un loc modest (dar
cu progrese semnificative, în ultimul timp), pentru toate seturile de competene cheie evaluate,
reinem influena mediului de provenien a elevului (exprimat prin Indicele Statutului Economic
Social i Cultural al familiei13), mai mare decât în alte sisteme.
8 V., de exemplu, https://heckmanequation.org/assets/2017/12/abc_comprehensivecba_JPE-SUBMISSION_2017-
Evaluarea Rezultatelor Educaionale – administreaz dou Evaluri – TIMSS i PIRLS. Întrucât România nu a
participat la ultima administrare a acestor evaluri, în 2015, nu le vom aborda în studiul de fa – v.
https://www.iea.nl/our-studies 11 V. http://www.oecd.org/pisa/ 12 România nu a participat la prima administrare a PIAAC. 13 Explicat la https://stats.oecd.org/glossary/detail.asp?ID=5401
În sfârit, Banca Mondial14 a realizat mai multe studii diagnostice, care abordeaz direct
sau indirect educaia – mai ales pe teme de combatere a marginalizrii i a srciei.
Totodat, Uniunea European a elaborat politici comune în domeniul educaiei i formrii
profesionale, cu inte specifice pentru orizontul 2020 (în actualul exerciiu de planificare), dar nu
sub forma unor Directive sau regulamente Europene, ci sub forma unor Recomandri sau
Concluzii ale Consiliului Uniunii Europene, de Comunicate ale Comisiei Europene pe teme de
interesa comun.
În concordan cu Acordul de Asociere dintre Republica Moldova i Uniunea European,
prezentul document strategic operaionalizeaz obiectivele strategice de convergen, asumate prin
Strategia naional de dezvoltare „Moldova 2030”. Aa cum se arat în acest document15,
”dispunând de acest acord, Republica Moldova trebuie s asigure implementarea acestuia, inclusiv
cu suportul pe care îl poate oferi Uniunea European, i s învee din vasta experien a rilor
europene, dar i din experiena proprie.
2.3. CONTEXT SECTORIAL I INSTITUIONAL
1. ÎNVMÂNTUL I PIAA MUNCII
Analiza rapoartelor de evaluare a sectorului educaiei cu privire la angajare i structura
omajului indic faptul c sistemul de învmânt nu este racordat optimal la cerinele pieei
muncii nici din punct de vedere calitativ (nu ofer calificri relevante) i nici cantitativ (nu acoper
deficitul de for de munc calificat).
Situaie i argument Dei întregul sistem de învmânt profesional secundar/ postsecundar i superior este
orientat spre formarea resurselor umane pentru toate sectoarele economiei naionale, studii ale
Ministerul Muncii Proteciei Sociale i Familiei al Republicii Moldova demonstreaz perpetuarea
deficitului de specialiti16. Este de menionat c dinamica angajrii în câmpul muncii în ultimii
zece ani a demonstrat scderea acestuia în astfel de sectoare ca educaie, agricultur, industrie etc.
În acelai timp, date ale BNS17 atest un dezechilibru între ofertele pieei muncii i numrul
de absolveni ai instituiilor de învmânt profesional-tehnic, colegiilor i universitilor i
numrul redus al absolvenilor care se angajeaz în câmpul muncii18. De menionat c rata de
inserie pe piaa muncii în rile europene este mai înalt decât în Republica Moldova.
Un alt aspect al problemei ine de formarea culturii antreprenoriale a societii noastre i în
primul rând a generaiei tinere. Dei în ultimii ani, se promoveaz pe larg la scar naional,
educaia antreprenorial i economic prin elaborarea i implementarea de curricula în
învmântul general i profesional secundar/ postsecundar, dar i în cadrul diferitor cursuri de
formare continu organizate de diferite instituii i ONG-uri de profil, aceast problem rmâne
una nerezolvat. Ca o consecin a dezechilibrului dintre educaie i piaa muncii, se atest nivelul
sczut de interconexiune privind instituirea/ funcionarea structurilor comune: parcuri tehnologice,
centre de creaie, laboratoare tiinifice/ hub-uri, întreprinderi etc.
O dificultate în gestionarea capitalului uman pe piaa muncii din Republica Moldova, const
în lips abordrii sistemice în elaborarea documentelor normativ reglatorii, care s coreleze
procesul de formare profesional i cerinele pieei muncii. Constatm o necesitate imperioas de
a stabili o relaie funcional între cerinele pieei muncii, standardele de calificare i programele
14 http://www.worldbank.org/en/topic/education 15 Strategia Naional de Dezvoltare „MOLDOVA 2030”, p.26. 16 Ministerul Muncii Proteciei Sociale i Familiei al Republicii Moldova, Agenia naional pentru ocuparea forei de
munc, Raport analitic privind ocuparea forei de munc i tendinele pieei muncii 2019 17 Sursa 18 Sursa
de studii. Planurile de studii sunt în numeroase cazuri sub influena factorului subiectiv,
programele de studii fiind elaborate în mare parte în baza unor viziuni academice, axate pe
coninuturi cunoscute de ctre cadrele didactice, abordri tradiionale i mijloace disponibile.
Piaa muncii este marcat i de probleme de gen. Atât femeile, cât i brbaii, în structura
total a populaiei de 25-64 ani, au preponderent un nivel de instruire mediu - 60,4% din brbai
fa de 55,4% femei19. Totui, femeile în vârst de 25-64 ani au un nivel de instruire mai înalt
comparativ cu cel al brbailor de aceeai vârst. O explicaie ar putea fi aceea c brbaii prsesc
sistemul educaional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrrii pe piaa forei de
munc. Rata de prsire timpurie a sistemului educaional pentru persoanele în vârst de 18-24
ani, în anul 2018, a constituit 22,0% la brbai fa de 20,1% în cazul femeilor de aceeai vârst20.
Totodat, gradul de implicare în programe de educaie permanent atât a femeilor, cât i a
brbailor este foarte redus (1,4% - brbai i 0,3% - femei, în anul 2018). Rata de ocupare în rândul
femeilor este mai mic decât cea a brbailor.
Factori cauzali
Insuficiena cunoaterii i promovrii unor experiene, dar i a modelelor inovatoare de
interconexiune a învmântului cu piea muncii. Lipsa unui sistem modern de marketing
educaional i a mecanismelor de ajustare a ofertei educaionale la necesitatea pieei muncii.
Nivelul sczut de educaie antreprenorial i economic a societii în general, i a tinerei generaii
în special. Ineria pieii muncii, dar i a sistemului de învmânt de a crea structuri comune:
parcuri tehnologice, laboratoare tiinifice, întreprinderi cu funcii duble (de producere i de
formare profesional etc.). Nivelul sczut de investiii dinspre agenii economici în sistemul de
pregtire a resurselor umane i nivelul sczut de protecie legal în acest sens. Perpetuarea unui
model stereotipizat de orientare vocaional-profesional a elevilor, în baza stereotipurilor de gen.
lipsa unei abordri integratoare a genului în politicile educaionale.
Consecine i riscuri
Nerezolvarea problemei de interconexiune a sistemului de învmânt i a pieii muncii va
aduce la disfuncionalitatea a pieii muncii în continuare i la scderea calitii formrii
profesionale iniiale i continue a specialitilor pentru economia naional. Sistemul de
învmânt i în continuare nu va asigura în deplin msur dezvoltarea durabil a societii.
Meninerea segregrii profesionale de gen i a diferenei salariale între femei i brbai.
2. FINANAREA SISTEMULUI DE ÎNVMÂNT.
Investiiile în educaie nu asigur competitivitatea economiei naionale
Situaie i argument
În perioada 2016-2020 ponderea cheltuielilor publice pentru învmânt în PIB a crescut de
la 5,3% la 6,1%. În acelai timp, ponderea cheltuielilor publice aferente învmântului în totalul
cheltuielilor Bugetului Public Naional, a cunoscut pentru aceiai perioad evoluii fluctuante:
dup o cretere de la 17,7% înregistrat în 2016 la 18,4% în 2019, valoarea acestui indicator sub
impactul pandemiei de COVID-19 s-a redus în 2020 pân la 17,2% (Figura 3). Creterea ponderii
cheltuielilor publice pentru Învmânt în PIB comparativ cu descreterea ponderii acestora în
totalul cheltuielilor Bugetului Public Naional pentru anul 2020, se explic prin reducerea mult
mai accentuat a PIB-ului în 2020 fa de 2019, comparativ cu diminuarea cheltuielilor Bugetului
Public Naional pe acelai interval temporal.
19 Sursa 20 Sursa
Sursa: Elaborat dup informaia MF i BNS.
Figura 3. Cheltuielile publice pentru învmânt, mil. lei i în % fa de PIB i totalul
cheltuielilor Bugetului Public Naional
Dei în mrime absolut cheltuielile publice aferente învmântului au crescut constant (de
la 8 558 mil. lei în 2016 pân la 12 583 mil. lei în 2020), totui investiiile realizate în ultimii ani
nu au reuit s acopere necesitile unui sector care îi propune s pregteasc for de munc
competitiv pentru o economie global.
În structura cheltuielilor publice pentru învmânt, în 2019 ponderea cea mai mare a fost
deinut de învmântul secundar: 5 467 mil. lei sau 45%, urmat de educaia timpurie i
învmântul primar: 3 614 mil. lei sau 30%, învmântul profesional tehnic: 1 064 mil. lei sau
9%, învmântul superior profesional: 1 048 mil. lei sau 8% (Figura 4).
Sursa: Elaborat dup informaia MF i BNS.
Figura 4. Structura cheltuielilor publice pentru învmânt pe nivelele acestuia, 2019, în mil. lei
i în % din totalul cheltuielilor publice pentru învmânt.
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
0
2,000
4,000
6,000
8,000
10,000
12,000
14,000
%
Ponderea cheltuielilor publice aferente Învmântului în PIB, %
Ponderea cheltuielilor publice aferente Învmântului în totalul cheltuielilor BPN, %
Educaie timpurie i
Dei cheltuielile publice aferente învmântului per elev/ student au înregistrat o tendin
de cretere de la 15,5 mii. lei în 2015/2016 pân la 29 mii lei în 2019/2020, aceste valori sunt mult
sub nivelul celor înregistrate de rile dezvoltate. Astfel, conform publicaiei „Education at a
Glance 2020: OECD Indicators”, în 2017, cheltuielile publice medii aferente instituiilor publice
de învmânt per elev/ student la nivelul rilor din OCDE au fost egale cu 10 102 USD. rile
din UE (23 ri) au înregistrat 10 439 USD, Estonia – 8 034 USD, Cehia – 7 933, Polonia – 7 531
USD, Letonia – 6 518 USD, Lituania – 5 842 USD per elev/ student.
Factori cauzali
Una din provocrile sensibile cu impact financiar puternic este utilizarea ineficient a
capacitilor de proiect ale instituiilor de învmânt ca urmare a diminurii contingentului de
elevi/ studeni. În consecin, creterea constant a finanrii de la stat, însoit de scderea
numrului de elevi/ studeni determin, frecvent, ridicarea exagerat a cheltuielilor unitare, fr o
ameliorare corespunztoare a calitii procesului educaional.
Insuficiena finanrii pentru modernizarea i meninerea bazei tehnice i didactico-materiale
a instituiilor de învmânt la un nivel satisfctor se caracterizeaz prin: degradarea fizic i
moral a bazei tehnico-materiale i didactice a instituiilor de învmânt primar i secundar
general cu impact negativ asupra calitii procesului educaional; utilizarea ineficient a
mijloacelor alocate pentru instituiile speciale, inclusiv prin meninerea raportului mic copiii/
angajat; insuficiena crilor i materialelor didactice, jucriilor i deteriorarea bazei tehnico-
materiale în instituiile precolare; insuficiena echipamentului i soft-urilor educaionale
necesare pentru utilizarea acestora în procesul de predare-învare-evaluare, inclusiv pentru copiii
cu cerine educaionale speciale, limitând accesul acestora la procesul de studiu; starea
deplorabil a cminelor, sistemelor inginereti, inventarul i mobilierul învechit. Aceast stare
deficitar s-a manifestat pregnant în perioada crizei declanate de pandemia de COVID-19,
evideniind insuficiena înzestrrii instituiilor de învmânt cu echipamente i tehnologii TIC.
Aplicarea unor mecanisme de finanare neadecvate, determin ineficien la nivelul
instituiilor de învmânt. În special, aceast deficien este caracteristic pentru instituiile de
învmânt precolar, extracolar i a educaiei incluzive. Prin urmare, se impune proiectarea i
implementarea unor formule de finanare în baz de cost standard per copil/ elev i pentru aceste
categorii de instituii de învmânt.
Problemele cu care se confrunt instituiile de învmânt în localitile rurale sunt
complexe, acestea fiind legate de finanarea insuficient, reducerea critic a numrului de copii,
insuficiena de cadre didactice. În acest context, devine necesar revizuirea formulei de finanare
în baz de cost standard per elev pentru a asigura susinerea în mod echitabil atât a colilor rurale,
cât i a celor urbane, i evitarea favorizrii colilor urbane, care, în mod firesc, atrag mai muli
elevi. În acest sens ar putea fi necesar o formul care este mult mai ponderat ctre mediul rural,
pentru a se asigura c aceste coli au resurse pentru a investi în propria îmbuntire.
Finanarea instituiilor de învmânt superior nu era bazat pân în 2021 pe un mecanism
stimulator de eficien în alocarea fondurilor bugetare, fiind de natur incremental - nivelul de
finanare din anul precedent era luat ca referin pentru alocrile din anul urmtor. Aceast
abordare a accentuat disparitile între instituiile de învmânt superior privind costurile
educaionale per student. Implementarea, începând cu 2021 a Metodologiei de finanare bugetar
a instituiilor publice de învmânt superior în baz de cost standard per student i coeficieni de
ajustare, fiind destinat s soluioneze unele probleme de finanare a acestor instituii de
învmânt, trebuie monitorizat i, în cazul producerii unor efecte adverse, perfecionat. O
problem care cere soluionare este salarizarea personalului didactico-tiinific din instituiile de
învmânt superior sub nivelul salarizrii personalului didactic din instituiile de învmânt
profesional tehnic.
O surs important de venit pentru instituiile de învmânt superior, dar explorat
insuficient de ctre acestea, este finanarea activitii de cercetare i inovare. Formula de finanare
a cercetrii, conine dou componente - finanarea instituional i de cea în baz de concurs,
formând premise favorabile pentru consolidarea resurselor financiare ale universitilor. În acelai
timp, la nivelul instituiilor de învmânt superior, salarizarea personalului din domeniul
cercetrii i inovrii este mult sub nivelul salarizrii personalului didactico-tiinific, inechitate
care, descurajând activitatea de cercetare tiinific, trebuie prompt soluionat.
Consecine i riscuri
Investiiile în educaie care nu asigur un nivel înalt de calitate i funcionalitate a sistemului
de învmânt nu vor asigura nici dezvoltarea durabil a economiei.
3. CAPITALUL UMAN I INTELECTUAL
1. Funcionalitatea i performana sistemului de învmânt este afectat de dezechilibrul
cantitativ, calitativ, de gen, de vârst, de mediu (rural-urban) în domeniul capitalului
uman (didactic i managerial) la toate nivelurile, nivelul sczut de motivaie i
satisfacie profesional a angajailor din sistem, fluxul redus al intrrilor în sistem al
specialitilor tineri, în special în mediul rural, flux sporit al ieirilor/abandonului
profesional în primii ani de activitate, insuficiena profesorilor i managerilor calificai
în mediul rural, ponderea semnificativ a cadrelor didactice cu vârsta sub i peste 60
ani, ponderea semnificativ a femeilor din totalul de cadre didactice.
Situaie i argument
Numrul cadrelor didactice din sistemul naional de educaie s-a redus cu peste 20% în doar
10 ani. Astfel, în anul de studii 2020/21, procesul educaional în instituiile de învmânt primar
i secundar general este asigurat cu 1,8% mai puin personal didactic i de conducere, decât în
anul de studii precedent.
Dei "înmatricularea" la facultile pedagogice depete de 2 ori "necesarul de cadre"
estimat, rata angajrii absolvenilor în câmpul muncii rmâne sub limita necesarului de personal,
deficitul de personal didactic meninându-se an de an. Chiar dac numrul de absolveni ai
instituiilor pedagogice depete cu mai mult de 3 ori necesarul de cadre didactice, intr în
sistem/se angajeaz doar circa 9% dintre acetia. Mecanismul de urmrire a traseului profesional
al absolvenilor facultilor pedagogice nu funcioneaz. O bun parte dintre tinerii specialiti
abandoneaz profesia fie în favoarea altor profesii, fie migreaz în cutarea unui salariu mai bun.
În consecin, la începutul fiecrui an de studii instituiile de învmânt general din ar îi reiau
activitatea cu posturi didactice vacante, în special de educatori, profesori de matematic, profesori
de limba i literatura român, fizic, educaie fizic, limba englez.
Dezechilibrul dintre câtigul salarial mediu lunar în învmânt, comparativ cu câtigul
salarial mediu pe economie acutizeaz problema atractivitii sczute a profesiei de cadru didactic
pentru absolvenii de liceu, or, mrimea salariului cadrelor didactice nu promit tinerilor un statut
social adecvat tipului de activitate i complexitii acesteia.
Fluxul redus al noilor intrri în sistem determin ponderea peste 50 la sut a cadrelor
didactice cu vârsta sub i peste 60 ani. Pensiile mici, care nu asigur un nivel minim de trai
determin „staionarea” cadrelor didactice pensionate în sectorul educaional cu efecte
controversate: pe de o parte – asigur funcionarea curent a instituiilor, pe de alt parte – devin
un element de „rezisten” pentru accederea cadrelor didactice tinere (posturile didactice sunt
ocupate, nu sunt sarcini didactice complete pentru a asigura cadrul didactic cu o norma didactic
complet). În consecin, sistemul educaional îi asigur aparent funcionalitatea graie meninerii
cadrelor didactice în vârst de sub i peste 60 ani, ponderea acestora dublându-se în ultimii 7 ani,
pe când a persoanelor în vârst de pân la 30 ani micorându-se. Peste o jumtate din cadrele
didactice demonstreaz un stagiu de activitate pedagogic de 20 ani i peste, care nu neaprat se
reflect i performana acestora i în rezultatele elevilor. Repartizarea cadrelor didactice pe grupe
de vârst relev c în învmântul general pondere dein cadrele didactice cu vârste cuprinse între
50-59 ani (26,7%), înregistrând în 2020/21 o cretere cu 0,7 puncte procentuale comparativ cu
17
anul de studii 2019/20, în timp de ponderea cadrelor didactice tinere cu vârste sub 30 ani s-a
diminuat cu 0,6 p.p., constituind 9,2%.
Depopularea localitilor rurale (în special în rândul populaiei tinere) ca urmare a locurilor
de munc limitate, infrastructurii proaste, dar i a lipsei perspectivelor, cel puin, pe termen mediu,
pentru un standard de via decent, determin lipsa acut a cadrelor didactice i manageriale
calificate în mediul rural, în special a celor tinere. Disparitile rural-urbane în ceea ce privete
profesorii calificai submineaz calitatea predrii în mediul rural; fiecare al cincilea profesor din
mediul rural nu deine grad didactic, aceste discrepane conducând la rezultate mai mici ale
educaiei în mediul rural, demonstrat de numrul de elevi ce nu promoveaz/iau note joase la
examenele de BAC.
Eforturile de sincronizare a reelei colare a condus la îmbuntirea unor indicatori de
eficien intern a sistemului, în special, rata elevi/cadru didactic, care s-a mrit în ultimii 10 ani
(de la 11,2 în 2010/11 la 12,5 în 2019/20), în special, în învmântul primar (de la 15,3 în 2010/11
la 18,0 în 2019/20) din zonele urbane, rmânând, îns, în stagnare continu în cele rurale.
În învmântul profesional în anul de studii 2020/21 numrul maitrilor-instructori este în
scdere cu circa 19%, iar a personalului de conducere i a profesorilor cu 8-9%.
Reducerea numrului absolvenilor de licee i opiunile avantajoase de a-i continua studiile
peste hotare, conduc la micorarea constant a admiterii în universiti, ceea ce nu permite
formarea de grupe academice la unele specialiti i, respectiv, conduce la reducerea locurilor de
munc pentru cadrele tiinifico-didactice. În anul 2020/21 în instituiile de învmânt superior
îi desfoar activitatea 4,1 mii persoane (personal de baz), cu circa 5% mai puin comparativ
cu anul de studii 2019/20; din totalul de personal, 2,4 mii persoane dein titlu tiinific (sau 58,5%),
dintre care 87,0% de doctor în tiine i 13,0% de doctor habilitat.
Sistemul de învmânt naional demonstreaz în continuare dezechilibru de gen la toate
nivelurile, în medie ponderea femeilor în sistem din totalul de cadre didactice constituind cca 70
la sut. Mai pronunat în acest context rmâne învmântul primar i secundar general, ponderea
femeilor din totalul cadre didactice este de 87,4% i 91,8% din totalul personal de conducere.
Disparitile de gen se accentueaz în ceea ce privete diferite poziii în cadrul instituiilor
de învmânt superior, brbaii ocupând de-a lungul anilor posturi de profesori universitari i
doctori habilitai la o rat semnificativ mai mare decât femeile, numrul de doctori
habilitai/profesori universitari brbai fiind de 3 ori mai mare decât numrul de doctori habilitai
/profesori universitari femei. Mai mult, femeile sunt dezavantajate în ceea ce privete poziiile de
conducere, cum ar fi cea de rector universitar. În anul 2020/21 în instituiile de învmânt superior
ponderea femeilor din numrul total de personal este de 54,4%, fiind mai mare în cazul
personalului didactic (60,2%), funciei de lector universitar (59,1%) i de confereniar universitar
(54,9%).
tiinifico-didactice titulare; raportul inechitabil dintre doctori i doctori habilitai; ponderea redus
a cadrelor tiinifico-didactice abilitate cu dreptul de a conduce doctorate; ponderea redus a
cadrelor tiinifico-didactice tinere < de 35 de ani; mecanismul nefuncional de atragere a tinerilor
în cariera universitar; nivelul insuficient de cunoatere a limbilor de circulaie internaional, a
TIC de ctre personalul tiinifico-didactic în vârst – afecteaz calitatea studiilor superioare,
înclusiv pedagogice, i a cercetrii universitare.
Scade motivaia cadrelor didactice pentru avansare în carier, respectiv, descrete numrul
de profesori cu grade didactice/ cu titlu tiinific i tiinifico-didactic. Raportul dintre numrul
cadrelor didactice titulare cu grade didactice/ titluri tiinifico-didactice i tiinifice i numrul
total de cadre didactice titulare aprofundeaz problema calitii resursei umane.
18
Totodat, evaluarea instituiilor/ centrelor de formare profesional continu a cadrelor didactice în
varianta actual a Metodologiei de evaluare extern a calitii în vederea autorizrii de
funcionare provizorie i acreditrii programelor de studii i a instituiilor de formare continu,
centrat pe evaluarea programelor de studii, ce fixeaz preponderent indicatori de input, mai puin
indicatori de output, outcome, în special, impactul pe termen lung, nu poate oferi un tablou clar
privind calitatea serviciilor de formare profesional continu a cadrelor didactice i impactul real
al acestora asupra calitii resursei umane din sistem. Lipsa mecanismului de evaluare a impactului
programelor de formare continu asupra calitii educaiei, precum i lipsa procedurilor de
asigurare a sustenabilitii i durabilitii formrii profesionale continue agraveaz situaia în acest
sens.
formare profesional continu a unui ir de disfuncionaliti, care afecteaz eficacitatea
reformelor în educaie, performanele profesionale ale cadrelor didactice i, respectiv, rezultatele
elevilor. Coordonarea formrii continue a personalului didactic i de conducere, studierea,
generalizarea i promovarea experienei pedagogice avansate la nivel local de ctre OLSDÎ se
realizeaz inconsecvent, incoerent. Activitile de formare continu desfurate la nivel
instituional sunt mai mult formale, departe de nevoilor concrete ale cadrelor didactice. În lipsa
colaborrii dintre instituiile/ centrele de formare continu, OLSDÎ, instituiile de învmânt/
cadrele manageriale pe dimensiunea monitorizarea implementrii rezultatelor formrii la clas,
responsabilitatea revine cadrului didactic, iar acesta, de regul, refuz s i-o asume. În consecin,
dei se aloc surse financiare considerabile în formarea profesional continu a cadrelor didactice,
schimbri calitative semnificative la nivel de elev, clas, coal, comunitate nu se înregistreaz pe
msura ateptrilor. Multe cadre didactice particip la stagii de formare, percepându-le doar ca
obligatorii în context de atestare, nu i necesare, respectiv, nu întreprind careva aciuni de
implementare în practic a celor învate, nu-i modific/îmbuntete practica de predare. Astfel,
cu toate eforturile întreprinse, noile tehnologii didactice, bunele practici educaionale nu ajung la
beneficiarul-prim.
i standardul ocupaional pentru profesia de formator, profilul, competenele i sarcinile
formatorului nefiind definit în legislaie; nu exist instituii specializate în formarea iniial i
continu a formatorilor, dar nici cadrul legislativ nu precizeaz acest aspect.
Programele de formare continu rmân axate pe coninuturi specifice formrii iniiale,
neconectate la prevederile reformei curriculare i la nevoile profesionale reale ale cadrelor
didactice, în special în noile condiii sociale, în condiiile învmântului la distan, inclusiv
online.
În aceeai logic, nu exist în concept clar i nu se realizeaz în msur adecvat formarea
profesional a cadrelor didactice pentru învmântul profesional tehnic, precum i a cadrelor
tiinifico-didactice pentru învmântul superior, inclusiv cel pedagogic, din perspectiva noilor
realiti i a noilor concepte pedagogice.
Factori cauzali
i continu a cadrelor didactice, lipsa coerenei i colaborrii între structurile manageriale pe
vertical i orizontal sânt principalii factori determinani ai schimbrilor semnificative din punct
de vedere cantitativ i calitativ a resursei umane din sistemul educaional în ultimii 10 ani.
19
Consecine i riscuri
Nivelul de competen, motivaia pentru lucrul bine fcut i prestaia cadrelor didactice
influeneaz direct performana sistemului educaional, respectiv, recrutarea, formarea
profesional de calitate, motivarea, dezvoltarea continu a performanei cadrelor didactice
reprezint strategia-cheie pentru asigurarea capabilitii i competenei sistemului de învmânt.
În context, dac problema resursei umane nu va fi soluionat prin aciuni sistemice, cu caracter
intersectorial, care s cuprind toate procesele (recrutare, selecie, integrare, motivare, formare
iniial i continu, evaluare, salarizare), toate categoriile de personal, de la toate nivelurile
sistemului (educaie precolar, învmânt general, profesional-tehnic, superior, formarea
continu), sistemul educaional poate intra într-o criz profund, cu impact grav asupra dezvoltrii
social-economice a rii. Totodat, numrul mic de brbai din sectorul educaional i feminizarea
sectorului poate avea impact asupra orientrii vocaional-profesionale ale bieilor i fetelor, prin
modelul de rol i de asemenea, în contextul emigrrii prinilor multor copii, lipsa unor modele
.
2. Sistemul de învmânt se confrunt în ultimele decenii cu scderea brusc a
numrului de elevi i studeni, precum i cu factorii ce diminuiaz accesul la educaie;
cu rezultatele modeste la testri naionale i internaionale; nivelul ridicat de abandon
colar, în primul rând, la elevii/ studenii din familii vulnerabile; cu manifestare a
comportamentului deviant i nivel sczut de motivare pentru învare.
Situaie i argument
Acest ansamblu de probleme este dedus din studiul „Evaluarea cuprinztoare a sectorului
educaional din Republica Moldova”, dar i din analiza diferitor rapoarte, studii având la baz
elevul ca subiect al educaiei.
(1) Acces i cuprindere
Ca urmare a declinului demografic cauzat de sporul negativ al populaiei i de exodul
populaiei peste hotare, a sczut i scade în continuare numrul elevilor i studenilor.
Aadar, conform datelor BNS, valorile numerice de scdere a populaiei colare sunt
urmtoarele: în învmântul primar de la 145,4 mii în anul 2008/2009 pân la 140,4 mii în anul
2017/2018; în învmântul gimnazial de la 223,1 mii în anul 2008/2009 pân la 160,2 mii în anul
2017/2018; în învmântul liceal de la 65,5 mii în anul 2008/2009 pân a 35,2 mii în anul
2017/2018; în învmântul profesional tehnic de la 37,9 mii în anul 2008/2009 pân la 30,8 mii
în anul 2017/2018; în învmântul profesional tehnic postsecundar de la 1,8 mii în anul 2008/2009
pân la 0,1 mii în anul 2017/2018; în învmântul profesional tehnic postsecundar de la 1,2 mii
a crescut pân la 15,7 mii (în colegii în general numrul de elevi a sczut de la 32,7 mii în anul
2008/2009 la 26,406 mii în anul 2017/2018); în învmântul superior de licen de la 82,7 mii în
anul 2012/2013 a sczut pân la 50,3 mii; în învmântul superior de masterat, de la 8,9 mii în
anul 2012/2013 a sczut pân la 8,9 mii pân la 7,9 mii în anul 2017/2018; în învmântul superior
de doctorat de la 1,9 mii în anul 2012/2013 pân la 2,0 mii în anul 2017/2018.
La începutul anului de studii 2020/21, numrul de studeni la studii superioare de licen
(ciclul I) i master (ciclul II) era de 24,43 mii persoane (fr studeni strini), în cretere cu 2,2 mii
fa de 2019/20. Aceast cretere a numrului de studeni s-a produs în an pandemic, cu restricii
de migraie condiionate de criza sanitar. Numrul de studeni la forma de învmânt cu frecven
a constituit 36,9 mii (cu 0,8 mii sau 2,1% mai mult fa de anul de studii 2019/20), cu o pondere
de 62,5% din totalul studenilor la studii superioare. În instituiile de stat acetia au deinut 64,9%,
în timp ce în instituiile private s-au înregistrat proporii egale pentru ambele forme de învmânt
– cu i fr frecven.
În instituiile de învmânt superior de stat numrul de studeni a constituit 49,5 mii
persoane, reprezentând 83,9% din totalul studenilor. Comparativ cu anul de studii 2019/20,
numrul de studeni în instituiile de stat a crescut cu 1,8 mii persoane sau 3,8%. Efectivul de
studeni a înregistrat creteri diferite în funcie de forma de finanare i forma de învmânt.
20
Astfel, numrul studenilor cu studii în baz de contract la forma cu frecven redus s-a majorat
cu 6,1% (sau cu 0,9 mii persoane) i numrul studenilor cu finanare bugetar la forma cu
frecven - cu 4,5% (sau cu 0,9 mii persoane). În acelai timp, în cadrul instituiilor de stat ponderea
studenilor în baz de contract se menine superioar ponderii studenilor cu finanare bugetar –
56,1% i, respectiv, 43,9%.
În instituiile de învmânt superior private numrul de studeni a constituit 9,5 mii
persoane, reprezentând 16,1% din totalul studenilor. În instituiile private, creterea numrului de
studeni cu 0,4 mii persoane s-a constatat în cazul celor cu frecven redus (sau cu 9,6%).
De menionat c în învmântul precolar (educaia timpurie, în general) numrul de copii
a crescut de la 109,7 mii în anul 2008/2009 pân la 141,258 mii în anul 2017, i pân la 152,167
în anul 2020 acest fapt se datoreaz creterii a numrului de grdinie publice i private, dar i
creterii utilizrii a contribuabililor grdinielor în familie: dac în anul 2008 erau ocupate circa
65% din locurile din grdinie, atunci în anul 2017 – 86%.
Aadar, în comparaie cu anul 2008/2009 numrul de copii în învmântul primar a asczut
cu 3,5%, în cel gimnazial cu 28%, în cel liceal – cu 46%, în cel profesional circa cu 20%, numrul
de studeni la licen a sczut cu 40%, ciclul doi cu 12%, ca consecin s-a redus numrul de
instituii publice.
2018/2019, % Biei Fete
Rata bruta de cuprindere în învâmântul teriar 31,8 42,8
Rata bruta de cuprindere în învâmântul secundar de treapta II 58,1 57,9
Rata bruta de cuprindere în învâmântul gimnazial 86,5 84,8
Rata bruta de cuprindere în învâmântul primar 90,7 88,3
Pentru comparaie, în 2009/2010 rata brut de cuprindere a bieilor în învmântul teriar
a fost de 31%, în învmântul secundar de treapta II – de 53,6%, în învmântul gimnazial –
89,5% i în cel primar – 93,7.
(2) Rezultatele testrii naionale i internaionale
Evalurile naionale includ evalurile finale din învmântul primar, examenele de
absolvire a gimnaziului i examenul de bacalaureat. Metodologia acestor evaluri este stabilit de
ctre Ministerul Educaiei, Culturii i Cercetrii, care anual emite ordine referitoare la lista
disciplinelor colare la care va avea loc evaluarea, aprob subiectele de evaluare, stabilete
baremele de notare etc. Evalurile se desfoar în baza unor programe i standarde, aprobate tot
de Ministerul Educaiei, Culturii i Cercetrii, în care sunt stabilite cerinele fa de cunotinele,
abilitile i atitudinile pe care trebuie s le stpâneasc absolvenii nivelului respectiv de
învmânt.
În ansamblu, din analiza rezultatelor evalurilor naionale, mai exact a notelor luate de elevi,
se poate concluziona c nivelul de formare i de dezvoltare a competenelor absolvenilor tuturor
nivelurilor de învmânt este în continua cretere. Mai mult ca atât, în cazul evalurilor interne
(învmântul primar) i cele semi-externe (învmântul gimnazial) media notele respective este
foarte înalt, iar rata de promovare se apropie de 99%.
În schimb, în cazul evalurilor externe (examenul de bacalaureat), care se consider ca fiind
cele mai obiective, cu rezultate comparabile la nivel naional, notele sunt cu mult mai modeste.
Astfel, pe parcursul anilor 2014-2018, în cazul candidailor din licee, media notelor la examenul
de bacalaureat a crescut de la 6,57 la 6,89. Dei aceast cretere s-a manifestat atât în mediul urban,
cât i în cel rural, notele candidailor din liceele urbane sunt mai mari decât cele ale candidailor
din liceele rurale cu circa 0,4 puncte de notare.
21
Accentum faptul c ratele de promovare în cazul evalurilor externe sunt cu mult mai mici
decât în cazul evalurilor interne i semi-interne. Astfel, dac în anul 2011 rata de promovare a
fost de 92,3%, în anul 2014, imediat dup introducerea monitorizrilor video, rata de promovare a
examenului de bacalaureat pentru candidaii din licee a sczut pân la 71,4%. În pofida acestei
scderi de moment, creterea obiectivitii evalurilor a dus în anii urmtori la o îmbuntire
semnificativ atât a notelor luate de elevi, cât i ratelor de promovare. Astfel, în perioada
20142019 rata de promovare a crescut cu 24 de puncte procentuale, ajungând pân la 95% (Figura
5).
Figura 5. Ratele de promovare a examenelor de bacalaureat, 2014-2019
Dar, în pofida acestor îmbuntiri, între ratele de promovare a candidailor din mediul urban
i cei din mediul rural exist discrepane semnificative, de pân la 10 puncte procentuale (anul
2014). Este îmbucurtor îns faptul c aceste discrepane scad, în ultimii ani ele nedepind
valoarea de 5 puncte procentuale.
Evalurile internaionale. Republica Moldova a participat la mai multe evaluri
internaionale, inclusiv studiul TIMSS (Tendine în studiul internaional al matematicii i
tiinelor; 1990, 2003 i 2007) i PIRLS (Progresul în Studiul Internaional al Alfabetizrii la
Citire/Lectur); 2001 i 2006). În anul 2009, ara a început s participe la PISA (Programul pentru
Evaluarea Internaional a Elevilor). De atunci ara noastr a participat la evalurile din anii 2009+,
2015 i 2018.
PISA are scopul de a testa copiii de 15 ani, ceea ce în Republica Moldova ar însemna, în
general, copiii de clasa a IX-a. Testarea msoar nivelul de dezvoltare a competenelor în trei
domenii de studiu: tiine, matematic i citire i pune mai mult accentul pe abilitile aplicative
de care elevii vor avea nevoie pentru o implicare contient i activ în viaa socio-economic.
Conform rezultatelor evalurilor PISA, în perioada anilor 2009 – 2015 progrese
semnificative au fost înregistrate în special în domeniile Citire/Lectur i Matematic (+28 de
puncte i, respectiv, +24 de puncte), pe când în domeniul tiine creterea a fost mai modest (+15
puncte).
În pofida acestor progrese, este alarmant faptul c ponderea elevilor ce nu ating nivelul
minim de competene rmâne a fi semnificativ, oscilând în intervalul 40-50%. Mai mult ca atât,
71%
82%
86%
Total Urban Rural
conform rezultatelor evalurilor PISA 2018, tendinele de scdere a ponderii acestor elevi, cu
excepia domeniului Citire/Lectur, nu se mai manifest (Figura 6).
Sursa: Republica Moldova în PISA 2018. MECC, ANCE 2019
Figura 6. Ponderea elevilor ce nu ating nivelul minim de competen, Republica Moldova, PISA
2009-2018
Astfel, dac în anii 2009-2015 ponderea elevilor ce nu ating nivelul minim de competen la
Matematic a sczut de la 61% la 50%, în anii 2015-2018 ea a rmas fr nici-o schimbare. În
cazul domeniului tiine, situaia este i mai alarmant: dup scderea în anii 2009-2015 de la 47%
la 42%, în anii 2015-2018, în loc s scad, ponderea elevilor ce nu ating nivelul minim de
competene a crescut pân 43%.
În ansamblu, punctajele acumulate de fete în cadrul evalurilor internaionale PISA de sunt
mai mari decât cele ale bieilor, îns diferene semnificative se atest doar în cazul domeniului
Citire/Lectur (Figura 7).
Sursa: Calculate în baza datelor din Raportul “Republica Moldova în PISA 2018. MECC, ANCE 2019”
Figura 7. Diferene în punctajele medii dup gen, mediul de reedin, limba în care a fost
administrat testul i statutul social-economic al elevilor, PISA 2018
57%
46%
43%
61%
Citire/Lectur Matematic tiine
D if
er en
a în
p u
n ct
aj e
23
Diferene mari se atest dup mediul în care se afl instituia de învmânt: urban sau rural.
Astfel, comparativ cu elevii din instituiile rurale, elevii din instituiile urbane de învmânt au
performane mai bune în toate cele trei domenii. Cea mai mare diferen dintre scorurile medii se
atest la citire/lectur 64 de puncte. Dei sunt puin mai mici, diferenele de punctaje în celelalte
dou domenii Matematic i tiine, respectiv, de 56 i 55 de puncte, denot în mod univoc faptul
c învmântul rural are nevoie de o susinere durabil.
Totodat, între rezultatele evalurilor naionale i cele internaionale exist diferene
semnificative. O analiz bazat pe echivalarea baremelor de notare utilizate în cadrul examenelor
naionale de absolvire a gimnaziului i a schemelor de acordare a punctelor în cadrul evalurilor
PISA arat c în cazul evalurilor naionale rezultatele învrii, demonstrate de elevi, sunt
supraapreciate (Tabelul 1).
Tabelul 1. Nivelele de competen PISA la Citire/ Lectur în raport cu distribuia calificativelor
la examenele de absolvire a gimnaziului la limba de instruire
Calificative
Foarte bine 12,3% 0,1% 9,7% 1,25% 11,2% 1,0%
Sursa: Criciuc Viorica. Rezultatele evalurii PISA 2018: dimensiuni, conexiuni i ateptri privind evalurile
internaionale i naionale ale elevilor. Studiu de politici educaionale, Chiinu, 2020
Din datele prezentate în Tabelul 1 se observ c pentru aceiai cohort de elevi, competenele
crora au fost evaluate atât în cadrul examenelor de absolvire a gimnaziului, cât în cadrul testrilor
PISA, a demonstrat rezultate absolut diferite.
Astfel, în cadrul examenelor naionale calificativul “Nesatisfctor” a fost atribuit la circa
0,5-1,4% dintre lucrrile elevilor, pe când în cazul evalurilor PISA valoarea indicatorului
respectiv este de circa 43-57%, rezultatele PISA fiind de 40-50 de ori mai joase. Acelai fenomen
se atest i în cazul calificativului “Foarte bine”. La evalurile naionale, acest calificativ a fost
atribuit la 9,7-12,3% dintre lucrri, pe când la evalurile PISA doar la 0,1-1,25% dintre lucrri.
Prin urmare, conceptul i metodologia evalurilor din învmântul general trebuie regândite
prin deplasarea accentelor de pe evaluarea doar a cunotinelor teoretice pe evaluarea
competenelor propriu-zise, prin implementarea unor proceduri ce ar asigura obiectivitatea,
relevan i veridicitatea rezultatelor evalurilor.
Analiza rezultatelor testelor PISA i cele realizate de MECC, dezagregate pe sexe, indic
faptul c, calitatea învrii este afectat negativ de absena abordrii nevoilor de învare specifice
în funcie de gen i de lipsa abordrii sensibile la gen în curriculum i în sistemul de formare
iniial i continu a cadrelor didactice. Fetele depesc performana bieilor în majoritatea
domeniilor, deoarece fetele îi folosesc timpul liber pentru activiti ce duc la învare i succes
academic, spre deosebire de biei.
(3) Absenteismul, abandonul i comporatamentul deviant
Conform cu Raportul de evaluare a Strategiei Educaia 2020, Planul de aciuni pentru
prevenirea i combaterea abandonului colar i a absenteismului în învmântul general (Ordinul
24
nr. 559 din 12.06.2015) a facilitat monitorizarea fenomenului. Pentru prima dat, în acest an, au
fost colectate date cu privire la absenteismul colar, acestea fiind colectate în format nou cu
indicarea cauzelor abandonului i absenteismului, ceea ce permite analiza profund a datelor,
definirea problemelor i identificarea soluiilor oportune. Datele administrative colectate de
MECC difer de datele statistice prezentate de BNS pe dimensiunea abandon colar. Urmeaz a
se identifica diferenele în metodologia de colectare i calculare a datelor pentru a defini
problemele care exist în aceste sisteme paralele i pentru a le lichida. În acelai timp, nu sunt
raportate expres aciuni de prevenire i diminuare a abandonului colar, ci preponderent de
colectare i monitorizare a datelor. Principala constrângere este faptul c aciunea este prea
general i nu presupune o direcie de intervenie, ci elaborarea unui alt document de politici.
Respectiv, la raportare nu sunt menionate aciunile îndreptate spre reducerea abandonului colar,
ci aciuni administrative de elaborare i monitorizare a planului de aciuni, ceea ce nu neaprat va
duce la soluionare problemei. La rândul su, planul de aciuni menionat conine aciuni de
elaborare/ ajustare a altor documente de politici.
Aspecte de gen
Rata de prsire timpurie a sistemului de învmânt a populaiei de 18-24 ani pe sexe i ani
2015 2016 2017 2018 2019
Ambele sexe 21,3 20,0 19,5 21,1 19,0
Brbai 25,6 23,5 20,6 22,0 22,6
Femei 16,7 16,1 18,2 20,1 15,3
(4) Grupuri vulnerabile de copii, elevi i tineri
Existena unor grupuri vulnerabile de fete, biei, femei i brbai cu nevoi educaionale
nesatisfcute (de exemplu, persoanele cu dizabiliti, copiii care sunt prsii de prini, fetele i
bieii romi etc.; (2) violena persistent, inclusiv cea în baz de gen din mediul colar; (3)
prevalena normelor de gen privind educaia fetelor i bieilor; (4) neimplementarea educaiei
sexuale obligatorii prevzute prin lege; (5) includerea insuficient a educaiei pentru drepturile
omului, inclusiv coninutului privind egalitatea de gen, în curriculumul naional.
Astfel, printre cele mai vulnerabile grupuri de copii, elevi i tineri din sistemul
socioeducaional, continu s se regsesasc cei din familiile srace, din familiile cu un venit foarte
redus al prinilor, cei prsii de prini, persoanele cu dizabiliti, copiii din mediul rural, inclusiv
din familiile de romiÎn PISA 2018, performana elevilor cu nivel SESC înalt a crescut, în timp ce
a elevilor nevoiai a înregistrat un regres la matematic i tiine, fa de ediiile PISA anterioare.
Sistemul educaional din Republica Moldova este mai inechitabil decât sistemele educaionale din
rile vecine i din rile OCDE, cu excepia Bulgariei i României.
Comparativ cu rile OCDE i alte ri din regiune, în Republica Moldova se atest mai muli
elevi din medii defavorizate i cei mai puini elevi din medii favorizate. Diferen între starea de
bine a elevilor dezavantajai i a celor avantajai este una dintre cele mai semnificative din rile
OCDE. Acestea sunt argumente în plus în favoarea unei politici dedicate grupurilor de elevi
defavorizai.
Se atest un decalaj dintre criteriile de identificare a copiilor din medii defavorizate în
domeniul social i domeniul educaional. Criteriile stabilite de Legea nr. 140/2013 privind
protecia special a copiilor aflai în situaie de risc i a copiilor separai de prini sunt mai înguste
decât criteriile folosite de Sistemul Informaional de Management în Educaie i copii care cad sub
incidena Legii respective sunt mai puini de tre ori decât elevii în situaie de risc conform SIME.
(5) Adaptarea psihosocial i educaional
Procesul de adaptare psihosocial a copiilor în instituiile de învmânt este unul
longitudinal i continuu. Mediul educaional, abordrile metodologice cu privire la socializare,
25
adaptare psihosocial i educaional a copiilor sunt în permanent schimbare, fiind determinate
de contexte psihosociale reale, de particularitile psihologice i comportamentale ale copiilor.
Rezultatele studiilor privind adaptarea psihosocial a copiilor i tinerilor, ratele de tranziie,
denot c eficiena intern în sistem este destul de înalt în ceea ce privete msura în care sistemul
de învmânt atinge nivelul de absolvire fr abandon colar i/ sau repeteni.
Cu toate acestea, exist grupuri vulnerabile care prezint un risc mai înalt privind adaptarea
psihosocial i educaional pân la educaia secundar, în special copiii romi, copiii cu disabiliti,
copiii în situaie de risc sau dificultate, copiii care provin din familii cu situaii vulnerabile.
Principiul echitii trebuie s fie unul fundamental pentru politicile educaionale, deoarece
toi copiii trebuie s aib anse cât mai egale pentru a obine o educaie calitativ i relevant.
Accesul egal la educaie este o premis esenial pentru dezvoltarea economic i social durabil.
Conform Strategiei naionale de dezvoltare „Moldova 2030”, exist mai multe grupuri de copii
vulnerabili în sistemul educaional a cror nevoi nu sunt satisfcute: acestea se numr copiii cu
dizabiliti, copiii a cror prinii au migrat în strintate i o serie de alte grupuri de copiii
discriminai.21 Rmâne a fi o problem asigurarea accesului egal la toate nivelurile de învmânt
i formare profesional a persoanelor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu dizabiliti.
Dei în ultimii ani, au fost fcute progrese importante la scar naional în ceea ce privete
asigurarea educaiei incluzive pentru copii i persoane cu dizabiliti, îns exist multe obstacole
în calea accesului i învrii echitabile.22
Conform estimrilor oficiale ale Biroului Naional de Statistic, în anul de studii 2019/20, în
instituiile de învmânt din ar au fost înscrii 9,8 mii elevi cu cerine educaionale speciale i
cu dizabiliti, inclusiv 9,2 mii elevi în instituii de învmânt general i 0,6 mii elevi – în coli
pentru copii cu deficiene în dezvoltarea intelectual sau fizic.
În instituiile de învmânt general au fost integrai 7,7 mii copii cu cerine educaionale
speciale i 1,5 mii copii cu dizabiliti, numrul crora s-a diminuat cu 4,2% comparativ cu anul
de studii 2018/19. Circa dou treimi din elevii cu cerine educaionale speciale i cu dizabiliti,
cuprini în învmântul general sunt biei, ponderea lor înregistrând un trend fluctuant pe
parcursul ultimilor 5 ani.
Barierele pentru copiii cu dizabiliti includ lipsa informaiilor i infrastructura specific
nevoilor (de exemplu, drumurile i trotuarele care nu sunt accesibile pentru persoanele în scaune
cu rotile i unitile de transport care nu sunt adaptate nevoilor persoanelor cu dizabiliti).
Drept bariere adiionale în sistem sunt absena cadrelor didactice pregtite s lucreze cu
copiii cu nevoi educaionale speciale, numr redus de materiale didactice adaptate, rezisten la
schimbare manifestat de unii manageri colari, profesori i prini i adaptrii psihosocial a
acestora.23
Copiii ai cror prini au emigrat în strintate se confrunt cu multiple provocri specifice
în ceea ce privete participarea la educaie: aceti copii se confrunt cu nenumrate riscuri în
sistemul educaional, cum ar fi abandonul colar i absenteismul.24 Alte riscuri legate de coal
includ înrutirea performanelor academice i lipsa motivaiei. Numrul acestor copii este în
cretere, în anul 2014 stocul emigranilor „autorizai” era de 104 mii de persoane25, acesta crescând
21 Legea nr. 333 din 14 decembrie 2018 cu privire la aprobarea Strategiei naionale de dezvoltare „Moldova 2030”; 22 Evaluarea cuprinztoare a sectorului educaional, realizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, aprilie
2019, p. 106 23 Hotrârea Guvernului nr. 944 din 14.11.2014 „Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a educaiei pentru
anii 2014-2020 „Educaia-2020”. 24 Legea nr. 333 din 14 decembrie 2018 cu privire la aprobarea Strategiei naionale de dezvoltare „Moldova 2030”. 25 Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Organizaia Internaional pentru Migraie, „Profilul
migraional extins al Republicii Moldova 2014-2018”, http://bma.gov.md/sites/default/files/ media/ra_pme_2014-
2018_0.pdf.
26
la 114 mii la sfâritul anului 2018. Îns emigrarea autorizat constituie doar un segment foarte mic
al fenomenului, provocarea major cu care se confrunt Republica Moldova este migraia extern
în scop de munc.
Conform datelor Ministerului Sntii, Muncii i Proteciei Sociale, în anul 2019, au fost
luai la eviden 1150 copii rmai fr ocrotire parinteasc, inclusiv 599 copii rmai temporar
fr ocrotire printeasc. În structura copiilor luai la eviden anual predomin copiii cu vârsta
între 7-15 ani. În anul 2019, ponderea copiilor rmai fr ocrotire printeasc, inclusiv temporar,
în vârst de 7-15 ani a constituit 54,9%, a copiilor în vârst de 3-6 ani – 20,9% i a copiilor în
vârst de 16-17 ani i 0-2 ani – 12,9% i 11,3%, respectiv.
La alte grupuri de copiii discriminai se refer copii prinilor infectai cu HIV, fetele i
bieii discriminai în funcie de sex, copii intimidai, copiii aflai victime ale abuzului, copii ce
provin din familii srace, familii vulnerabile, familii marcate de comportament deviant i/sau
delincvent.
Elevii care provin din familii dezorganizate, cu un stil educativ mai puin orientat spre
supravegherea i controlul parental al copiilor, a activitii lor colare i de timp liber, sunt
predispui în mai mare msur spre comportamente deviante. Elevii care manifest
comportamente deviante în mediul colar, acumuleaz absene nemotivate, abandoneaz coala,
reprezint un segment cu potenial de delincven juvenil
Conform datelor oferite de Biroului Naional de Statistic, nivelul infracionalitii în
Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani a fost în descretere, constituind 31,7 mii infraciuni,
în anul 2019, comparativ cu 41,8 mii în anul 2014. În cazul infraciunilor svârite de minori, de
asemenea, s-a înregistrat o scdere, de la 1166 infraciuni, în anul 2014, la 664 infraciuni în anul
2019. Ponderea infraciunilor comise de minori în totalul infraciunilor s-a redus de la 2,8%, în
anul 2014, pân la 2,1% în anul 2019. La fel, a fost înregistrat o scdere a înfraciunilor svârite
de minori în grup cu 3,0 puncte procentuale comparativ cu anul 2014.
O problem acut rmâne a fi violena i neglijarea copiilor. În anul 2019, s-au înregistrat
755 copii supui violenei. În structura acestora, 51,3% erau din mediul urban, iar 50,5% erau
biei. Numrul copiilor neglijai, în anul 2019 a constituit 8,6 mii copii. Cel mai des victime ale
neglijenei au fost copiii în vârst de 7-15 ani (49,1%).
(6) Sntatea copiilor, elevilor, tinerilor. Starea lor fizic.
În rapoartele i studiile din ultimii ani,experii semnaleaz c guvernul Republicii Moldova
i MECC nu îi îndeplinesc obligaia, fiind responsabili s asigure c drepturile adolescentelor i
adolescenilor la sntatea i educaia sexual i reproductiv sunt garantate, deoarece nu respect
obligaia legal de a include educaia sexual cuprinztoare în curricula naional i de o
implementa în mediul colar. Neaplicarea educaiei sexuale cuprinztoare a dus la consecine
g