CATEDRA DE EDUCAIE FIZIC
Discutat i aprobat ia edina Catedrei de educaie fizic din
„24” ianuarie 2016 (proces - verbal Nr. 6)
~ 2
1. Informaii de identificare a cursului
Facultatea: tiine ale Educaiei, Psihologie i Arte; Catedra: Educaie fizic; Domeniul general de studiu: tiine ale educaiei; Domeniul de formare profesional la ciclul I: Toate specialitile/specializrile; Denumirea specialitii: EDUCAIA FIZIC; Statutul: Disciplin obligatorie pentru anii I-II de la toate facultile.
Administrarea disciplinei de studiu:
evaluare prelegeri practice total individuale
a) pentru grupele de baz i grupele special-medicale I I 2- 28 30 60 colocviu
II 2 28 30 60 colocviu II III 2 28 30 60 colocviu
IV 2. 28 30 60 colocviu b) pentru grupele perfecionrii sportive (echipele reprezentative) I-IV semestrial V 2 ; 90 60 colocviu la
finele fiecrui semestru
semestru
Alexandru Morari, lector superior, eful Catedrei de educaie fizic; Studii: superioare-specializate, Universitatea de Stat Chiinu, 1970; Biroul: Nr.346, telefon 023152315; Adresa E-mail: educatie.fizica@usarb.ind
PRELIMINARII Curriculumul disciplinei Educaia fizic face parte din structura
Curriculumului Naional i reprezint un document reglator elaborat în baza unor abordri modeme ale procesului educaional:"
- centrarea pe cel ce înva; - orientarea spre formarea de competene; - interconexiunea proceselor de predare-învare-evaluare; - interconexiunea componentelor cognitive, afective i psihomotorii etc.;
Curriculumul dat include în structur sa un ansamblu de componente în interconexiune: concepia didactic* competenele transversale, competenele generale i specifice disciplinei Educaia fizic, uniti de coninuturi, strategii didactice i strategii de evaluare.
Curriculumul universitar de educaie fizic i sport reflect concepia care st la baza reformei sisemului de învmânt, urmrind realizarea unor finaliti prevzute de Legea învmântului, privind formarea i dezvoltarea complex a viitorilor ceteni ai rii.
Curriculumul disciplinei Educaia fizic are urmtoarele funcii i oportuniti: - regleaz întregul proces de educaie fizic în învmântul universitar; - constituie bâz proiectrii didactice de luftg durat i a proiectrii didactice a
orelor de educaie fizic; - constituie baza evalurii rezultatelor educaiei fizice; - poziioneaz elaborarea ghidurilor metodologice, a. altor materiale curriculare.
: Conceput într-o manier sintetic, curriculumul disciplinei Educaia fizic constituie un instrument funcional, destinat cadrelor didactice i studenilor.
I
I. CONCEPIA DIDACTIC A DISCIPLINEI EDUCAIA FIZIC Conform concepiei Educaiei fizice i Sportului în învmântul universitar,
coninuturile didactice sunt concepute nu ca scop în sine, dar ca instrumente de formare a competenelor necesare unui tânr cetean. Competena este un ansamblu /sistem integrat de cunotine, capaciti i atitudini dobândite de studeni prin învare i mobilizare a potenialului fizic i intelectual în contexte specifice de realizare, adaptate vârstei i nivelului cognitiv al acestuia, în vederea soluionrii unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaa real.
Concepia predrii educaiei fizice în învmântul superior vizeaz urmtoarele aspecte metodologice:
- adaptarea coninutului corespunztor timpului didactic, condiiilor materiale, tradiiilor universitii, interesului i opiunii studenilor pentru anumite exerciii fizice;
- valorificarea nivelului de pregtire a studenilor; r**“
- aciunea sistematic (la fiecare lecie) asupra strii de sntate, dezvoltrii fizice generale i calitilor motrice;
- predarea disciplinelor i probelor sportive va fi însoit în permanen de practicarea global a acestora;
- implementarea spiritului creator i inventiv în desfurarea leciilor, astfel încât acestea s devin pri atractive pentru studeni.
Finalitile sau obiectivele finale sunt determinate de necesitile, imperativele societii. Ele vizeaz formarea unui tineret sntos, viguros, cu o bun dezvoltare fizic i capacitate psihic, cunosctor al efectelor benefice pe care le are educaia fizic asupra organismului uman, practicat sistematic i contient în timpul i dup terminarea studiilor.
Educaia fizic pentru învmântul universitar este inclus în planul cadru de învmânt ca obiect de studiu obligatoriu i reflect Concepia Educaiei fizice i a Sportului în învmântul universitar. Valoarea formativ a educaiei fizice const în:
- dezvoltarea competenelor specifice educaiei fizice, fortificarea strii de sntate, a capacitilor motrice ale studenilor i, corespunztor, calitii învrii;
- aplicarea sistemului de principii cu privire la formarea personalitii, capabile s aplice valorile culturii fizice în viaa personal. Realizarea curriculumului dat solicit profesorului cunoaterea profund a
principiilor didactice în baza crora se va desfura procesul de învmânt.
4
II. ORIENTRI GENERALE I FORME ORGANIZATORICE DE PREDARE I ÎNVARE
In domeniul Educaiei fizice, predarea este o activitate specific a profesorului prin care el le transmite studenilor cunotine, asigur formarea de competene. Sistemul de predare este influenat în mare msur de personalitatea profesorului: statutul i rolul socio-profesiorial, aptitudinile didactice i tiinifice, trsturile de caracter, stilurile de predare, comunicare, conducere i evaluare, tactul psihopedagogie, tipurile de competen i atitudini tiinifice i psiho- sociopedagogice, calitile fizice, inteligena motric i cognitiv.
învarea motric i învarea inteligent depinde de student, de caracteristicile i calitatea universului interior, de atitudinea pozitiv fa de practicare a exerciiilor fizice, starea de sntate, dar i de ali factori externi: baza tehnic material, natura i coninutul sarcinii, gradul ci de complexitate i dificultate, numrul de obiective planificate pentru o lecie, sistemul de training, strategiile didactice etc. învarea influeneaz dezvoltarea fizic, funcional i psihic, fiind una din condiiile lor fundamentale.
Predarea/învarea se bazeaz pe analiza minuioas a rezultatelor obinute în anii precedeni, în scopul de a evidenia problemele care au fost i care Urmeaz s fie soluionate la etapa urmtoare, în cadrul învmântului universitar.
în concordan cu resursele educaionale (coninutul instructiv, capacitatea sau disponibilitile fizice ale studenilor, condiiile materiale, timp) de care dispunem pentru desfurarea întregii activiti sportive din învmântul superior, sunt Utilizate urmtoarele forme organizatorice de desfurare a procesului de instruire: a) lecia de educaie fizicpropriu-zis (2 ore/sptmân); b) lecia de educaie fizic cu specializri pe ramuri de sport (2 ore/sptmân); c) lecia de gimnastic medical (2 ore/sptmân); d) lecia de antrenament (pentru echipele reprezentative) pe ramuri de sport cu 3
antrenamente comune i individuale. Concursurile i competiiile sportive: a) competiii i concursuri rezervate tuturor studenilor: - R eiate: spartachiada Universitar, cupe pe ramuri de sport, campionate
municipale, campionate naionale universitare, internaionale etc.; - amicale: tradiionale, turnee. b) competiii i concursuri sportive de performan oficiale prevzute în
calendarul Federaiei Sportului Universitar. Activiti tematice de grup, cum ar fi: - programele de gimnastic zilnic; - cltorii pe trasee tematice (economice, istorice, culturale etc.); - serbri sportive i vizionarea spectacolelor sportive;
, - edine de clire i fortificare a organismului; - cursuri de iniiere a studenilor în practicarea unor discipline sportive i în
pregtirea arbitrilor i instructorilor obteti.
5
grupurilor musculare etc.; - jocuri i probe sportive; - concursuri sportive organizate ad-hoc în împrejurri diferite (excursii, tabere
de odihn etc.). Aceste activiti au drept scop petrecerea timpului liber în mod plcut i util,
urmrind, totodat, meninerea tonusului general al organismului.
III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Anul de studii
Semestrul Numrul de ore Form de evaluareprelegeri | practice
a) pentru grupele de baz i grupele spccial-medicalc V-: I 2 28 colocviu
II 2 28 colocviu II III 2 28 colocviu
IV y2.- 28 colocviu b) pentru grupele perfecionrii sportive
(echipele reprezentative) I-IV semestrial
obligatoriu. F,le asigur studenilor cunotine, capaciti i atitudini cuprinse în standardele europene.
Ariile curriculare cuprinse în planul-cadru de învmânt sunt compatibile cu cele 10 domenii de competene-cheie, stabilite la nivel european, respectiv:
1. Competene de învare / dc a înva s învei. 2. Competene de comunicare în limba matem/limba de stat. 3. Competene de comunicare înlr-o limb strin. 4. Competene de baz în matematic, tiin i tehnologie. 5. Competene acionai - strategice. 6. Competene digitale, în domeniul tehnologiilor informaionale i
comunicaionale (TIC). 7. Competene interpersonale, civile, morale. 8. Competene de autocunoatere i autorealizare. 9. Competene culturale, interculturale (de a crea valori) 10. Competene antreprenoriale.
6
V. COMPETENE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI EDUCAIA FIZICA 1. Formarea unor concepte i Valori fundamentale privind activitatea motric i
influena anatomo - fiziologic a acesteia asupra organismului uman. 2. Dezvoltarea calitilor motrice de baz, funcionale, aplicative, volitive i
estetice prin intermediul exerciiilor fizice. 3. Formarea calitilor de personalitate, comportament civilizat, deprinderilor
comunicative i de interaciune social.
VI. SUBCOMPETENE, CONINUTURI DIDACTICE, ACTIVITI DE ÎNVARE I EVALUARE
Subcompetene Coninuturi didactice Activiti de învare i evaluare
1. Formarea unor concepte i valori fundamentale privind activitatea motric i influena anatomo- fiziologic a acesteia asupra organismului îumanr
Studentul, va fi competent: • S explice rolul
culturii fizice ca fenomen social;
• S posede criteriile aprecierii nivelului de însuire a programei de studii.
I. A. Formarea competenelor cognitive generale Tema /. Educaia fizic - obiect de instruire în instituiile de învmânt superioare (semestrul I) Teste de cunotine
7
• S posede noiuni de mod de via sntos.
Tema 2. Regimul activitii motrice i a capacitilor de munc. Modul sntos de via (semestrul II)
Teste de cunotine
• S posede metode de dezvoltare a calitilor fizice;
• S explice structura procesului de antrenament.
Tema 3. Baza teoretico-metodic a pregtirii fizice i a antrenamentului sportiv (semestrul III)
Teste de cunotine
• S explice rolul i sarcinile culturii fizice,în organizarea tiinific a muncii;
• S posede metodica de elaborare a complexelor de
Tema 4. Cultura fizic în organizarea tiinific a muncii i a odihnei active (semestrul IV)
Teste de cunotine
Subcompetene Coninuturi didactice Activiti de învare i evaluare
• S evidenieze esenialul în tehnica execuiei exerciiilor;
• S discute pe marginea unor situaii de arbitraj.
I. B. Formarea competenelor cognitive specifice
Termeni, noiuni, definiii. Tehnica executrii aciunilor motrice în ramurile de sport practicate. Regulile competiionale referitoare la ramurile de sport practicate în universitate.
Teste de cunotine
2. Dezvoltarea calitilor motrice de baz, funcionale, aplicative, volitive i estetice prin intermediul exerciiilor fizice.
• S organizeze activitatea personal în condiii de aplicare tiinific a tehnologiilor de testare a capacitilor fizice i a strii funcionale a organismului, s- i evalueze evoluia pregtirii fizice i funcionale.
Competene psihomotorice 1. Teste de diagnosticare a nivelului de dezvoltare i pregtire fizic i funcional;
• Alergare la lOOm; • Alergare la 2000m(f), 3000m(b); • Srituri în lungime de pe loc (cm); • Ridicarea trunchiului din culcat dorsal
(fete) - nr.de repetri; • Fraciuni la bara fix (biei) - nr.de
repetri; Teste antropometrice: - masa corporal (kg); - înlimea (cm); Teste fiziometrice: - frecvena pulsului în stere de repaus (timp de 1 min.); frecvena respiraiei în stare de repaus (timp de 1 min.).
Teste dc diagnosticare a nivelului de dezvoltare i pregtire fizic i funcional a) teste iniiale - septembrie b) teste finale - mai (anual) Msurri periodice, observri reciproce i autoobservri
• S comunice în limba matern în situaii reale de organizare i desfurare a exercii ilor cu caracter aplicativ.
2. Exerciii cu caracter aplicativ • Exerciii de dezvoltare fizic general
fr obiecte i cu obiecte portative; » varieti de mers, alergri, srituri; • escaladri în circuit; »aruncri i prinderi; • traciuni i împingeri.
Teste de competen Ia elaborarea unor complexe de exerciii de dezvoltare fizic general
• S demonstreze i s execute toate tipurile de exerciii;
• S organizeze aplicarea capacitilor de coordonare.
3. Gimnastica de baz • Exerciii de front i formaii; • exerciii acrobatice; • exerciii de echilibru (la bârn).
Teste de competen; Teste de capaciti
• Sdisceam deosebirile dintre inuta corect a cxerciiilor de echilibru cu cea defectuoas;
• S-i auloaprecieze exprimarea artistic a . micrilor.
4. Gimnastica, ritmica, gimnastica aerobic .
• Complex de exerciii coregrafice din gimnastica ritmic, aerobic i dans;
• îmbinri de coordonri - ritmice; • stcp-aerobica; • dansuri „tango”, „vals”, „hora”, ,joc”
. etc.
p.
\ ,1
10
• S obin un grad de stabilitate a tehnicii probelor studiate; • S acumuleze caliti în scopul autorealizrii în domeniul antreprenorial.
5. Atletismul • Alergri pe distane scurte:
- tehnica alergrii; - exerciii speciale; - tehnica alergrii de tafet;
• Alergri desemifondifortd: - tehnica alergrii; - exerciii speciale;
• Alergri de cros: - tehnica alergrii: - antrenare în alergri de cros.
• Srituri în lungime cu elan, srituri de pe loc
- Tehnica sriturii prin diverse stiluri: „cu îndoirea picioarelor”, „prin extensie”, „prin forfecare”;
- tehnica sriturii de pe loc; - exerciii speciale; antrenarea în srituri.
Teste de control în condiii competiionale (lOOm; 2000m (F) i 3000m (B); Srituri în lungime cu clan; srituri în lungime de pe loc
• S valorifice eficient aplicarea procedeelor tehnico-tactice în funcie de situaia de joc;
• S posede aciuni individuale, în grup i în echip în atac i aprare; deprinderi de joc în condiii competiionale;
• S posede regulile de joc i arbitrajul;
• S posede msuri de prevenire a accidentelor.
6. Jocuri sportive: Volei; Baschet; ' Fotbal; Badminton; Tenis de mas Poziiile fundamentale ale juctorilor i deplasrile pe teren;
- elemente i procedee tehnice; aciuni tactice individuale, în grup i în echip, în atac i în aprare (sisteme de atac i aprare); - auto-asigurarea; marcajul i
demarcajul, driblingurile; -jocul bilateral cu efectiv redus; -jocul bilateral, arbitrajul. - primul ajutor traumatologie i igiena corporal în jocurile sportive.
Teste de capaciti privind tehnica îndeplinirii procedeelor; Aplicarea procedeelor tehnice i a aciunilor tactice în jocuri bilaterale; Testul de arbitraj; (aplicarea regulilor de joc i a gesturilor în practic); Teste de cunotine
7. Turismul
• S posede elemente tehnice ale marului turistic;
• S posede tehnica instalrii cortului, aprinderii rugului;
• S posede tehnica acordrii primului ajutor; • S posede norme de comportare corect i civilizat în societate.,
- Elemente tehnice de deplasare i de depire a obstacolelor;
- exerciii speciale; - pregtirea de marul turistic,
echipamentul; - orientarea dup hart, dup busol,
dup azimut; - instalarea cortului, aprinderea rugului; - tehnica securitii, primului ajutor.
• Aplicarea elementelor tehnice în practic (competiii de instruire);
• Teste de acordare a primului ajutor în diferite cazuri de urgen medical
• S explice rolul jocului ca proces istoric social;
• s posede particulariti anatomo- fiziologice la diferite vârste de participani;
• s evidenieze esenialul în desfurarea jocurilor;
• s posede regulile de securitate în timpul promovrii jocurilor.
8. Jocuri dinamice -Cunotine teoretice: jocul ca proces istoric social,, clasificarea jocurilor, particularitile anatomo-fiziologice i psihice ale participanilor Ia joc; v
-metodologia descrierii jocurilor dinamice;
-metodici de organizare i desfurare a jocurilor dinamice; recomandri - model (pentru student i profesor) de promovare a j ocurilor în dependen de profilul facultii; regulile de securitate în organizarea jocurilor dinamice.
• Teste de cunotine • S descrie 10 jocuri
(studenii anului I); • S descrie 20 de jocuri dinamice i s promoveze v independent cu grupa 2 jocuri (studenii anului II);
• Teste de cunotine
ATITUDINI • S-i formeze
• Realizarea sistematic i independent a obiectivelor leciei i sarcinilor la domiciliu;
• respectarea cerinelor unui mod de via sntos;
• activiti de formare a calitilor personalitii;
Activismul motric al studentului
• S transfere în nivel de grup de specializare; activitatea • participarea la competiii, concursuri, cotidian trsturile pozitive de caracter formate în procesul de educaie fizic i sport.
spectacole cu caracter sportiv.
faptul c studenii au un nivel înalt de pregtire din punct de vedere intelectual i fizic, deosebindu-se i prin dezvoltarea psihofiziologic. Aceasta cere o activitate mai intens privind realizarea coninutului instruirii, ajutând studenii s-i dezvolte capacitile lor, creându-li-se condiii maxime pentru formarea optimal a competenelor.
Activitatea motric (didactic) realizat sistematic în cadrul leciilor i în activitile extraauditoriale va reprezenta interaciunea componentelor anatomice, fiziologice i psihologice ale studenilor, orientîndu-i spre asimilarea valorilor culturii fizice, formarea motivaiei privind importana personal i social a practicrii sistematice a cxerciiilor fizice, formarea reprezentrilor despre cultura sntii, respectarea regulilor Unui mod de via sntos.
2. Repere i modaliti de proiectare a strategiilor didactice Proiectarea strategici didactice la disciplina Educaia fizic presupune emiterea
anticipat a desfurrii unor activiti de formare a competenelor studenilor, a unor raionamente, precum i un aranjament (design) al operaiilor didactice, care s , asigure întotdeauna calitatea i eficiena procesului de instruire. Aceasta presupune abandonarea vechiului model de aciune didactic, bazat pe improvizaii (vzând i fcând), i promovarea unui concepi de gândire i acionare metodologic, pe baz de proiect sau design instrucional.
Strategiile didactice vOr fi active i interactive, practicându-se metodologii ce se refer Ia activitatea profesorului i a studentului în cadrul leciei de educaie fizic. Se va respecta structura logic de corelare dintre competene-cheie, subcompetene, coninuturi i evaluri iniiale, formative i finale. Va fi i o abordare tiinific a strategiei didactice ca proces i ca produs.
*
13
studenilor i din tipurile de lecii. Procesul didactic va fi orientat spre învare independent i aplicativ, bazat pe formarea interesului subiectului.
In scopul formrii la studeni a obinuinei de a practica sistematic exerciiul fizic în diverse scopuri (asanative, formative, recreative, dezvoltatlve etc.), pedagogul va programa (proiecta) studenilor sarcini la domiciliu. Activitatea realizat de ctre student la domiciliu trebuie evaluat sistematic în cadrul leciei i apreciat cu not difereniat.
3. Metodele i tehnicile de predare/invare se vor baza pe urmtoarele criterii: competene, obiective, coninuturi, semestre, vârsta.
Metodele de predare-învare (de formare a competenelor) vor fi: expunerea oral, demonstraia, conversarea, învarea în echip, analogia, exerciiul, descoperirea i problematizarea, modelarea, simularea, cooperarea, asaltul de idei, studiul de caz, experimentul, metoda statistic - matematic.
Predarea temelor teoretice incluse in curriculum cu scopul formrii la studeni a cunotinelor conceptuale i speciale este obligatorie, fapt ce va conduce la formarea i consolidarea motivaiei învrii contiente, -
4diversificarea formelor de învare va f i urmtoarea: • îmbinarea solicitrilor cognitive, psihomotrice de tip fiontal cu cele de tip
individual; • comportamentul didactic ai profesorului va reiei din ritmul de învare a
fiecrui student aparte; • organizarea procesului educaional nu trebuie s greveze posibilitatea
pregtirii în continuare a unor studeni cu aptitudini motrice superioare; • formarea personalitii studenilor în cadrul practicrii exerciiilor fizice va
fi integral: formarea competenelor cognitive, psihomotrice i comportamentale.-
5 .Realizarea interdisciplinaritii In cadrul procesului educaional se voi intercala cunotinele din diferite
domenii ale cunoaterii: cultura fizic, sport, anatomie, fiziologie, chimie, biologie, fizic, biomecanica etc. Interdisciplinaritatea, relevând specificul epocii noastre, reprezint o modalitate de organizare a coninuturilor învrii, oferind o imagine unitar a proceselor studiate în cadrul disciplinei Educaia fizic.
^.Centrarea pe student în procesul instructiv-educativ un accent deosebit se va pune pe competenele
studenilor la momentul de caz: nivelul de competene cognitive, psihomotrice i afective. Activitatea didactic va fi direcionat spre formarea competenelor ce reies din dezvoltarea Sistemelor educaionale i de formare profesional în Europa, care stau la baza stabilirii curriculumului pentru învmântul superior.
VIII. S TRATEGII DE EVALUARE Evaluarea definete eficiena îhvmântului prin prisma raportului dintre
competenele-cheie i specifice proiectate i rezultatele obinute de ctre studeni
14
în activitatea de învare, menite s reflecte nivelul, volumul i calitatea real a competenelor cognitive i psihomotorice.
Evaluarea vizeaz: a) în ce msur au fost atinse competenele-cheie i specifice; b) progresul sau insuccesul studenilor; c) eficiena strategiilor didactice folosite de profesor în activitatea dc instruire; d) evalurile realizate la finele anului de învmânt vor demonstra posedarea
subcompelenelor indicate în curriculum pentru grupa respectiv.
Tipuri de evaluare a subcompetenelor 1. Cunotine- pregtirea teoretic •Competene cognitive generale - se vor realiza conform temelor de prelegeri la
Educaia fizic pentru fiecare an de studiu. Pregtirea teoretic a studenilor are funcie de formare a orizontului cognitiv;
•Competene cognitive speciale - prevede cunoaterea tehnicii i a tacticii exerciîilor. Se va evalua concomitent cu însuirea practic a aciunilor motrice (în cadrul evalurii curente) individual i pe echipe;
•Evaluarea prin teste de aptitudini - un set de probe practice cu întrebri teoretice cu ajutorul cruia se verific i se evalueaz nivelul asimilrii competenelor i capacitatea de a opera cu ele, prin raportarea rspunsurilor la o scar de apreciere; etalon, elaborat în prealabil.
2. Competene psihomotrice •Pregtirea tehnic - se evalueaz performanele pregtirii tehnice a studenilor.
Evaluarea competenei motrice înseamn rezultatele aplicrii cunotinelor teoretice speciale în practic;
• Pregtirea fizic - se evalueaz capacitile fizice conform testrii indicatorilor progresului studenesc de la testarea iniial din luna septembrie pân la sfâritul anului de învmânt. Evaluarea rezultatelor pregtirii fizice i a competenelor se va realiza în diverse tipuri de lecii: de instruire; de antrenament; de control; de pregtire fizic special; de laborator; demonstrativ; de concurs; de competiie, de totalizare etc.; '
•Evaluarea nivelului de pregtire fizic i funcional (septembrie, mai): alergare 2000m (F), alergare 3000 m (B), srituri în lungime dc pe loc; ridicarea trunchiului din culcat dorsal (F); traciuni la bara fix (B);
•Evaluarea continu (sau formativ) - desfurat pe lot parcursul procesului de învare în cadrul leciilor i la încheierea compartimentelor—atletism, gimnastic, jocuri etc. pentru fiecare activitate motric;
•Evaluarea sumativ - efectuat de profesor periodic prin lucrri de sondaj i tehnico-tactice de verificare la încheierea unui semestru;
•Evaluarea final - desfurat la sfâritul anului de studiu (mai), se finalizeaz m conformitate cu normele de învmânt i cu standardele de competen.
Pentru a asigura evaluarea performanelor vor fi utilizate diverse tipuri de activiti: - evaluarea independent a competentelor; .
- evaluarea colectiv (a echipei, a grupei de specializare); -evaluarea în cadrul activitilor practice de instruire organizate în procesul
inslructiv-educativ în universitate i în cel extraauditorial. Participarea activ la concursuri didactice, competiii sportive, alte activiti de Valoare.
Profesorul de educaie fizic va pregti echipe sportive în condiiile Universitii pentru participarea la diverse competiii universitare, conform regulilor prestabilite. Studenii obin un anumit grad de pregtire sportiv, un anumit nivel de dezvoltare a forei, vitezei, rezistenei, a mobilitii în articulaii, a capacitii coordinative, în acelai rând, un nivel de pregtire tehnic, tactic, moral-volitiv, estetic i intelecmal.
La lecia de educaie fizic studenii sunt notati cu note difereniate pentru însuirea cunotinelor conceptuale/i speciale, precum i pentru competentele formate în scopul:
a) executrii tehnic corecte a aciunilor motrice i a combinaiilor de evident; b) demonstrrii performanelor in unele aciuni motrice (incluse în sistemul de
norme motrice de învmânt), precum i în asemenea activitati ca jocul bilateral la volei, baschet, handbal, fotbal etc.;
c) îndeplinirii sistematice a sarcinilor programelor pentru activitatea la domiciliu.
Sistemul universitar prevede bareme echivalente calificativelor: suficient; bine; foarte bine. Studentu dm grupele special-medicale sunt atestai similar ca cei din grupele de baz, ins imndu-se cont de limitele posibilitilor psihofiziologice individuale i duna caracterul bolii.
. Evaluarea final la sfâritul fiecrui semestru este apreciat cu calificativul „admis”, „respins” atât în catalogul profesorului, cât i în listele de examinare ale facultilor.
Având îh vedere condiiile de activitate a Catedrei de educaie fizic în prezent, studenilor li sc propun urmtoarele probe de evaluare:
r Ridicri de trunchi din culcat dorsal (F); srituri în lungime de pe loc; alergri de vitez (30m, 60m,100m; alergri de rezisten 2000 m (F); 3000 m (B); traciuni din atârnat: (B); srituri la coard (F); procedee tehnico-tactice din jocuri sportive; compartimentul, jocuri, dinamice”; compartimentul teoretic.
16
IX. REPERE BIBLIOGRAFICE: 1. Programa de cultur fizic pentru învmântul naional superior (sub
redacia A. Rotam, V. Plîngu), Chiinu, Editura Universitas, 1991. 2. Educaia fizic. Curriculum pentru clasele a X-XI1, Grimalischi T.,
Boian I., Sava P., Hîncu L., Chiinu, Editura tiina, 2010. 3. Netolitzchi M., Educaia fizic i sportul în Universitatea Politehnic
Bucureti, Bucureti, Editura Printech. 2009. 4. Boian I., Aspecte praxeologice de formare la elevi a competenelor în
cadrul leciilor de educaie fizic. în lucrarea: Calitatea educaiei: teorie, principii i realizri (materialele conferinei internaionalei, Chiinu, Editura INEFS, 2008. '
5. Boian I., Voinichi V., Nincu L. Educaia fizic în grupele medicale speciale (suport metodologic pentru profesori, inspectori), Editura Gralema Libris, 2009.
6. Bizim A. et alii, Metodica educaiei fizice în învmântul superior, Bucureti, Editura Universitii Bucureti, 1994.
7. Bnan O., Pregtirea fizic a studenilor, Bucureti, Editura Stadion, '1972.
8. Sava P., Curriculum la disciplina Educaia fizic. în: Cultura fizic: probleme tiinifice în domeniul învmântului i sportului, Chiinu, Editura INEFS, 1998.
9. Grimalischi T., Ghid metodologic pentru profesori, Educaia fizic pentru clasele X-XII, Chiinu, Editura Univers Pedagogic, 2007.
10. Ciorba C., Baschet, Iai, Editura PIM, 2006. 11. Rotam A., Marin E., Boiev O., Jocuri dinamice, Chiirâii, Editura
Univers Pedagogic, 1993. 12. Grimalischi T., Tolmaciov P., Filipenco E., Gimnastica, Chiinu,
Editura Lumina, 1983. 13.11iin G., Scripcenco C., Atletismul. Chiinu, Editura Cartea
Moldoveneasc, 1978. 14. Rdulescu M., Cojocari V., Ghidul antrenorului de fotbal, Bucureti,
Editura Axis Mundi, 2003. 15. Linberg L., Tenisul de mas în coal, Chiinu, Editura Lumina, 1988. 16. Jelezniac C., Clecev I., Podgotovca iunîh voleibolistov, Izdatelistvo
I-IS, 1975. 17. Teoria i metodica fizicescoi culiturî. Ucebnic. Pod redaciei Curamina
I., Moscva, Izdatelistvo Sovetschii Sport, 2003. 18. Bardin C., Azbuca turisma, Moscva, Izdatelistvo FIS, 1973. 19.Smimov I., Badminton, Moscva, Izdatelistvo FIS, 1990.
17