of 21 /21
Raport de activitate a responsabilului de procesul educaţional la Educaţia plastică şi Educaţia tehnologică Motto: „Abilitatea este ceea ce poţi să faci Motivaţia determină ce faci Competenţa evaluează cât de bine faci”. (Lou Holtz) Obiectivul major al procesului educaţional la Educaţia tehnologică şi educaţia plastică este încadrarea armonioasă a elevului în comunitatea umană, deschiderea orizontului pentru cunoaştere şi pentru stimularea activităţii elevilor la integrarea acestora în spaţiul social-economic, etno-cultural şi contemporan. I. Cuantificarea indicatorilor de bază În anul de studii 2014-2015 procesul instructiv-educativ la disciplinile şcolare Educaţia Tehnologică şi Educaţia plastică s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile: Curriculumului modernizat pentru clasele gimnaziale, ediţia 2010, aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova nr.245 din 27.04.2010; Planului cadru pentru anul de studii 2014-2015; a Scrisorii metodice „Organizarea procesului educaţional pentru anul de studii 2014-2015”; a Ghidului de implementare a curricula al disciplinele de studiu. Educaţia tehnologică este, în acelaşi timp, atît o dimensiune a educaţiei, cît şi a culturii generale a omului contemporan, deoarece tehnologia (înţeleasă ca ştiinţa în acţiune, ca ştiinţa aplicată) face parte din viaţa lui cotidiană, însoţindu-l pretutindeni: la locul de muncă, acasă, pe stradă. Includerea actului de creaţie în procesul de instruire a elevilor este una din condiţiile principale ale evoluţiei educaţiei tehnologice în instituţiile de învăţămînt. Valoarea incontestabilă a Educaţiei Plastice constă în formarea atitudinii fundamentale pozitive a copilului faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de oameni, cultivarea propriei viziuni artistice. Pe parcursul anului de studii disciplina Educaţia Plastică a urmărit procesul formării de competenţe în baza curriculumului modernizat care propune copilului experienţa creaţiei şi comunicării artistice în domeniul artelor plastice. Implementarea eficientă a curriculumului impune respectarea coerenţei componentelor lui, utilizarea flexibilă a conţinuturilor şi acordarea priorităţii metodelor interactive de 1

Educaţia Tehnologică şi Educaţia artistico-plastică

Embed Size (px)

Text of Educaţia Tehnologică şi Educaţia artistico-plastică

Educaia Tehnologic i Educaia artistico-plastic

Raport de activitate

a responsabilului de procesul educaional la Educaia plastic i Educaia tehnologic

Motto: Abilitatea este ceea ce poi s faci

Motivaia determin ce faci

Competena evalueaz ct de bine faci.

(Lou Holtz)

Obiectivul major al procesului educaional la Educaia tehnologic i educaia plastic este ncadrarea armonioas a elevului n comunitatea uman, deschiderea orizontului pentru cunoatere i pentru stimularea activitii elevilor la integrarea acestora n spaiul social-economic, etno-cultural i contemporan.

I. Cuantificarea indicatorilor de baz

n anul de studii 2014-2015 procesul instructiv-educativ la disciplinile colare Educaia Tehnologic i Educaia plastic s-a desfurat n conformitate cu prevederile: Curriculumului modernizat pentru clasele gimnaziale, ediia 2010, aprobat prin ordinul Ministerului Educaiei al Republicii Moldova nr.245 din 27.04.2010; Planului cadru pentru anul de studii 2014-2015; a Scrisorii metodice Organizarea procesului educaional pentru anul de studii 2014-2015; a Ghidului de implementare a curricula al disciplinele de studiu. Educaia tehnologic este, n acelai timp, att o dimensiune a educaiei, ct i a culturii generale a omului contemporan, deoarece tehnologia (neleas ca tiina n aciune, ca tiina aplicat) face parte din viaa lui cotidian, nsoindu-l pretutindeni: la locul de munc, acas, pe strad. Includerea actului de creaie n procesul de instruire a elevilor este una din condiiile principale ale evoluiei educaiei tehnologice n instituiile de nvmnt. Valoarea incontestabil a Educaiei Plastice const n formarea atitudinii fundamentale pozitive a copilului fa de lumea nconjurtoare i fa de oameni, cultivarea propriei viziuni artistice. Pe parcursul anului de studii disciplina Educaia Plastic a urmrit procesul formrii de competene n baza curriculumului modernizat care propune copilului experiena creaiei i comunicrii artistice n domeniul artelor plastice. Implementarea eficient a curriculumului impune respectarea coerenei componentelor lui, utilizarea flexibil a coninuturilor i acordarea prioritii metodelor interactive de predare i metodelor activ-participative de nvare, valorificare a creativitii elevilor i profesorilor n cadrul activitilor didactice. Finalitatea exprimat n competena de comunicare artistic i de creare a imaginii artistico-plastice la elevi const n faptul c imaginea artistico-plastic este rezultatul actului de creaie i, n acelai timp, metod de instruire. Includerea actului de creaie n procesul de instruire a elevilor este una din condiiile principale ale evoluiei educaiei artistico-plastice n instituiile de nvmnt.

II. Analiza situaiei la disciplinele de studii din perspectiva indicatorilor de baz

Activitatea desfurat pe parcursul anului curent de studii a fost organizat n funcie de direciile strategice stabilite prin planul Complex al DGETS, mun. Chiinu, urmrindu-se realizarea urmtoarelor obiective: Formarea cunotinelor funcionale eseniale pentru reuita colar, integrare social: comunicare, gndire critic, luarea deciziilor, procesarea unor informaii complexe; Valorizarea propriei vocaii n scopul orientrii sociale i profesionale pentru promovarea unei viei de calitate, dezvoltarea competenelor de integrare activ n grupuri socio-culturale, mediu colar i familial etc.; Dezvoltarea expresivitii i sensibilitii, n scopul mplinirii personale i a promovrii unei viei de calitate;

Formarea sentimentelor estetice i a competenelor de percepere i exprimare a mesajului artistico-plastic;

Dezvoltarea personalitii creative, receptive la frumuseea din lumea nconjurtoare, formarea atitudinilor fa de om, natur, societate, art, dezvoltnd concomitent anumite competene n domeniul artelor plastice i educaiei tehnologice, care i vor gsi realizarea prin intermediul diverselor aciuni, pentru stimularea eficienei i calitii procesului educaional; ndrumarea tinerilor specialiti n formarea profesional, prin intermediul seminarelor metodice;

Motivarea cadrelor didactice n pregtirea elevilor pentru a participa la activiti cu caracter competitiv;

Valorizarea propriei vocaii, n scopul orientrii colare i profesionale.

Realizarea obiectivelor propuse i a prevederilor Planului Complex de activitate a DGETS pentru anul de studii 2014-2015, a fost efectuat prin diverse activiti: reuniuni metodice, controale frontale, tematice i de o zi, seminare instructiv-metodice, evaluarea nivelului de formare a competenelor curriculare la disciplinele de studii prin organizarea i desfurarea olimpiadelor, conferinei tiinifico- practice Munc. Talent. Cutezan. n rezultatul realizrii Planului complex de activitate au fost determinate punctele forte i punctele slabe ale activitii cadrelor didactice membre ale comisiei metodice Arte i tehnologii.

Principalii factori n realizarea cu succes a procesului educaional la disciplina colar rmn personalitatea profesorului, motivaia, capacitile intelectuale i practice ale elevilor.

Cel mai important element al asigurrii calitii este profesorul, pentru c, orict de bune ar fi procedurile, mecanismele i standardele de asigurare a calitii, nimic nu poate s nlocuiasc ceea ce face profesorul n faa clasei.

n scopul perfecionrii eficienei i eficacitii sistemului de formare continu a cadrelor didactice, noile politici din acest domeniu sunt orientate spre motivarea profesorilor s participe la formarea continu prin frecventarea cursurilor de perfecionare n cadrul instituiilor abilitate cu aceast funcie (IE, UPS I.Creang, Institutul de Formare Continu, CE Pro Didactica etc.) i s utilizeze deprinderile i cunotinele obinute n activitatea cotidian. Politica de dezvoltare eficient a personalului didactic, respectarea drepturilor fiecrui profesor la dezvoltarea profesional este promovat i n cadrul seminarelor municipale, locale. Dezvoltarea competenelor profesionale ale cadrelor didactice n exerciiu, este urmrit i prin evidena sistemului de credite profesionale n cadrul atestrii la conferirea/confirmarea gradelor didactice.

III. Situaia efectivelor de personal la disciplin

Procesul educaional la disciplina Educaia tehnologic este realizat de 191 cadre didactice, dintre care 145 sunt n activitate plenipotenial (cu drepturi depline), iar 46 cadre n activitate pensionar.

La disciplina Educaia plastic procesul educaional este realizat de 122 cadre didactice dintre care 116 sunt n activitate plenipotenial (cu drepturi depline), iar 6 cadre n activitate pensionar. Analiza calitativ a nivelului de pregtire a cadrelor didactice denot faptul c 169 profesori de Educaie tehnologic sau 88,5%, la Educaia plastic 85 profesori sau 69,8% din numrul total de cadre sunt deintori de grade didactice, inclusiv din numrul tinerilor specialiti.

Datele statistice privind cadrele didactice care asigur procesul educaional la Educaia tehnologic i Educaia plastic sunt prezentate n tabelele de mai jos:Anul de

studiiDisciplina Total cadre didactice cadre didactice la disciplin cu grade didactice

Pensionarisuperiorntidoi nu dein grad didactic

PensionariPensionari Pensionari Pensionari

2012-

2013Educaia tehn.14649512976229584

Educaia plast.1161051812614584

2013-

2014Educaia tehn.14153323067036416

Educaia plast.118862013211491

2014-2015Educaia tehn.14546333578240175

Educaia plast.11668-2523911381

Anul de studiiDisciplinaTotal cadre didactice la disciplinDin acetea activeaz n instituii cu limba de instruirreDin numrul total de cadre didactice la disciplin

pensionari

Specialiti

n domeniuNespecialiti n domeniu SpecialitiNespecialiti

n domeniu Specialiti

pensionaripensionari pensionarispecialitate pedagogicCu specialiti nepedagogice

2012-

2013Educaia tehn.1464911235331582386411120

Educaia plast.11610838287965187101

2013-

2014Educaia tehn.1415310832381677337311110

Educaia plast.1188844317865171091

2014-2015Educaia tehn.145461092836186940648109

Educaia plast.116686229592516997

IV. Calificarea personalului didacticAnaliza calitativ a nivelului de pregtire al cadrelor didactice din instituiile de nvmnt n municipiul Chiinu denot faptul c, 86,9% din numrul cadrelor didactice la educaia tehnologic i 95,9% la educaia plastic au studii superioare.

Tabela de mai jos reprezint datele referitoare la efectivul de personal care a realizatv n anul curent de studii procesul educaional la Educaia tehnologic i Educaia plastic din municipiul Chiinu:

DisciplinaVechimea n muncStudii

1-5 ani5-15 ani15-25 anidup25 ani.pensionariSuperioareMedii speciale

Educaia Tehnolog.10(5,2%)39(20,4%)59 (30,9%)83(43,5%)46(24,1%)166 (86,9%)25 (13,1%)

Educaia Plastic25(20,5%)32 (26,2%)43 (35,3%)22 (18,0%)6 (4,9%)117 (95,9%)5 (4 %)

Formarea cadrelor didactice la disciplinele Educaia tehnologic i Educaia plastic s-a realizat prin intermediul reuniunilor metodice, seminarelor, asistrilor la ore i la activiti: 1. Reuniunilor metodice: n conformitate cu Planul complex de activitate a DGETS la 25.08.2014 i respectiv la 26.08.2014 n incinta LT Minerva s-au desfurat reuniunile metodice a profesorilor de educaie plastic i educaie tehnologic cu genericul: Organizare i desfurarea procesului educaional de calitate la disciplina eduia tehnologic i educaia plastic,, n anul colar 2014-2015, la care n luna august au participat 96 profesori de educaie plastic i 102 profesori de educaie tehnologic din instituiile de nvmnt din municipiul Chiinu. La reuniuni au fost puse n discuie urmtoarele probleme: Ghidarea n carierproces eduicaional complex i continuu a fost tema prezentrii profesorilor de Educaie tehnologic din LT S. Haret i N. Blcescu, membii comisiei metodice municipale: Suvorov Tamara i Tverdohleb Ana; Autorii manualului de Educaie tehnologic pentru clasa a IX-a, Croitoru Rodica, Tverdohleb Ana, Stepan Ana, Gavrili Veronica, au prezentat modulele proiectate n curriculumul naional i n manual; Implementarea curriculumului la Arta acului. Ia tradiional, Vlas Ina, profesor de educaie tehnologic LT P. Zadnipru; Din experiena implementrii modulului Prelucrarea artistic a lemnului, Ahindovschii Grigore, profesor de educaie tehnologic, gim. nr. 49, GD-unu care a organizat i o expoziie a lucrrilor elevilor; Sugestii cu privire la elaborarea curriculumului la decizia colii. Evaluarea ca component a procesului educaional, a vorbit L. Priscaru, profesor de Educaie plastic GD-superior, preedintele comisiei metodice municipale, directorul adjunct LTPA Ion i Doina Aldea-Teodorovici; Cu metodologia proiectrii de lung durat, a familiarizat participanii la reuniune Ursu Zinaida, profesor de Educaie plastic n IPLT G. Latin GD-superior, membru comisiei metodice municipale; Despre Autoformarea continu a cadrului didactic ca aciune de dezvoltare a calitii i competenelor profesionale, a vorbit A. Frumosu, profesor de Educaie plastic IPLT L.Deleanu, GD-superior membrul consiliului metodic; Aspecte din experiena personal a implementrii curriculumului naional, a prezentat I. Tiuina, profesor de Educaie plastic, LT M. Grecul GD-unu.

n conformitate cu Planul complex de activitate a DGETS la 29.12.2014 i respectiv la 30.12.2014 n incinta LT Minerva s-au desfurat reuniunile metodice a profesorilor de educaie plastic i educaie tehnologic cu genericul Asigurarea accesului, relevanei i calitii educaiei: probleme i perspective, la care au participat 95 profesori de educaie plastic i 98 profesori de educaie tehnologic din instituiile de nvmnt preunuversitar din municipiul Chiinu.

n darea de seam a metodistului privind activitatea de monitorizare a realizrii obiectivelor curriculare n perioada primului semestru a anului de studii 2014-2015 au fost menionate rezultatele controalelor frontale i tematice, seminarelor practice la Educaia plastic i Educaia tehnologic. Participanilor la reuniune li s-a fcut cunotin cu activitile comune, preconizate pentru semestrul doi a anului de studii 2014-2015, li s-au adus la cunotin Regulamentele de organizare i desfurare a olimpiadelor colare la educaia tehnologic i educaia plastic precum i la conferina tiinific MTC; Au fost aduse la cunotin: Didactica formrii competenelor la orele de Educaie plastic, A.Frumosu, membru al consiliului metodic, profesor IPLT LDeleanu. Despre stiluri i curente n Arta plastic ne-a vorbit L.Priscari, dir. adj. LTPA Ion i Doina Aldea-Teodorovici, preedintele consiliului metodic, care i-a fcut cunotin pe participani i cu rezultatele concursului tradiional. Despre coninuturile recomandate la disciplinele de Art Plastic: Desen, Pictur, Compoziie, Studiul formelor tridimensionale i istoria artelor plastice ne-a vorbit Z. Ursu, profesoara de educaie plastic, IPLT G. Latin, membru al consiliului metodic; Recomandri metodice privind Ghidarea n carier, pentru elevii claselor a V-VII-a, Suvorov Tamara, profesor de educaie tehnologic IPLT S. Haret; Implementarea curriculumului modernizat la modulul Srbtori calendaristice, Mocrac adalina, profesor de educaie tehnologic IPLT Stefan cel Mare.

V. Realizarea schimbului de experien ntre instituii, prin organizarea/participarea la seminarele locale/intercolare i promovarea cadrelor didactice performante.

Au devenit tradiionale seminarele teoretico-practice care se organizeaz n incinta IPLT L. Deleanu la 10 martie s-a desfurat seminarul municipal teoretico-practic Profilul eficacitii n cadrul atelierului de creaie EXPERIMENTAL ART-DIDACTIC (ediia a treia), la care au participat 25 profesori din 27 instituii. La 09.04.2015 n incinta LTPA Ion i Doina Aldea-Teodorovici a fost organizat i desfurat pentru profesorii de educaie plastic seminarul teoretico-practic cu tema Tradiii i obiceiuri pascale, la care a fost prezentat de ctre profesorii de educaie plastic un master-class la ncrustarea oulor de Pati (ediia a treia). La 29.10.2014, n incinta LT I. Creang, n scopul aprofundrii competenelor profesionale a cadrelor didactice privind implementarea modulului Srbtori calendaristice, a fost organizat seminarul-practicum pentru tinerii specialiti de educaie tehnologic, la care au participat 24 profesori din 24 instituii. La 27.10.2014, n incinta IPLT Liviu Deleanu-seminarul instructiv-metodic pentru tinerii specialiti de educaie plastic cu genericul: Stiluri i curente n Arta plastic. Didactica formrii competenelor specifice la arta plastic., la care au participat 33 profesori din 35 instituii.

VI. Monitorizarea procesului educaional prin intermediul controalelor tematice, frontale i de o zi.

n scopul monitorizrii implementrii curriculumului colar, n perioada septembrieoctombrie 2014, s-a desfurat controlul tematic Elaborarea proiectelor de lung durat la educaia tehnologic i educaia plastic - orientare pe implementarea curriculumului centrat pe competene n urmtoarele instituii: IPLT L. Deleanu, LT A. Cehov, IPLT O. Ghibu, LT M. de Cervantes, LT L. Blaga, LT Kiril i Metodii , IPLT M. Viteazul, IPLT S. Haret , IPLT Al. Ioan Cuza, LT V. Vasilachi, Gim. nr 53.

Analiznd documentele curriculare ale cadrului didactic ntru stabilirea potenialului profesional privind formarea de competene specifice: cunoaterea setului curricular s-a constatat c, cadrele didactice au la dispoziie: curricula, manuale, ghiduri, scrisorile metodice i un ir de materiale didactico-metodice care abordeaz formarea i evaluarea competenelor elevilor de la seminarele organizate n instituii i cele acumulate de la ntrunirile metodice propuse de IE i Pro didactica, materiale propuse de la ntrunirile metodice . Fiecare comisie metodic i-a luat drept model de proiect funcional propus la ntrunirile metodice municipale (n toate instituiile), s-au folosit de forma propus de PROdidactica i IE, n baza crora au fost elaborate proiectele proprii, propuse de consiliul metodic din instituie pe uniti de nvare.Foarte minuios au realizat proiectele de lung durat n care au fost alese i planificate activiti de nvare adecvate condiiilor concrete din fiecare clas, proiectare personalizat, profesorii de educaie tehnologic i educaie plastic din IPLT S.Haret (Suvorov T., Diordiev V.), LTPA Ion i Doina Aldea-Teodorovici ( Priscari L.), IPLT G. Latin (Ursu Z.), IPLT N. Blcescu (Tverdohleb A.), IPLT O. Ghibu ( Croitoru Rodica i Turcule G.), IPLT L. Delenu (Cebotari E., Frumosu A., Rulenco L.), LT V. Vasilachi (Ceban G.), LT I. Creang (Verde A., Busuioc M.), LT D. Cantemir (Lepdatu E.), proiectele de lung durat cuprind strategii i tehnologii didactice, obiective de evaluare la parcurgerea unitilor de coninut. n toate proiectele de lung durat sunt respectate formele evalurilor iniiale, curente i sumative.De implementarea optimal a curriculei modernizate la disciplinele de studii sunt preocupai managerii i cadrele didactice din instituiile vizate n cabinetele metodice exist literatur tiinific i metodic la compartimentul dat.Constatri: n cadrul controlului s-a acordat consultan metodic referitor la elaborarea Proiectelor de lung durat i s-a recomandat studierea setului de materiale propuse n cadrul reuniunilor metodice n ce privete proiectarea pe uniti de nvare.n urma recomandrilor fcute au fost revzute proiectele de lung durat ale unor profesori la disciplin, a proiectelor pentru orele opionale i curriculei la decizia colii, n baza crora acestea au fost elaborate, planul de activitate a comisiei metodice la disciplin .Dac n marea majoritate a cazurilor managerii colari deja au ptruns n problema implementrii curriculumului, au depit problemele de proiectare, monitorizare i control, la moment mai exist unele probleme, n unele cazuri, n vederea elaborrii curriculei la decizia colii i a proiectelor de perspectiv n baza acestora. n scopul unificrii cerinelor de elaborare, ajustrii la curricula naional, structurrii proiectelor conform cerinelor se recomand abordarea, prin diferite forme de organizare cu scop de asisten metodic, a problemei elaborrii curriculei la decizia colii. n rezultatul desfurrii n ultimii patru ani, la finele anului colar, a controlului privind realizarea curriculumului modernizat, am constatat c, pentru administraiile instituiilor de nvmnt preuniversitar, prioritar a devenit desfurarea activitilor orientate spre implementarea curriculumului centrat pe formarea de competene. La fel i cadrele didactice au fost responsabilizate pentru eficientizarea procesului educaional. Unul dintre aspectele ce demonstreaz cele menionate sunt proiectele didactice de lung durat ale acestora.Obiectivele strategice n activitatea cadrelor didactice au fost determinate n toate instituiile de nvmnt, n numr de 4-8, sunt formulate corect, calitativ, sunt msurabile i centrate pe formarea

de competene, promovarea politicii educaionale la nivel formativ, punnd accentul pe mbuntirea calitii instruirii i a culturii generale a elevilor.

Pentru implementarea curriculei modernizate, toat activitatea managerial i cea didactic conform planului de activitate pe anul de studii 20142015, cuprinde urmtoarele forme de monitoring i control intern: discutarea i aprobarea proiectelor de lung durat n toate instituiile verificate; asistarea la ore n cadrul controalelor; asistarea la ore demonstrative n cadrul decadelor pe obiecte la profesori i discutarea la CA sau CM a rezultatelor ( n majoritatea instituiilor); analiza rezultatelor colare n urma efecturii lucrrilor de evaluare iniial, evaluare intern propuse de administraia colilor, evalurilor sumative cu discutarea ulterioar la Consiliul de administraie s-au la Consiliile metodice (n toate instituiile); organizarea seminarelor metodice. Recomandri:

a) Managerilor colari:

- S in la control permanent activitatea corpului didactic din instituie, ntru realizarea eficient

a curriculumului modernizat centrat pe formarea i evaluarea competenelor elevilor;

- S desfoare seminare cu aciuni aplicative, centrate asupra strategiilor de predare-nvare-evaluare, ce abordeaz formarea i evaluarea competenelor elevilor;- S asigure n continuare Cabinetele metodice cu literatur tiinific, materiale didactico-metodice care vor ajuta cadrele didactice la formarea i evaluarea competenelor elevilor;- S acorde o atenie deosebit autoinstruirii i formrii cadrelor didactice n problemele implementrii curriculei modernizate;- S asigure atelierele colare i cabinetele de menaj cu mecanizmele i instrumentele necesare pentru realizarea curriculei la orele practice; b) Profesorilor de educaie plastic i educaie tehnologic:- Desfurarea la nivel instituional a unor activiti de formare cu referin la proiectarea unitilor de nvare i elaborarea curriculumului la decizia colii;

- Vor continua lucrul asupra proiectelor de lung durat pentru sem.II;

- Vor selecta materiale pentru portofoliu n vederea formrii competenelor.

c) Promovarea, n cadrul edinelor seciilor metodice, a materialelor seminarelor municipale, a exemplelor de bune practici, n vederea crerii unor situaii capabile s trezeasc elevilor spiritul de iniiativ, de investigaie, de creativitate.

n cadrul edinelor seciilor metodice n instituiile supuse controalelor de o zi sunt planificate i realizate variate forme cu caracter formativ (seminare, training-uri, comunicri, inclusiv ore publice), n cadrul crora sunt abordate problemele actuale, ce in de proiectarea corect a demersului educaional (lecia), cu indicarea concret a unor sarcini specifice care faciliteaz formarea de competene curriculare. Portofoliile seciilor metodice sunt structurate pe compartimente i conin materiale care justific activitatea seciilor metodice: paaportul seciei, materiale ale seminarelor, proiecte ale leciilor demonstrative, comunicri, subiecte ale lucrrilor de evaluare, ale probelor de concurs colar, scenarii ale activitilor extracurriculare (LT Drago Vod, IPLT tefan cel Mare, IPLT Tudor Vladimirescu, Gimnaziul nr.99). n toate instituiile supuse controalelor fiecare profesor i are tema sa de cercetare, care, n toate cazurile, este n direct corespundere cu tema indicat n Scrisoarea metodic i cea a liceului. Toate materialele cu caracter instructiv-metodic, modele teste, modele de proiecte de lung durat, proiecte ale unor lecii, materiale la tema de autoperfecionare se gsesc n portofoliile profesorilor.

VII. mbinarea calitativ a nivelului de predare a disciplinei cu cel practic, n contextul nvmntului axat pe competene n coala prietenoas copilului.

n urma controalelor tematice, frontale i de o zi s-a constatat c, leciile, asistate n cadrul controalelor, au fost apreciate ca demersuri educaionale explicite, cu o structur didactic corect, bazat pe comunicare interactiv, cu realizarea de obiective i competene, aplicnd contient i creativ tehnologiile educaionale. Fiecare profesor deine un portofoliu didactic, care conine: proiecte didactice de lung durat, variante de evaluri propuse, rapoarte tematice i analitice privind pedagogia contemporan i propria activitate, rapoarte de autoevaluare, proiecte de activiti extracurriculare, materiale ce confirm perfecionarea cadrului didactic i un ir de materiale ilustrative la toate temele propuse la ore.

Se merit de a fi menionai profesorii de Educaie tehnologici Educaie plastic Mocrac Magdalena, Gurieu Larisa, Cavca Alexandra, profesorii de Educaie tehnologic: Cravcescu Ecaterina, Melnic Mihai, Prodan Petru, care pun accentul pe actualizarea unor izvoare importante, prin completarea modulelor cu propria experien, implicndu-i pe elevi n descoperirea frumuseii i utilitii n articolele confecionate, folosind la ore materialele acumulate pe parcursul anilor, care i fac pe elevi s-i formeze o atitudine pozitiv fa de art i meteugurile populare i le formeaz competene creative, care sunt evideniate la expoziiile organizate n instituie i n municipiu la diverse manifestri tematice. n cadrul tuturor controalelor efectuate s-a urmrit calitatea implementrii curriculei modernizate, bazat pe formarea de competene, prin determinarea obiectivelor strategice ale activitii corpului didactic de ctre cadrele manageriale, proiectarea unor activiti formative, a unor forme de monitoring i control intern pentru asigurarea unei caliti optimale procesului de implementare a curriculumului modernizat la disciplin. Calificative acordate n ontroale de o zi, frontale:InstituiiTipul de inspecie responsabilspecialitate/vechimea n munc/funcie/aniOre asist.Calificativ

managerprofesor

IPLTT. Vladimirescuc/ziMorari DianaMatematic 10/1 ani4BineFoarte bine

IPLTtefan cel Marec/frontalAxnti SergiuGeografie-biologie 23/4 6Foarte bineBine

LT Drago Vodc/frontalMoldovanu T.Chimie, 5/1 ani8Foarte bineFoarte bine

Gim. nr. 99c/ziCiumac Al-dra Limba i lit. romn4BineBine

Calificativele cadrelor didactice monitorizate n cadrul controalelor frontale i de o zi:InstituiaNumele, Prenumele

profesoruluiDisciplina predat

Grad

didacticNr. ore

asistateCalificativul

CreativeNormativeSatisf.Nesatisc.

Gimnaziul nr.99Corghencea SvetlanaEd.teh. Ed.plast44

IPLTTudor VladimirescuCravcescu EcaterinaEd. tehn.Doi22

Gurieu LarisaEd. tehn. Ed.plast.Doi22

IPLTtefan cel MareMocrac MagdaleneEd. tehn. Ed.plast.Doi2

22

2

Melnic MihaiEd. tehn.Doi211

LT Drago VodCavca AlexandraEd. tehn. Ed. plast2

21

11

1

Prodan PetruEd. tehn.Doi422

Gim. nr. 99Corghencea SvetlanaEd. tehn. Ed. plast..2

22

2

Total22 ore13 ore13 ore

VIII. Condiii n majoritatea instituiilor orele de educaie plastic i educaie tehnologic se desfoar n cabinete de educaie plastic i educaie tehnologic (menajul) i n atelierele colare, care sunt amenajate i nzestrate cu instrumente, strunguri, maini de cusut, materiale didactice i ilustrative, care sunt utilizate n cadrul orelor. Cu regret nu se poate spune acest lucru despre instituiile n care orele se desfoar dup sistema de clas (n clasele ce nu se divizeaz). Dei ntr-un numr destul de mic de instituii, pe masa profesorului pot fi ntlnite mijloace TIC. Lipsa calculatorului, conectrii la internet a acestuia aduce prejudiciu calitii actului didactic. Baza tehnico-material a atelierelor de educaie tehnologic necesit o susinere financiar i o reorganizare judicioas n spiritul timpului i a ofertelor sociale (dotarea centralizat a atelierelor colare conform deciziei Consiliului de administraie al DGETS nr.5/23 din 23.10.2013 nu s-a efectuat);

IX. Implementarea curriculumului n conformitate cu planul de activitate a DGETS n perioada 26.05-01.06.2015 s-a desfurat controlul tematic Realizarea competenelor i coninuturilor curriculare la educaia plastic i educaia tehnologic i Admiterea la examenele de absolvire a gimnaziului i a liceului. Controlului au fost supuse 4 instituii de nvmnt: Gimnaziul nr. 86, Liceele Teoretice: Academician C. Sibirschi, LTPR M. Marinciuc, IPLT Budeti, precum i prelucrat informaia n ce privete realizarea programei la educaia tehnologic din 109 instituii i la educaia plastic din 101 instituii, realizarea coninuturilor din curriculumul la decizia colii i PLD la orele opionale. Realizarea competenelor i coninuturilor curriculare la educaia plastic i educaia tehnologic dup urmtorii indicatori:1. Realizarea numrului de ore conform planului cadru i proiectului de lung durat;

2. Corelarea competenele curriculare cu coninuturile studiate. Cum sunt proiectate unitile de nvare? Care este raportul dintre competene, coninut curricular i unitatea de nvare? (n baza proiectului de lung durat);

3. Respectarea coninuturilor conform proiectului de lung durat (n baza registrelor colare);4. Respectarea numrului de ore pentru lucrrile de evaluare a nivelului de realizare a competenelor: tipologia lucrrilor de evaluare, lucrrilor practice, prezena notelor la evaluri i lucrri practice; 5. Calitatea completrii registrelor colare;6. Calitatea notei informative, elaborate de administraia instituiei privind funcionalitatea PDLD i realizarea curriculei la disciplin:

- analiza statistic i textual a rezultatelor realizrii competenelor curriculare la disciplinele colare;

- concluzii i recomandri;

- cauzele nerealizrii numrului de ore i evaluri proiectate.

S-au constatat urmtoarele:

- Realizarea coninuturilor curriculare la educaia tehnologic i arta plastic n majoritatea instituiilor a avut loc n baza manualelor disponibile, cerinelor curriculare i a scrisorilor metodice;

- Nu sunt admise nerealizri ale prevederilor cerinelor curriculare i a planului-cadru n instituiile unde managerii patroni cunosc bine prevederile actelor normative la disciplinele patronate. n majoritatea instituiilor coninuturile curriculare sunt nregistrate n cataloage n conformitate cu modulele curriculare la educaia tehnologic, corespund planificrilor de lung durat cum la educaia tehnologic aa i la arta plastic cu exepia (gim. nr. 86, prof de educaie tehnologic Iaremciuc P. nu toate coninuturile corespund cu cele din curricul);

- Realizarea planului-cadru i a cerinelor curriculare, corectitudinea completrii documentaiei colare se afl sub controlul permanent al patronilor la disciplin, cataloagele sunt verificate de administratorii patroni la disciplin (cte 6-10 verificri), sunt ntocmite note informative care sunt aduse la cunotin cadrelor didactice la consiliile metodice, edinele comisiilor metodice, consiliile de administraie, cataloagele sunt completate corect cu acuratee de profesorii de educaia tehnologic i art plastic din IPLT Budeti, LT Academician C. Sibirschi, IPLT M. Marinciuc, IPLT M. Viteazul, IPLT P. Rare;

- Sunt ntocmite note informative n care sunt analizate rezultatele semestriale i anuale, cum textual aa i prin diagrame, tabele, care sunt ascultate la comisiile metodice, consiliile profesorale i de administraie din lunile mai-iunie, procesele verbale sunt n toate instituiile verificate.

n toate instituiile verificate sunt create condiii optime pentru realizarea modulelor

planificate.

n cadrul controalelor au fost atestate i unele lacune:

Din lipsa profesorului n-au fost realizate din planul-cadru 7 ore la Educaia tehnologic i 9 ore

(cl. 5) la Educaia plastic n IPLT L. Rebreanu, din acelai motiv la educaia tehnologic i Educaia plastic n clasele a VVII-a n-au fost realizate cte 10 ore n LT M. Eminescu, n IPLT N. Blcescu-5 ore la educaia tehnologic pe motiv de boal a profesorului, coninuturile curriculare n toate aceste instituii sunt realizate. n Gimnaziul nr. 65 profesorul nu a planificat numrul de ore n conformitate cu planul cadru ( n loc de 35 ore a planificat 28 ore). n celelalte instituii numrul de ore i coninuturile curriculare sunt realizate cu excepia a 1-3 ore ce au coincis cu srbtorile calendaristice;

Cu toate c la reuniunile metodice profesorii au fost atenionai s-i planifice la fiecare modul lucrrile de evaluare iniial i sumativ n-au fost planificate i realizate nici o evaluare la educaia tehnologic n 10 instituii (gimnaziile: Galata, Steliana Grama, nr.3, 45 Liceele: Svetoci, A. Russo, Rambam, N. M. Sptaru, Teatral ornesc, Elitex) la educaia plastic n 6 instituii (Liceele: Svetoci, Waldorf, Socrate, Rambam, A. Russo, N. M. Sptarul).

Disciplinele opionale reprezint componenta variabil a Planului de nvmnt (la decizia colii). n total pe municipiu, n baza datelor statistice, s-au repartizat 1445 de ore pentru curriculumul la decizia colii/opionale n 14 instituii. Preponderent, tematica acestora a fost selectat din lista orientativ propus de ME (Designul plastic, Designul tehnic, Designul vestimentar, Fantezia culorilor, etc., dar se atest i teme aprobate prin decizia Consiliilor profesorale, care rspund intereselor i aptitudinilor elevilor: Cunoatem lumea prin Qulling, Descoperim frumuseea lemnului, Arta sculpturii n lemn, Arta biserului. Au dat dovad de responsabilitate fa de realizarea curriculumului naional la educaia tehnologic, fa de starea de lucru la disciplin, conductorii instituiilor: Academician C. Sibirschi (dir. Macari P.), C. Negruzzi (Btc V.), L. Deleanu (dir.German A.), O. Ghibu(dir. Cernei E.), M. Berezovschi (dir. Berezovschi V.), Budeti (Brnz S.), M. cel Btrn (dir. Tecu M.), E. Alistar (dir. Ocinschi M.), N. Blcescu(dir. Bragari N.), Gim. nr.93 (dir. Popa A.), care le-au oferit profesorilor ore opionale, ele sunt nregistrate in cataloage n conformitate cu cerinele n vigoare, la ele sunt aprobate curriculile la decizia colii i planificrile de lung durat.

X. Intensificarea lucrului difereniat cu elevii dotai, n scopul autoafirmrii lor n cadrul activitilor competitive de mas la toate nivelele

Pe parcursul anului de studii 2014-2015 au fost organizate i desfurate 6 olimpiade colare. Olimpiadele la educaia tehnologic i educaia plastic au fost organizate n 2 faze, de sector i cea municipal.

Forma de evaluare a elevilor n cadrul olimpiadelor s-a realizat prin 2 probe: teoretic, care a stabilit nivelul de achiziionare a coninuturilor curriculare i practic, care a oferit posibilitatea

participanilor de a demonstra competene creative n realizarea proiectelor propuse, care a oferit posibilitatea participanilor de a demonstra competene creative n realizarea compoziiilor plastice.

ntru realizarea Planului complex de activitate al DGETS pentru anul colar 2014-2015 i a prevederilor Regulamentului de organizare i desfurare a olimpiadelor colare, la 14.03.2015 n incinta LT V. Vasilache, la 21.03.2015 n incinta LTPA M. Berezovschi, IPLT M. Viteazul, LTPA N. Sulac, s-a desfurat olimpiada municipal la educaia tehnologic.

La olimpiad municipal au participat 265 elevi din clasele a VI-IX-a din 53 instituii de nvmnt. S-au evideniat prin competene performante elevii din LT I. Creang (prof. Busuioc M., Cazacu N.), LT N. Iorga (prof. N. Ciocrlan), LT G. Clinescu(prof. Popa M.), LT N. Milescu-Sptarul (prof. Melnic M.,), LT Gh. Asachi (prof. Eanu A), LT Drago Vod (prof. Rusu P.), LT M. Sadoveanu (prof. Dorochevici M.), LT M. Koglniceanu (prof. Rotaru S.), IPLT t. cel Mare (prof. Mocreac M.), IPLT G. Latin (prof. Onofreiciuc N.), IPLT O. Ghibu (prof. Croitoru R.), IPLT N. Blcescu (prof. Tverdohleb A.), IPLT P. Zadnipru (prof.Vlas I.), IPLT S. Haret (prof. Suvorov T.), IPLT C. Negruzzi (Macarenco A.), IPLT Al. Ioan Cuza (prof. Vesternicean E), LTPA M. Berezovschi (prof., Bnic G.), LTPA N. Sulac (prof., Belenciuc E.), LTPA E. Alistar (prof. Copcean G), LT T. Maiorescu (prof. Litvinov V.), Gim. nr.31 (prof. Moraru-Seredenco S.).

Olimpiadele au oferit posibilitate participanilor de a demonstra cunotine teoretice i practice, competene de creare i de nelegere a imaginii artistico-plastice, cunoaterea limbajului plastic, a principiilor de organizare a compoziiei, a tehnicilor, a operelor din perspectiva istoriei artelor plastice.

La olimpiada municipal, care sa desfurat la 14.02.2015 n incinta facultii de arte plastice i desing a UPS I.Creang au participat 117 elevi din clasele a V-a, a VI-a, a VII-a din 47 instituii de nvmnt. La olimpiad s-au evideniat prin competene performante elevii din IPLT Ginta Latin (prof: Ceban M., Ursu Z., Pavlov Z.), IPLT A.S.Pukin (prof. Rotari N.), LT N. Iorga (prof. Vntu L.), LT Gh. Ghimpu (prof. Untu C.), LT D. Cantemir (prof. Lepdatu E.), LT M. Grecu (prof. Trifanova T.).

Anul acesta a derulat cea de-a 48-a ediie a conferinei tiinifico-practice Munc. Talent. Cutezan 2015, care a evideniat elevii cu aptitudini intelectuale i interese sporite n anumite domenii de cercetare tiinific i dezvoltare a competenelor investigatoare, precum i a competenelor creative i aplicative n domeniul artelor plastice i tehnologiilor, care au prezentat concomitent cu lucrrile tiinifice de cercetare, lucrri practice, confecionate de ei personal.

Lucrri valoroase tiinifico-practice au prezentat elevii din IPLT: O. Ghibu, tefan cel Mare A.S.Puchin, LT: Dacia, N. Iorga, N. Gogol. Au devenit tradiionale expoziiile lucrrilor personale ale elevilor la Arta plastic i Educaia tehnologic, fiind prezentate 84 de expoziii, din care 21 au fost apreciate cu locul I. Au prezentat lucri de creaie personale, cu idei originale, elevii din instituiile: LT I. Creang, IPLT L. Deleanu, IPLT O. Ghibu, LTPA M. Berezovschi, LT Dacia, LT N. Iorga, LT Gh. Asachi, IPLT C. Negruzzi, LTPA N. Sulac, IPLT Traian, LT Academician C. Sibirschi, LT A. Mateevici, LT N. Levichi, Gimnaziul nr. 93.

Tabloul rezultatelor olimpicilor din ultimii ani:Anii

de

studiiConferina Munc,Talent,CutezanOlimpiada sectorOlimpiada municipal

Instituii/

expoziii

Nr.elevi particip.I

II

III

Men.Instituii

Elevi particip.Instit.

Elevi

Particip.I

II

III

Men.

Educaia tehnologic

2012-201334/53782529204866827833850475737

2013-201424/47761726144875084724634455951

2014-201519/40551922113965205326543386548

Educaia artistico-plastic

2012-201315/16exp.53101714128450337169691655

2013-201415/36exp.518131710823983310746721

2014-201521/44exp.548131617874024711711101827

XI. Preocuparea implementrii tehnologiilor pedagogice avansate i a calculatorului n educaie

Din numrul cadrelor didactice participante la cursurile de formare 59,7% (ET), 69,8% (EP) au parcurs i modulul TIC, prin urmare, se poate afirma c a crescut gradul de pregtire a personalului didactic n aceast direcie. Acestora li se altur 5,9% (ET), 20,5% (EP) care constituie tinerii specialiti, care, de asemenea, posed competene de lucru cu calculatorul. La nivel de demers didactic profesorii utilizeaz computerul, proiectorul, tabla interactiv pentru a spori motivaia nvrii (n instituiile unde acestea exist).

n cadrul controalelor, asistrilor la ore, s-a constatat c, aproape n toate instituiile vertificate profesorii de Educaie tehnologic i Educaie plastic, care s-au ncadrat n procesul instructiv-educativ cu succes, folosesc tehnologiile avansate (prezentri Power Point, sarcini pentru olimpiade, fie de lucru n perechi, fie de lucru n grup, fie de lucru individual, teste de evaluare structurate n mape electronice pe clase. La calculatoare sunt instalate diverse documente cu literatura metodic n form de manuale i cri electronice, bloguri, documente Word, baza de date electronic la toate modulele, proiecte de lung durat i proiecte didactice la ore, etc.Elevii performani snt implicai direct n pregtirea temelor de predat fiind astfel colaboratorii profesorilor, prin elaborarea i prezentarea informaiilor n Power-Point, a diferitor filmulee cu caracter instructiv, prin vizionarea unor filmulee de Master-clas. n cele mai multe caziri, n lipsa calculatorului, reelei de calculatoare i a conexiunii la internet, cadrele didactice utilizeaz laptopul personal sau al clasei.

XII. Parteneriate/colaborare

coala are misiunea de a educa generaiile n cretere, de aceea trebuie s-i asume rolul de instituie comunitar fundamental, de organizaie cu iniiative care s conduc la parteneriat i cooperare, care s dinamizeze i s dezvolte societatea. coala poate fi iniiativa unor programe de parteneriat ce ar urmri sporirea calitii vieii, ar promova valori precum responsabilitatea, conlucrarea, participarea, transparena i comunicarea. Ca exemplu poate servi relaiile de colaborare a Consiliului olimpic municipal la educaia plastic cu Facultatea Arte Plastice i Desing a UPS Ion Creang, pe parcursul a 4 ani aici se desfoar olimpiadele municipale la Educaia plastic. Pe parcursul anilor profesorii de Educaie plastic din LTPA Ion i Doina Aldea Teodorovici dein relaii de parteneriat cu profesorii de la facultatea Arte plastice i Desing a UPS I. Creang, care de comun acord organizeaz cu elevii din municipiu diverse expoziii, concursuri ca Vine crciunul i pace din ceruri n inimi coboar, la care au participat elevii din 16 instituii municipale. Instituia a devenit centru metodic pentru studenii facultii ce-i realizeaz n unitatea colar practica pedagogic. n scopul dezvoltrii interesului i a motivaiei pentru creaie, in scopul formrii atitudinilor i a modalitii de comunicare i exprimare artistico-plastic elevii mpreun cu profesorii liceului particip alturi de remarcai artiti plastici contemporani la taberele de creaie i simpozioane de art vizual organizat de UPS Ion Creangfacultatea de Arte Plastice si Design. Instituia mai menine relaii de partineriat cu secia Arte i hri a Bibliotecii naionale, Casa limbii romne.

Se menin relaiile de parteneriat ntre Universitatea de stat I.Creang , Universitatea Tehnic, Universitatea din Tiraspol Casa limbii romne, Biblioteca naional, cu profesorii de educaie plastic i elevii din L.T. M. Grecu, LTPA M.Berezovschii, LTPA Ion i Doina Aldea Teodorovici IPLTG.Latin, IPLT L.Deleanu, IPLT O. Ghibu unde elevii i expun lucrrile la diferite expoziii tematice.

Motivarea creativitii elevilor prin expunerea lucrrilor acestora publicului larg, publicndu-lre n cri pentru copii, reviste, calendare etc. Colaborarea cu editurile: Epigraf, Alunelul, Florile Dalbe, unde elevii din instituiile: IPLT Budeti, LTPAM.Berezovschii,LTPA Ion i Doina Aldea Teodorovici, IPLT G.Latin, LT M.Grecu, IPLT L.Deleanu, IPLTO.Ghibu -au publicat lucrrile a contribuit la cultivarea la elevi ncrederii n capacitile lor creatoare. Cert este faptul c educaia copilului se bazeaz, n primul rnd, pe bunul sim, ns este foarte important ca educaia personalitii s aib drept fundament educaia estetic. Numai prin acea prism a frumosului vom putea cpta o generaie sntoas cu o capacitate de sesizare i nsuire a materiei.Punctele slabe n activitatea seciei metodice municipale la educaia tehnologic i educaia plastic se exprim prin:

1. Indiferena managerilorcoordonatori la disciplina educaia tehnologic i educaia plastic i a cadrelor didactice, care nu s-au prezentat la reuniunile metodice organizate de specialistul coordonator la disciplin din luna august profesorii de educaie plastic din instituiile: M. Sadoveanu, G. Chimpu, N. Gogol, M.Eminescu, Il. Hadeu, B. P. Hadeu, G. Vieru, Pro Succes, A. Cantemir, Drago Vod, Durleti, Prometeu Prim, G. Vieru, LTPS -2; gimnaziile nr.: 41, 49, 65, 67, 77; de educaie tehnologic din Liceele Teoretice: Teatral, Gaudeamus, Rambam, gimnaziile nr.: 41, 65, 67, 86; din luna decembrie: la educaia plastic din urmtoarele instituii: IPLTS. Haret, LTA. Russo, LTV.Levschi, LT Gaudeamus, IPLT M. Eliade, LT Rambam, Trueni, N. Gogol, Durleti, B. Z. Herli, M. de Cervantes, N. Gheorghiu, gimnaziile: I. L. Caragiale, nr. 41, 51, 74, 77; la educaia tehnologic din instituiile: Liceele Teoretice: M. Eliade, P. Zadnipru, Gaudeamus, Trueni, Pro Succes Durleti, P. Zadnipru, gimnaziile nr.: 41, 65, 67, 68, 77.2. Nu n toate instituiile din subordine managerii colari au insistat asupra planificrilor de lung durat pe uniti de nvare a curriculumului la disciplin i respectrii rigorilor acestuia n procesul educaional. Unele cadre didactice mai continu s lucreze dup modele de proiecte preluate, fr a ntroduce modificri corespunztoare adaptate particularitilor propriului colectiv de elevi, ndeosebi pentru clasele ce nu se divizeaz;

3. Proiectarea n unele uniti colare a unor activiti formale, forme de monitoring i control intern ineficiente pentru asigurarea calitii procesului de implementare a curriculumului modernizat la disciplin (fapte atestate n cadrul controalelor de specialitate); 4. Lipsa monitorizrii tipurilor de evaluare colar recomandate de curriculum la nivel de cadru didactic, manager colar (gimnaziile: Galata, Steliana Grama, nr.3, 45 Liceile: Svetoci, A. Russo, Rambam, N.M.Sptarul, Teatral ornesc, Elitex ) la educaia plastic n 6 instituii (Liceile: Svetoci, Waldorf, Socrate, Rambam, A. Russo, N.M. Sptarul). 5. Lipsa interesului din partea unor profesori de a aspira la un grad didactic mai nalt dect cel pe care l dein;6. Insuficiena de cadre didactice tinere pregtite la educaia tehnologic, n special pentru biei, creaz un obstacol n organizarea i realizarea procesului educaional ntr-un ir de instituii de nvmnt preuniversitar din municipiu (susinerea tinerilor specialiti i celor noi venii);7. Baza tehnico-material a atelierelor de educaie tehnologic necesit o susinere financiar i o reorganizare judicioas n spiritul timpului i a ofertelor sociale (dotarea centralizat a atelierelor colare conform deciziei Consiliului de administraie al DGETS nr.5/23 din 23.10.2013 nu s-a efectuat);8. Stimularea i promovarea elevilor cu anumite aptitudini vocaionale, competene, laureai ai concursurilor colare, conferinelor, expoziiilor de creaie.

Oportuniti:

Asigurarea asistenei metodice n cadrul seminarelor i ntrunirilor municipale, a controalelor efectuate att managerului colar, ct i cadrelor didactice concrete; Completarea corect i real de ctre fiecare cadru didactic a unei Fie de evaluare a nevoilor de formare continu n contextul educaiei centrate pe elev; Desfurarea unor activiti de formare, la subiectele propuse de ctre specialistul coordonator, n cadrul edinelor seciilor metodice n instituiile de nvmnt preuniversitar; Folosirea eficient a resurselor educaionale (strunguri, maini de cusut, ustensile i mecanizme) n cadrul demersului didactic, drept oportunitate de formare a competenelor specifice; Eficientizarea monitorizrii implementrii curriculei prin analiza permanent a proiectelor de lung durat, insistena pe proiectarea pe uniti de nvare, lunduse n consideraie modulele ce pot fi utilizate n clasele ce nu se divizeaz; Configurarea unui aspect practic a temelor de cercetate, fiind axate pe activiti inovatoare, concrete, cu o bibliografie nou/recent i anexe, n corespundere cu tema de cercetare; Selectarea i prezentarea comunicrilor n cadrul comisiilor metodice pe teme actuale, n concordan cu pedagogia modern i cu cerinele curriculumului modernizat (exist aspecte mai puin verificate: evaluarea competenelor, rolul temelor pentru acas n dobndirea competenelor-cheie i a competenelor transversale etc.); Acordarea unei atenii deosebite autoinstruirii i formrii cadrelor didactice n problemele formrii/dezvoltrii i evalurii competenelor specifice; Lichidarea neajunsurilor depistate la momentul controlului, revizuirea planului de activitate a seciilor metodice a temelor de autoperfecionare, proiectelor la indicaia specialistului coordonator de specialitate; Susinerea tinerilor specialiti i celor noi venii.Ameninri:

Implementarea necalitativ a curriculei n instituiile de nvmnt n care nu s-a pus accent pe o elaborare calitativ a proiectelor de lung durat, rezultate din studierea superficial a documentului curricular, dar i n cazul orelor nlocuite sau cumulate de nespecialiti; Lacune n administrarea sistemului de evaluare la nivel de profesor, dar i la nivel de instituie;

Promovarea cadrelor didactice cu insuficiene n calificare, la susinerea gradelor didactice; Numrul redus de ore, dup comasarea grupelor, profesorii sunt nevoii s cumuleze n 2-3 instituii pentru acumularea a 18 ore. n unele cazuri orele sunt propuse nespicialitilor, ceea ce afecteaz calitatea predrii, din aceast cauz nu se folosete la justa valoare baza material din atelierele colare; Necesitatea modificrii curriculei i propunerii modulelor noi pentru clasele ce nu se divizeaz pe grupe.

Galina Slobozianu,

Specialist coordonator, metodist.

PAGE 1