EDUCAIA MUZICAL
Aprobat: - la edina Consiliului Naional pentru Curriculum, proces verbal nr.10 din
21 aprilie 2010; - prin ordinul ministrului educaiei nr. 245 din 27 aprilie 2010
Echipele de lucru
Curriculumul modernizat (2010):
Morari Marina, doctor în pedagogie, conf. univ., USB „Alecu Russo”;
Stîng Ala, doctor în pedagogie, conf. univ., I..E
Ediia I:
Eugen Coroi;
Modificarea standardelor în educaie, precum i adoptarea pedagogiei competen- elor pe scar naional, solicit în mod imperativ modernizarea Curriculei colare la Educaia muzical. Aceasta presupune elaborarea Curriculei din perspectiva tre- cerii de la modelul de proiectare curricular centrat pe obiective la modelul axat pe competene.
Standardele de competen reprezint un document normativ ce indic normele de competen necesare de atins în învare prin studiul disciplinei colare. Aceste norme reflect ateptrile sociale referitor la ceea ce va ti, va ti s fac i cum va fi elevul la o anumit treapt de învmînt într-un domeniu de studiu.
Competena colar reprezint un ansamblu integrat de cunotine, capaciti, deprinderi i atitudini dobîndite de elev prin învare i mobilizate în contexte speci- fice de realizare, adaptate vîrstei elevului i nivelului cognitiv al acestuia, în vederea soluionrii unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaa real. Prezen- tul document este raportat la schimbrile din societatea contemporan i presupune axarea educaiei muzicale pe formarea de competene (cunotine, capaciti i ati- tudini eseniale în dezvoltarea personalitii elevilor) i prezentarea unor modaliti concrete de integrare a acestora în situaii cotidiene.
Modernizarea curricular este un demers teoretic i practic, care se finalizeaz cu decizii ferme referitoare la destinul multor generaii de tineri. Curriculumul Educa- ie muzical va permite armonizarea valorilor personale într-un model socio-uman i un ideal educaional pe care generaiile de astzi s le îmbrieze.
Educaia artistic în toate timpurile a constituit o premis important în formarea unei personaliti culte. Actualmente, Educaia muzical este o disciplin obligato- rie pentru treapta primar i gimnazial (clasele a I-a - a VIII-a) ale învmîntului general. Astfel, educaia muzical ca disciplin colar, va urmri formarea cultu- rii muzicale, ca parte component a întregii culturi spirituale a elevului. Educaia prin intermediul artei muzicale va permite elevilor s-i cultive valorile personale în raport cu valoarea creaiilor muzicale studiate, cu intensitatea tririi muzicale, cu gradul de formare a gîndirii muzicale asupra fenomenelor/legitilor muzicii.
Curriculumul Educaie muzical are o semnificaie extensiv, deoarece subsu- meaz toate componentele procesului de învmînt: finalitile, competenele, stan- dardele pregtirii, coninuturile învrii, metodologia de predare-învare-evaluare, normativitatea pedagogic etc. Statutul curriculumului este susinut de urmtoarele caracteristici: centrarea pe elev (elevul este privit ca subiect al actului educaional); centrarea pe competene; coninuturi flexibile; coninuturi - mijloc de atingere/rea- lizare a obiectivelor; centrarea pe învarea activ; motivarea intrinsec, axarea pe nevoile i interesele elevului; evaluarea performanelor; dominarea formelor coope- rante de instruire etc.
Înelegerea curriculumului, ca program educaional, genereaz proiectarea pro- duselor curriculare: planul de învmînt, manuale, metodici, proiecte didactice. Beneficiarii prezentului document sînt elevii, cadrele didactice, managerii colari, autorii de manuale, factorii de decizie i membrii comunitii.
4
pe clase Nr. de ore pe an
obligatoriu Arte
Scopul artei este s completeze cunotinele omului despre lume i despre sine. Educaia muzical, prin obiectivele i coninuturile ei, urmrete realizarea educaiei artistice, ca parte component a culturii spirituale. Noiunea de educaie muzical este interpretat ca proces indivi dual continuu de autodesvîrire spiritual a perso- nalitii prin multiple le forme de contactare cu arta muzicii - modalitate de reflectare prin imagini sonore/auditive a universului în care individul se manifest ca element component. Educaia, i nu instruirea profesional, este dezide ratul principal al ciclu- lui artistico-estetic în învmîntul preuniversitar. Educaia artistic (inclusiv, educaia muzical) se realizeaz pe dou niveluri: informativ-teoretic i formativ-aplicativ.
Nivelul informativ-teoretic vizeaz acumularea de cunotine, for marea price- perilor i deprinderilor reproductiv-interpretative.
În urma contactului cu creaia artistic i prin exerciii se formeaz reprezentri, noiuni, categorii, judeci, capaciti de reproducere i interpretare; se discern criterii de apreciere valoric; se formeaz cul tura teoretic; se cultiv capacitatea de a utiliza limbajul specific; se deprinde abilitatea de a descifra mesajul artistic.
Nivelul formativ-aplicativ presupune formarea atitudinii adecva te fa de va- lorile artistico-estetice i contribuie atît la formarea idea lului estetic, de a avea satis- facii sufleteti în faa frumosului din opera de art, cît i la stimularea tendinei de a crea noi valori.
Competena muzical reprezint totalitatea de cunotine, abiliti practice spe- cifice domeniului artistic i atitudini antrenate într-un sistem de orientri valorice în muzica naional i universal. Competenele specifice ale Educaiei muzicale sînt structurate pe urmtoarele domenii principale:
audiia / receptarea muzicii;- interpretarea vocal / coral / instrumental a muzicii;- creaia elementar muzical în sintez cu alte arte;- analiza – caracterizare a muzicii.-
5
Activitatea educaional din cadrul disciplinei Educaie muzical se va efectua conform urmtoarelor principii: principiul pasiunii, principiul intuiiei, principiul asemnrilor i deosebirilor, principiul corelaiei educaiei muzicale cu viaa, prin- cipiul unitii educaiei, instruirii i dezvoltrii muzicale, principiul “de la practic la teorie”. Pentru cadrele didactice respectarea principiilor “de la practic la teorie”, “de la intuire la contientizare”, va însemna punerea accentului pe trirea vie a me- sajului muzical i nu pe “teoretizarea” lui.
Coninuturile educaiei muzicale sînt concepute sub aspectul unei corelaii între limbajul specific al acestui gen de art, al interaciunii de stiluri i epoci în diversele genuri ale muzicii. Atît prin specificul i coninutul su, cît i prin posibilitile sale formative, muzica trebuie s solicite nu numai fondul intelectual al elevului, ci mai ales pe cel afectiv, cu implicaii directe în declanarea unor stri, a unor triri i sentimente, fcîndu-1 sensibil în faa marilor probleme ale vieii, precum i pe cel moral, contribuind la creterea unui suflet frumos, armonios, cu o aleas educaie pentru valorile spi rituale, cu extinderi în inuta etic individual i colar. Conform curriculumului disciplinar, coninuturile sînt reprezentate prin temele generale pentru fiecare clas i prin reper toriul muzical propus pentru interpretare i audiere.
Structura Curriculumului Educaie muzical conine urmtoarele elemente:
Preliminarii; I. Repere conceptuale ale educaiei muzicale în clasele gimnaziale;II. Competene-cheie/transversale i trans- disciplinare pentru treapta gimnazial;III. Competenele trans-disciplinare pentru învmîntul primar;IV. Competenele specifice ale disciplinei Educaie Muzical;V. Repartizarea temelor pe clase i pe uniti de timp;VI.
Competenele specifice disciplinei, unitile de coninut, activiti de VII. învare i evaluare;
Strategii didactice: orientri generale (metodologice);VIII. Strategii de evaluare;IX. Surse bibliografice.X.
Competene-cheie/ transversale Competene de învare / de a înva s învei;1. Competene de comunicare în limba matern / limba de stat; 2. Competena de comunicare într-o limb strin;3. Competene acional-strategice;4. Competene de autocunoatere i autorealizare;5. Competene interpersonale, civice, morale; 6. Competene de baz în matematica, tiine i tehnologie;7. Competene digitale, în domeniul tehnologiilor informaionale i comuni- 8.
caionale (TIC); Competene culturale, interculturale (de a recepta i a crea valori); 9. Competene antreprenoriale. 10.
6
Competene de utilizare a mijloacelor artistice pentru autocunoatere i au-1. toexprimare; Competene de a respecta diversitatea dorinelor i posibilitilor oamenilor, 2. recunoate drepturile persoanelor reprezentante ale diferitelor culturi.
Competenele specifice ale disciplinei Educaie Muzical
Cunoaterea i înelegerea diversitii fenomenului muzical–artistic din per-• spectiva semnificaiilor emoionale, estetice, sociale i spirituale; Identificarea mijloacelor de expresivitate muzical în corespundere cu rolul • fiecruia în redarea imaginii artistice i a mesajului ideatic al lucrrii; Demonstrarea abilitilor muzicale i integrarea în activiti cultural-artistice • colare i extracolare. Utilizarea terminologiei muzicale specifice pentru caracterizarea i aprecie-• rea muzicii. Participarea afectiv în actul muzical de interpretare, receptare i promovare • a valorilor muzicale naionale i universale.
V. Repartizarea temelor pe clase i pe uniti de timp
Clasa a V-a Temele Nr. de ore Muzica i literatura 10 Muzica i teatrul 6 Muzica i coregrafia 10 Muzica i artele plastice 8
Clasa a VI-a Temele Nr. de ore Muzica i istoria 10 Muzica i natura 6 Muzica cu program i fr program 18
Clasa a VII-a Temele Nr. de ore Imaginea muzical 16 Dramaturgia muzical 18
Clasa a VIII-a Temele Nr. de ore Valori perene ale muzicii naionale 10 Valori perene ale muzicii universale 18 Muzica - valoare a Eu-lui 6
7
CLASA a V-a
1.1. Compararea posibilit- ilor expresive i descripti- ve ale limbajului muzical i literar în creaiile artistice, utilizînd contient termenii muzicali i literari.
1.2. Interpretarea expresiv a repertoriului de cîntece în funcie de caracteristicile lor muzicale i poetice.
1.3. inerea în memorie a cîtorva teme muzicale din creaii academice generate din simbioza muzicii cu li- teratura.
1.4. Analiza i descrierea specificului genurilor mu- zicale academice generate de simbioza muzicii cu li- teratura;
1.5. Aprecierea valorii artis- tice a simbiozei muzic - li- teratur în creaiile celebre din literatura muzical nai- onal i universal.
1.5. Utilizarea versurilor i aforismelor despre muzic în argumentarea atitudinii personale fa de creaiile muzicale audiate.
Muzica i literatura (10 ore)
Arta muzicii i arta cuvîntului: • caracteristicile specifice i co- mune. Simbioza muzicii cu poezia po-• pular:
Cîntece din folclorul copiilor; - Cîntece de leagn; - Cîntece istorice etc. -
Simbioza muzicii cu literatura • cult:
Cîntece din patrimoniul cultu- - ral al neamului; Cîntece lirice (roman, lied) - etc.
Balada - capodoper de creaie • popular i cult. Aliana muzic-cuvînt în muzica • bisericeasc. Genuri muzicale academice ge-• nerate de simbioza muzicii cu literatura cult (motet, cantat, oratoriu).
Creaii recomandate: Cîntec de leagn, melodie i - versuri populare; Balada Mioria, din folclorul - pstoresc; Trandafir de la Moldova, me- - lodie popular; S-mi cîni , cobzar, melodie - popular; Izvorul veniciei, vers. - - Gr.Vieru, muz. Eugen Doga; La mijloc de codru des, vers. - - M.Eminescu, muz. Iacob - Mureianu; Romana Pe lîng plopii fr - so, vers.- M. Eminescu, muz.
Audiia muzicii i ana-• liza imaginii artistice cu acelai subiect în creaii muzicale i creaii literare. Însuirea cîntecelor i • determinarea unitii strînse dintre caracte- rul melodiei i coni- nutul textului literar. Eseu cu tema • Cîntecul popular - manifestare specific a spirituali- tii unui popor; Cîn- tecul - „vers cîntat”, cîntecul - „muzic ver- sificat”. Comentariul forei • expresive a muzicii în cadrul activitii de intonare (vocalizare) a melodiilor cîntecelor cu i fr text poetic. Exerciii de identifi-• care a elementelor de limbaj, care atribuie expresivitate muzical textului poetic. Exerciii de asociere • a versurilor la muzica audiat.
8
Guilelm orban; - Romana De ce nu-mi vii?, - vers.- M. Eminescu, muz. - Carol Deckert; Liedul Pstrvul, muz. - Franz - Schubert; Cantata Gloria, partea I - co- - rul Gloria in exelsis de Anto- nio Vivaldi; Motet Ave verum de Wolfgang - A. Mozart (cîntec bisericesc); Tatl nostru de Gavriil Muzi- - cescu; Oratoriul Mioria, muz. - Ion - Macovei (fragment); Cantata Altarul mnstirii - Putna de Ciprian Porumbes- cu; Aria din cantata Braziliera - bachian, p. I de Heitor Villa- Lobos.
Comunicri orale, dis-• cuii dirijate, schimb de opinii asupra expre- sivitii limbajelor mu- zical i literar în urma audiiilor. Prezentare oral a in-• formaiilor selectate din diferite surse in- formaionale despre genurile muzicale stu- diate.
2.1. Descoperirea raportului muzic - dram (atmosfera emoional, integritatea ac- iunii dramatice) în creaiile muzicale instrumentale.
2.2. Enumerarea i explica- rea rolului prilor compo- nente ale unui spectacol de oper, operet, musical.
2.3. Descrierea originii i dezvoltrii genului de oper cu referine la creaii muzi- cale i autori.
2.4. Compararea i diferen- ierea imaginii artistice ge- nerale în diverse genuri de oper: oper-basm, oper istoric i oper comic.
2.5. Intonarea expresiv a temelor/laitmotivelor din creaii muzicale dramatice.
Muzica i teatrul (6 ore)
Muzica pentru drame i tragedii.• Opera - gen al muzicii teatrale.• Varietatea genului de oper în li-• teratura muzical universal. Caracterul de divertisment în ge-• nul de operet i musical*.
Creaii recomandate: Uvertura Egmont de L. van - Beethoven (drama lui Ghe- the); Suita Peer Gunt de Edvard - Grieg (drama lui H. Ibsen); Pies de concert Arleziana de - George Bizet (drama lui Alp- honse Daudet); Aria lui Orfeu Che faro senza - Euridice din opera Orfeu de Christoph Willibald Gluck, aciunea aIII-a; Uvertura, Aria lui Tamino Aa - frumusee divin din opera- basm Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart;
Audiia muzicii.• Analiza imaginii mu-• zicale i a mijloacelor de expresie. Vizionarea spectacole-• lor de oper, operet, musical. Studiul i discuia su-• biectului operelor ce- lebre din literatura mu- zical universal. Analiza i reprezenta-• rea grafic a elemente- lor constituente a unui spectacol de oper. Comentariul muzical • la portretele perso- najelor principale în baza ariilor, scenelor audiate. Elaborarea partiturii • asculttorului la nume- rele muzicale audiate.
9
2.6. Caracterizarea coni- nutului de imagini al cre- aiilor audiate/vizionate i interpretate de pe poziiile idealului i gustului estetic autentic.
Scena marului triumfal din - opera Aida de Giuseppe Verdi, finalul aciunii a II-a; Uvertura Aria lui Figaro, Ca- - vatina Barbarinei din opera Nunta lui Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart; Corul Pe plaiuri de munte i - cîntecul Copili de la munte din opereta Crai nou de C. Porumbescu; Corul America i Cîntecul lui - Toni Maria din musical West Side Story de Leonard Bern- stain.
Comunicri orale, dis-• cuii dirijate, schimb de opinii asupra vari- etii genului de oper în muzic, despre tea- tre i interprei celebri ai muzicii de oper. Victorin muzical • auditiv în baza celor mai populare teme muzicale din muzica de teatru.
3.1. Explicarea caracterului absolut al sincretismului în relaia muzic-dans.
3.2. Caracterizarea i deo- sebirea auditiv a muzicii diferitor tipuri de dans.
3.3. Manifestarea intere- sului pentru tezaurul artei coregrafice populare: „Dr- gaica”, „Cluarii”, „Jocul zestrei” .a.
3.4. Compunere de ritmuri simple de dans i susinerea ritmului melodiilor de dans cu bti în palme.
3.5. Recunoaterea celor mai semnificative elemente ale limbajului baletului.
3.6. Aprecierea valorii ar- tistice a baletelor celebre ruseti.
3.7. Argumentarea atitudi- nii proprii asupra genurilor artei coregrafice ca mijloc de exprimare i comunicare spiritual.
Muzica i arta coregrafic (10 ore)
Limbajul coregrafic i limbajul • muzical: asemnri i deosebiri. Sincretismul muzic - dans în • arta coregrafic popular. Muzi- ca dansurilor ritualice i a dansu- rilor propriu-zise. Muzica i dansurile popoarelor • lumii în creaia muzical acade- mic. Muzica i dansurile de societate.• Muzica de balet.• Varietatea dansului modern*.•
Creaii recomandate: Muzica dansurilor ritualice - Drgaica, Paparudele, Clu- arii .a.; Muzica dansurilor propriu-zi- - se (neritualice): Hora, Sîrba, Btuta . a.; Cîntecul popular S pornim - hora inel; Rapsodia român 1 de - George Enescu; Valsul Valurile Dunrii de I. - Ivanovici; Valsul Dunrea albastr de - Iohann Strauss (fiul); Tangou La Cumparsita de - C.H. Matos Rodrigues;
Audiii problematizate • pentru a identifica spe- cia de dans. Învarea unor micri • de dans elementare. Inventarea unor mi-• cri de dans potrivite cîntecului însuit. Exerciii ritmice de • susinere a ritmului melodiei din creaiile propuse spre audiie. Vizionare de spectaco-• le coregrafice. Analiza i reprezenta-• rea grafic a elemente- lor constituente a unui spectacol de balet. Comunicri orale, dis-• cuii dirijate, schimb de opinii asupra vari- etii genului de balet în muzic, renumii coregrafi ai spectaco- lului de balet, balerini i balerine.
10
Pies pentru orchestra sim- - fonic Bolero de Maurice Ravel; Trei dansuri simfonice româ- - neti: Ciobneasca, Olteneas- ca, Brîul de Paul Constanti- nescu; Dansul cavalerilor din fante- - zia Romeo i Julietta de Ser- ghei Prokofiev; Dansul cu sbii din baletul - Gayaneh de Aram Haceatu- rean; Secvene din baletele Lacul - lebedelor i Sprgtorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovski (video); Cîntecul Cît trim pe-acest - pmînt, vers. - Nicolae Dabi- ja, muz. - Tudor Chiriac; Cîntecul ar de soare, vers. - - Gr. Vieru, melodie popular.
Alctuirea variantelor • de acompaniament rit- mic i micri de dans la cîntecele cu caracter de dans. Interpretarea cîntece-• lor cu executarea con- comitent a micrilor de dans. Alctuirea i prezen-• tarea public a refera- tului cu tema „Faima baletelor lui P.I. Ceai- kovski”, „Ansamblul Naional de dansuri populare Joc - promo- tor al culturii naiona- le i universale”.
4.1. Deosebirea specificului mijloacelor de exprimare ale unor creaii muzicale i plastice pe acelai subiect.
4.2. Utilizarea adecvat a termenilor de limbaj special pentru caracterizarea opere- lor muzicale i plastice.
4.3. Stabilirea diferenelor de ilustrare artistic a reali- tii, limitele i posibilitile expresive i descriptive în lucrrile plastice i în cele muzicale.
4.4. Determinarea elemen- telor comune de limbaj în redarea realitii în creaii plastice i muzicale.
4.5. Transferul în limbajul artei plastice a impresiilor trite prin muzic.
Muzica i artele plastice (8 ore)
Muzica i artele plastice: mijloa-• ce specifice de redare/exprimare a realitii. Arta decorativ popular i fol-• clorul muzical. Tabloul muzical. Peisajul muzi-• cal i peisajul plastic. Portretul muzical i portretul • plastic. Creaia plasticianului - surs de • inspiraie pentru compozitor. Muzica - surs de inspiraie pen-• tru plasticieni*.
Creaii recomandate: Tabloul simfonic Zborul c- - rbuului din opera Povestea arului Saltan de Nicolai An- dreevici Rimski-Korsakov; Schia simfonic Marea de - Claude Debussy; Uvertura Marea din opera Sa- - dko de N.A. Rimski-Korsakov; Tabloul Tsunami la Kanagawa - de Katsushika Hokusai;
Audierea creaiilor • muzicale inspirate din operele de art plasti- c. Analiza comparativ a • elementelor de limbaj muzical cu elemente- le de limbaj plastic în creaiile muzicale i plastice inspirate din- tr-o tem. Prezentarea i analiza • creaiilor plastice cu subiect muzical. Vizitarea unor verni-• saje, expoziii de art plastic. Eseu structurat în urma • cunoaterii creaiilor plastice prin progra- mul Power Point. Exerciii de asociere • a culorilor la temele muzicale audiate/inter- pretate.
11
Tabloul Furtun pe mare de - I.K. Aivazovski; Tabloul Criasa-Lebd de - Mihail Vrubel; Piesa Lebda din albumul - Carnavalul animalelor de Ca- mille Saint-Saëns; Cîntecul Moara, vers. - V. - Cosmovici, muz. - Georgescu- Kiriac; Ave Maria de Franz Schubert; - Tabloul Madona Sixtin de - Rafael; Tabloul Intrarea lui Mihai - Viteazul în Alba-Iulia de Con- stantin Lecca; Muzica din filmul Mihai Vitea- - zul de Tiberiu Olah; Cîntecul Cea din urm noapte - a lui Mihai Viteazul, vers. - D. Bolintineanu, muz. din colec- ia lui G. Muzicescu; Suita simfonic Picturi de - Grigorescu de Ion Hartulary- Darclèe; Tablourile Car cu boi, Venind - de la izvor, Pstoria, Doro- banul de pictorul Nicolae Grigorescu; Tabloul Dimineaa în Moldova - de Mihail Petric; Monumentul tefan cel Mare - de Alexandru Plmdeal; Poemul simfonic Marea de - M.K. Ciurlionis; Tabloul Sonata mrii de M.K. - Ciurlionis.
Exerciii de asociere • a muzicii la creaii de art plastic. Realizarea unui desen • ca posibilitate de a reda în culori i forme cele audiate i inter- pretate.
CLASA a VI-a
Muzica i istoria (10 ore)
Trecutul istoric - subiect al crea-• iilor muzicale. Personaliti istorice evocate în • creaiile muzicale. Figuri proeminente ale istoriei • naionale în muzic. Evenimente culturale reflectate • în muzic.
Audiia cîntecelor i • pieselor ce abordeaz subiecte istorice. Formularea unor con-• cluzii, idei, supoziii cu referire la creaiile audiate de pe poziiile idealului i gustului estetic autentic.
12
1.2. Explicarea fenomenu- lui crerii muzicii din nece- sitatea omului de a sonoriza i armoniza lumea exterioa- r (material) în corelaie cu lumea interioar (spiri- tual).
1.3. Exprimarea clar i convingtoare a opiniei personale cu referire la va- loarea artei muzicale în des- coperirea realitii istorice (starea de avînt revoluio- nar, tragismul unor momen- te istorice, aspiraia spre lumin i libertate a omului, momentele culturale etc.).
1.4. Descoperirea prin in- termediul creaiilor muzi- cale audiate/interpretate a faptelor istorice care au marcat destinul poporului de-a lungul anilor
1.5. Exprimarea argumen- tat a atitudinii proprii asu- pra fenomenului muzical- artistic în raport cu diverse fenomene ale vieii i do- menii de activitate uman.
Creaii recomandate: Corul sclavilor evrei din ope- - ra Nabucco de GiuseppeVerdi; Studiul revoluionar 12 - pentru pian de Frédéric Cho- pin; Corul Trompetele rsun, - vers. - Spicione, muz. - Gavriil Muzicescu; Uvertura Coriolan de Ludwig - van Beethoven; Cîntecul popular tefan, te- - fan, Domn cel Mare; Aria cneazului Igor din opera - Cneazul Igor de Alexandr Borodin; Uvertura tefan cel Mare de - Iacob Mureianu; Cîntecul Mama lui tefan cel - Mare, vers. - Dimitrie Bo- lintineanu, muz. - Alexandru Flechtenmacher; Cîntecul Hora Unirii, vers. - - Vasile Alecsandri, muz. - Ale- xandru Flechtenmacher; Cîntecul popular Eu m duc, - codrul rmîne; Cîntecul Bardul din Mirceti, - vers. - Carol Scrob, muz. - Pietro Mezzetti; Cîntecul Eminescu, vers - Gr. - Vieru, muz. - Ion Aldea-Teo- dorovici; Oda bucuriei din Simfonia a - IX-a de Ludwig van Beetho- ven; Simfonia 9 de Ludwig van - Beethoven, Finalul.
Interpretarea vocal-co-• ral a cîntecelor despre istoria neamului.
Fredonare de teme-• portret din creaiile audiate.
Analiza mijloacelor • de expresie folosite la crearea portretelor mu- zicale.
Exerciii de recunoa-• tere auditiv a temelor/ laitmotivelor directoa- re din creaiile studi- ate.
Elaborarea partiturii • personale, în care se fixeaz urmrirea evo- lutiv a evenimentului istoric prefigurat în creaia muzical.
Expunerea oral / în • scris a impresiilor pro- vocate de muzic, emi- tere de judeci esteti- ce asupra diversitii fenomenelor muzicale, utilizînd vocabularul muzical.
2.1. Identificarea procede- elor de redare a imaginilor muzicale ale naturii: imita- ii directe (onomatopeice) i indirecte, reproduceri i descrieri muzicale, sugestii muzicale spaiale, de lumin, culoare, de statism i micare .a.
Muzica i natura (6 ore)
Imaginea naturii în creaii de mu-• zic popular (creaii instrumen- tale, folclorul ocazional). Tema naturii în creaia compo-• nistic naional. Creaii celebre dedicate naturii • din tezaurul muzicii universale.
Expunerea oral/în • scris a impresiilor pro- vocate de muzic, emi- tere de judeci esteti- ce asupra diversitii raportului muzic- natur.
13
2.2. Manifestarea spiritului creativ în activitatea de in- terpretare muzical, colabo- rînd artistic cu profesorul la modelarea imaginii muzica- le a naturii. 2.3. Expunerea oral / în scris a impresiilor provo- cate de muzic, emiterea judecilor estetice asupra diversitii fenomenelor muzicale, utilizînd voca- bularul muzical (noiunile muzica naturii, pictur mu- zical, ilustraie muzical, peisaj muzical); 2.4.Exprimarea argumentat a atitudinii proprii asupra fenome nului muzical-artistic (ca mijloc de exprimare i comunica- re spiritual, ca limbaj al emoiilor i sentimentelor umane, în legtur cu alte arte, în raport cu diferite fenomene ale vieii, cu alte domenii de activitate uman).
Creaii recomandate: Cîntecul ara mea, vers. - Gr.Vieru, muz. - Valentin Doni; Cîntecul popular Luncile - s-au deteptat, dup Timotei Popovici; Balada Mioria în interpretare - de Nicolae Sulac; Tabloul muzical Ciocîrlia; - Cîntecele populare Sorcova, - Lzrelul, Caloianul, Paparu- dele, Drgaica etc.; Tabloul muzical Dimineaa în - sat de Alexei Botoanu; Suita de melodii populare Plai - moldovenesc în prelucrare de Ion Pcuraru; Suita 3 pentru orchestr - Steasca de George Enescu, p. IV Pîrîu sub lun; Cîntecul Revedere, vers. - Mi- - hai Eminescu, muz. - Dumitru Georgescu-Kiriac; Cîntecul Codrii mei frumoi, - vers. - Petru Cruceniuc, muz. - Eugeniu Doga; Suita simfonic Priveliti mol- - doveneti de Mihail Jora; Concertul Iarna din ciclul - Anotimpurile de Antonio Vi- valdi; Simfonia 6 Pastorala de - Ludwig van Beethoven, p. IV; Cîntecul Fata de pstor, ver- - suri populare, muz. - Teodor Teodorescu. Poemul simfonic Vltava de - Bedich Smetana.
Intonare/fredonare de • teme muzicale accesi- bile.
Analiza mijloacelor i • procedeelor de redare a imaginii naturii în muzic.
Lucru în caiet: redarea • grafic a arhitecturii lucrrilor muzicale, a punctului culminant .a.
Elaborarea partiturii • personale, în care se fixeaz urmrirea evo- lutiv a fenomenului/ tabloului din natur prefigurat în creaia muzical.
Eseu cu tema • Natura - izvor de inspiraie pentru compozitori.
Povestirea/descrierea • tradiiilor folclorului muzical legate de na- tur.
Comentariu muzical • la creaiile audiate în baza unui plan.
3.1. Comentarea coninutul de imagini al creaiilor, care corespund celor dou tipuri de program: program-tablou i program- subiect.
Muzica cu program i muzica fr program (18 ore)
Ce este muzica cu program i • muzica fr program? Creaii cu program i creaii fr • program în muzica popular. Creaii cu program i creaii fr • program din tezaurul muzicii na- ionale profesioniste.
Audiere i analiza cre-• aiilor muzicale cu pro- gram i fr program. Audiii comentate.• Interpretare vocal-co-• ral.
14
3.2. Recunoaterea diferen- ei dintre imaginile muzica- le ale celor dou tipuri de muzic: cu i fr program.
3.3. inerea în memorie a cîtorva teme muzicale din creaii academice de larg popularitate - ca exemple de muzic cu program i fr program.
3.4. Analiza posibilitilor de redare a realitii i a lumii interioare a omului în muzic cu program i fr program.
3.5. Relatarea reprezent- rilor asociative personale aprute în cadrul audiiilor muzicale, în funcie de tipul muzicii instrumentale (cu program i fr program).
3.6. Manifest spirit creativ în activitatea de interpretare muzical - „colaboreaz” artistic cu profesorul la mo- delarea imaginii muzicale interpretative a cîntecelor.
Creaii celebre cu program i fr • program din tezaurul muzicii universale.
Creaii recomandate: Piese populare instrumentale - cu program: doina Cînd cio- banul i-a pierdut oile, Ciocîr- lia .a. Hora mriorului de Grigo- - ra Dinicu; Hora staccato de Grigora - Dinicu; Balada pentru vioar i pian - de Ciprian Porumbescu; Uvertura Moldova de Alexan- - dru Flechtenmacher; Concertul Primvara din - albumul Anotimpurile de A.Vivaldi; Concert pentru vioar i - orchestr în mi minor de F. Mendelssohn-Bartholdy, par- tea I; Capriciu pentru vioar solo - 24 de Nicolo Paganini; Fantezie Capriciu italian de - Piotr Ilici Ceaikovski; Suita pentru pian Tablouri - dintr-o expoziie de Modest Petrovici Musorgski; Preludiu i fuga în do major, - CBT, vol. I de Johann Sebasti- an Bach; Preludiu La serenade inter- - rompue (Serenada întrerupt) de Claude Debussy; Cvartetul 17 Vîntoarea de - W.A.Mozart, p. I; Cvartetul 14 Der Tod und - das Mädchen (Domnia i Moartea) de Franz Schubert; Simfonia 40 în sol minor de - W.A.Mozart, p. II Andante; Cîntecul Drumuri mii pe tema - principal din simfonia 40 de W.A.Mozart, vers. - Gr. Vieru;
Învarea unor cîntece • variate ca expresivita- te, tematic i grad de complexitate.
Lectura creaiilor lite-• rare care stau la baza subiectului creaiei muzicale.
Interpretare/fredona-• re de teme muzicale din creaii academice generate din simbioza muzicii cu literatura.
Improvizare de melo-• dii pe versurile propu- se, precum i recitare de versuri pe fondal muzical.
Exerciii de formare a • gîndirii muzicale (cre- area imaginilor asocia- tive în cadrul percepi- ei muzicii pure).
Elaborarea partiturii • personale la creaii muzicale.
Exerciii de înviorare a • vocii, de lrgire a dia- pazonului, de perfeci- onare a intonaiei .a.
15
3.7. Manifestarea capacit- ilor de gîndire muzical în cadrul audiiei muzicii i a cîntului vocal-coral (com- parare, analiz, sintez, ge- neralizare .a.).
Simfonia 4 Italian de - F.Mendelssohn-Bartholdy, p.I; Simfonia Faust de Franz - Liszt; Simfonia 5 de Gustav Ma- - hler, p. IV - Viaa cereasc.
Expunerea oral/în • scris a impresiilor pro- vocate de muzic, emi- tere de judeci esteti- ce asupra diversitii fenomenelor muzicale, utilizînd vocabularul muzical.
CLASA a VII-a
1.1. Deosebirea i caracte- rizarea constituenilor prin- cipali ai imaginii muzica- le: expresia sonor a lumii interioare i reprezentrile asociative. 1.2. Identificarea mijloace- lor de limbaj muzical (nu- cleul semantic) i tipurile de imagine muzical în muzica cu i fr program. 1.3. Perceperea i analiza formei muzicale ca mijloc de structurare i de desfu- rare în timp a coninutului imaginilor muzicale. 1.4. Manifestarea spiritului creativ i artistic în activi- tatea de interpretare vocal- coral a muzicii.
Imaginea muzical (16 ore)
Imaginea artistic a realitii. • Mijloacele de expresie muzical. Noiunea de imagine muzical. • Caracteristici ale imaginii muzi- cale. Tipurile de imagine muzical. • Imagini muzical-artistice „pure” (în genul de pies instrumental, sonat, cvartet i concert, fante- zie). Imagini muzical-artistice „mix-• te” (în genul de suit, simfonie, cantat).
Creaii recomandate: Serenada - de Franz Schubert; Mica serenad nocturn - de Wolfgang Amadeus Mozart; Barcarola din opera Oberon - de Carl Maria von Weber; Piesa pentru pian Ctre Eliza - de Ludwig van Beethoven; Cîntecul gondolierului vene- - ian de Felix Mendelssohn- Bartholdy; Sonata pentru clavecin în la - mojar (KV 331) de Wolfgang Amadeus Mozart, p. III - Ron- do alla turca; Sonata pentru pian opus 27, - 1 în do diez minor (Sonata Lunii) de Ludwig van Beetho- ven, p. I Adagio sostenuto; Cvartetul de coarde 77, - op.76 Imperial de Joseph Haydn, p. II Poco adagio cantabile;
Audiii, vizionri de • opere artistice; Interpretare vocal-co-• ral; Modelarea grafic în • culori, forme, în ex- presii corporale a unor impresii i imagini muzical-artistice; Exerciii cu substitui-• rea unor elemente de limbaj muzical pentru a observa modificarea imaginii muzicale; Exerciii de recunoa-• tere a formei muzicale din audiii i din anali- za partiturii; Analiza creaiilor mu-• zicale audiate i in- terpretate (definirea mesajului, delimitarea prilor componente, sesizarea conflictu- lui, a contrapunerii temelor, identificarea punctului culminant, a deznodmîntului, a concluziei .a.); Elaborarea partiturii • asculttorului. Comentarii orale/• scrise, comunicri de impresii, schimburi de opinii, dezbateri dup audierea/vizionarea unor opere artistice;
16
Cvartetul de coarde 2 Mol- - dova de Eugen Coca, p. III Scherzo vivacissimo; Concert pentru 2 viori în re - minor de J.S. Bach, p. I; Fantezie - expromptu pentru - pian de Frédéric Chopin; Fantezie pentru pian (KV397) - de Wolfgang A. Mozart; Suita pentru orchestr 2 în - re major Muzica apelor de Georg Friederich Händel; Simfonia fantastic de Hector - Berlioz (fragmente); Simfonia 7 Leningrdean - de Dmitri ostakovici, p.I; Cantata Jezu de Johann Se- - bastian Bach (fragment); Cantata Carmina Burana de - Carl Orff, partea O fortuna; Oratoriul pentru soliti, cor - mixt i orchestr Patimile i învierea Domnului de Paul Constantinescu (fragmente).
Elaborarea criteriilor • de apreciere valoric a operelor de art.
2.1. Identificarea fazelor principale ale dramaturgiei compoziiilor muzicale. 2.2. Distingerea etapelor procesului de dezvoltare muzical a creaiilor audiate (început, înaintare-continua- re, culminaie, sfîrit). 2.3. Respectarea legilor de- zvoltrii muzicale în proce- sul interpretrii vocal- corale. 2.4. Aplicarea cunotinelor despre dramaturgia muzical în procesul de analiz-carac- terizare a mesajului muzical în creaii din literatura muzi- cal naional i universal. 2.5. Exprimarea argumenta- t a atitudinii proprii asupra fenomenului muzical-artis- tic.
Dramaturgia muzical (18 ore)
Forma muzical ca expresie a • dramaturgiei (forma tripartit, variaiuni, form liber). Procedee de dezvoltare în genu-• rile muzicii instrumentale (re- petiia, contrastul, asemnarea, progresia). Sonata ca gen i form.• Dramaturgia în genul de oper. • Dramaturgia în genul de balet.•
Creaii recomandate: Sonata pentru pian 11 în la - major de Wolfgang Amadeus Mozart, p. I (forma variai- uni); Variaiuni pe tema rapsodiei - lui Liszt de Serghei Rahma- ninov; Concert pentru corn i orches- - tr 4 (KV 495) în mi bemol major de Wolfgang Amadeus Mozart, p. I;
Improvizaii muzicale • prin utilizarea proce- deelor de dezvoltare muzical. Exerciii de frazare, • interpretare expresiv i nuanare dinamic în cadrul cîntului vo- cal-coral. Comentarii orale/• scrise, comunicri de impresii, schimburi de opinii, dezbateri dup audierea/vizionarea unor opere artistice; Analiza procedeelor de • dezvoltare a mesajului în creaiile muzicale audiate i interpretate (specificul dramaturgi- ei muzicale în creaiile celebre din tezaurul muzicii naionale/uni- versale).
17
Concert pentru pian i or- - chestr în la minor de Edvard Grieg, p. I; Concertul pentru vioar i or- - chestr de tefan Neaga; Capriciul italian de Piotr Ilici - Ceaikovski; Capriciul pentru vioar solo - 24 de Niccolò Paganini; Sonata pentru pian 8 Pa- - tetica în do minor de Ludwig van Beethoven, p. I, III; Sonata pentru pian 2 în - si bemol minor de Frédéric Chopin, p. I; Simfonia 5 de Ludwig van - Beethoven, p.I; Uvertura-fantezie Romeo i - Julieta de Piotr Ilici Ceai- kovski; Opera Oedipe de George - Enescu (Aria Sfinxului, Aria lui Oedipe Deschidei poarta); Cavatina Normei Costa diva - din opera Norma de Vincenzo Bellini; Cîntecul Moldova, vers. - - Titus tirbu, muz. - Sergiu Croitoru; Baletul Frumoasa din pdurea - adormit de Piotr Ilici Ceai- kovski (secvene video); Baletul Giselle de Adolphe - Adam (secvene video); Ba- letul Luceafrul de Eugeniu Doga.
Elaborarea partiturii • asculttorului.
CLASA a VIII-a
1.1. Utilizarea unor criterii de apreciere valoric a cre- aiilor muzicale de factur popular i cult din tezau- rul muzicii naionale.
Valori perene ale muzicii naionale (10 ore)
Valorile folclorului muzical nai-• onal (doina, balada, colindul). Muzica sacr.• Lutarii i arta lutreasc în cul-• tura muzical naional. Interprei celebri ai culturii muzi-• cale naionale. Maetri i capodopere.•
Interpretare vocal-co-• ral. Intonarea/fredonarea • temelor principale din compoziiile audiate. Audiii, vizionri de • opere artistice.
18
1.2. Descrierea folclorului muzical ocazional i ritual care însoete srbtorile i obiceiurile populare. 1.3. Identificarea la auz a unor formaii instrumentale i vocale, a unor interprei reprezentativi ai culturii muzicale naionale. 1.4. Manifestarea interesu- lui pentru valorile culturii muzicale naionale prin identificarea surselor de informaie care pot susine o investigaie a fenomenu- lui cultural-artistic.
Creaii recomandate: Tatl nostru de Anton Pann; - Hristos a înviat de Gavriil - Muzicescu; Divertisment rustic de Sabin - Drgoi; Concert coral 1 de Gavriil - Muzicescu; Oratoriul Mioria de Ion Ma- - covei; Opereta Crai Nou de Ciprian - Porumbescu (fragmente); Poema român de George - Enescu; Fantezia pentru vioar i pian - Simfonia primverii de Eugen Coca; Romane i Arii în interpre- - tarea Mariei Bieu, Mihail Munteanu.
Elaborarea partiturii • asculttorului. Realizarea unui por-• tofoliu cu articole/pu- blicaii, poze despre interprei/compozitori din domeniul culturii muzicale naionale. Alctuirea unui pro-• gram de audiiea unei colecii de creaii de muzic naional, care exprim gradul de for- mare a culturii muzi- cale.
2.1. Perceperea auditiv, emotiv i integral a sfe- rei imagistice a creaiilor muzicale de diferite genuri, specii, forme. 2.2. Distingerea elemen- telor specifice ale muzicii instrumentale, vocal-corale i dramatice. 2.3. Caracterizarea ideilor i sentimentelor sugerate de muzica academic i cea de divertisment. 2.4. Recunoaterea auditi- v a unor lucrri muzicale reprezentative, aparinînd diferitor orientri stilistice (Baroc, Clasicism, Roman- tism .a.).
Valori perene ale muzicii univer- sale (18 ore)
Clasificarea genurilor muzicii • academice. Muzica polifonic.• Muzica de camer.• Genuri i forme ale muzicii in-• strumentale. Creaiile vocal-instrumentale ce-• lebre. Universul genului de oper.• Genurile de art scenic (baletul, • suita de balet). Genurile muzicii contemporane • (neoclasicism, jazz, avangard, rock, folc). Muzica uoar de audiie i de • dans.
Creaii recomandate: Tocata i fuga în re minor de - Johann Sebastian Bach; Simfonia 94 în sol major - Surpriz de Joseph Haydn, p. II Andante; Simfonia 104 în re major Cimpoiul de Jose- ph Haydn, p. I;
Interpretare vocal-co-• ral. Intonarea/fredonarea • temelor principale din compoziiile audiate. Audiii, vizionri de • opere artistice. Elaborarea partiturii • asculttorului. Expunerea impresiilor • provocate de muzic în scris i în cadrul dis- cuiilor. Alctuirea unei expu-• neri despre un eveni- ment cultural-artistic, folosind un plan. Comentarea diverselor • opinii privind valoarea artistic a creaiilor muzicale din epoci i stiluri diferite.
19
2.5. Emiterea judecii estetice asupra diversitii fenomenelor muzicii con- temporane (curente, stiluri, formaii .a.).
Cvartete de Joseph Haydn; - Concert pentru pian i or- - chestr 21 în do major (KV 467) de Wolfgang Amadeus Mozart, p. I; Agnus Dei, Lacrymosa din - Recviem de Wolfgang Amade- us Mozart; Simfonia 3 Eroica de Lu- - dwig van Beethoven, p. I, III; Simfonia 9 de Ludwig van - Beethoven, p. I, II; Aria Adelei din opereta Lilia- - cul de Johann Strauss (fiul). Missa Solemnis în re major - de Ludwig van Beethoven, secvenele: Christe Eleison, Gloria in Excelsis Deo, Credo in unum Deum, Benedictus; Baletul Chopiniana de core- - graful Mihail Fokin pe valsu- rile lui Frédéric Chopin Simfonia 8 Neterminat de - Franz Schubert, p. I; Rapsodia ungar 2 de Fe- - renz Liszt; Carmen-suita de George Bizet - i Rodion cedrin; Uvertura din opera Brbierul - din Sevilla de Gioacchino Rossini; Aria Violetei din opera Travi- - ata de Giuseppe Verdi;
Concursuri de inter-• pretare. Audiii comentate.• Realizarea unui pro-• iect de studiu al reper- toriului unei formaii artistice/a unui inter- pret contemporan.
3.1. Percepe emotiv i integral sfera imagistic a creaiilor muzicale de diferite genuri, specii, for- me (în muzica folcloric, academic, religioas, de divertisment). 3.2. Manifest cultur vo- cal la interpretarea muzicii de factur academic i de divertisment.
Muzica - valoare a Eu-lui (6 ore)
Varietatea tririlor umane redate • în muzic. Sentimentul de dragoste ca lait-• motiv al vieii. Valorile democratice în muzica • din toate timpurile. Obiceiuri i tradiii muzicale în • viaa de familie. Virtuile omului în muzic.• Idealurile credinei în muzic.• Relaia om - muzic în contem-• poraneitate.
Comentarii orale/• scrise, comunicri de impresii, schimburi de opinii, dezbateri dup audierea/vizionarea unor opere artistice. Audiii muzicale co-• mentate. Elaborarea partiturii • asculttorului. Interpretare vocal-co-• ral.
20
3.3. Comenteaz i carac- terizeaz coninutul de ima- gini al creaiilor audiate/ vizionate i interpretate de pe poziiile idealului i gustului estetic autentic. 3.4. Emite judeci estetice asupra diversitii fenome- nelor muzicale, utilizînd vocabularul muzical adecvat. 3.5. Exprim argumentat atitudinea proprie asupra fenomenului muzical-ar- tistic.
Intonarea/fredonarea • temelor. principale din compoziiile audiate. Expunerea oral / în • scris a impresiilor pro- vocate de muzic. Elaborarea unui re-• pertoriu muzical de pe poziiile unui om con- temporan.
VII. Strategii didactice: orientri generale (metodologice)
Predarea cu succes a educaiei muzicale depinde în mare msur de tehnologiile didac tice ce se aplic în procesul instructiv-educativ. La rîndul su, tehnologia didac- tic se va configura prin relaionarea formelor, metodelor, mijloacelor cu ansamblul de valori ideatice (de cunoatere) i practice propuse de ctre profesor la leciile de educaie muzical, prin cooperarea dintre profesor i elev i aplicarea judicioas a procedeelor de evaluare i autoevaluare, toate raportate la situaii concrete de învare. Un factor ex- trem de impor tant pentru eficientizarea demersurilor educative îl constituie racorda- rea componente lor sus-numite la domenii din afara procesului: arte, tiine, na- tur, tehnic, viaa de zi cu zi. Modul adecvat i eficient de racordare i valorificare a componentelor asigur finalitile performante ale procesului instructiv-educativ.
Predarea muzicii în coala modern cere din partea profesorului o pregtire temeini c, necesit capaciti ce permit realizarea analogiilor i a corelrii cu multi- plele domenii ale vieii în care muzica îi gsete izvorul de inspiraie. O frecvent difi- cultate întimpinat de profesor în activitatea de predare a noului coninut al educaiei muzicale este delimitarea prioritilor didactice: ce e prioritar, ce e important, ce e urgent i ce e permanent în realizarea unei educaii muzicale eficiente. Succesiu- nea competenelor pro puse în curriculum e relativ i dac generalizm multitudinea de subcompetene recomandate, deducem urmtoarele: elevul în dezvoltarea sa are nevoie s-i cultive sensibilitatea, imaginaia, creativitatea în scopul unei autorealizri i adaptri la realitatea înconjurtoa re, sarcini posibil de realizat prin activiti inte- lectuale, artistice, spirituale efectuate la leciile de muzic. Nevoia de autorealizare i adaptare în viaa omului e una constant i deseori imperativ. Prezena capacitilor sus-numite (creativitate, sensibilitate, imagi naie) sporete rata succesului în via i,
21
totodat, determin motive puternice de a aciona, generînd energie i voin de activi- tate; efectele acestea ajung cauz a cunoaterii i a educaiei muzicle.
Se tie c artele au o pondere mare în dinamizarea vieii copilului, în eliberarea lui de complexe i izolare, în declanarea creativitii, imaginaiei, sensibilitii, în dezvoltarea proceselor psihice i fizice necesare pentru diverse tipuri de activiti prin care se poate obine recalificarea i adaptarea la noile cerine ale vieii moderne. Pentru ca artele s-i îndeplineasc aceste funcii, e nevoie de o abordare pedagogic eficient, cu tehnolo- gii didactice adecvate, de o conlucrare a artelor i tiinelor, o traversare a coninuturilor pe orizontal i pe vertical, orientîndu-le spre situaiile din viaa de toate zilele.
Curriculumul Educaie muzical pentru învmîntul preuniversitar a fost structurat i selectat în conformitate cu criteriile moderne, unul dintre care este realizarea dis- ciplinaritii: a întreptrunderii prin cooperare-coordonare a disciplinelor artistice (i a altor domenii) la nivelurile interdisciplinar, pluridisciplinar i transdisciplinar, antrenînd, pe acelai teren, informaii din diferite arte i tiine, cum ar fi: muzica, artele plastice, literatura, coregrafia, filosofia, istoria, tiinele naturii etc. Principiul tematic ce st la baza curriculumului sugereaz insistent realizarea transdisciplinaritii. În planul tehno- logiilor didactice, interdisciplinaritatea reprezint o modalitate de tratare a coninuturilor propuse de curriculum.
Pluridisciplinaritatea presupune discipline bine constituite care coopereaz la ace lai nivel de ierarhie. În cadrul leciei de muzic, pluridisciplinaritatea se va efectua ca o juxtapu nere relativ a informaiilor i materiilor în scopul formrii unor competene mai complexe: pentru perceperea de ctre elevi a unor elemente singulare ce duc la îne- legerea feno menelor universale, deoarece, undeva, la nivelul ansamblului, elementele eterogene inter fereaz. Astfel, pot fi realizate, de exemplu, relaiile:
relaia muzic-fizic, cînd se va vorbi despre proprietile sunetului i efectele • lui asupra psihicului i fizicului uman; relaia muzic-natur, cînd muzica comport un caracter descriptiv, trezind aso-• ciaii cu natura, fenomenele i sunetele din natur i din viaa cotidian; relaia muzic-istorie, cînd elevii vor lua cunotin de epoci culturale, eveni-• mente istorice reflectate în muzic; relaia muzic-filosofie, atunci cînd muzica relev orizonturi i viziuni filosofice • (mu zica lui Bach, ostakovici, Enescu); relaia muzic-arhitectur, atunci cînd se dezvolt ideea despre form i • structur, simetrie i echilibru, dezvoltare muzical etc.
Achiziia intelectual i spiritual a elevului printr-o astfel de abordare sincre- tic va consta în suplinirea experienei auditive cu lucrri muzicale ce comport o încrctur emoional i informaional foarte bogat i divers. Aadar, gîndirea i sensibilitatea muzical se dezvolt prin interferena diferitelor tipuri de gîndire, prin asociaii de idei ce amelioreaz perceperea mesajelor artistice redate de muzic i raportate la lumea înconju rtoare sau la lumea interioar a omului.
22
Interdisciplinaritatea, în plan muzical, realizeaz o coordonare la nivel superior a dou sau a mai multor domenii prin care se poate ajunge la un coninut comun, cum ar fi literatura muzical; la crearea unui gen de muzic - cîntecul, aprut din simbioza muzicii cu literatura; la apariia unei arte cum e coregrafia rezultat din sincronismul muzic-dans; la genul de oper, unde i-au dat mîna toate artele: muzica, literatura, coregrafia, artele plastice etc. Relaii de interdisciplinaritate se pot stabili i între domeniul muzicii culte i cel al folclorului muzical, între muzic i artele plastice, unde pictura materializeaz o sensibi litate, un mesaj muzical prin forme i mijloace de expresivitate proprii artelor plastice; între muzic i poezie, fapt datorit cruia au aprut multe genuri de muzic care au la baz opere literare; între muzic i dans, baletul constituind apogeul sincretismului între aceste dou arte.
Transdisciplinaritatea, conform coninutului modernizat al educaiei muzica- le înseamn o „plimbare” prin arte i tiine pe orizontal i pe vertical, este o coordonare multinivelar a disciplinelor sau chiar a coninutului învmîntului în diversitatea lui pentru realizarea unor obiective i a unui ideal educativ comun. Spe- cialitii consider c trans disciplinaritatea o pot practica profesorii pregtii într-o perspectiv pluridisciplinar, cu o experien pedagogic bogat, erudii, cu o temei- nic specializare unidisciplinar, dar care posed mai multe specialiti, au o vizi- une ampl i profund asupra proble melor pedagogice, artistice, culturale, sociale. Transdisciplinaritatea este o treapt su perioar în activitatea tiinifico-pedagogic, „este de acelai rang cu conceptul de filosofie în tiin”5, în plan muzical - pedago- gia ar fi o filosofie a pedagogiei artistice. In scopul realizrii obiectivelor propuse de Curriculumul de educaie muzical, trans disciplinaritatea s-ar înfptui pe calea efecturii unei sinteze paradigmatice între arte le i tiinele ce se studiaz în coal. In fond, scopul transdisciplinaritii este s cuprind unitatea în diversitate, gene- ralul în particular, s armonizeze într-un sistem unitar cunoaterea uman. Tinerii pedagogi, chiar dac sînt contieni de faptul c nu posed o pregtire suficient de te- meinic pentru o activitate atît de prolific, totui trebuie s tind în permanen spre interdisciplinaritate, în procesul de instruire exis-tînd multe posibiliti de abordare a diferitor dimensiuni/tiine, arte: printr-o nou organizare a materiei, prin alctuirea unor teste originale de evaluare a cunotinelor elevilor, prin ocupaii extracolare în care se întîlnesc diferite feluri de activiti ce necesit cunotine din domenii diferite, prin elaborarea în echip a unor proiecte co mune de lecii vizînd diferite discipline etc. Din toate acestea vor avea de cîtigat nu doar elevii, ci, în primul rînd, pedagogul, printr-o formare profesional de profil larg, liber de stereotipuri în gîndi- re, capabil de adaptare imediat la solicitrile vieii moder ne.
Astfel, aplicarea unei tehnologii didactice este condiionat de calitatea ei, de caracte rul deschis, dinamic care-i permite s rspund la schimbrile intervenite în con- inuturi, s se raporteze cît mai adecvat la înnoirile sistemului de învmînt.
Nu exist metode bune sau rele, ci metode care pot fi adecvate sau nu situaiei concre- te în care se utilizeaz. În contextul unei tehnologii didactice moderne, metodele de
23
predare trebuie s asigure finalitatea educaional i s corespund coninutului propus, s posede caliti accentuate formativ-educative, s acopere necesitile elevilor, de exem- plu: s dezvolte caliti voliti ve (de autoinstruire, autocontrol, autoeducaie), s activeze procesele de gîndire, s dez volte spiritul de cooperare între elevi, între elevi i profe- sor, sa-i ajute s se adapteze la via. Practicarea excesiv a unei metode în detrimentul altora, neluarea în consideraie a tuturor elementelor strategice ale procesului este un lucru iraional ce conduce spre un insucces colar. Abilitatea i miestria de combinare i utilizare a diferitor metode, procedee, ci i modaliti educaionale depinde reuita colar a elevilor, nivelul lor de cultur i bogia de cunotine, care, prin relaie invers, demonstreaz, totodat, i inteligena, eru diia i profesionalismul pedagogului.
Noile tehnologii ale informaiei i comunicrii schimb perspectiva asupra practicii educaionale. Implementarea acestor tehnologii este considerat una dintre cele mai importante probleme la acest moment. Tehnologiile digitale lrgesc astfel potenialul personalului didactic. Fiecare profesor va trebui s capete o formaie de baza în domeniul TIC. Aceasta implica o serie de obiective cum ar fi:
Însuirea principiilor comune care guverneaz aplicarea informaiei, • cunoaterea naturii, proprietile i structurile informaiei; Dezvoltarea priceperii de a aplica noile tehnologii în activiti ca: stocarea • i cutarea informaiei, prelucrarea ei pentru comunicare, supravegherea i controlul ei; Cunoaterea mijloacelor curente de comunicare cu echipamente informa-• tice; Extragerea informaiei de ultima or de pe reele informaionale mondi-• ale.
Utilizarea tehnologiilor didactice specifice educaiei muzicale i TIC vor con- tribui la elaborarea strategiilor de predare calitativ care permit trecerea real de la centrarea pe coninuturi, la axarea pe experiene de învare, adic pe competene integratoare.
VIII. Strategii de evaluare
Evaluarea este aciunea de verificare a rezultatelor obinute în procesul educaiei/ in struirii, avînd ca funcie central reglarea lor. Evaluarea se axeaz pe operaiile de: msu rare, apreciere, decizie.
Msurarea - operaie de evaluare cantitativ, realizabil prin instrumente speciale (chestionare, ghiduri, probe standard, tehnici statistice etc), finalizate cu date exacte sau descrieri obiective. Msurarea nu presupune emiterea unor judeci de valoare.
Aprecierea - operaie de evaluare calitativ în urma operaiei de msurare. Se face conform unor criterii care vizeaz interpretarea rezultatelor elevilor în raport cu obiective le. Permite judeci de valoare, la nivel de diagnoz.
Decizia - operaie care asigur prelungirea aprecierii într-o not colar, caracterizare, ho- trîre, recomandare etc. cu valoare de prognoz pedagogic (este judecata evaluativ final).
24
A evalua un proces educativ înseamn a msura schimbrile pe care acest proces le produce asupra comportamentului i dezvoltrii personalitii elevului. Fr tipologia rezultatelor colare sugestiile de evaluare nu pot rspunde la întrebarea - ce se eva- lueaz? Condiiile de învare la educaia muzical sînt determinate de specificul cu- noaterii i educaiei muzicale. Traduse în termeni de produse ale învrii, criteriile de reuit (acceptabile) la educaia muzical sînt exprimate prin rezultatele colare – experiena muzical i competena muzical. Educaia muzical trebuie s se axeze pe multiplele experiene de trire emoional a imaginii artistice în toate momentele actului muzical (aspectul formativ-aplicativ al procesului educaional); iar ansam- blul cunotinelor (aspectul informativ-teoretic) vine s înlesneasc contemplarea i înelegerea valorilor de art, formînd cultura teoretic a elevului. Astfel, comporta- mentul final al elevilor se precizeaz prin conceptul cultur muzical, ca finalitate a educaiei, iar elementele acestui concept reprezint acele rezultate colare, pe care cadrul didactic trebuie s le evalueze.
Baza educativ a evalurii la educaia muzical trebuie s pun în eviden latura atitudinal a demersului evaluativ prin transformarea elevului în subiect al propriei formri (edificri culturale). În rezultat, experiena muzical se va reflecta în dina- mica personalitii elevului, care este prin excelen un produs calitativ al învrii, iar competena muzical – produs cantitativ.
În rol de criterii de evaluare calitativ la educaia muzical pot fi considerai indicii de baz care determin dobîndirea (acumularea) experienei muzicale, care este definitorie:
Participativitatea (activismul) elevilor exprimat prin: interesul i dorina ele-• vului în participare la aciunile de învare; prezena/absena tririi afective în actul muzical. Dinamica evoluiei elevilor exprimat prin: intensitatea sporit a tririi afec-• tive în actul muzical (în cadrul interpretrii, audiiei, creaiei, refleciei); schimbrile pozitive în plan atitudinal i comportamental.
Factorul timp este definitoriu pentru formarea/dezvoltarea culturii muzicale a elevilor. Din acest considerent, profesorul va proiecta formele de evaluare iniial/ curent/sumativ, va alege tipurile de notare colectiv/individual adecvate.
Formula actului de evaluare la educaia muzical este condiionat de coninutul educaiei muzicale, care se ealoneaz în baza principiului tematismului. Temele generale reprezint legitile fundamentale ale artei muzicale i ale formrii cultu- rii muzicale. Astfel, anume principiul tematismului scoate în relief incertitudinea aprecierii i notrii gradului de formare a competenelor muzicale a elevilor. Temele generale se subdivid în cîteva subiecte de lecii, care la rîndul lor determin direcia necesar pentru realizarea educaiei în diverse forme ale actului muzical (interpre- tare, audiie, creaie, reflecie). Muzica de audiie i muzica pentru interpretare se studiaz în raport cu / din unghiul de vedere al subiectului/temei leciei. Prin urmare, profesorul trebuie s apreciere/noteze nu aptitudinile muzicale, situaia la zi, ci m-
25
sura în care s-a manifestat competena format a elevului. Profesorul va aprecia/nota gradului de acoperire a temelor cu experiena i competena muzical a elevului. Aciunea de evaluare la educaia muzical la fiecare treapt de învmînt se va axa nu pe aprecierea / msurarea / notarea cunotinelor-capacitilor-atitudinilor, ci pe evoluia experienei muzicale i a gradului de formare a competenelor muzicale a elevilor în raport cu tema general.
Funciile evalurii: de apreciere • a performanelor colare ale elevilor; de diagnostic • al dificultilor de învare a elevilor; de prognoz • a performanelor viitoare ale elevilor; de feedback continuu, • care asigur îmbuntirea permanent a predrii-înv- rii; de selecie • a elevilor pentru urmtoarea treapt colar prin examene, concur- suri; deformare • la elevi a imaginii de sine i a capacitii de autoevaluare.
Etapele evalurii: determinarea scopului 1. evalurii (pentru ce fel de decizii se efectueaz evalua- rea?); determinarea momentului 2. de declanare a procesului de evaluare pîn la începe rea secvenei de instruire pe parcursul ei la finele secvenei de instruire); determinarea criteriilor 3. de evaluare (cu ce va fi confruntat informaia de consta tare?); elaborarea sau selectarea instrumentelor 4. de evaluare (cu ce va fi colectat in formaia de constatare?); culegerea 5. informaiei cu ajutorul instrumentelor de evaluare (care este starea real de lucruri?); confruntarea 6. informaiei acumulate cu criteriile prestabilite; formularea recomandrilor 7. pentru deciziile posibile.
Tipurile evalurii: 1. Dup originea factorilor angajai în procedura de evaluare deosebim:
evaluarea intern • (realizat de acelai profesor care a organizat activitatea didacti c); evaluarea extern • (realizat de o alt persoan decît cea care a organizat activita tea didactic cu elevii evaluai); coevaluarea • (realizat în comun de ctre profesor i elevi); autoevaluarea • (realizat de cel care înva).
2. Dup momentul efecturii evalurii deosebim: evaluare iniial, • cu funcie predictiv; evaluare continu, • cu funcie formativ; evaluare final, • cu funcie cumulativ sau sumativ.
26
Metoda de evaluare este o cale prin care profesorul ofer elevului posibilitatea de a demonstra nivelul de stpînire a cunotinelor, de formare i dezvoltare a diferitor capaci ti, de integrare a lor în competene. În literatura de specialitate se opereaz cu dou categorii de metode de evaluare: tra diionale i complementare.
Metode tradiionale de evaluare: chestionare;• lucrri scrise;• lucrri practice;• scri de apreciere • (foarte bine, bine, mediu, suficient, insuficient); teste de cunotine;• examene.•
Fiind dominante în cadrul aciunilor evaluative din clas, metodele tradiionale nu per- mit evaluarea unor obiective educaionale importante, în special, a celor ce aparin dome- niului afectiv.
Metode complementare de evaluare: observarea sistematic a comportamentului elevilor • (prin fia de evaluare, scara de clasificare, lista de verificare); investigaia • (are scop de cercetare, se desfoar pe parcursul unei lecii); proiectul • (se d pe o perioad mai îndelungat decît investigaia, care se d la o lecie); portofoliul • (sau dosarul de învare care este „cartea de vizit” a celui eva- luat); autoevaluarea;• jurnalul reflexiv;• metoda C.S.E. • (Cine sînt eu?)
Metodele complementare posed cel puin dou caracteristici importante: permit rea lizarea evalurii rezultatelor în strîns legtur cu predarea-învarea, de multe ori conco mitent cu acestea; se refer la rezultatele colare obinute pe o perioad mai înde- lungat (competene, atitudini, interese etc).
27
Achiri I., Bolboceanu A. 1. Evaluarea standardelor educaionale. Chiinu: Print-Caro, 2009.
Antonesei L. 2. Paideia. Iai: Polirom, 1996. Bor A., Coroi, E., 3. Educaie muzical. Manual pentru clasa a VI-a / Ministe-
rul Educaiei i Tineretului al RM, Chiinu: Editura tiina, 2006. Bor A., Coroi E., Stîng A. 4. Educaie muzical, clasa a V-a / Ghidul profeso-
rului. Chiinu: Editura tiina, 2005. Bor A., Stîng A., Coroi E. 5. Educaie muzical. Ghidul profesorului, clasa 6.
Chiinu: Editura tiina, 2006. Cerghit I., Neacu I. 6. Prelegeri pedagogice. Iai: Editura Polirom, 2001. Charles T., Jeanie L. Steele, Kurtis S. Meredith. 7. Aplicarea tehnicilor de dez-
voltare a gîndirii critice. Chiinu, 2003. Chiriac T., Rusnac C., Gagim I. i alii. 8. Concepia educaiei muzicale în în-
vmîntul preuniversitar. Valenele reformei învmîntului. Partea a IV-a. Chiinu, 1992, p. 42-49.
Chi V., 9. Pedagogia contemporan – pedagogia pentru competene, Editura Casa Crii de tiin, 2005. Chi V., 10. Provocrile pedagogiei contemporane, Cluj-Napoca: Editura PUC., 2001.
Cojocaru V.Gh. 11. Schimbarea în educaie i schimbarea managerial, Chii- nu, 2004.
Cojocaru V.Gh. 12. Reforma învmîntului, Chiinu: tiina, 2002. Coroi E., Bor A., Morari M.13. Conceptualizarea implementrii i dezvoltrii Curriculumului de Educaie muzical. În: Curriculum colar: proiectare, im- plementare i dezvoltare// Institutul de tiine ale Educaiei. Chiinu, 2007, p. 374 – 397.
Cuco C. 14. Pedagogie general, Iai: Editura Polirom, 2000. Curriculum colar. Clasele I-IV. Chiinu: Editura Lumina, 2003.15. Curriculum colar. Educaia muzical. Clasele V-IX / Ministerul Educaiei, 16. Coroi E., Croitoru S., Bor A., Gagim I. Chiinu: Cartier, 2000. Educaie artistic. Ghiduri metodologice. Chiinu: Grupul editorial Litera, 17. 2000.
Educaie muzical / Manual pentru clasele a VII-a VIII-a, Gagim I., Bor A., 18. Coroi E. Chiinu: Editura tiina, 2007. Gagim I., Bor A., Coroi E., Stîng A. 19. Educaie muzical. Ghidul profesoru- lui, clasele 7-8. Chiinu: Editura tiina, 2007. Gagim I. 20. Dicionar de muzic. Chiinu: Editura tiina, 2008. Gagim I. 21. Dimensiunea psihologic a muzicii. Iai: Timpul, 2003.
28
Gagim I. 22. tiina i arta educaiei muzicale. Chiinu: Editura ARC, 1996. Guu V., Achiri I. 23. Evaluarea curriculumului colar. Ghid metodologic. Chi
inu, 2009. Morari M. 24. Conceptul de cultur muzical în context curricular. În : Didacti- ca Pro, 2004, 3 (25), p. 25 – 28. Morari M. 25. Dicionar de forme i genuri muzicale. Chiinu: Editura Epigraf, 1998. Morari M. 26. Elemente de limbaj muzical. Presa universitar blean. Bli, 2008. Morari M. 27. Metode de evaluare la Educaia muzical. În: Univers pedago- gic, 2004, 4, p. 52 -59. Morari M. 28. Promovarea valorilor democraiei prin intermediul muzicii. Educaie pentru democraie/Supliment al revistei de teorie i practic educa- ional Didactica Pro, Chiinu, 2004, p. 57 – 66. Nicola I. 29. Tratat de pedagogie colar. Bucureti: Editura Aramis, 2000. Stoica A. 30. Evaluarea progresului colar. De la teorie la practic. Bucureti: Editura Humanitas. Educaional, 2003.