EDUCAIA PENTRU SNTATE
(CLASELE I-IV)
Chiinu, 2015
12 iunie 2015)
Lucrarea a fost aprobat în Consiliul tiinifico-didactic al Institutului de tiine ale Educaiei
Coordonator tiinific: Mariana MARIN, dr. conf. univ, IE
Autori
Svetlana MIRON, învtoare, grad didactic II, LLMTI „Socrate” mun. Chiinu;
Mariana MARIN, dr. conf.univ. IE;
3
CUPRINS
Preliminarii
IV. Competenele specifice disciplinei Educaia pentru sntate:
V. Repartizarea temelor pe clase i pe uniti de timp
VI. Competenele specifice disciplinei, unitile de coninut, activiti de
învare i evaluare
VIII. Strategii de evaluare: orientri generale
Referine bibliografice
4
Preliminarii
“ Nou zecimi din fericirea noastr au la baza sntatea. Cu ea, totul este un izvor de putere si
bucurie. Fr ea, nu este nici un bine, indiferent de ce natur ar fi.”
Educaia constituie un sistem complex i unitar, care prezint mai multe dimensiuni,
corespunztoare principalelor laturi ale personalitii umane: educaia intelectual, educaia civic,
educaia fizic, educaia pentru sntate, educaia tehnologic, educaia ecologic etc. Aceste
dimensiuni se afl în raporturi de interdependen i complementaritate, ce-i confer educaiei în
cadrul colii un caracter sistemic, deschis i dinamic. Din acest punct de vedere, educaia pentru
sntate în coal devine o component esenial a educaiei
Dreptul la sntate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Conform Organizaiei
Mondiale a Sntii, sntatea individului este definit drept "o stare de bine fizic, mental i
social i nu doar absena bolii sau a infirmitii".
În contextul schimbrilor majore i accelerate ale lumii contemporane, asigurarea unei stri de
sntate a copiilor reprezint una dintre direciile prioritare ale strategiei educaionale.
Curriculumul la disciplina Educaia pentru sntate este un document normativ pentru
realizarea procesului de predare-învare al disciplinei opionale Educaia pentru sntate în clasele
I- IV.
Educaia pentru sntate are ca prioritate formarea unor abiliti de via sntoas. Astzi, la
începutul mileniului trei, cînd viaa individului a devenit mai complicat, cînd tiina i întreaga
societate au evoluat, educaia pentru sntate se impune ca o necesitate i devine o condiie
esenial a educaiei unei naiuni civilizate .
Disciplina dat contribuie considerabil la dezvoltarea multilateral a personalitii evaluând
cîteva niveluri:
informarea copiilor, a tineretului i a întregii populaii cu cunotine, noiuni, idei din
domeniul sntii. Este o sarcin teoretic, având o funcie cognitiv urmrind formarea
unor reprezentri teoretice igienico-sanitare, a bazei cognitive necesare înelegerii tiinifice
a msurilor de aprare i promovare a sntii.
al doilea nivel al educaiei igienice urmrete formarea unei poziii (strii) efectiv
emoional a individului, dirijarea sa afectiv - pozitiv spre acceptarea fenomenelor i
faptelor educativ – sanitare. Aceasta este o treapt esenial în calea spre practic, deoarece
numai prin crearea unor sentimente i emoii pozitive, favorizeaz adoptarea cunotinelor
teoretice li transpunerii lor în via
al treilea nivel cu caracter practic urmrete formarea deprinderilor, obinuinelor i
capacitii de aciune practic sanitar, a voinei de a aciona în folosul propriei snti i a
sntii colectivului - formarea unei concepii,a unui comportament , stil de via sntos.
5
Educaia pentru sntate
• Principiul funcionalitii asigur respectarea particularitilor de vîrst, a motivaiilor,
intereselor elevilor i ofer continuitatea în momentul trecerii de la o clas la alta.
• Principiul integrrii stimuleaz caracterul inter-, pluri- i transdisciplinar al educaiei prn
integrarea disciplinei opionale.
i învarea gradat.
• Principiul însuirii temeinice se refer la formarea deprinderilor de învare logic, ritmic i
capacitilor de autocontrol.
cerinele sociale.
educaie pentru sntate a copiilor.
• Copiii trebuie s conceap îngrijirea pentru sntate ca forme de comportare care
caracterizeaz un tânr civilizat i corect educat.
• Educaia pentru sntate trebuie s influeneze copilul încât acesta s tie: ce trebuie s fac
în problemele de sntate: s tie de ce este important s fac astfel; s tie cum s fac; sa
vrea s fac; s fac efectiv; iar efectuarea s produc mulumire.
• Motivaiile constituie puntea între cunotine i practic. Copilul trebuie s-i însueasc
acele motivaii, care s-l determine s doreasc a aplica riguros cunotinele sale .
Motivaiile trebuie bazate pe argumentrile legate de interesele specifice ale copiilor în
funcie de satisfaciile imediate pe care practicarea regulilor le poate aduce (favorizeaz o
cretere mai rapid, o stare de vioiciune i veselie care uureaz munca i joaca, o înfiare
personal frumoas i sntoas .a).
Sntatea emoional se refer la capacitatea de exprimare i de soluionare a emoiilor unei
persoane într-un mod constructiv. Sntatea intelectual se refer la capacitatea de evaluare a
informaiei i de luare a unei decizii importante. Sntatea fizic se refer la condiia organismului
i la rspunsul acestuia în cazul vtmrii i a bolii. Sntatea social reprezint capacitatea de a
aranja, de a se bucura, de a contribui i beneficia de relaiile dezvoltate cu alte persoane.
coala, prin autoritatea moral pe care o are, poate aduce o contribuie substanial în
transmiterea cunotinelor de educaie pentru sntatea elevilor.
În contextul schimbrilor majore i accelerate ale lumii contemporane, asigurarea unei stri de
sntate a copiilor reprezint una dintre direciile prioritare ale strategiei educaionale.
Educaia pentru sntate ca disciplina opional urmrete promovarea cunotinelor corecte
privind diferite aspecte ale sntii i formarea de atitudini i deprinderi indispensabile unui
comportament responsabil i sntos.
coala îi înva pe copii cum s se comporte în natur i în societate, cum s se raporteze la
ceilali semeni, cum s triasc frumos, demn i sntos.
Educaia pentru sntate trebuie s înceap la vîrste mici pentru ca în aceast etap se
dobîndesc deprinderi care sunt relevante pentru activitile ulterioare.
Funciile curriculumului Educaia pentru sntate:
act normativ al procesului de predare-învare-evaluare a Educaiei pentru sntate în
contextul unei pedagogii axate pe competene;
reper pentru proiectarea didactic i desfurarea procesului educaional din perspectiva
unei pedagogii axate pe competene;
component de baz pentru elaborarea strategiei de evaluare la Educaia pentru sntate;
Beneficiari: Cadrele didactice vor utiliza acest document pentru proiectarea didactic, elaborarea i
aplicarea tehnologiilor educaionale moderne, formarea i evaluarea competenelor elevilor.
6
carierei, conceperea strategiilor proprii de învare.
Prinii vor apela la curriculum pentru monitorizarea calitii procesului educaional.
Autorii manualelor, ghidurilor i altor materiale didactice vor utiliza acest document,
pentru crearea ofertei de auxiliare didactice, evitând suprasolicitarea informaional.
Factorii de decizie vor utiliza acest document pentru monitorizarea calitii procesului
educaional la disciplina opional.
coninuturi pe
2. Competene de comunicare în limba matern/limba de stat;
3. Competene de comunicare într-o limb strin;
4. Competene acional-strategice;
6. Competene interpersonale, civice, morale;
7. Competene de baz în matematic, tiine i tehnologie;
8. Competene digitale, în domeniul tehnologiilor informaionale i comunicaionale (TIC);
9. Competene culturale, interculturale (de a recepta i a crea valori);
10. Competene antreprenoriale.
III. Competene transdisciplinare pentru treapta primar de învmînt
Competene de învare / de a înva s învei
Competena de a înva din surse diverse, independent i împreun cu alii. Competena de planificare i organizare a propriei învri atît, individual cît i în grup.
Competene de comunicare în limba matern / limba de stat
Competena de a comunica idei i a concluziona pe baza unui text, discuii. Competena de utilizare adecvat în limba matern / de stat a terminologiei specifice disciplinei.
Competene de comunicare într-o limb strin
Competene de a comunica într-o limb strin în situaii cunoscute, modelate.
Competene de baz în matematic, tiine i tehnologie
Competene de a dobîndi i a aplica cunotine de baz din domeniul matematic, tiine i
tehnologii în soluionarea unor probleme i situaii din cotidian.
Competene de utilizare a diverselor forme de sistematizare i prezentare a informaiei.
Competena de a-i construi comportamentul su în raport cu natura pe baza cunoaterii relaiei ,,
cauz - efect”.
Competene acional-strategice
Competene de a aciona conform unui plan în activitatea de învare i odihn.
Competena de a identifica probleme acional-strategice i a propune soluii de rezolvare.
Competene digitale, în domeniul tehnologiei informaiei i a comunicaiilor (TIC)
Competene de utilizare în situaii reale a instrumentelor cu aciune digital (telefonul,
calculatorul electronic etc.).
Competene interpersonale, civice, morale
Competene de a lucra în echip, de a preveni i rezolva situaiile de conflict.
Competene de a accepta i a respecta valorile fundamentale i drepturilor omului.
7
Competene de a se comporta în situaii cotidiene în baza normelor i valorilor moral-spirituale.
Competene de autocunoatere i autorealizare
Competene de a se autoaprecia adecvat i a-i valorifica potenialul pentru dezvoltarea personal
i autorealizare.
Competena de securitate personal.
Competene culturale, interculturale (de a recepta i de a crea valori) Competene de a aprecia diversitatea cultural a lumii i de a fi tolerant la valorile culturale ale
altor etnii.
Competene antreprenoriale
Competena de iniiere a jocurilor, activitilor de grup i contactelor cu colegii si.
IV. Competene generale pentru disciplina Educaia pentru sntate:
1.Receptareatermenilor specifici educaiei pentru sntate
2. Adoptarea unui comportament i a atitudinii responsabile de protejare a sntii personale i a
mediului natural ,social
3. Elaborarea strategiilor de rezolvare a anumitor situaii problem privind sntatea, mediul
Not:Se recomand cadrelor didactice ca pentru clasa I-a, a II-a accentul s fie pus, în
special, pe domeniile Igien personal i Sntatea alimentaiei, iar la clasa a III-a, a IV-a pe
modulele Un mediu curat - o via sntoas, Viaa are prioritate. Fiecare an de studiu a
opionalului se va finaliza cu o or de evaluare i o lecie de sintez.
8
V. Repartizarea temelor pe clase i pe uniti de timp
Clasa Temele Nr. de ore
I
II
III
IV
4.Igiena personal
7. Viaa are prioritate
4.Igiena personal
7. Viaa are prioritate
4.Igiena personal
7. Viaa are prioritate
4.Igiena personal
7. Viaa are prioritate
Clasa I
Competene specifice Coninuturi Activiti de învare i evaluare
1.1. Achiziionarea i utilizarea
în comunicarea tiinific a
proprii.
Locul meu în lumea mare
Diferii i totui la fel. Tolerani cu cei mai triti ca noi(
persoanele cu nevoi speciale)
Ziua mea de munc
3. Noiuni elementare de anatomie i fiziologie
Corpul omenesc-pri componente
Starea de sntate i boala
Poziia corect în banc
Un pr frumos i sntos
Igiena corpului
Îngrijirea înclmintei
Reguli de pstrare a alimentelor
Importana pstrrii orarului meselor
componente ale corpului uman,
prin studiul propriului corp;
- exerciii-joc de descoperire a
proverbe, zictori;
nume?”;
lexicale în texte orale scurte;
- descrierea unor comportamente
sntoase i a
unor comportamente bolnave.
accidente, probleme ale sntii,
efectelor negative ale activitii
6. Un mediu curat –o via sntoas
S cunoatem i s iubim natura!
Locuina mea o prticic din natur
coala mea este curat!
Deeurile. Unde pun gunoiul?
salubrizare
7. Viaa are prioritate Comportamentul pe timp de ploaie, ghea
Focul prieten i duman
Lecie de sintez.
curenia din coal, clas, locul de
joac etc.;
expoziii tematice
desene, pliante etc.
2. Adoptarea unui comportament i a atitudinii responsabile de protejare a sntii personale i a mediului natural ,social
Competene specifice Coninuturi Activiti de învare i evaluare
2.1. Recunoaterea
în meninerea sntii.
2.3. Realizarea conexiunii
4. Igiena personal
5. Sntatea alimentaiei
- descrierea unor comportamente
program zilnic;
dezvoltare fizic armonioas .
i a slii de clas ;
- observarea i descrierea efectelor
mediului înconjurtor asupra sntii .
11
7. Viaa are prioritate
colii (grdin,
- exerciii de raportare la reguli
standarde, povestiri orale.
grup
sntatea i activitatea copiilor ;
a produselor alimentare în stare bun.
3. Elaborarea strategiilor de rezolvare a anumitor situaii problem privind sntatea, mediul
Competene specifice Coninuturi Activiti de învare i evaluare
3.1. Aplicarea corect a normelor
igienico-sanitare, în diverse
polurii/ sigurana vieii în
mediul habitual i ocupaional.
în situaii de risc.
4. Igiena personal
5. Sntatea alimentaiei
- identificarea persoanelor potrivite
criz i de a cere ajutor ;
- evitarea atitudinilor negative fa de
ceilali ;
- dramatizare ;
calitii produselor
situaiilor de risc
simularea unor situaii;
- definirea responsabilitilor în familie
- discutarea unor cazuri reale sau
imaginare;
abuz, violenta, accidente
situaiilor de risc
Competene specifice Coninuturi Activiti de învare i evaluare
1.1.Achiziionarea i utilizarea în
corpului/mediului ambiant,
intimitate
Relaxarea prin activiti fizice
Importana somnului
3. Noiuni elementare de anatomie i fiziologie Creterea i dezvoltarea în perioada
copilriei
Cum îmi apr sntatea
“Trecutul meu” – miniproiect (viziuni
Igiena lucrurilor personale
- activitate - joc: „Pot i vreau” (harta
minii – completare pe echipe);
pentru o sptmân de vacan, sau de
lucru;
specific educaiei pentru sntate,
apelînd la dicionare lecturi ;
- realizarea unor afie-postere, desene,
natural; igien personal;
rebusuri;
13
proprii.
accidente, probleme ale sntii,
efectelor negative ale activitii
la context
intim
5. Sntatea alimentaiei Piramida alimentelor
Diversitatea alimentelor-condiie a
Consecinele abuzului de dulciuri i sucuri carbogazoase
Spune Nu ! fast-foodurilor
Proiect”Farfuria cu hran sntoas’’
6. Un mediu curat –o via sntoas Plantele medicinale - ajutori de ndejde.
Protejarea mediului înconjurtor
Pdurea plînge, pdurea rîde
Ocrotim plantele i animalele
7. Viaa are prioritate
Sigurana circulaiei cu bicicleta, rolele, cruelor
Utilizarea corect a aparatelor electrice, a
aragazului
Lecie de sintez
de igien intim;
personal;
de îmbolnvire;
partea fiecrei echipe;
sau verbal) a unor efecte pe care le au
fenomenele naturii asupra mediului
mediul înconjurtor;
aciunile copiilor pentru protejarea
14
2. Adoptarea unui comportament i a atitudinii responsabile de protejare a sntii personale i a mediului natural ,social
Competene specifice Coninuturi Activiti de învare i evaluare
2.1.Diferenierea
efectelor asupra organismului.
2.2.Aprecierea rolului activitilor
sntii.
ambientali asupra sntii
mediului, prin argumentarea
4. Igiena personal
5. Sntatea alimentaiei
7. Viaa are prioritate
program zilnic;
a uneia singure;
pentru fete i biei;
- observarea i descrierea efectelor
- exerciii de identificare i de colectare
corect a
unor deeuri;
îmbolnvirii surmenajului i stresului.
- discuii dirijate privind importana
sntatea i activitatea copiilor ;
a produselor alimentare în stare bun.
- exerciii de simulare, studiul de caz a
situaiilor de risc
aerului, solului, pdurilor
3. Elaborarea strategiilor de rezolvare a anumitor situaii problem privind sntatea, mediul
Competene specifice Coninuturi Activiti de învare i evaluare
3.1. Aplicarea corect a normelor
igienico-sanitare, în diverse
i ocupaional.
în situaii de risc.
3.4.Evaluarea corect a produselor
alimentare, utilizate în alimentaie.
4. Igiena personal
5. Sntatea alimentaiei
7. Viaa are prioritate
bun nutriionist”
- realizarea unor aciuni de îmbuntire a calitii
mediului ;
armonioas .
urgen
valabilitii produselor alimentare
risc
i a vestimentaiei prin simularea unor situaii;
- exerciii de simulare, studiul de caz a situaiilor de
risc
graficul T;
parc, teren de joac ).
- selectarea unor soluii corecte ;
galeriei
16
Competene specifice Coninuturi Activiti de învare i evaluare
1.1. Descrierea beneficiilor alimentaiei
sntatea omului.
sntatea personal, a mediului.
igien/valori morale.
calitatea produselor alimentare, a
proceselor din mediul înconjurtor.
pericole pentru sntate i securitatea
omului, folosind un limbaj simplu.
1. Micul meu univers
2. Activitate i odihn S învm rapid i eficient
Modaliti de diminuarea a oboselii
Activiti culturale-relaxare i utilitate
Organismul un tot unitar
Dezvoltarea muscular la vîrsta
folosirea lor raional
prevenirea gripei.
placul meu i al tuturor’’
5. Sntatea alimentaiei Hrana i accesibilitatea ei
Influena alimentelor de origine vegetal
Influena alimentelor de origine animal
Boli cauzate de alimentaie
- stabilirea unor msuri de prevenire a îmbol-
nvirilor;
-rebusuri, careuri de cuvinte.
-joc de rol
-formulri de concluzii;
-completarea de fie.
valabilitii produselor alimentare;
toxice;
- exerciii de evitare a accidentelor,
îmbolnvirii surmenajului i stresului
„Crrile”
17
6. Un mediu curat –o via sntoas Situaii de poluare identificate în mediul
înconjurtor.
pliante cu mesaje ecologice
poluarea solului?
i deeurile pot fi de folos. Confecionarea
obiectelor din materiale reciclabile
7. Viaa are prioritate
Transportul auto de pasageri
Comportamentul în timpul furtunilor,
Evaluare “Mama, tata i eu,/ Împreun suntem
mereu!” Activitate în parteneriat cu prinii
Lecie de sintez
compoziii plastice, machete);
18
2. Adoptarea unui comportament i a atitudinii responsabile de protejare a sntii personale i a mediului natural ,social
Competene specifice Coninuturi Activiti de învare i evaluare
2.1.Analiza factorilor interni i externi care
determin starea de boal i de sntate.
2.2.Aprecierea activitilor fizice i al
odihnei, motivînd rolul lor în meninerea
sntii.
lung ale substanelor nocive asupra
organismului, mediului.
specifice vîrstei.
ale culturii alimentare.
activiti de protecie.
4. Igiena personal
5. Sntatea alimentaiei
7. Viaa are prioritate
-dezbateri pe teme date;
-formulri de concluzii simple;
i ageni nocivi pentru organismul uman
-discuii de grup asupra conceptelor
”sntate”/”boal”;
vtmtor;
- portofolii
-studiul unor statistici medicale asupra populaiei
infantile
i odihnei;
3. Elaborarea strategiilor de rezolvare a anumitor situaii problem privind sntatea, mediul
Competene specifice Coninuturi Activiti de învare i evaluare
3.1. Interpretarea valorilor fundamentale i
drepturilor omului prin aprecierea i
respectarea acestora.
coal, în comunitate.
combatere a factorilor de risc asupra
sntii i mediului ambiant.
speciale, obiecte în situaii
casnic).
4. Igiena personal
5. Sntatea alimentaiei
7. Viaa are prioritate
evitarea atitudinilor negative fa de ceilali ;
- dramatizare ;
coal; rolul de prieten .
- selectarea unor soluii corecte ;
discuii pe marginea lui (se lucreaz în echipe);
- exerciii de identificare i de colectare
corect a
unor deeuri;
regulilor respectate/ nerespectate;
Competene specifice Coninuturi Activiti de învare i evaluare
1.1. Determinarea imaginii de sine prin
atitudini i comportamente fa de propria
persoan i cei din jur.
1.2. Utilizarea eficient a surselor de
informare accesibile în probleme de
sntate, poluare a mediului.
limbaj adecvat.
sntate/disconfort fizic/boal , prin
1. Micul meu univers
Efort fizic/ efort intelectual
Refacerea dup efort
3. Noiuni elementare de anatomie i fiziologie Din ce este compus corpul omenesc?
Film didactic
4. Igiena personal
urechi)
transmise de animale
courilor, transpiraia etc.)
prului i a mîinilor
-jocul „Cutia magic”
sunt eu?”, „Ce sunt eu?”, „Ce-mi place sa fac
(activiti favorite)?
- vizionarea de filme didactice
- iniierea i desfurarea unor jocuri de simulare
a diferenelor dintre strile de sntate i boal;
- interpretarea unor scenarii, piese, roluri cu
coninut specific;
tematice;
- proiecte de grup.
-discuii cu diveri specialiti -vizite, excursii la centrele de sntate din apropiere,
cluburi de sport/fitness
procurare alimentelor alterate
Poluarea aerului. Pictura de ozon.
Animale i plante ocrotite:
C a r t e a R o i e a M o l d o v e i
Poluarea/protejarea apelor.
Micii ecologiti. Proiect
curtea colii
transport (avion, tren, nav)
teren, inundaii.
nas (primul ajutor)
(primul ajutor)
parteneriat cu ali actori sociali (medic,agent rutier,
prini)
22
2. Adoptarea unui comportament i a atitudinii responsabile de protejare a sntii personale ( igien, alimentaie, odihn, accidente, violen,
abuzuri ) i a mediului natural,social
Competene specifice Coninuturi Activiti de învare i evaluare
2.1.Analiza factorilor interni i externi care
determin starea de boal i de sntate.
2. 2.Validarea calitii produselor
odihnei, motivînd rolul lor în meninerea
sntii.
specifice vîrstei.
activiti de protecie.
4. Igiena personal
5. Sntatea alimentaiei
7. Viaa are prioritate
-dezbateri pe teme date;
-formulri de concluzii simple;
- comentarii de imagini.
consumatorului;
consumatorului”
vtmtor;
- portofolii
-studiul unor statistici medicale asupra populaiei
infantile
i odihnei;
3. Elaborarea strategiilor de rezolvare a anumitor situaii problem privind sntatea, mediul
Competene specifice Coninuturi Activiti de învare i evaluare
3.1. Evaluarea unui stil de via de calitate,
prin aplicarea acestuia în situaii concrete
de comportare i atitudini.
coal, în comunitate.
combatere a factorilor de risc asupra
sntii i mediului ambiant.
speciale, obiecte în situaii adecvate
(obiecte de igien, obiecte de uz casnic).
3.5. Manifestarea adaptabilitii în diferite
situaii cotidiene.
4. Igiena personal
5. Sntatea alimentaiei
7. Viaa are prioritate
duntoare’’
alimentare ;
-demonstrri de utilizare corect i raional a
unor instrumente, obiecte de igien, uz casnic
- discutarea unor cazuri reale sau imaginare;
- definirea responsabilitilor în familie i în
coal; rolul de prieten .
împotriva unor maladii ;
corpului
simple de îngrijire sau prevenire a unor boli
- expoziii de desene .
alimente i expunerea în faa clasei pentru discuii
pe marginea lui (se lucreaz în echipe);
- exerciii de identificare i de colectare corect a
unor deeuri;
regulilor respectate/ nerespectate;
activiti de salubrizare
Strategiile didactice dein o poziie privilegiat în ansamblul factorilor responsabili pentru
succesul colar al elevilor. Ele pun în eviden capacitatea cadrului didactic de a alege i
combina într-o anumit ordine metode, procedee i mijloace de instruire, forme de grupare a
elevilor, de a selecta i structura coninutul tiinific în funcie de obiectivele propuse, de a opta
pentru o anumit experien de învare ce urmeaz a fi trit de elevi.
Strategiile didactice sunt sisteme de metode, procedee, mijloace i forme de organizare a
activitii educaionale, integrate în viziune sistemic, în structuri operaionale unitare i
coerente, care vizeaz construirea experienelor de învare, formarea de abiliti, capaciti i
competene de raionalizare a procesului instructiv-educativ.
Opiunea pentru o metod sau alta este în strîns relaie i cu personalitatea învtorului,
gradul de pregtire, predispoziie i stilurile de învare ale grupului cu care lucreaz.
În funcie de obiectivele planificate i specificul disciplinei, cadrele didactice pot utiliza diverse
metode i tehnici didactice, care vor contribui la realizarea eficient a finalitilor curriculare ce
ar dezvolta capaciti de observare, explorare, înelegere, formarea atitudinii responsabile în
raport cu sntatea personal (igien, alimentaie, odihn, accidente, violen, abuzuri ) i a
mediului natural ,social ca de exemplu: Studiul de caz, Proces judiciar, Agenda cu notie
paralele, Joc de rol, Interviul, Proiectul de grup, Floarea Lotos, , Dac a fi..., Emisiunile TV,
Afiul publicitar, Teatrul de improvizare, expunerea, asaltul de idei, lectura ghidat, conversaia
euristic, demonstraia didactic, explicaia, exerciiul didactic, experimentul, descoperirea
didactic, simularea, metoda Plriilor gânditoare, Masa rotund, Interviul de grup, Fishbowl-ul.
tiu/Vreau s tiu/ Am învat, - Bulgrele de zpad, Diagrama Venn, Prezentrile Power Point.
Consider c utilizarea alternativelor metodologice moderne în activitatea didactic contribuie la
îmbuntirea calitii procesului instructiv-educativ, avînd cu adevrat un caracter activ-
participativ i o real valoare educativ-formativ asupra personalitii elevilor.
VIII. Strategii de evaluare: orientri generale
Rolul fundamental al evalurii const în asigurarea unui feed-back permanent i
corespunztor, necesar atît actorilor procesului educaional, cît i factorilor de decizie i
publicului larg. Aadar, în procesul educaional integrat predare – învare - evaluare,
componenta evaluare ocup un loc nodal, de importan atît psihopedagogic, profesional, cît i
social. În contextul formrii i dezvoltrii competenelor, evaluarea educaional se va
fundamenta pe urmtoarele principii:
practic efectiv în coal;
- evaluarea depisteaz i stimuleaz succesul elevului, dar nu insuccesul lui i nu prevede
pedeapsa;
- evaluarea se axeaz pe necesitatea de a compara nivelul pregtirii elevilor cu
competenele specifice, subcompetenele fiecrei discipline de studiu i cu obiectivele
operaionale ale fiecrei lecii;
- evaluarea implic utilizarea unei mari varieti de metode (tradiionale i moderne);
- evaluarea este un proces reglator, care determin calitatea activitilor colare;
- evaluarea trebuie s-i conduc pe elevi spre autoapreciere corect i spre îmbuntire
continu a performanelor colare
principal furnizarea feed-backului necesar în vederea creterii performanei colare i va consta
în pregtirea unor fie de lucru, referate, proiecte, portofolii i activiti practice.
Observarea sistematic a comportamentului elevilor, în timpul activitii didactice,
furnizeaz o serie de informaii greu de obinut prin alte ci.
Proiectul, reprezint o activitate mai ampl care începe în clas prin definirea i
înelegerea sarcinii, eventual i prin începere a rezolvrii
25
acesteea,secontinuacaspeparcursulcîtorvazilesausptmîni,timpîncare elevul are permanente
consultri cu învtorul, i se încheie tot în clas prin prezentarea în faa colegilor a unui raport
asupra rezultatelor obinute i, dac este cazul, a produsului realizat.
Printre capacitile care se evalueaz în timpul realizrii proiectului enumerm:
alegerea metodelor de lucru;
utilizarea corespunztoare a bibliografiei
corectitudinea soluiei;
progresul.
Autoevaluarea.
Eleviiaunevoiesseautocunoasc.Aceastalevadaîncredereînsineiîivamotivapentruîmbuntireape
rformanelorcolare.Învtorulîivaajutapeelevis-idezvoltecapacitiledeautoevaluare
În procesul educaional la Educaia pentru sntate, învtorul va aplica:
a) evaluarea iniial, realizînd funcia prognostic;
b) evaluarea curent, realizînd funcia formativ;
c) evaluarea final (sumativ), realizînd funcia diagnostic. Evalurile finale,
realizate la finele anului de învmînt, vor demonstra dac sînt atinse
subcompetenele preconizate pentru clasa respectiv.
Fixînd de fiecare dat obiectivele leciei, învtorul le va corela cu competenele
specifice i standardele de competen corespunztoare. Probele de evaluare utilizate la clas vor
conine itemi i sarcini prin intermediul crora se vor evalua, prioritar, nu cunotine i capaciti
separate, ci formarea de competene. În contextul principiilor evalurii prioritar i dominant
în procesul leciei/activitii educaionale este evaluarea curent – evaluarea formativ. Succesul
leciei const în atingerea obiectivelor preconizate. Evaluarea va implica, în ansamblu,
utilizarea diverselor forme, metode i tehnici. În con-textul evalurii formrii competenelor,
prioritare vor deveni metoda proiectelor, inves-tigaia, probele practice, probelor orale, probelor
scrise.
Este important ca fiecare elev i învtor s contientizeze c evaluarea în orice
circumstane trebuie s fie obiectiv.
Referine bibliografice
1. Curriculum colar. Clasele I-IV. Chiinu: Tipografia Central,2010.
2. Ghid de implementare a Curriculumului modernizat pentru treapta primar de
învmînt,Chiinu: Lyceum,2011.
1. Didactici interactive în învmîntul primar,Chiinu 2014 Selecie materiale: Marin Mariana
2. Zepca V., Bahnarel I., Cerbuca P. Alege sntatea. Ghidul elevului Formarea stilului
sntos de via, Chiinu 2012,
3. Zepca V., Bahnarel I., Cerbuca P., Ilco A. Viaa are prioritate Ghidul elevului Sigurana
vieii umane, Chiinu 2013,
4. Zepca V., Bahnarel I., Cerbuca P., Ilco A. , Pîsl A.,Ai grij de sntatea ta Prevenirea
maladiilor Ghidul elevului, Chiinu 2013.
5. Manual de educaie pentru sntate Donaia Fundaiei SOROS.