Click here to load reader

Proiect Finante Publice 1

  • View
    28

  • Download
    11

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Analiza comparativa a cheltuielilor publice in Romania si Italia

Text of Proiect Finante Publice 1

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Iasi

Specializarea: Administratie publica

FINANTE PUBLICE I

Studiu de caz comparativ privind dimensiunea si structura cheltuielilor bugetare in Romania si Italia in perioada 2002-2006

Cuprins

Capitolul 131.Cadrul conceptual al analizei cheltuielilor publice31.2 Indicatori de apreciere a marimii, dinamicii si stucturii cheltuielilor publice3Capitolul 272. Analiza comparativa a marmii si dinamici cheltuielilor publice in Romania si Italia72.1 Cheltuieli curente, dinamica9Capitolul 3:103.Analiza comparativa a structurii cheltuielilor publice in Romania si Italia103.1 Analiza structurii economice a cheltuielilor publice103.2 Analiza comparativa a cheltuielilor publice in structura functionala134. Concluzii si propuneri175. Bibliografie18

Capitolul 1

1.Cadrul conceptual al analizei cheltuielilor publice

Cheltuiala publica in sens juridic semnifica o plata a unei sume de bani din fonduri publice,legata de crearea si functionarea entitatilor publice si infaptuirea activitatilor cu caracter public, inclusiv a celor derulate prin intreprinderile cu capital de stat.

Cheltuiala publica in sens economic desemneaza procese si relatii economice de repartitie a produsului intern brut, concretizate in alocarea si utilizarea resurselor banesti pentru realizarea de obiective considerate de interes public, fie la nivel national, fie la cel al colectivitatilor locale, inclusiv al entitatilor publice operative.

Cheltuielile publice reprezinta o componenta fundamentala a finantelor publice care constitue in esenta un grup de relatii si procese economice in forma baneasca, prin care are loc distribuirea si utilizarea efectiva a fondurilor financiare publice.

Cheltuielile publice se manifesta, atat sfera activitatilor nemateriale, cat si in cea a activitatilor materiale. Ele se concretizeaz prin finantarea de actiuni si/sau obiective de interes public care au un continut preponderent social-cultural si de servicii generale, inclusiv de aparare nationala, dar pot avea si unul economic. De-a lungul timpului continutul cheltuielilor publice s-a diversificat continu corespunztor mutatiilor survenite in planul activitatii institutiilor si al rolului statului, ajungandu-se la conturarea unui sistemu complex,ce inglobeaza si cheltuieli menite sa serveasca drept instrumente de influentare asupra evolutiei societatii.

1.2 Indicatori de apreciere a marimii, dinamicii si stucturii cheltuielilor publice

Pentru a aprecia efectele interventiei statului in viata economico-sociala, este necesara cunoasterea volumului si structurii cheltuielilor publice efectuate de organele centrale si locale ale statului din fondurile publice de resurse financiare. Analiza cheltuielilor publice se realizeaza cu ajutorul indicatorilor privindmrimeacheltuielilor (volumul sau marimea acestora),structuracheltuielilor (care reflecta destinatia resurselor financiare publice) sidinamicaacestora (care reflecta evolutia in timp a cheltuielilor publice).

1)Analiza nivelului cheltuielilor publice

Analiza din punctul de vedere al nivelului se bazeaza pe urmatorii indicatori:

a)Volumul cheltuielilor publicepoate fi exprimat in marimi nominale sau reale. Exprimarea in marime nominala (Cnp) are dezavantajul denaturarii indicatorului (daca se urmareste evolutia in timp), fiind tributara preturilor curente ale perioadei.

Daca evidentele privind nivelul cheltuielilor publice nu sunt efectuate in preturi constante, se poate proceda la transformarea acestora din preturi curente in preturi constante, corectand valoarea cu indicele preturilor:

unde: Crp1- cheltuielile publice ale perioadei curente exprimate in marime reala

Cnp- cheltuieli publice ale perioadei curente exprimate in marime nominala

Ip1/0- indicele preturilor in perioada curenta fata de perioada de baza

b)Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut(G) este un alt indicator care poate caracteriza nivelul cheltuielilor publice si dinamica acestora intr-o anumita perioada. Se calculeaza pe baza relatiei:

unde: G - ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut;

Cp- cheltuieli publice totale

PIB - produsul intern brut

c)Cheltuielile publice medii pe un locuitoreste un indicator de nivel foarte sugestiv, care ne arata cat din cheltuielile publice ale statului revin pe locuitor conform politicii financiare promovata de stat. Pentru a-l calcula folosim urmatoarea formula:

unde: cp- cheltuieli publice medii pe locuitor

Cp- cheltuieli publice exprimate in preturi curente ale anului

N - numarul de locuitori corespunzator anului bugetar

2. Analiza structurii cheltuielilor publicevizeaza calculul pe care o are fiecare dintre grupele de cheltuieli publice in total in functie de importanta nevoilor sociale. Formula de calcul este:

unde: gs- greutatea specifica (ponderea) cheltuielilor publice din grupa 'i' in totalul cheltuielilor publice

cpi- nivelul cheltuielilor publice din grupa 'i'

cp - cheltuieli publice totale

3) Analiza dinamicii cheltuielilor publicereleva modificarile care intervin in cuantumul si structura cheltuielilor publice in decursul unei perioade de timp. Indicatorii de analiza ai dinamicii cheltuielilor publice sunt:

a)Modificarea absoluta si relativa (in valori nominale sau reale) a cheltuielilor publice.

Modificarea absoluta exprima cresterea sau descresterea acestora de la o perioada la alta, in marime absoluta si se determina astfel:

Cp(1-0)= Cp1 Cp0, in care

Cp(1-0) modificarea absoluta a cheltuielilor publice, in perioada curenta (1) fata de perioada de baza (0)

Cp1 cheltuielile publice in perioada curenta

Cp0 cheltuielilepublice in perioada de baza

Aceasta formula se refera la modificarea absoluta nominala in preturile curente ale celor doua perioade, astfel se poate calcula modificarea absoluta reala, folosind valorile perioadei curente exprimate in preturi constante:

Cpr(1-0)= Cp1r Cp0r, in care

Cpr(1-0) modificarea absoluta reala a cheltuielilor publice, in perioada curenta (1) fata de perioada de baza (0);

Cp1r cheltuielile publice in perioada curenta exprimate in preturile perioadei de baza

Cp0r cheltuielilepublice din perioada de baza.

Indicele modificarii cheltuielilor publice analizeaza modificarea relativa a cheltuielilor publice si se calculeaza pe baza reletiei:

,in care:

-indicele modificarii cheltuielilor publice in perioada (1) fata de perioada (0);

- cheltuielile publice din perioada curenta;

- cheltuielile publice din perioada de baza.

Modificarea relativa a cheltuielilor publice rezulta si din raportul dintre modificarea absoluta a cheltuielilor publice in perioada curenta fata de perioada de baza si nivelul acestora in perioada de baza:

b)Modificarea absoluta a ponderii cheltuielilor publice in produsul intern brutarata cu cat a crescut sau a scazut acest indicator de la o perioada la alta. Calculul se efectueaza astfel:

G = G1 G0, in care:

G modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB in perioada (1) fata de perioada (0);

G1si G0 ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut in perioada curenta (1) si in perioada de baza (0).

c)Modificarea absoluta a nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitorarata marimea si sensul modificarii de la o perioada la alta a nivelului mediu al cheltuielilor publice ce revin in medie pe un locuitor. Se calculeaza pe baza relatiei:

Cp = Cp1 Cp0, in care :

___

Cp modificarea nivelului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor, in perioada (1) fata de perioada (0);

Cp1si Cp0 cheltuieli publice ce revin in medie pe un locuitor, corespund perioadei (1) si perioadei (0).

d)Modificarea absoluta a structurii cheltuielilor publicereliefeaza evolutiile structurale de la o perioada la alta, corespunzator politicii bugetare din perioada analizata. Calculul se efectueaza astfel:

gcpi= gcpi1 gcpi0, in care:

gcpi- modificarea ponderii cheltuielilor publice ale gruparii i in totalul cheltuielilor publice;gcpi1 ponderea cheltuielilor publice din grupa i in total, in perioada curenta (1)

gcpi0- ponderea cheltuielilor publice din grupa i in total, in perioada de baza (0)

e)Coeficientul dedevansare a cresterii produsului intern brut de catre cresterea cheltuielilor publice (k)este un indicator care reflecta corespondenta dintre evolutia celor doi indicatori. Se calculeaza pe baza relatiei:

,in care:

k - coeficientul de devansare a cresterii produsului intern brut de catre cresterea cheltuielilor publice

Icp1/0- indicele cresterii cheltuielilor publice, calculat ca raport intre cheltuielile publice din perioada curenta si cele din perioada de baza

IPIB1/0- indicele cresterii produsului intern brut

f)Elasticitatea cheltuielilor publice fata de produsul intern brutmasoara amploarea reactiei cheltuielilor publice la modificarea produsului intern brut. Calculul se efectueaza astfel:

unde: ecp- elasticitatea cheltuielilor publice fata de produsul intern brut;

DCp(1-0) modificarea cheltuielilor publice in perioada curenta (1) fata de perioada de baza (0);

Cp0- cheltuieli publice din perioada de baza;

PIB(1-0)- modificarea produsului intern brut in perioada de referinta

PIB0- produsul intern brut din perioada de baza

Capitolul 2

2. Analiza comparativa a marmii si dinamici cheltuielilor publice in Romania si Italia

Tabelul 1: Cheltuieli publice in marime absoluta ( milioane euro) in Romania si Italia in perioada 2002-2006.

TIMP/GEO

Italia

Romania

2002

613,403.0

17,020.0

2003

645,124.0

17,588.7

2004

664,298.0

20,489.7

2005

688,251.0

26,808.0

2006

723,375.0

34,743.9

Sursa:Eurostat adresa (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database)

Data consultarii:27.11.2013.

Interpretare:

Din tabelul nr 1 reiese ca cheltuielile Italiei in marime absoluta sunt mai mari decat ale Romaniei in toti cei cinici ani comparati. Media cheltuielilor Italiei pentru aparare este de 666,8902 milioane de euro, iar media Romaniei pentru aceleasi cheltuieli este de 23,33006 milioane de euro. Diferentele majore de alocare a sumelor in marime absoluta se datoreaza volumului mai mare al PIB apartinand Italiei,acesta ocupand a noua pozitie din lume in anul 2012 iar in prezent Italia este clasificata drept o tara dezvoltata pe cand Romania este o tara in curs de dezvoltare.

Analizand datele din tabelul nr 1 se poate observa ca in decusul celor cinci ani analizati se inregistreaza cresteri ale cheltuielilor publice atat in Romania cat si in Italia. In perioada 2004-2006 in cazul Romaniei are loc o perioada de crestre economica ce se reflecta si in creterea cheltuielilor publice.

Tabelul 2: Cheltuieli publice in marime absoluta (% din P.I.B) in Romania si Italia in perioada 2002-2006.

TIMP/GEO

Italia

Romania

2002

47.1

35.0

2003

48.1

33.5

2004

47.5

33.6

2005

47.9

33.6

2006

48.5

35.5

Sursa:Eurostat adresa (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database)

Data consultarii:27.11.2013

Interpretare:

Conform tabelului nr 2 unde sunt analizate cheltuielile publice ca procent din PIB ale Romaniei si Italiei se constata unele diferente. In prezent PIB-ul Italiei este de 2.013.263 milioane de dolari iar PIB-ul Romaniei este in valore de 169.396 milioane de euro.

In cazul Italiei in anul 2002 cheltuielile publice erau de 47,1% din PIB in 2008 se constata o crestere a acestora cu 1% din PIB urmand ca in anul ce urmeaza sa scada la 47,5 % din PIB. In anul 2005 cheltuielile Italiei cresc cu 0,4% din PIB ajungand la 47,9% din PIB sume allocate pentru cheltuieli publice. In anul 2006 se obesrva o crestere mai mare a sumelor allocate cheltuielilor publice ca procent din PIB aceasta suma fiind de 48,5% din PIB. SE oserva ca din anul 2002 pana in anul 2006 procentul din PIB alocat cheltuielilor publice a crescut cu 1,4%.

In Romania cheltuielile publice ca procent din PIB erau in valore de 35,0 % urmand ca in anul 2003 sa scada cu 1,5% procent din PIB iar in anul 2004 inregistrand o usoara crestere cu 0,1% din PIB. In 2005 se mentine la suma de 33,6% din PIB, in anul 2006 inregistrand o crestere de 1.9% si ajungand la 35,5% din PIB

Tabelul 3: Cheltuieli publice in marime absoluta( euro pe locuitor) in Romania si Italia in perioada 2002-2006.

TIMP/GEO

Italia

Romania

2002

10,731.8

780.9

2003

11,199.2

809.3

2004

11,418.9

945.4

2005

11,743.5

1,239.7

2006

12,272.8

1,609.7

Sursa:Eurostat adresa (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database)

Data consultarii:27.11.2013

Interpretare:

Din tabelul nr 3 unde sunt analizate cheltuielile publice in marime absoluta si anume euro pe locuitor reiese ca in anul 2002 Italia a cheltuit pentru un locuitor suma de 10,731,8 euro iar Romania in acelasi an cheltuit pe un locuitor suma de 780,9 euro. In cazul ambelor tari se constata o crestere a acestor cheltuieli pe parcursul celor cinci ani analizati. Conform celor mai recente date populatia Italiei in anul 2010 era de 60,626,442 locuitori ocupand locul 23 din lume ca sinumar de locuitori. Populatia Romaniei comform recesamantului din 2011 populatia acesteia era de 20.121.641 locuitori siocupand locul 56 in lume ca numar de locuitori. In timp ce populatia Romaniei a scazut in ultimii 10 ani cu aproape 2,5 milioane locuitori populatia Italiei a crescut datorita imigrantilor.

In perioada urmatoare si anume 2003-2006 Italia isi mareste sumele alocate pe locuitor crescand usor la 11,199.2 euro pe locuitor in 2003, in anul urmator creste cu 0,2197 euro pe locuitor , in 2005 creste usor cu 0,3246 euro pe locuitor iar in 2006 acesta ajunge la suma de 12,272,8 euro pe locuitor.

In Romania, in anul 2003 cheltuielile publice pentru un locuitor cresc ajungand la 809.3euro, in anul 2004 acestea sunt de 945,4 euro pe locuitor, in 2005 aceste cheltuieli inregistreaza o crestere mai semnificativa ajungand la 1,239.7 europe locuitor iar in 2006 suma cheltuita de Romania este de 1,609.7 euro pe locuitor. Aceste cresteri ale cheltuielilor sunt datorate prerioadei de crestere economica prin care Romania a trecut la acel moment.

2.1 Cheltuieli curente, dinamica

Analiza dinamicii cheltuielilor publicereleva modificarile care intervin in cuantumul si structura cheltuielilor publice in decursul unei perioade de timp. Indicatorii de analiza ai dinamicii cheltuielilor publice sunt:

a) Modificarea absoluta si relativa (in valori nominale sau reale) a cheltuielilor publice

b) Modificarea absoluta a ponderii cheltuielilor publice in produsul intern brut

c)Modificarea absoluta a nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor

Pentru a putea analiza dinamica cheltuielilor publice este necesar sa scoatem datele si pe anul 2001 iar apoi aplicam formula: Cp1 Cp0.

Tabelul nr 4: Analiza dinamicii cheltuielilor publice ( marime absoluta si relativa, modificarea absoluta a ponderii cheltuielilor publice in PIB, modificarea absoluta a nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor) in Italia si Romania, perioada 2002-2006.

Indicatori

Tara

Perioada

2002

2003

2004

2005

2006

Euro pe locuitor

Romania

47,9

28,4

136,1

-944,1603

0,37

Italia

0,2168

0,4674

0,2197

0,3246

0,5293

Milioane de euro

Romania

0,5953

0,5687

2,901

6,3183

7,9359

Italia

14,285

31,721

19,174

23,953

35,124

Procent din PIB

Romania

-1.2

-1,5

0,1

0

1,9

Italia

0,6

1

-0,6

0,4

0,6

Sursa:Eurostat adresa (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database)

Data consultarii: 2.12.2013, modificat de autor

Interpretare:

Asa cum am precizat si mai sus indicatorii dinamicii ne arata modificarille ce intervin asupra cheltuielilor publice timp de un an. Din tabelul numarul putem constata ca de la an la an s-au produs modificari in stuctura cheltuielilor publice, uneori au crescut, alteori au scazut.

Capitolul 3:

3.Analiza comparativa a structurii cheltuielilor publice in Romania si Italia

3.1 Analiza structurii economice a cheltuielilor publice

Pentru a analiza cheltuielile publice in structura economica vom lua in considerare trei tipuri de cheltuieli si anume: cheltuieli publice pentru salarii,pentru investitii, pentru subventii ,aceste cheltuieli vor fi analizate ca procent din PIB.

Figura nr 1:Indicatorul pentru salarii (procente din PIB) in Romania si Italia in perioada 2002-2006.

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database, cosultat la data de 2.12.2013

Interpretare:

Din figura nr 1 reiese ca procentul din PIB acordat pentru salarii este mai mic in cazul Romaniei decat in Italia.

In Romania salariul minim pe economie era de 370 lei iar in prezent a crescut la 850 lei, aceasta crestere a salariului se reflecta si in figura numarul 1. In cazul Italiei salariul minim pe economie este de 1480 euro. Din aceste date rezulta si cheltuieli mai mari ale Italiei pentru acordarea de salarii astfelincat in anul 2002 cheltuielile Romaniei pentru salarii erau de 8,5% procent din PIB iar cheltuielile Italiei erau de 10,6% procent din PIB.In anul 2003 se inregistreaza o scadere a cheltuielilor publice pentru salarii in Romanie astfel incat acestea scad la 8,2% procent din PIB in cazul Italiei se obeserva o usoara crestere cu 0,2% procente din PIB.

In 2004 se inregistreaza o usoara scadere a acestui procent, in Italia cheltuielile publice pentru salarii sunt de 10,7% procent din PIB iar in Romania ajung la 8,1% procent din PIB. In 2005 cheltuielile publice pentru salarii cresc de la 10,7% in Italia la 10,9% iar in anul 2006 aceste cheltuieli se mentin. In cazul Romaniei cheltuielile din 2005 cresc cu 0,5% procent din PIB iar in anul 2003 inregistreaza o noua crestere ajungand la 9,3% procente din PIB.

In Romania saraliul minim pe economie este de 8500 de lei aproximativ 200 euro, salariul minim pe economie in Italia este de circa 1480 euro, diferentele dintre salarii, numaraul mare al populatiei italiene explica diferentele dintre cheltuielile mai mari ale acesteia pentru salarii.

Figura nr 2: Indicatorul pentru subventii (procente din PIB) in Romania si Italia in perioada 2002-2006.

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database, cosultat la data de 2.12.2013

Interpretare:

Conform figurii numarul 2 unde este analizat indicatorul pentru subventii se constata ca in cazul Romaniei ajutorul pentru subventii sunt in numar mai mare decat in cazul Italiei. Astefel incat in anul 2002 Romania cheltuia pentru subventii 1,6% din produsul intern brut in timp ce Italia acorda 1,1% din PIB pentru subventii. In anul 2003 se inregistreaza o scadere a procentului in cazul Romaniei acesta fiind de 1,4% din PIB, iar in 2005 acesta urca la 1,5% din PIB. In cazul Italiei procentul se pastreaza pana in 2004. In anul 2005 procentul alocat pentru subventii de Italia scade la 0,9% din PIB , procent care se mentine si pentru anul 2006. Comparativ cu Italia procentul alocat de Romania pentru subventii creste la 1,8% procente din PIB.

In Romania se cheltuie mai mult pentru subventii deoarece este o tara in curs de dezvoltare si trebuie sa atraga noi forme de capital, sad ea subventii angajatorilor pentru a angaja noi pesrsoane in firma, pentru a face firmele sa se extinda, Romania acorda subventii si cetatenilor pentru diverse lucruri ajutoarele pentru lemne si alocatia complementara sunt doar doua exemple. In cazul Italiei care este deja o tara dezvoltata unde si nivelul de trai este maibun aceasta isi permite sa reduca subventiile acordate cetatenilor sau firmelor.

Figura nr 3: Indicatorul pentru investitii ( procente din PIB) in Romania si Italia in perioada 2002-2006

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database, cosultat la data de 2.12.2013

Interpretare:

Din figura nr 3 reiese ca Romania a alocat sume mai mici din PIB pentru investitii decat in Italia,astfel incat in anul 2002 Romania aloca 1% din PIB pentru investitii pe cand Italia 1,7% din PIB.In anul 2003 in Romania a scazut suma alocata pentru investitii la 0,8% pocente din PIB iar in cazul Italiei in cadrul aceluiasi an suma ramane neschimbata adica 1,7% din PIB.In anul 2004 in cazul Romaniei procentu alocat pentru investitii este de 0,9% inregistrand o usoara scadere in anul 2005 acesta fiind de 0,6% urmand sa creasca in anul in anul 2006 la 0,9% procent din PIB.

In anul 2004 sumele alocate pentru investitii cresc fata de anul precedent dar inca se afla in scadere comparand cu anul 2002, in cazul Italiei se obesrva o scadere a acestor sume ajungand la 1,4% din PIB urmand ca in anul 2005 sa creasca la 1,6% iar in anul 2006 sumele alocate pentru investitii sa fie de 1,5%. Media sumelor alocate pentru investitii in Italia este de 1,58% procente din PIB in comparative cu Romania care are o medie de 0,84% procrnte din PIB cu 0,7% maimica decat a Italiei.

3.2 Analiza comparativa a cheltuielilor publice in structura functionala

Tabelul 5: Cheltuieli publice in structura functionala (aparare, educatie, sanatate, servicii culturale) in Romania si Italia in perioada 2002-2006.

2002

2003

2004

2005

2006

Romania

Cheltuieli publice pentru aparare

1,080.

1,331.7

1,340.9

2,375.5

2,253.6

Cheltuieli publice pentru educatie

1,950.1

1,864.4

2,208.1

2,869.5

4,027.1

Cheltuieli publice pentru sanatate

2,002.9

1,815.6

1,553.0

2,147.8

2,633.4

Cheltuieli publice ordine si siguranta publica

967,6

973,8

1,118,2

1,682,9

2,340,8

Italia

Cheltuieli publice pentru aparare

14,615.0

17,813.0

17,944.0

18,750.0

19,118.0

Cheltuielipublice pentru educatie

60,716.0

64,321.0

63,722.0

66,922.0

68,132.0

Cheltuieli publice pentru sanatate

82,526.0

85,321.0

93,865.0

99,689.0

105,313.0

Cheltuieli publice ordine si siguranta publica

25,454,0

27,210,0

27,379,0

28,238,0

28,483,0

Sursa:Eurostat adresa (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database)

Data consultarii:28.11.2013

Interpretare:

Cheltuieli publice pentru aparare:

Conform tabelului nr 5, cheltuielile publice pentru aparare ale Romaniei si Italiei au crescut de la an la an. Astfel in Romania in anul 2002 suma alocata pentru aparare este de 1.080.8 milioane de euro, in anul 2003 ajunge la 1,331.7 milioane euro iar in 2004 creste fata de 2003 cu 0.0092 milioane euro. In 2005 aceasta suma aproape ca se dubleaza ajungand la 2,375.5 milioane euro iar in 2006 inregistreaza o usoara scadere ajungand la 2,253.6 milioane de euro.

In Italia cheltuielile publice pentru aparare sunt mai semnificative astfel in anul 2002 Italia aloca 14,615.0 milioane de euro pentru apararea nationala, suma ce creste de-a lungul urmatorilor patru ani analizati astfel incat in anul 2003 suma alocata pentru aparare ajunge la 17,813.0 milioane euro si cu o usoara crestere de 0,131 milioane de euro in anul 2004. In anul 2005 pentru aparare Italia aloca suma de 18,750.0 milioane de euro suma ce creste in anul2006 la 19,118.0 milioane de euro.

Media cheltuielilor pentru aparare a Italiei este de 17,648 milioane de euro, iar a Romaniei este de 1,67634 milioane de euro , suma ce este mai mica cu 15,971.66 milioane de euro decat a Italiei.

Spre deosebire de Romania, Italia aloca sume mult mai mari decat Romania pentru aparare,acest lucru fiind vizibil in tabelul nr.5.

Daca ar fi sa analizam evolutia cheltuielilor militare la nivel mondial se constata o reducere a lor ca efect al incetarii razboiului rece si al tratatelor privind dezarmarea si incetarea experientelor nucleare astefel in anul 1987 cheltuielile militare erau evaluate la peste 1000 miliarde de dolari in SUA, in 1992 ele au scazut la 815 miliarde de dolari, iar in 1997 au ajuns la 700 miliarde de dolari.

In general se adminte ca volumul mare al cheltuielilor militare cat si cresterea lor au efecte nefavorabile asupra dezvoltarii economice si sociale atat la nivelul fiecarui stat cat si la nivel mondial deoarece ele consuma importante resurse materiale umane si financiare.

Cheltuieli publice pentru invatamant:

Din tabelul nr 5 ,la o prima vedere se constata o tendinta de crestere a cheltuilelilor publice pentru invatamant atat in Romania dar si in Italia, in anul 2002 in Romania bugetul alocat invatamantului era in valoare de 1,950.1milioane de euro iar in anul 2003 se constata o tendinta de scadere a bugetului alocat invatamantului la 1,864.4milioane de euro ,scadere datorata crizei prin care Romania a trecut la acel moment. In anul 2004 cheltuielile publice pentru invatamant cresc la 2,208.1 milioane de euro crestere ce continua si in anii viitori, in 2006 ajungandu-se la la suma de 4,027.1 milioane de euro, buget aproape dublu fata de anul 2004 si mai mult decat triplu fata de 2002.

In Italia cheltuielile publice pentru educatie sunt mai semnificative decat in Romania,in anul 2002 bugetul alocat de Italia pentru invatamant era in valoare de 60,716.0 milioane de euro,in anul 2003 cheltuiala publica a Italiei pentru invatamant creste la 64,321.0 milioane de euro, in anul 2004 se constata o tendinta de scadere a cheltuielilor publice pentru invatamant la 63,722.0 milioane de euro, scadere provocata de perioada de declin prin care a trecut Italia in acest an. In urmatorii doi ani analizati si anume 2005-2006 cheltuielile publice pentru invatamant isi reiau cursul normal de crestere a sumelor alocate invatamantului, ajungandu-se la suma de 68,132.0 milioane de euro in anul 2006.

Media sumelor cheltuite pentru invatamant de Italia se ridica la 64,7626 milioane de euro iar media cheltuielilor Romaniei pentru invatamant se ridica la 2,58384 milioane de euro.

Pentru a reusi sa facem o analiza justa a cheltuielilor publice se cuvine a se lua in seama faptul ca cheltuielile publice pentru invatamant difera mult, nu numai in functie de poderea lor in PIB ci si in raport cu marimea absoluta a acesteia din urma, in Italia si Romania sumele absolute ale acestor cheltuieli fiind cu atat mai mari cu cat produsul creature dimensiuni mai mari.

Principalali factori care au dus la cresterea cheltuielilor publice sunt: cresterea numarului populatiei in general si a celei de varsta scolara in particular,cresterea numerica a celor care frecventeaza scoala s-a concretizat si in sporirea alocatiilor bugetare pentru asigurarea bazei tehnico-materiale a invatamantului respectiv in dezvoltarea si modernizarea institutiilor de invatamant.

Un alt factor de influienta majora este si introducerea obligativitatii frecventarii invatamantului cel putin la un nivel inferior in mai multe tarii prin care se numara si tarile luate in considerare de catre noi, Romania si Italia. Printre acesti factori se mai pot numara si cresterea gradului de dotare a procesului de invatamant, cresterea generala a procesului de invatamant inclusive sub impactul deprecierii monedelor nationale.

Cheltuieli publice pentru sanatate:

Din tabelul nr 5 reiese ca sumele alocate de Italia si Romania pentru sanatate sunt destul de mari.

In Italia in anul 2002 s-au cheltuit 82,526.0 milioane de euro, in anul 2003 aceste cheltuieli au crescut cu 2,795 milioane de euro,in 2004 Italia a alocat 93,865.0 milioane de euro cu o crestere destul de mare in anul 2005 urmand ca in anul 2006 sa ajunga la 105,313.0 milioane de euro.

In Romania cheltuielile pentru sanatatate sunt mai reduse decat in Italia, desigur in functie PIB creat. In anul 2002 Romania dadea pentru sanatate 2,002.9 milioane de euro urmand ca in anii 2003-2004 acesta suma sa scada la 1,553,8 milioane de euro. In anul 2005 statul aloca din PIB pentru sanatate 2,147.8 milioane de euro, in anul 2006 Romania aloca 2,633.4milioane de euro pentru sanatate.

Se poate constata de tabelul nr 5 ca diferentele intre sumele alocate pentru sanatate in Romania si Italia sunt foarte mari.In acest caz se cuvine a se mentiona ca Italia este o tara dezvoltata iar Romania o tara in curs de dezvoltare, Italia are o populatie mai numeroasa decat cea a Romaniei fapt ce conduce la o crestere a veniturilor acumulate de stat din impozite in cazul Italiei si o scadere a veniturilor incasate din impozite in cazul Romaniei.

Principali factori are au dus la cresterea cheltuielilor pentru sanatate se numara si grija mai mare a guvernelor fata de starea de sanatate a populatiei, modernizarea sistemului sanitar, achizitia de medicamente, beneficierea de catre populatie a unor servicii medicale gratuite, plata angajatilor din sistemul sanitar.

Cheltuieli publice pentru ordine si siguranta publica

Conform tabelului numarul 5 se observa ca Italia cheltuie in anul 2002 pentru ordine si siguranta publica suma de 25,454.0 milioane de euro suma ce creste pe parcursul celor cici ani analizati. In anul 2003 suma ajunge la 27,210.0 milioane de euro, in 2004 se observa o usoara crestere a sumei cu 0,169 milioane de euro. In 2005 suma creste cu putin sub de un milion de euro si anume 0,859 milioane de euro urmand ca in 2006 sa ajunga la 28,483.0.

In Romania in anul 2002 erau cheltuiti pentru ordine si siguranta publica 967,6 milioane de euro, in 2003 973,8 iar in 2004 se observa o puternica crestere a acestei sumei ajungand la 1,118.2 milioane de euro iar in 2005 aceasta suma creste cu 0.5647 milioane de euro urmand ca in 2006 sa ajunga la 2,340.8 milioane de euro.

Media sumelor cheltuite de Italia pentru ordine si siguranta publica este de 27,3528 milioane de euro. Media sumelor cheltuite de Romania pentru ordine si siguranta publica este de 389,3038 milioane de euro.

4. Concluzii si propuneri

In urma situatiei expuse in proiect am observat ca dimensiunea produsului intern brut al Italiei este mai mare decat a Romaniei, un prim argument care explica acest lucru este si cota de impozitare pe venit, in cazul Italiei aceasta cota difera in functie de venitul obtinut, spre exemplu: daca aveti un venit de 15 mii de euro cota de impozitare este de 23%,in cazul unui venit in valoare de 75.001 euro , cota de impozitare aplicat este de : 25.420 euro + 43% din ce depaseste 75.000 euro. In cazul Romaniei cota pentru impozitul pe venit este de 16%. Daca Romania si-ar mari cotele de impozitare atunci ar avea mai multi bani acumulati la bugetul de stat si prin urmare mai multi bani pentru finantarea de actiuni social culturale.

Un alt factor care explica difentele dintre PIB Romaniei si al Italiei este reprezentat de categoria de tarii din care fac parte. Romania fiind o tara in curs de dezvoltare e si normal sa aiba PIB mai mic decat al Italiei care este o tara dezvoltata .

Tarile dezvoltate aloca o proportie de 70% din bugetul de stat pentru finantarea unor actiuni social culturale printre care se numara: cheltuieli pentru sanatate, invatamant, servicii culturale, aparare. Tarile in curs de dezvoltare aloca pentru aceleasi actiuni social culturale circa 30% din PIB. Deoarece aceste tari produc mai putin este si firesc sa cheltuie mai putin.

Daca in conceptia clasica cheltuielile pentru actiuni social culturale erau considerate ca fiind un consum irecuperabil de resurse in ziua de azi putem observa ca aceste cheltuieli produc efecte indirecte.

Daca din cheltuielile analizate mai sus am lua invatamantul am constata ca acesta are costuriile lui dar si avantaje. Printre costuri putem enumera pierderea de venit, cheltuielile indirect ale familiilor si in sfarsit avantajele care deriva din prooductivitatea mai mare ai celor care au absolvit o scoala in comparative cu cei care nu au studiat, cresterea gradului de cultura in randul maselor ,un alt avantaj extrem de important este si aportul adus de aceste personane la cresterea produsului intern brut. Desigur autoritatile trebuie sa se preocupe de minimizarea costurilor aferente realizarii acestor servicii si maximizarea efectelor positive obtinute gratie finantarii acestorobiectibe social culturale.

5. Bibliografie

1. Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database)

2. Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

3 Gheorghe Filip Finante publice, Editura Junimea, Iasi 2010

4. http://www.mfinante.ro/index2006.html ,accesat n 04.01.2014

Romania200220032004200520068.58.20000000000000118.18.70000000000000119.3000000000000007Italia2002200320042005200610.610.810.710.910.9Romania 200220032004200520061.61.41.51.51.8Italia200220032004200520061.10000000000000011.10000000000000011.10000000000000010.90.9Romania2002200320042005200610.80.90.600000000000000640.9Italia200220032004200520061.71.71.41.61.5

18