of 22 /22
Finante publice Finanţele reprezintă ştiinţa constituirii şi administrării mijloacelor băneşti la dispoziţia unui agent economic pentru îndeplinirea obiectului său de activitate, a funcţiilor şi sarcinilor sale. Relaţiile financiare sunt relaţii băneşti de repartiţie a produsului global sau a componentelor sale, relaţii reprezentând transferuri monetare, în dublu sens, între buget şi firme sau între firme. Caracteristicile relaţiilor financiare sunt: a)Relaţiile financiare sunt parte a relaţiilor economice. b)Relaţiile financiare au loc organizat, adică pe bază legală şi de regulă cu caracter de continuitate. c)Relaţiile financiare au efecte cu caracter definitiv. d)Relaţiile financiare presupun, în principiu, transferuri băneşti fără contraprestaţie directă şi imediată şi fără titlu rambursabil. Relaţiile financiare pot fi publice sau private, după cum statul apare în cadrul lor ca autoritate publică sau nu. De pildă, o societate comercială cu capital de stat este parte într-un credit comercial şi într-un contract de asigurare. Relaţiile financiare născute în acest caz fac obiectul finanţelor private, întrucât statul apare aici ca un agent economic oarecare. În acelaşi mod sunt tratate şi relaţiile financiare ce apar în legătură cu proprietatea publică a statului şi cu proprietatea sa privată. Componenta publică a finanţelor are în vedere:

Finante Publice - Examen

  • Author
    dand93

  • View
    20

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

hhhjhhj

Text of Finante Publice - Examen

Finante publiceFinanele reprezint tiina constituirii i administrrii mijloacelor bneti la dispoziia unui agent economic pentru ndeplinirea obiectului su de activitate, a funciilor i sarcinilor sale.Relaiile financiare sunt relaii bneti de repartiie a produsului global sau a componentelor sale, relaii reprezentnd transferuri monetare, n dublu sens, ntre buget i firme sau ntre firme.Caracteristicile relaiilor financiare sunt:a) Relaiile financiare sunt parte a relaiilor economice.b) Relaiile financiare au loc organizat, adic pe baz legal i de regul cu caracter de continuitate.c) Relaiile financiare au efecte cu caracter definitiv.d) Relaiile financiare presupun, n principiu, transferuri bneti fr contraprestaie direct i imediat i fr titlu rambursabil.Relaiile financiare pot fi publice sau private, dup cum statul apare n cadrul lor ca autoritate public sau nu. De pild, o societate comercial cu capital de stat este parte ntr-un credit comercial i ntr-un contract de asigurare. Relaiile financiare nscute n acest caz fac obiectul finanelor private, ntruct statul apare aici ca un agent economic oarecare. n acelai mod sunt tratate i relaiile financiare ce apar n legtur cu proprietatea public a statului i cu proprietatea sa privat.Componenta public a finanelor are n vedere:a) procurarea resurselor necesare statului i utilizarea lor conform nevoilor acestuia, n calitatea sa de autoritate public;b) folosirea procesului de procurare i utilizare a resurselor ca un mijloc (prghie) de influenare a desfurrii ansamblului activitii economico-sociale.Finanele publice sunt definite n legtur cu existena statului i a instituiilor sale centrale i locale, adic n legtur cu existena i funcionarea instituiilor de drept public. Angajamentele financiare apar sub forma resurselor care genereaz creane (drepturi de ncasare) sau sub forma cheltuielilor care pot genera obligaii (datorii care trebuie pltite). Constituirea i administrarea mijloacelor bneti publice sunt obiect al dreptului constituional i al dreptului administrativ.

Legea stabilete: caracterul obligatoriu al resurselor i cheltuielilor; caracterul nerambursabil al constituirii resurselor; c vrsmintele pentru constituirea resurselor nu sunt de tip contraprestaie direct i imediat; metodologia derulrii relaiilor ntre buget i particulari, ntre entiti publice sau ntre acestea i cele private; atribuiile i obligaiile celor ce mnuiesc bani publici; caracterul de patrimoniu public al fondurilor constituite conform acestor relaii; obligativitatea gestiunii unor astfel de fonduri de ctre administraia de stat (central i local); metodologia gestiunii fondurilor publice.

Finanele publice ndeplinesc trei funcii principale, i anume: funcia de alocare (fiscal), funcia de stabilizare (extrafiscal) i funcia de redistribuire (social).A. Funcia de alocare, numit i funcie fiscal sau funcie de repartiie, are ca obiect formarea i micarea fluxurilor financiare, adic formarea veniturilor bugetului de stat i utilizarea lor, respectiv efectuarea cheltuielilor prevzute n acesta.B. Funcia de stabilizare, numit i funcie extrafiscal, are ca obiect utilizarea resurselor financiare ale statului pentru favorizarea creterii economice i atenuarea dezechilibrelor economice. Ea presupune intervenia statului n activitatea social n general, n cea economic n particular. Prin aceast funcie se urmrete ncasarea ritmic i n cuantum a veniturilor statului, cheltuirea acestora potrivit legii, eradicarea (mai realist diminuarea i limitarea) evaziunii fiscale, evitarea deturnrii. n realizarea acestei funcii sunt avute n vedere mijloace, operaiuni i procedee precum disciplina financiar, legalitatea, oportunitatea i caracterul economicos al fluxurilor.

C. Funcia de redistribuire, numit i funcie social, are ca obiect transferul de putere de cumprare ntre diferite domenii ale activitii economico-sociale sau ntre diferite categorii socio-profesionale. Aceast funcie are un pronunat caracter de redistribuire ntruct, cel puin ntr-o prim faz, resursele statului se formeaz pe baza veniturilor primare, adic a veniturilor obinute de factorii de producie pe seama contribuiei lor la rezultatele activitii economice: producerea de bunuri materiale, servicii i informaii, inclusiv cele de natur social-cultural, cum sunt educaia, sntatea, asigurrile sociale etc. Pe seama acestor venituri, statul ntreprinde activiti de susinere fie cu character general (pregtirea colar obligatorie, asistena categoriilor sau persoanelor defavorizate, aprarea etc.), fie cu caracter punctual (ncurajarea unui anumit gen de activitate, susinerea unor zone defavorizate etc.).

Relaiile de credit sunt relaii bneti de repartiie a produsului global sau a componentelor sale, relaii reprezentnd mobilizarea unor disponibiliti bneti n vederea acoperirii unor nevoi temporare.Caracteristicile relaiilor de credit sunt:a) Au caracter rambursabil, adic transferul bnesc este temporar.Partea, agentul ctre care este direcionat transferul, numit debitor, poate utiliza mijloacele numai un timp dat, dup care trebuie s le returneze celui de la care i le-a procurat. Partea, agentul dinspre care este direcionat transferul, numit creditor, este proprietarul de fapt i de drept al respectivelor mijloace.b) Sunt purttoare de dobnd, adic serviciul, constnd n a dispune, temporar, de mijloacele bneti ce fac obiectul relaiilor de credit, este remunerat. Dobnda apare ca o remunerare a celui ce d cu mprumut, reprezint o cheltuial pentru cel ce ia cu mprumut i este considerat de aceea ca un cost al capitalului bnesc. Pentru necesiti de ordin practic, dar i pentru surplusul de expresivitate, acest cost se exprim de regul sub form procentual. De asemenea, tot ca regul, exist uzana ca, n lipsa unei alte precizri, durata de referin a acestui cost s fie considerat anul (365 de zile).Se poate formula astfel, pentru activitatea financiar o regul de aur: Produsul generat de uzul unor resurse financiare neproprii (luate cu mprumut) trebuie s fie mai mare dect costul acestora.

Criteriile de clasificare a creditelor sunt definite de unele caracteristici ale relaiilor de credit. n raport cu durata relaiilor de credit, creditele se clasific n trei categorii: pe termen scurt, pe termen mediu, pe termen lung. Duratele de timp ce identific aceste termene sunt difereniate n funcie de alte caracteristici ale respectivelor relaii. Astfel, n cazul creditului bancar pentru nevoi curente, termenul scurt este identificat prin durate de la 1 la 90 de zile, termenul mediu prin durate ntre 90 i 365 de zile, iar termenul lung prin durate de peste 1 an. n cazul creditului de investiii, ns, duratele sunt pn la 1 an pentru termenul scurt, ntre 1 i 3-5 ani pentru termenul mediu i peste 5 ani pentru termenul lung. Aceast variabilitate a duratei apare n mod specific i la alte categorii de credite. n raport cu calitatea partenerilor ce intr n relaii de credit, creditele se clasific n trei mari categorii: credit bancar, n care creditor este o instituie bancar, iar condiiile de creditare le fixeaz creditorul, negocierea lor fiind o excepie; credit public, n care debitor este statul, care de regul fixeaz condiiile de creditare; credit comercial, acordat ntre partenerii de afaceri, n care condiiile de creditare le propune creditorul i, de regul, sunt negociate ntre pri; un agent economic poate acorda credit comercial n dubla sa calitate: n calitate de furnizor, n care caz el i genereaz o crean, adic o sum de bani pe care o va ncasa ulterior de la clientul su; n calitate de client, n care caz se genereaz, de asemenea, o crean, reprezentnd, de data aceasta, un avans pe care el l-a acordat unuia din furnizori de la care ateapt un flux material viitor (un lot de piese de schimb, o partid de mrfuri, o livrare de materii prime etc.).Relaii de asigurari i reasigurriRelaiile de asigurri reprezint ansamblul relaiilor economico-financiare ce se stabilesc ntre asigurai i asigurtori. Asiguratul este persoana fizic sau juridic care n schimbul primei de asigurare i asigur bunurile sau se asigur mpotriva unor evenimente.Asigurtorul este persoana juridic (societatea de asigurare) care preia riscurile asigurailor, iar n cazul producerii acestora acoper pagubele produse sau achit sumele asigurate. Prin contractul de asigurare, asiguratul se oblig s plteasc o prim societii de asigurare, iar n cazul producerii riscului asigurat aceasta se oblig s achite asiguratului sau unei tere personae, denumit beneficiar, o despgubire sau suma asigurat.Funciiile ndeplinite de relaiile de asigurare sunt: funcia de repartiie cu cele dou componente ale sale: de formare a fondului de asigurare pe baza primelor de utilizare a acestuia pentru achitarea despgubirilor sau a sumelor asigurate; funcia de control care urmrete modul de constituire i de repartizare a fondului de asigurare; funcia de compensare a pagubelor prezint interes pentru asigurat ntruct confer siguran cu privire la protecia vieii i a bunurilor iar pentru economia naional asigurarea contribuie prin despgubirile acordate la refacerea condiiilor pentru desfurarea activitii productive; funcia de prevenire a producerii pagubelor se manifest prin finanarea activitilor de prevenire a riscurilor de la fondul de asigurare; funcia financiar este rezultat al tuturor fluxurilor financiare care se formeaz n cazul relaiilor de asigurri i anume: de plat a primelor de asigurare; de plat a despgubirilor; de economisire n cazul asigurrilor de via; de creditare datorit diferenelor dintre ncasri i pli.Finane publice Finane private; asemnri i deosebirintre cele dou componente ale sistemului financiar se stabilesc urmtoarle deosebiri i asemnri: Finanele publice sunt indisolubil legate de existena statului, iar finanele private sunt generate de existena ntreprinderii ca celul economic productoare de profit. Astfel finanle publice se manifest la nivel macroeconomic pe cnd sfera de manifestare a finanelor private este de nivel microeconomic. Scopul principal urmrit de finanele publice const n satisfacerea nevoilor publice prin intermediul utilitilor publice iar n situaia finanaelor private se urmrete gestionarea fondurilor ntreprinderii n vederea obinerii profitului. Finanele publice se supun dreptului public; finanele private sunt generate de dreptul comercial.

La nivel macroeconomic bugetul de stat se stabilete prin fundamentarea mai nti a cheltuielilor publice care trebuiesc efectuate pentru a asigura desfurarea proceselor economice sociale, politice necesare existenei statului dup care se stabilesc veniturile necesare efecturii acestor cheltuieli. La nivel microeconomic bugetul ntreprinderilor se formeaz prin stabilirea n prim faz a veniturilor pe care ntreprinderea le poate obine dup care se stabilete nivelul cheltuielilor pe care aceasta i le poate permite. Att finanele publice ct i finanele ntreprinderii se confrunt cu probleme de echilibru financiar.Echilibrul financiar se definete ca fiind acea stare creia i este caracteristic, pentru subiectul de referin, corelarea stocurilor de mijloace (utilizri) cu cele de resurse i/sau a fluxurilor bneti de intrare cu cele de ieire, att n timp, ct i din punct de vedere al cuantumului (dimensiunii, volumului) acestora.Echilibrul financiar se poate determina static sau dinamic.n cazul static, el este rezultanta stocurilor disponibile la momentul dat la subiectul de referin. De pild, echilibrul ntre creane i disponibiliti bneti, pe de o parte, i obligaii, pe de alt parte. Acesta d informaii privind lichiditatea la un moment dat a subiectului de referin, respectiv capacitatea sa de a onora n momentul dat plile pe care le are de fcut. Dac:Creante + disponibilitati > sau egal obligatii Rezulta ca subiectul prezinta lichiditatePentru echilibrul dinamic se corecteaz situaia momentului cu fluxurile de intrri/ieiri previzionate pentru perioadele urmtoare. Se determin astfel variaia strii de echilibru, obinndu-se informaii privind solvabilitatea subiectului, respectiv capacitatea lui de a-i onora obligaiile de plat ntr-un interval dat.Un exemplu edificator al echilibrului financiar poate fi relevat, la nivelul unei firme, de indicatorii fond de rulment i necesar de fond de rulment. Astfel, primul indicator arat cuantumul cu care capitalul permanent depete utilizrile permanente (de tipul active imobilizate sau active fixe) rmnnd disponibil pentru acoperirea din resurse permanente a utilizrilor nepermanente (stocuri de materii prime, producie n curs de fabricaie etc.). n cazul n care capitalul permanent este mai mare dect activele imobilizate, exist disponibil pentru acoperirea cel puin parial a activelor circulante (utilizri nepermanente).Necesarul de fond de rulment, determinat ca diferen ntre aceste dou componente, arat disponibilul de resurse temporare (necesarul < 0) sau nevoia de resurse temporare (necesarul > 0), adic evoluia (dinamica) echilibrului resurse utilizri temporare. Corelarea celor doi indicatori, pe de o parte fondul de rulment ca stoc i, pe de alt parte, nevoia de fond de rulment ca variabil pe subintervale de gestiune, adic: Necesarul de fond de rulment Fond de rulment, genereaz o condiie de echilibru dinamic exprimat prin dimensiunea apelrii la credite de trezorerie ca flux de resurse temporare, care s complineasc nevoia temporar de resurse pentru derularea activitii subiectului, adic s asigure un echilibru financiar n evoluie pe fiecare din subintervalele de gestiune. Pentru finanele publice echilibrul financiar prezint caracteristica de obligativitate, generat de lege, a fluxurilor de intrare/ieire. Pentru finanele private echilibrul financiar prezint caracteristica de opionalitate a fluxurilor de intrare/ieire, ca rezultat al deciziei agentului economic de a ncheia sau nu contracte economice i financiare pe seama relaiei cerere ofert. Opionalitatea se refer nu numai la ncheierea sau nu a contractelor, ci i la realizarea lor. n acest caz (opiune pentru nerealizarea contractului) agentul i asum riscul unor reparaii pentru partener, totui el este cel ce decide eficiena n planul rezultatelor sale financiare a unei astfel de hotrri.Politica financiar reprezint mulimea de idei i consideraii definite, n sfera i logica finanelor, de ctre o autoritate, n vederea realizrii unor obiective sau atingerii unor scopuri de natur financiar sau nu.De exemplu, legea stabilete c:a) Se va acorda garanie de stat pentru investitorii n ramura X, adic se realizeaz o stimulare a dezvoltrii de ramur, cantonat n sfera politicii cheltuielilor publice. Garania de stat este o cheltuial bugetar de tipul cheltuielilor virtuale: dac ntreprinztorul nu este solvabil pentru un eventual credit luat n condiiile menionate (investiie n ramura X), statul va prelua datoria; cheltuiala apare numai condiionat de producerea unui anumit risc. Trebuie menionat c introducerea unei astfel de garanii nu se poate face dect prin lege.Legea nu oblig pe nimeni s investeasc n ramura X i s-ar putea ca nimeni s nu o fac; nseamn c msura respectiv (politica financiar promovat de stat n acest caz) nu a fost bun. n acest sens apare particularitatea de quasiopionalitate a politicii financiare, chiar dac ea (politica financiar) a fost definit prin lege. Pe de alt parte, este de remarcat caracterul limitativ imperativ al legii, care nu permite garantarea de ctre stat dect n cazul menionat. Garania acordat pentru alt situaie dect cea prevzut (investiia n ramura X) este ilegal i se pedepsete prin lege.Profitul reinvestit n activitatea generatoare nu se impoziteaz, ceea ce nseamn o stimulare a capitalizrii, a dezvoltrii taliei sau nzestrrii tehnice a firmelor, stimulare cantonat n sfera politicii fiscale. Profitul, n general i potrivit legii, este impozabil. Aceast prevedere este imperativ i sustragerea (adic evaziunea fiscal) se pedepsete prin lege. Dac ntreprinztorul i reinvestete profitul n propria afacere, atunci el nu mai este chemat la impozitare pentru partea de profit pe care o reinvestete astfel. Aici apare particularitatea de quasiopionalitate a politicii financiare: legea nu oblig la reinvestirea profitului n activitatea generatoare; cine vrea o face, cine nu nu.Statul A ncheie un acord cu statul B privind acordarea reciproc a clauzei naiunii celei mai favorizate; adic taxele vamale de import n relaia reciproc se stabilesc la o limit minim reciproc acceptat sau se desfiineaz. Aceasta nseamn o stimulare a comerului extern ntre cele dou ri, cantonat n sfera politicii vamale. Exportatorii din A pentru B vor suporta o tax vamal de import n B mai mic dect pn acum sau nu vor mai suporta deloc tax vamal; importatorii din A de mrfuri din B vor suporta o tax vamal de import n A mai mic dect pn acum sau nu vor mai suporta deloc tax vamal. Din acest punct de vedere legea este imperativ. Pe de alt parte, legea nu-l oblig, de exemplu, pe importatorul Y, rezident n ara A, s-i importe mrfurile din ara B. Dac el (importatorul Y) o va face, nu va mai plti tax de import; dar dac importatorul Y va importa dintr-o ter ar, el va plti tax de import. Din acest punct de vedere apare quasiopionalitatea politicii financiare.

Principalele componente ale acestei politici sunt: profitabilitatea, finanarea activitii desfurate, distribuirea profitului, structura capitalului, durata avansrii capitalului i dimensiunea acestuia.a) Profitabilitatea vizeaz obinerea unui profit satisfctor pentru cel/cei ce a/au investit capitalul. Este vorba nu numai de o mas a profitului, ci i de rata acestuia n raport cu efortul economic necesar i care, din punctul de vedere al investitorului, l reprezint capitalul avansat. n acest sens este utilizat indicatorul rata financiar a rentabilitii sau rata rentabilitii financiare (rf), astfel:rf= PN/CprPN= Profitul netCpr= Capital propriuCapitalul propriu reprezint suma dintre capitalul social i fondurile proprii ale firmei (fond de rezerv, fond de dezvoltare, rezerva legal, fond de asigurare .a.). n cazul societilor pe aciuni, capitalul social este reprezentat de valoarea nominal a aciunilor emise la constituirea societii, iar n cazul celorlalte firme de valoarea capitalului depus de proprietar sau de asociai.Acest indicator de profitabilitate arat care este rezultatul net ce revine la o unitate monetar de capital propriu. Rezultatul net presupune c din profit au fost deja acoperite eventualele obligaii financiare (rate la creditele pe termen lung i dobnzile aferente unui astfel de mprumut, ca i orice alte cheltuieli legate de serviciul datoriei pe termen lung a firmei), alte cheltuieli care se suport din rezultate (sponsorizri, acoperirea unor pierderi din anii precedeni), ca i impozitul pe profit datorat statului. Rezultatul net arat ctigul ce rmne efectiv n beneficiul firmei i al proprietarilor ei.Distribuirea profitului este o component a politicii financiare care vizeaz modul n care este utilizat profitul net. Decizia se refer la alternativele dividende mari sau investiii mari.O politic de dividende mari rspunde cerinei acionarilor de a avea ctiguri (absolute i relative) ridicate. Pentru ei aceasta nseamn recuperarea ntr-un numr mai mic de ani a investiiei fcute, ca i o evoluie favorabil a preului de pia al aciunilor, adic posibilitatea unui ctig suplimentar n cazul vnzrii respectivelor aciuni. Ctigul relativ al acionarului este dat de rata nominal a dividendului (rd):Rd= div/VNDiv= masa dividentuluiVN= valoarea nominal a actiuniiPentru firm aceasta nseamn, pe termen scurt, stabilitate i creterea valorii ei de pia (numrul de aciuni emise preul de pia al unei aciuni), dar, pe termen lung, apariia unor dezavantaje. Neefectuarea de investiii sau volumul mic al acestora determin stagnarea rezultatelor sau creterea lor limitat. Deoarece preul de pia al aciunilor ei este suprapari (peste valoarea nominal), rezultatele financiare stagnante sau puin cresctoare vor conduce la o rat efectiv a dividendului (rediv) n scdere:Rediv= div/PpaDiv= dividentul incasatPpa= pretul de piata al actiuniiEchilibrul pietei monetare: M*V=P*TM= Masa monetara;V= viteza de rotatie a banilor;P= nivelul preturilor;T= volumul tranzactiilor.Modelul de cretere se refer la o economie nchis n care statul intervine i are n vedere, ca variante, caracterul exogen sau nu al unora din variabilele de intervenie. n varianta n care toate variabilele de intervenie sunt exogene, modelul include: ecuaia venitului netYn = Y TnTn = T R funcia de consumC = c Yn + C0 funcia de investiiiI = I0 funcia cheltuielilor guvernamentaleG = G0 funcia impozitelorT = T0 funcia subveniilorR = R0 ecuaia de echilibruY = C + I + GS facem supoziia c statul adopt o politic de ngheare a deficitului bugetar. Aceasta presupune o asemenea politic fiscal i a cheltuielilor bugetare nct variaia celor dou componente bugetare (cheltuieli i venituri fiscale) s fie de aceiai mrime. Conform formalizrilor practicate n model, aceasta nseamn c: G0 = T0S presupunem, n continuare, c celelalte variabile de care depinde produsul final, adic nivelul autonom al consumului (C0), al investiiilor (I0) i al subveniilor (R0), nu vor suferi modificri, variaia lor fiind nul. n felul acesta se poate separa n mod strict efectul unei politici de ngheare a deficitului bugetar.Capitalul permanent este format din resursele ce au un astfel de caracter, n principal capitalul propriu i creditele pe termen mediu i lung (bancare sau obligatare):Cperm = Cpr + Ctml,unde:Cperm = capitalul permanent;Cpr = capitalul propriu;Ctml = credite pe termen mediu i lung.Nevoile curente de exploatare sunt ntlnite noional i sub denumirea de cheltuielile ciclului de exploatare sau active circulante. Resursele financiare din care sunt ele acoperite sunt fondul de rulment i resursele de trezorerie, astfel nct cantitativ nevoile (activele circulante) sunt egale cu sursele din care sunt finanate:AC = FR + RT,unde:AC = active circulante;FR = fond de rulment;RT = resurse de trezorerie.Fondul de rulment reprezint partea din resursele permanente care depete nevoile de finanare a imobilizrilor fixe:FR = Cperm AF,unde:AF = imobilizri fixe sau active fixe.Resursele de trezorerie sunt acele resurse financiare mobilizate pe termen scurt cu destinaia de a acoperi nevoile pe termen scurt, peste limita la care aceast nevoie este acoperit din fondul de rulment. n categoria lor se includ creditele de trezorerie, dar i alte resurse posibil de mobilizat pe termen scurt: obligaii (datorii) fa de stat, fa de propriul personal, fa de asigurrile sociale, fa de acionari, fa de ali teri.ACTIV = AF + ACAC = S + C + LPASIV = K perm + RTRT = Cts + F + AO,unde:S = solduri de materii prime, materiale, combustibili, producie n curs defabricaie, ambalaje, produse finite, mrfuri i altele asemenea;C = clieni datori, avansuri ctre furnizori i alte creane;L = lichiditi n cas, la banc etc.;Cts = credit bancar pe termen scurt;F = datorii ctre furnizori, avansuri de la clieni;AO = alte obligaii de plat.Vom pune n eviden urmtorii indicatori ai structurii financiare:a) Coeficientul de ndatorarec = DT/PASIVunde:DT = datorii totale.Acest coeficient evideniaz dou aspecte privind calitatea activitii financiare a firmei: n ce msur datoriile firmei au acoperire material (avem n vedere c ACTIV = PASIV); acest lucru, pe de o parte, permite firmei s cunoasc msura n care datoriile contractate au acoperire, iar, pe de alt parte, permite creditorilor s aprecieze msura garantrii cu bunuri a sumelor pe care ei le-au dat cu mprumut firmei; cu ct acest coeficient este mai aproape de unitate, cu att firma este ntr-o situaie financiar mai dificil; n ce grad este ndatorat firma, adic ce pondere au datoriile n totalul resurselor mobilizate de firm; cu ct gradul de ndatorare este mai ridicat (mai aproape de unitate), cu att firma va obine mai greu credite pe piaa monetar sau de la furnizorii ei.b) Coeficientul de ndatorare la termen numit i coeficientul financiarc f = Ctml/Cprunde: Ctml = credite pe termen mediu i lung.Acest coeficient arat raportul ntre sursele permanente mprumutate i proprii. Instituiile de credit apreciaz ca normal situaia n care c f 1. Aceasta nu nseamn c situaia c f > 1 este ntotdeauna anormal. n msura n care exist acoperire material, este posibil ca bncile s acorde credite chiar n aceast din urm situaie. De pild, solicitarea unui credit pentru o investiie poate crea o situaie n care c f > 1; banca poate acorda creditul pe baza a dou condiii: contribuia firmei la investiie prin resurse proprii, de obicei la nivelul a 20 30% din valoarea acesteia; asigurarea c obiectul fizic, material, al investiiei se realizeaz; banca deschide finanarea, dar elibereaz creditul treptat, pe msur ce i sunt produse documente privind realizarea respectivei investiii.c) Cota datoriei la termen n capacitatea de autofinanarecdtka =Ctml/KAKA = PN + APN = (1-ci) (PB OF COR)PB = CA CT ,unde:KA = capacitatea de autofinanare;PN = profitul net;A = amortizarea;PB = profitul brut;OF = obligaii financiare;COR = cheltuieli i obligaii ce pot fi acoperite din rezultate;CA = cifra de afaceri;CT = cheltuieli totale.Acest indicator arat n ci ani pot fi acoperite datoriile la termen din resursele de autofinanare ale firmei. Valorile pn la 5 6 ani sunt considerate normale. Indicatorul completeaz aprecierea gradului de ndatorare prin informaia referitoare la solvabilitatea firmei.Cota costului creditelor de trezorerie n profitul brutCCT= D/PB unde D = costul creditului de trezorerie, incluznd ca principal component dobnda, dar i alte obligaii ale debitorului fa de banc (comisioane, speze etc.). Indicatorul arat efortul firmei pentru mobilizarea de resurse temporare n raport cu rezultatul brut al activitii ei i exprim capacitatea acesteia de a suporta costul respectivelor resurse. Valorile pn la 0,3, sunt considerate normale. Peste aceast valoare, indicatorul n cauz arat c resursele mprumutate pe termen scurt sunt prea scumpe n raport cu eficiena firmei.