of 29 /29
Specializarea: PLANIFICARE TERITORIALA, anul I Disciplina: RESURSE NATURALE SI PLANIFICAREA TERITORIULUI TEMA: Judetul NEAMT Relief, climă, soluri, patrimoniu natural, riscuri naturale, vulnerabilitate, strategii de dezvoltare.

Judetul. neamt

Embed Size (px)

Text of Judetul. neamt

Specializarea: PLANIFICARE TERITORIALA, anul I Disciplina: RESURSE NATURALE SI PLANIFICAREA TERITORIULUI

TEMA:

Judetul NEAMTRelief, clim, soluri, patrimoniu natural, riscuri naturale, vulnerabilitate, strategii de dezvoltare.

Student: Mdlina Grdinaru Grupa: I

ANALIZA

POTENTIALULUI

NATURAL

Morfologic si substratul geologic Marile unitati de relief care include in cuprinsul lor parti din teritoriul judetului Neamt sunt: Carpatii Orientali, Subcarpatii Moldovenesti si podisul Moldovenesc. Cel mai vechi teritoriu muntos s-a format in paleozoic ca urmare a miscarii hercinice care au pus in loc sisturi cristaline, reprezentate prin micasisturi, sisturi cu sericit, sisturi cu clorit, calcare cristaline. Peste marginea estica a muntilor cristalini s-au depus stive groase de roci sedimentare, in intervalul stratigrafic triasic cretacic mediu. Dintre acestea mai reprezentative sunt calcarele recifale masive si conglomeralete care ocupa o fasie lata de cativa kilometri in partea de vest a judetului. Din cretacicul inferior, in geosinclinalul carpatic incepe acumularea seriei sedimentare de 1 flis , care cunoste, in timp si spatiu, mari variatii de facies petrografic. Astfel, la alcatuirea formatiunilor de flis participa, alternant gresii si microconglomerate, marne si marnocalcare, argile si sisturi, conglomerate si calcare. Conturarea subunitatii structural-tectonice din zona de flis s-a facut in timpul miscarilor orogenetice din faza alpina, care au dus la incretirea stratelor in cute orientate consectent de la NNV la SSE. Evenimentul cel mai important pentru evolutia ulterioara a reliefului a fost punerea in loc a panzelor de siriaj, care succed de la vest la est ultima panza, si cea mai recenta, flancand cu partea sa frontala depresiunea subcarpatica. Structura in panze a masei muntoase a influentat evolutia morfologica numai in tendintele ei generale, in timp ce trasaturile morfologice morfologice de amanunt au fost determinate de variatiile naturii rocilor si de situatiile structurale locale. Latimea zonei de flis este de 35-40 de kilometri constituind pincipala masa muntoasa de pe teritoriul judetului Neamt. In miocen, la est de muntii flisului, in geosinclinalul subcarpatic se acumuleaza depozite fin detritice cu sare(salifer). Marnele, argilele, gresiile, nisipurile, conglomeratele miocenului subcarpatic sunt cutate in pliuri largi, cu carecter de sinclinorii si anticlinorii. Contactul Subcarpatilor cu Podisul Moldovenesc se face printr-o linie tectonica de incalecare (falia pericarpatica). In alcatuirea geologica a Podisului Moldovenesc intra depozite acumulate, formate din gresii, marne, nisipuri calcare colitice. Stratele prezinta o inclinare slaba de la NNV spre SSE intrunind caracteristicile unui monoclin tipic. Pe fondul principalelor structuri geologice s-au conturat marile unitati de relief. Principalele uniti muntoase, amplasate n vestul judeului, sunt: Masivul Ceahlu, cu nlimea maxim de 1907 m; M-tii Hma, situai n bazinul superior al rului Bicaz, cu nlimea maxim de 1792 m; M-tii Bistriei, cu masivul Grinie de 1757 m i o parte a masivului Budacu; M-tii Tarcau, la sud de valea Bicazului i la est de valea Damucului, cu nlimea maxim de 1664 m; M-tii Stnioarei care ocupa zona de la nord de valea Bistriei, cu culmi joase rotunjite ce ating 1529 m, separate de vi largi cu aspect de depresiune.FLI, fliuri, s.n. (Geol.) Ansamblu de terenuri constituite din conglomerate, gresii, argil i marn, sedimentate ntr-o mare n timpul cnd fundul acesteia se gsea ntr-o continu ridicare spre a deveni un lan muntos. Din fr. flysch.1

Unitatea subcarpatic este situat la est de zona montan i cuprinde depresiunile: Neam, Cracau-Bistrita i o parte din depresiunea Tazlu. Unitatea de podi apare la est de Subcarpati i se integreaz prin toate elementele morfologice i de evoluie Podiului Central Moldovenesc. Cea mai joas form de relief o reprezint culoarele de vale ale iretului i Moldovei care ating o lrgime maxim de 5-6 km la nivelul luncilor, avnd aspectul unor cmpii largi terasate. Resursele subsolului judetului Neamt sunt legate de principalele structuri geologice, care difera ca varta, facies petrografic si tipuri de materiale utile. Unitatea cristalino-mezozoica din partea de vest a judetului cuprinde in primul rand materiale de contructii, constand in calcare utilizabile in industria cimentului si varului, in siderurgie, ca si mandament in agricultura. Calcarul se exploateaza in cariera de la Bicaz-Chei. Sisturile cristaline din unele zone de valea Damucului si de pe valea Bistricioarei contin concentrati de sufluri cuprifere. In legatura cu unele linii de fractura care afecteaza masa sisturilor cristaline, in unitatea cristalino-mezozoica exista iviri de ape minerale, cum sunt cele de pe valea Borvizului-Tosorog, valea Stanii, versantul stang al Vaii Capra si multe altele. Aceste ape au proprietati fizicochimice si calitati terapeutice apropiate de apa izvoarelor minerale de la Borsec. In unitatea flisului, principalele resurse ale subsolului sunt materialele de costructie, sisturile bituminoase si apele minerale. In categoria materialelor de costructie amintim cateva calcaroase din stratele de Sinaia care se folosesc ca materie prima pentru fabricarea cimentului. Gresie de Kliwa- din flisul paleogen, fiind o roca silicioasa se poate utiliza ca merie prima in industria sticlariei. Aflorimente importante de gresie de kliwa se gasesc la nordul si la sudul Bistritei, pe vaile afluente: Borzoghean, Doamna, Calu, Iapa. Gresia de Tarcau- prin duritatea ei, constituie o piatra de constructie folosita pentru fundarea soselelor si pentru terasamente de cale ferata. Aceasta roca se exploateaza in mai multe cariere din zona flisului paleogen. Sisturi bituminoase- sunt legate de formatiunile oligocene din flisul marginal. Perimetre cu sisturi bituminoase, valoroase economoc se gasesc la sud de calea trasversala a Bistritei pe vaile amintite mai sus. In cadrul unor subunitati ale flisurilor medio-marginal si extern exista iviri de ape minerale, sulfuroase si clorosodice. Zona miocenului subcarpatic cuprinde zacaminte de saruri de potasiu la Baltatesti, Tazlau. De asemenea prezenta zacamintelor de sare gema este dovedita de numeroasele ape sarate din depresiunile Neamt si Cracau-Bistrita. Ape mineralizate cu calitati terapeutice deosebite pentru tratarea afectiunilor reumatismale, se gasesc la Oglinzi si Baltatesti. De altfel, izvoarele minerale se intalnesc la tot pasul in unitatea subcarpatica, unde formatiunile saliferului apar la zi. Unele argile miocene se exploateaza in cariere constituind materie prima pentru fabricarea caramisilor si produselor ceramice. Pe teritoriul judetului Neamt exista rezerve deosebit de importante de materiale de contructie de balastiera, cum sunt pietrisurile si nisipurile. Terasele inferioare, ca si luncile raurilor mari , cum sunt Bistrita, Moldova etc. Ofera conditii favorabile pentru exploatarea acestor materiale de costructie. Relieful judetului Neamt este format prin procesul de subductie, incretirea scoartei tereste (in vest), cu roci cristaline, prin sedimentare in est. Potentialul de materiale utile ale

subsolului Judetului Neamt abunda de materiala de constructie, saruri de sodiu si potasiu, sisturi bituminoase si ape minelare. Componentul Hidro-climatic Apele, fie ca este vorba de cele de suprafata, organizate in retele si lacuri, fie ca sete vorba de cele subterane cantonate in depozile aluvial-prluviale sau deluviale, constituie o bogatie principala a jedetului. Valorificarea lor a inceput sa fie facuta la un nivel de maxima eficienta economica abia in anii socialismului. Reeaua hidrografic a judeului Neam este colectat, n cea mai mare parte, de rul Siret cu afluenii si de ordinul I, Moldova i Bistria i, n mic msur, de afluentul su de ordinul II Tazlu, din bazinul Trotuului. Densitatea reelei hidrografice variaz, n limite largi, de la 0,3 la 1,10, valorile extreme nregistrndu-se pe zone restrnse din regiunea nalt a bazinului rului Bistricioara i din zonele joase depresionare. n restul teritoriului predominant este densitatea medie. Scurgerea medie multianual specific de ap variaz pe teritoriu ntre 10 l/s. km2, n zona nalt a munilor Hma i Tarcu i circa 2 l/s. km2 ntr-o zon restrns din podiul Brladului; majoritatea teritoriului se ncadreaz ntre izoliniile de 2 i 5 l/s km.2 n cursul anului, volumul .maxim scurs pe anotimpuri se nregistreaz, n mod obinuit, primvara (aprilie iunie) i reprezint, n medie, 40 50% din volumul anual, iar volumul minim n sezonul de iarn, obinuit n intervalul noiembrie ianuarie i nsumeaz, n medie, 10 13% din volumul anual. Rul Siret strbate teritoriul judeului pe o distan redus, de numai 38 km, ntre amonte pr. Albuia i aval confluena cu pr.Valea Neagr. La intrarea n jude, Bistria are aspectul unui ru tipic de munte, n aval de Frcaa i n special de Lacul de acumulare i barajul Izvorul Muntelui, aspectul i condiiile naturale ale rului sunt complet modificate prin intervenia omului. Pn n dreptul satului Stejaru, unde revin debitele de ap dinspre hidrocentral, n albia rului curge un mic firicel de ap format din izvoarele din jurul barajului, dup care ncepe s apar salba de lacuri de acumulare i hidrocentrale. n aval de Piatr Neam, rul ptrunde n Depresiunea Cracu Bistria, valea se lrgete, iar panta rului scade. Rul Moldova se ncadreaz n jude cu bazinul su inferior cuprins ntre aval localitate Drgueni i vrsarea n iret. Strbate teritoriul pe o lungime de 76 5 km, din totalul lungimii sale de 216 km, formnd, pe sectorul de la intrare pn la confluena cu Petroaia, limita comun cu judeul Iai. Rul se caracterizeaz printr-o mobilitate mare a albiei i printr-o pant medie relativ ridicat pe acest sector . Rul Bistria, prezent n jude prin sectorul su mijlociu, curge pe o distan de 126 km, ntre aval confluena cu Pietroasa i amonte confluena cu Romni. La intrarea n jude, Bistria are aspectul unui ru tipic de munte, n aval de Frcaa i n special de Lacul de acumulare i barajul Izvorul Muntelui, aspectul i condiiile naturale ale rului sunt complet modificate prin intervenia omului. Pn n dreptul satului Stejaru, unde revin debitele de ap dinspre hidrocentral, n albia rului curge un mic firicel de ap format din izvoarele din jurul barajului, dup care ncepe s apar salba de lacuri de acumulare i hidrocentrale. n aval de Piatra Neam, rul ptrunde n Depresiunea Cracu Bistria, valea se lrgete, iar panta rului scade n jur de 1. Albia sa, cu puternice tendine de divagare, este n afara utilizrilor hidraulice, Bistria, curgnd prin canale de derivaie, pe linia crora se nscriu uzinele hidroelectrice Zneti i

Rul Moldova se ncadreaz n jude cu bazinul su inferior cuprins ntre aval localitate Drgueni i vrsarea n Siret . Strbate teritoriul pe o lungime de 76 5 km, din totalul lungimii sale de 216 km, formnd, pe sectorul de la intrare pn la confluena cu Petroaia, limita comun cu judeul Iai. Rul se caracterizeaz printr-o mobilitate mare a albiei i printr-o pant medie relativ ridicat pe acest sector Fenomene de nghe se produc n fiecare iarn i au o durat medie de 70 zile, iar podul de ghea, de asemenea, n fiecare iarn cu o durat medie de 25 30 zile, cea maxim fiind de 65 zile, iar cea minim de 4 zile. Apele subterane Judetul Neamt este deosebit de bogat in ape subterane. Regimul si raspandirea lor sunt determinate de conditiile structural-litosferice si de etajarea principalelor conditii fozicogeografice. Apele de adancime isi evidentiaza prezenta prin unele izvoare relativ abundente din masivele Ceahlau, Harghimas, precum si in zona de contact dintre cristalin si flis. In legatura cu apele se adancime sunt si ivirile de ape carbogazoase de la Borsa si Damuc. Apele freatice, pricipalele resurse de ape subterane valorificate pe cuprinsul judetului, sunt cantonate fie in depozite de versant, fie in depozite acumulate ale luncilor, teraselor si conurilor de dejectie. Apele deluviale sunt mai bine reprezentale in zona montana si subcarpatice, unde depozitele de versant au o dezmolate apreciabila, ajungand la grosimi care depasesc uneori si 20 de m. Energia mare a reliafului si alcatuirea deluviilor din fragmente predominant mari fac ca apele deluviale din zona montana sa aiba un drenaj intens. Drenajul este compensat insa de o bogata alimentare din aple meteorice, ceea ce mentine un debit mediu specific. Lacuri, iazuri Caracteristice judeului Neam sunt lacurile de acumulare de pe valea Bistriei, de interes hidroenergetic, c Izvorul Muntelui, Pngrai, Vaduri i Batca Doamnei. Cel mai mare este Lacul Izvorul Muntelui care, la nivelul normal de retenie are o suprafa de 3100 ha i un volum de 1230 mil. m3 Puterea instalat a hidrocentralei este de 210 MW. Barajul are nlimea de 127 m, iar lungimea coronamentului atinge 430 m. Celelalte lacuri de acumulare au dimensiuni mai reduse (conform tabelului). n jude s-a format, n anul 1991, n urma unei masive alunecri de teren, un lac natural, pe prul Cuiejdel, n amonte de municipiul Piatra Neam, cu un volum de ap de aproximativ 1.000.000 mc Din punct de vedere hidrochimic apele judetului Neamt fac parte din grupa apelor bicarbonatate. Regimul climatic Clima judeului Neam este temperat continentala. Caracteristicile climei sunt determinate de particularitile circulaiei atmosferice, de altitudine, de formele i fragmentarea reliefului, dar i de suprafeele lacustre ale amenajrii hidroenergetice a rului Bistria. Efectul de baraj al Carpailor Orientali se manifest n tot cursul anului, n condiiile adveciei dinspre vest a maselor de aer caracteristice latitudinilor medii. Regimul climatic are un caracter mai continental n estul judeului aer mai uscat i timp n general mai senin. Influena barajului muntos al Carpailor se resimte n special n anumite faze tipice de iarn, cnd au loc invazii de aer rece, arctic continental. Munii deviaz naintarea spre vest a acestor mase de aer, determinnd geruri intense n condiiile existenei unor

depresiuni barice adnci deasupra Marii Negre i Mrii Mediterane. Asemenea situaii dau natere viscolelor violente zona estic a judeului. n cazul maselor de aer instabile, ascensiunea forat (dinamic) a aerului umed pe versanii estici, prin nclzirea adiabatic, produce efecte de feon n masivul Ceahlu spre valea Bistriei i n depresiunile subcarpatice Neam i Cracau-Bistrita. Fondul Bio-pedosferic Solurile Complexitatea conditiilor naturale ale judetului Neamt este reflectata pregnant in varietatea mare a solurilor care s-au format in aceasta parte a tarii, de la cernoziomurilr levigate specifice conditiilor de silvostepa, la solurilor de pajiste alpina. Se poate preciza ca peste 50% din suprafata judetului apartine provinciei montane, restul teritoriului facand parte din provincia carpato-moldava. Seria cernoziomurilor si cernoziomurile levigate, cu mare importanta in agricultura este reprezentata prin cernoziumul slab levigat, care ocupa suprafete mari in sectorul terasat al Bistritei, intre Roznov si Piatra Neamt, precum si in valea Moldovei, la sud de Trifesti, si cernoziomul levigat (inclusiv podzolit), acesta din urma intalnindu-se mai cu seama in regiunea sibcarpatica (la nord-vest de Dobreni, pe stanga Ozanei, si pe dreapta Moldovei, intre Draganesti si Tibucani). Pe interfluviu Moldova-Siret se gasesc cernoziomuri moderat levigate. Seria solurilor argilo-aluviale cenusii ocupa o suprafata mai mare in comparatie cu celalate tipuri. Acest tip de soluri se intalneste mai ales in zone de podis, din bazinul superior al Barladului, dar si in regiunea subcarpatica, unele mai reprezentative sunt insa solurile cenusii inchise si cernoziomurile levigate podzolite. Seria solirilor argilo-iluviale brune si solurile argilo-iluviale podzolite constituie grupele de soluri cu cea mai mare raspandire. Primul tip acupa suprafetele mai din Depresiunea Neamtului si in imprejurimile localitatii Razboieni, al doilea tip il intalnim bine reprezentat in bazinul superior al Barladului pe interfluviu Moldova-Siret si in partea de sud a Depresiunii CracauBistrita. Exista si alte tipuri de soluri argilo-iluaviale, ca de exemplu cele moderat podzolite, care ocupa suprafete mari in Depresiunea Neamtului si in zona Draganesti-Brusturi. In provincia montana, o mai mate dezvoltare capata solurile brune acide, asociate in multe cazuri cu solurile brune podzolite, ca de exemplu in sectorul montan al Bistritei din avel de Bicaz. Seria solurilor brune acide si brune este caracteristica domeniului montan, in special regiunii flisului, unde solurile brune detin o pondere insemnanta. In asociatie cu solurile brune acide, acstea ocupa suprafete intinse, putandu-se contura doua fasii principale: una care se intinde den bazinul Damucului pana in bazinul Bistricioarei si in continuitate pe valea Bistritei spre Cotargasi si alta care incepe din bazinul Oantu spre nord, prin bazinul Pangarati, apoi in bazinul Cracaului, traverseaza valea Ozanei si se continua spre valea Risca. Solurile brune acide apar uneori in asociate cu cele brune podzolite feriiluviale, asa cum se intalnesc in bazinele raurilor Bicazului si Tarcaului. Seria solurilor brune podzolite este mai bine dezvolatata in bazinul Dumucului, bazinul superior al raului Borca si pe dreapta Bistritei, intre Hangul si Sabasa, in toate aceste cazuri este vorba de soluri feriiluviale si soluri podzolice. Pe areale foarte mici, ca de exemplu in bazinul superior al raului Borca si in Masivul Ceahlau, se gasesc si soluri podzolice humico-feriiluviale.

Seria solurilor de pajiste alpina detine o pondere destul de mica in ansamblu teritoriului judetului si anume: in bazinul superior al raului Damuc. Uneori le intalnim si ca soluri litomorfe si rendzine in bazinele raurilor Damuc si Bicaz. Pseudorendzinele ocupa suprafete suprafete mai insemnate in cadrul Depresiunii Cracau-Bistrita. Seria solurilor slab evoluate si de lunca cuprinde regosoluri, care se intalnesc atat in podis, dar mai ales in tinutul subcarpatic, unde procesele de degradare a versantilor sunt deosebit de intense. In lungul marilor rauri de pe cuprinsul judetului, cum sunt: Siretul, Moldova, Bistrita se intalnesc largi suprafete cu soluri aluviale de tipul cernoziomurilor sau a solurilor aluviale frecvent gleizate. Din seria colurilor hidromorfe si halomorfe mentionam prezenta celor humico-gleice ce se intalnesc pe suprafete mari pe teritoriul comunelor Girov, Pastraveni si pseudo-gleice care se identifica pe o arie mai larga in Depresiunea Neamt intre Baltatesti si Agapia. Fauna si vegetatia Pe teritoriul judetului Neamt principala zone de vegetatie apartine etajului forestier. Pe suprafete mici, in masivele Ceahlau, Haghimas, Budacu si pe unele goluri montane din muntii Tarcau si Stanisoara, este o vegetatie subalpina, iar in extremitatea estica a judetului patrund, slab sub forma unei enclave, elemente de silvostepa. Etajul alpin are o intindere redusa si este reprezentat prin subetajul subalpine, care poate fi identificat in Ceahlau, Haghimas, Budacu, Bivolu deasupra cotei de 1400-1500 m. In Masivul Ceahlau se intalnesc plante cu character xerofil caracteristice subetajului alpin, ce coboara pana la altitudinea Ocolasului Mic. Intre acestea se remarca in primul rand lichenii si muschii. De asemenea, se intalnesc unele fanerogame, intre care mai frecvent este paiusul. In subetajul subalpin este reprezentativa vegetatia de arbusti, dintre care mentionam tufisurile de jnepeni, merisor sau afin. O mare raspandire o au speciile ierboase si in special gramineele su frunze inguste: paius, teposica. Nu lipsesc nici graminceele cu frunze mari, dintre care amintim in primul firuta. In etajul alpin, fauna este saracacioasa. In genaral se intalnesc specii de animale care vin la etajul inferior. Astfel in sezonul cald, ursul si lupul urca pana la marginea golurilor alpine. Dintre pasari, mai caracteristice sunt: cinteza alpina, brumarita, fisa de munte. Din etajele inferioare vin mai frecvent corbul, mierla, vinderelul rosu. Sunt prezente si specii de reptile, dintre care amintim mai ales vipera comuna si soparla de munte. Etajul molidului sau etajului boreal are o extindere maxima in partea de vest a judetului, in muntii, in muntii Haghimas, Ceahlau, Tarcau si Budacu. De asemenea, o prezenta masiva a molidului lui se observa in bazinele superioare ale raurilor Farcasa, Sabasa, Ozana, Largu. In afara de molid, in acest etaj mai apar paltinul de munte, mesteacanul, bradul. Asociatiile de vegetatie ierboasa din cadrul padurilor de molid sunt putine din cauza intunecimii lor. Sunt insa intinse suprafete de pajisti secundare aparute pe locul padurilor de molid, ca de exemplu in Masivul Bivolu-Halauca. Aceste pajisti se caracterizeaza prin predominarea asociatiilor de paiusul rosu. In padurile de molid exista o bogata fauna, reprezentata prin urs, cerb, ris, la care se adauga specii venite din padurile de foioase. Exista si o bogata fauna de pasari, dintre care

amintim: cocosul de munte, buha, huhurezul. De asemenea, se intalnesc specii de amfibieni, reptile, gasteropode, lepidoptere etc. Etajul padurilor de foioase. Subetajul padurilor amestecate de rasinoase si fag ocupa cea mai mare suprafata din judet. Limita superioara a acestui subetaj ajunge in unele locuri pana la 1500 m, iar limita inferioara coboara spre regiunea subcarpatica sub 500 m, asa cum se constata in bazinele raurilor Cracau si Ozana. In cadrul acestui subetaj apar frecvent si suprafete acoperite de paduri pure(fagete, molidisuri, bradete), care nu se dispun insa intotdeauna intr-o etajare normala. Situatia aparent anormala are la baza fie o cauza de ordin climatic, si anume fenomenele de inversiune termica. In subetajul padurilor amestecate se intalnesc si alte specii de arbori, cum sunt: ulmul de padure, paltinul de camp, frasinul, plopul tremurator. Un loc aparte in acest subetaj il ocupa plantatiile de pin si bazinul Bistritei, plantatiile executate cu ocazia amenajarii hidrotehnice a acestui rau. Covorul vegetal din acest subetaj este mai bogat in specii in comparatie cu etajul padurilor de molid. Pajistile ocupa suprafete intinse, fiind bogate mai ales in specii de graminee. Uneori, pasunatul intens a dus la dezvoltarea teposicai in detrimentul celorlalte graminee cu valoare economica mai mare. Subetajul fagului este caracteristic regiuniunilor de deal. Din cauza unor conditii naturale specifice, fagetele de pe flancul estic al Carpatilor Orientali nu se constituie intr-un subetaj specific, dra apar totusi masive mari in plina regiune montana. In Subcarpati, cele mai reprezentative paduri de fag se intalnesc in Dealul Corul, precum si in bazinele Calu, Iapa, Nechit. In alcatuirea padurilor de fag se mai intalnesc si alte specii de foioase, cum sunt: stejarul, carpenul, jugastrul. Arboretul este slab reprezentat in fagetele pure, iar in stratul ierbos se intalnesc elemente comune si subetajului padurilor amestecate, la care se mai adauga: vinarita, leurda, laptele ursului, macrisul iepuresc. Pajistile din acest subetaj sunt foarte bogate in graminee ceea ce le da o mare valoare economica. Cela mai intinse suprafete de pajisti sunt in regiunea subcarpatica. Subetajul padurilor amestecate de fag cu gorun este cel mai bine reprezentat pe latura interna a depresiunilor subcarpatice, unde acesta vine in contact cu padurile amestecate de fag si rasinoase. De multe ori padurile de fag cu gorun iau forma sleurilor de deal, in care speciile dominante mai cuprind: carpenul, teiul, paltinul, jugastrul, frasinul. Cea mai mare parte a padurilor din acest subetaj a fost defrisata, ele fiind inlocuite cu pajisti secundare si culturi agricole. Subetajul gorunului ocupa aproape 80% din suprafata regiunii extracapatice. Masivele mai importante forestiere se gasesc pe latura depresiunilor subcarpatice si in bazinul superior al Bistritei. In general, padurea acestui etaj a fost defrisata, terenurile date in circuitul agricol sau pentru pasuni sau fanete. Pajistile secundare prezinta evidente elemente de stepizare. Lumea animala din padurile de foioase este numeroasa fiind reprezentata prin vulpe, veverita, pirsul de alun, parsul de ghinda, jderul de padure, caprioara. Avifauna caracteristica acestor paduri cuprind: privighetoarea, ciocanitoarea, sticletele, pitigoiul. In parurile din zonele cubcarpatice si dealurile Barladului exista numeroase specii de animale de silvostepa: harciogul, popandaul, ciocarlia. Inventarul faunistic din zona zucarpatica si de podis cupride, de asemenea, numeroase specii de reptile, amfibieni, insecte, gasteropode.

Luncile sunt dezvoltate pe suprafete apreciabile in lungul marilor rauri, dar si pe unii si afluentii mai importanti ai acestora. In cadrul luncilor este dominanta vegetatia ierboasa, reprezentata prin diferite specii dee rogoz, iarba capului, firuta. Cea mai mare parte a luncilor este ocupata insa de terenuri agricole. Padurile ocupa suprafete mai intinse in luncile Siretului si Moldovei elementele dominante ce le alcatuiesc fiind salcia, plopul si arinul. Foarte rar se gasesc paduri de gorun. Fauna luncilor se caracterizeaza in special prin prezenta unor pasari ca: pascarusul negru, lastunul de mal2 Judetul are o bogata si variata fauna care traieste in apa raurilor si lacurilor. In raurile de munte pastarvul indigen, scobarul. In raul Bistrita, in amonte de lacul Izvorul muntelui traieste lostrita. In raurile din regiunea extracapatica in special in Moldova si Siret se intalnesc: moronarul, porcusorul comun, pocusorul de nisip, babusca. In lacurile de acumulare si mai ales in lacul Izvorul Muntelui traieste o fauna ihtiologica formata in spacial din ciprinide. Legat de lacurile de acumulare exista si o bogata avifauna alcatuite din pasarile care poposec aici in sezonul rece. Patrimoniu natural Nendoielnic, din ntreg lanul Carpailor Orientali, Masivul Ceahlu este cel mai impresionant, att prin frumuseea deosebit a peisajului oferit, ct i prin aspectul su impuntor. Toate acestea l-a fcut unul dintre munii cei mai cutai de ctre turitii din ar, dar i din strintate. Prezenta vie n folclorul local, nconjurat de o aureol magico-mitologica, imaginea Ceahlului se reflecta distinct n paginile de literatur sau n operele artitilor plastici, ca de altfel ntreg inutul Neamului. Pe lng acesta, nu putem s nu menionm Cheile Bicazului, strbtute de rul Bicaz. Formaiunile carstice existente pe raza judeului Neam sunt n numr de cinci. Petera Munticelu (Ghiocelu) este situat pe versantul stng al Vii Bicazului, n Masivul SurducMunticelu, la extremitatea nordic a Munilor Hma, pe raza comunei Bicazu Ardelean. Petera are 120 de metri lungime i nu este accesibil publicului. Petera Tosorog este situat n nord-estul Munilor Hma, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de oraul Bicaz, tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibil publicului. Complexul Detunate se afla n masivul Ceahlu, pe teritoriul oraului Bicaz. Petera Groapa cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlu iar Peter 3 Fntni se afla n comun Dmuc.

EVALUAREA VULNERABILITATII TERIRORIULUI LA PROCESE NATURALE DE RISCFactorii gereratori de risc sunt naturati si antropici. Cand vorbim de factorii naturali ne gandim la femomene meteorologice extreme, seceta hidrologica, ploi cu caracter de aversa, grindina, ninsori abundente, intensificari ale vantului, inundatii, avalanse. Fenomene distructiva de ordin geologic: cutremure de pamant, alunecari de teren. Cei antropici pot fi: poluarea2

Oaspete de vara.

excesiva si necontrolata, incendii( voite sau nu) despaduriri de au ca urmare alunecari de teren, disparitia unor specii de fauna sau flora. Fenomene meteorologice extreme La altitudini medii, sistemele atmosferice de joas presiune sunt responsabile pentru producerea fenomenelor meteorologice extreme, care nsa nu se manifest cu violen deosebit. Nu s-au nregistrat pe teritoriul judeului Neam tornade, nsa furtuni nsoite de intensificri puternice ale vntului sunt fenomene care se produc n fiecare an, mai ales n lunile iulie i august dup perioade de temperaturi foarte ridicate. Jumtatea estic a judeului reprezintzona unde se produc frecvent astfel de fenomene. O alt caracteristic a judeului o reprezint i producerea precipitaiilor sub form de ploaie n cantiti mari n intervale scurte de timp(peste 60 l/mp n 30 60 minute). Rezultatul acestui fenomen l reprezint producerea inundaiilor ca urmare a cresetrii brute a debitelor pe toreni sau pe principalele cursuri de ap. Localitatie din zona montan aflat n jumtatea vestic a judeului sunt cele mai exuse acestui fenomen.Frecvena de producere a inundaiilor i amploarea acestora au crescut, datorit n principal schimbrilor climatice i reducerii capacitii de transport a albiilor prin dezvoltarea n general a localitilor n albia major a cursurilor de ap. Anul 2005 reprezint unul din punctele de reper pentru intensitatea inundaiilor produse n jude ca urmare a volumului mare de precipitaii, fiind anul n care s-au depit cotele de aprare la cele mai multe staii hidrometrice. Seceta hidrologic Caracterizat prin micorarea accentuat a debitelor pe cursurile de ap, din care unele sunt afectate intermitent sau prelungit de fenomenul de secare. Lipsa debitelor pe cursurile de apafecteaz consumatorii de ap care au staii de captare n bazinele unor astfel de cursuri de ap. n judeul Neam zona afectat de secet hidrologic se afla n bazinul hidrografic al r. Moldova cu afluenii de dreapta cei mai importani, respectiv r. Neam (Ozana) i pr. Topolita. Datele hidrologice caracteristice pe r. Moldova sunt determinate prin cele dou staii hidrologice amplasate una n amonte de principalele folosinele de ap, respectiv la Tupilai i una n aval de aceste folosine, respectiv la Roman Ploi cu caracter de avers - mai frecvente n zonele Piatra Neam, Trgu Neam, Poiana Teiului, Pipirig i Moldoveni; Grindin - n zona de sud a judeului, de-a lungul comunicaiilor Piatra Neam-Costia i Romni - Secuieni, n zona de nord pe direcia Trgu Neam - Pstrveni, iar n zona de est localitile Sboani, Ghereti, Tmeni, Doljeti, Stnia, Icuseti, Valea Ursului, Oniceni; Ninsori abundente i viscolite care blocheaz circulaia auto, n special pe trasele Piatra Neam - Brusturi, Piatra Neam Roman - Poienari, Bicaz - Potoci, Petru Vod-Pluton, Romni 10 Moldoveni Secuieni, Piatra Neam Mrgineni, Girov tefan cel Mare Dragomireti Rzboieni lntensificri ale vntului cu aspect de tornad - Trgu Neam, Ceahlu, Grinie i Poiana Teiului. Inundaiile Teritoriul judeului Neam aparine n proporii aproximativ egale sectorului cu clima de munte (partea de vest) i celui cu clima continental - inutul climei de dealuri, districtul Subcarpatilor estici i parial Podiului Central Moldovenesc (jumtatea de est).

Cantitile medii anuale de precipitaii cresc gradat de la est ctre vest.Cantitile medii n luna iulie variaz pe mai mult de jumtate din suprafaa judeului ntre 90 i 140 mm, iar n valea rului Siret scad pn la 70 mm. Seceta este un fenomen deseori ntlnit n timpul verii.Stratul de zpada se menine ntre 100 i 160 de zile pe culmile mai nalte.Din cauzaclimatului specific, teritoriul judeului este afectat frecvent de inundaii iar ca o particularitate se evideniaz fenomenul de zapor de pe rul Bistria, pe tronsonul lac Izvoru Muntelui - limita jude (cu Suceava). Numai n ultimii 30 de ani s-au produs inundaii catastrofale n anii 1970, 1975, 1991 (1995 i 2003 datorit fenomenului de zapor) i o serie de inundaii de amploare mai mic, restrnse ca arie, dar care au produs pagube importante. Zonele cele mai expuse inundaiilor, n ordinea frecventei producerii acestora, sunt: comun Piatra oimului, pe praiele Calu i lapa, comun Girov i oraul Roznov pe r. Cracau, comun Borleti pe pr. Nechit, comun Hangu pe pr. Hangu i Audia, comun Bicazu Ardelean pe prul Jidan i Bistra, Bicaz Chei pe prul Ivanes, comun Grinie i comunele Borca, Farcaa i Poiana Teiului pe rul Bistria.Inundaiile sunt n multe cazuri amplificate de activiti umane ca: depozitarea de materiale i deeuri pe maluri care sunt antrenate la ape mari i produc blocaje n special la traversri, reducerea seciunii de scurgere prin executarea de lucrri de traversare, executarea de construcii neautorizate n zonele inundabile ale cursurilor de ap, n mod special mprejmuiri i anexe gospodreti.Toate comunele din jude pot fi afectate mai mult sau mai puin de inundaii, cu excepia comunei Sboani. Acest tip de risc poate afecta n jude, cu aproximaie, urmtoarele obiective din mediul rural: 4478 gospodrii individuale; 97 societi comerciale sau instituii publice; 9049 Ha terenuri agricole; 232 Km de drumuri; 25 de poduri sau podee. Statisticile demonstreaz c din ce n ce mai muli oameni sunt afectai de dezastre hidrometeorologice.Inundaiile reprezint cel mai frecvent tip de dezastru natural. Precipitaiile atmosferice abundente nregistrate n ultima perioad au drept cauze imediate instabilitatea atmosferic accentuat determinat de succesiunea unor frecvente furtuni atmosferice. n ultimii doi ani circulaia aerului s-a modificat treptat, poziia curenilor determinani deplasndu-se spre sud astfel nct Europa central i Romnia a putut fi afectat de precipitaii importante care au depit de 3-4 ori valorile obinuite, n majoritatea zonelor Romniei. Frecvena de producere a inundaiilor i amploarea acestora au crescut, datorit n principal schimbrilor climatice i reducerii capacitii de transport a albiilor prin dezvoltarea n general a localitilor n albia major a cursurilor de ap. n anul 2008 s-au nregistrat cele mai mari pagube ca urmare a inundailor produse de revrsarea rului Siret din cauza cedrii lucrrilor de aprare ca urmare a debitelor crescute acumulate n bazinul superior al acestuia. Maximul istoric pe rul Siret n seciunea Nicolae Blcescu, s-a nregistrat n data de 28.07.2008 ora 15.00 16.00, H = 775 cm ( 225 cm peste CP), Q = 1875 mc/s. n data de 30.07.2008, ora 24.00, nivelul pe rul Siret n seciunea Nicolae Blcescu a sczut sub cota de pericol, n data de 31.07.2008 ora 6.00, nivelul a sczut sub cota de inundaie i atenie. Tranzitarea viiturii pe rul Siret n seciunea Nicolae Blcescu de la atingerea cotei de atenie pn la ieirea de sub cota de atenie a durat 131 de ore. Incendii de padure

Suprafaa fondului forestier este de 246.265 ha. Acesta este rspndit pe toat suprafaa judeului, cu o pondere mai nsemnat n jumtatea vestic, acolo unde i relieful este muntos. Suprafeele mpdurite care pot fi afectate de incendiile de pdure reprezint cca. 60 % din suprafa. Fondul forestier al judeului Neam este format din pduri de pin, brad i alte conifere care posed o mare capacitate de ardere, precum i din diferite categorii de foioase care au o mai miccapacitate de ardere (stejar, mesteacn, plop de munte, etc.). Posibilitatea producerii incendiilor de pdure este relativ ridicat, mai ales n perioadele secetoase i n zonele perimetrale aezrilor umane.Zonele mpdurite care prezint factor de risc pentru producerea acestui tip de situaie de urgen sunt situate pe raza ocoalelor silvice Vaduri, Grcina, Roznov, Tazlu, Trgu Neam i Vratic. Perioadele n care se produc i frecvena incendiilor de pdure: n lunile aprilie mi,dar i pe toat perioada verii (dac sunt veri secetoase), ct i toamna (septembrie octombrie). n ultimii ani s-au nregistrat n medie cte 4-5 incendii pe an la nivelul ntregii Direcii Silvice Piatra Neam, toate afectnd litiera. Avalanse Posibilitatea producerii de avalane este numai n Masivul Ceahlu, cu risc i frecven mai mare n perioada topirii zpezilor. Cutrenure de pamant (figura 2) Ca urmare a condiiilor geografice, geologice i meteorologice n cadrul judeului Neam, referitor la cutremure de pmnt, se evideniaz urmtoarele concluzii: Probabilitatea redus de apariie a unor micri seismice cu epicentrul n cadrul judeului Neam(dei au fost nregistrate astfel de micri cu epicentrul n zona Tazlu); Teritoriul judeului Neam poate fi afectat de ctre micrile seismice din zona Vrancea, n apropierea comunei Vrncioaia situat la cca. 150 Km. deprtare. Apariia unor micri seismice n alte zone ale Romniei (Fgra, Banat, Moldova Nou, Crei ) sau n zone nvecinate sub limita a 200-300 Km din Moldova i Ucraina este posibil (deci exist sub aspectul hazardului) dar nu prezint importan c risc (probabilitate i intensitate foarte reduse). Intensitatea probabil a micrilor seismice, n conformitate cu prevederile normativului P100 din 1992 nu poate conduce la fisurri sau modificri ale scoarei terestre dect sub forma alunecrilor de teren ca efect complementar. Ca urmare a micrilor seismice sunt posibile apariii locale a unor dezastre complementare la construciile i instalaiile tehnologice. Vechimea n serviciu a construciilor industriale din judeul Neam este variabil. Multitudinea factorilor cu care s-au confruntat pe parcurs: factori fizico-chimici mecanici, micri seismice anterioare, lipsa unor lucrri de reparaii i ntreinere pe parcurs, implicaiile asupra structurilor, a modului de comportare al terenului dificil de fundare pun sub semnul ntrebrii multe construcii ce adpostesc procese tehnologice importante, n special n municipiile Roman i Piatra Neam. Acestea cuprind instalaii ce lucreaz sub presiune, folosesc substane toxice, iar avarierea lor ar putea produce pierderi de viei omeneti, mari pagube materiale, precum i importante dezechilibre ecologice. Exist doar posibilitatea (hazardul) ca eventualele dezastre complementare de tip accident tehnologic industrial s depeasc aria judeului Neam i s influeneze zonele vecine. n cazul platformelor industriale din jude, un pericol deosebit l constituie dezastrele complementare aciunii seismice care pot conduce la degajri de substane

toxice, infiltraii de lichide chimice agresive sau incendii, explozii. Zona de aciune periculoas pentru platform Svineti este de cca. 15 km2, ns funcie de intensitatea i direcia vnturilor dominante, aceasta poate varia. Depozitele PECO, care n mod curent sunt amplasate n perimetrele construibile, reprezint o surs de explozii i incendii. La distane apropiate de limita judeului Neam nu s-au identificat pericole poteniale de producere a unor accidente tehnologice - dezastre industriale complementare - ca urmare a unor seisme puternice. Conform normativului de proiectare antiseismic P 100 /1992, judeul Neam se ncadreazn urmtoarele zone seismice: - jumtatea de SE ce include i municipiul Roman, este ncadrat n clasa D cu grad seismic 7,5; - jumtatea de NV ce include municipiul Piatra Neam, se ncadreaz n clasa E cu grad de seismicitate 7. Zona seismic D ocup cca. 20% din suprafaa judeului, incluznd municipiul Roman i o zon relativ ridicat de comune i sate. n acest municipiu exist i singur cldire expertizat tehnic care prezint risc seismic ridicat, blocul 3 de pe strada Nicolae Blcescu. Zona seismic E, reprezint 80% din suprafaa judeului i include municipiul reedin de jude, oraele Bicaz i Trgu Neam precum i zonele industriale importante (exceptnd platforma industrial a municipiului Roman). Ca apreciere global, 80% din populaie i cam aceeai pondere din activitatea economic i social, se gsete n zona seismic E. Caracteristic aezrilor urbane, la aceast dat trebuie reinute urmtoarele aspecte: - vechimea considerabil a fondului construit. Construciile de tip locuine colective (blocuri) ce au fost edificate n anii 50-70 au deja o vechime considerabil, nu au avut intervenii de tipul reparaii capitale iar asupra acestora au acionat deja trei cutremure majore; - concepia proiectelor a fost executat fr a avea reglementari specifice amplasamentelor cu risc seismic (primele principii de proiectare antiseismic au aprut dup cutremurul din 1977); - interveniile neautorizate i necontrolate asupra construciilor multietajate acumulate n timp de la edificarea lor pn n prezent; - particulariti microzonale ale terenurilor de fundare cum ar fi cazul municipiului Roman, fundat pe pmnturi sensibile la nmuiere, susceptibile de lichefiere n cazul producerii unui cutremur major. Alunecari de teren Pericolul producerii unor alunecri de teren ca urmare a micrilor seismice este prezent pe cca. 48,6% din suprafaa judeului Neam, procent ce reprezint relieful muntos cu pante mari. Judeul Neam este acoperit de o varietate de tipuri de soluri, mare parte dintre acestea fiind susceptibile la alunecri de teren : - argilele roii i verzi - 18 m2 ; - isturi negre - 134 km2 ; - straturi de Hangu - 399 km2 ; - straturi de Bisericani - 352 km2 ; Pantele cele mai favorabile alunecrilor pe aceste roci sunt cuprinse ntre 20 -30%. Construciile dezvoltate pe aceste terenuri pot fi afectate n proporie de 70%. La nivelul judeului Neam au fost inventariate un numr de 957 alunecri, din care 160 afecteaz direct gospodrii sau locuine. Avnd n vedere c n orice moment se poate nregistra un cutremur de proporii cauzat de zona epicentral Vrancea sau de zona epicentral Tazlu unde

s-au nregistrat cutremure cu o intensitate de 3 pe scara Mercalli, trebuie s existe o permanentpreocupare pentru supravegherea i asigurarea stabilitii zonelor cu potenial de risc. Zonele cu potenial ridicat de producere a alunecrilor de teren se gsesc pe teritoriul urmtoarelor localiti: Piatra Neam, Bicaz (Izvorul Alb, Potoci), Bicazu Ardelean, Bira, Borleti, Boteti, Dobreni, Dulceti (Corhana), Furei, Icueti, Moldoveni, Pstrveni, Ruceti, Rzboieni, Romni, Sagna, tefan Cel Mare, Tupilai i Urecheni. Zonele cu potenial mediu de producere a alunecrilor de teren se gsesc pe teritoriul urmtoarelor localiti: Agapia, Blteti, Borca, Ceahlu, Farcaa, Grcina (Cuejdel), Hangu, Ion Creang, Piatra oimului, Pipirig (Dolheti, Pluton), Poiana Teiului (Petru Vod) i Taca (Taca Deal i Hamzoaia)

1.Prabusiri pe sisturi cristaline, gresii, conglomerate si roci vulcanice 2.Alunecari superficiale si prabusiri pe flis cretacic 3.Alunecari profunde, curgeri de noroi si prabusiri pe flis paleogen 4. Alunecari si curgeri de noroi intense asociate cu procese de ravenare 5 Alunecari superficiale si eroziune in suprafete moderate. 6. Alunecari si curgeri de noroi intense asociate cu procese de ravenare 7. Lunca 8. Alunecari si curgeri de noroi moderate asociate cu procese de ravenare 9. Solifluxiune, procese nivale pe culmi si suprafete de nivelare.

Figura 2

Strategii de dezvoltare pentru Judetul Neamt

Planificarea teritoriului are ca principiu gestionarea resurselor in mod inteligent tocmai pt ca generatiile viitoare sa nu aiba de suferit, protectia patrimoniului natural si cultural.

Pentru a preveni dezastrele, trebuie analizate riscurile i vulnerabilitatea, trebuie luate msuri structurale i nestructurale. Consolidare i ndiguirea a tuturor raurilor in special la mal a rului Siret n zona Complexului de porci Bata Moldoveni Lucrarea este amplasat de rul iret, n dreptul complexului de porci Bata Moldoveni, jud. Neam, la cca. 15 km aval de confluena rului Moldova cu rul iret. ndiguire rului Bicaz la Taca Amplasat pe malul drept al rului Bicaz, ntre hm =288 i 303, digul are o lungime de 1,5 km i apr mpotriva inundaiilorProgram de impadurire a terenurilor unde s-a defrisat in mod excesiv. Creareade proiecte europene pentru atragerea fondurilor europene in scopul amenajarii si constructiilor in zonele cu potential turistic. Curatarea padurilor de deseuri si de uscaturi in mod periodic, curatarea albiilor raulilor si amplasarea unor panze de suprafata (fara a pune fauna acvatica in pericol) de curatare a apei. Inmultirea artificiala a pestilor acolo unde este nevoie( in mod calculat si fara exagerari). Ingrijirea si controlarea riguroasa a defrisarilor si a parcurilor nationale. Protectia speciilor vegetale si animale pe cale de disparitie.

Bibliografie

http://recensamant.referinte.transindex.ro/?pg=9&id=19 http://www.cjneamt.ro/public/mediu/raportcheilebicazului.pdf http://www.recolta.eu/img/harta-solurilor-harta-pedologica-romania.jpg http://www.ijsunt.ro/pub/doc/analiza%20riscurilor%20-%20extras.pdf accesat04.03.20011 ora 15:40 http://www.scritube.com/geografie/STUDIUL-FIZICOGEOGRAFIC-AL-BAZ61288.php accesat 07.06.2011 ora 21.09 http://slabeste.sapte.ro/harta_romaniei/harta_bucurestiului_22.html accesat 12.03.2011 ora 13.44 Marcian Bleahu, Relieful carstic Mutihac I, Ionesi L. Geologia Romaniei Editura Tehnica, 1975 http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.cydesign.com/sgp/media/harta_gspRO.jpg&imgrefurl=http://www.cydesign.com/sgp/strategia_sgp.html&usg=__swtXZVker5eCfLZNRBiN6SkN6A=&h=423&w=600&sz=71&hl=ro&start=529&sig2=2fwjeKERCie_aE6 RsDHKng&zoom=1&tbnid=6-3sx5rlcIrsRM:&tbnh=130&tbnw=184&ei=KUajTY7OEoMswbzk4CMAg&prev=/search%3Fq%3Dparcuri%2Bnaturale%26um%3D1%26hl%3Dro %26biw%3D1280%26bih%3D933%26tbm %3Disch1%2C15135&chk=sbg&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=141&vpy=176&dur=2572&hov h=188&hovw=267&tx=158&ty=137&oei=C0ajTcekK4nItAbprO3AQ&page=19&ndsp=29&ved=1t:429,r:17,s:529&biw=1280&bih=933 http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.brikston.ro/coltul-specialistului/wpcontent/uploads/2010/01/harta-romaniei-cu-regiunileseismice.jpg&imgrefurl=http://www.brikston.ro/coltul-specialistului/tag/rezistenta-lacompresiune/&usg=__jmrPhoeXTFn8S5RL8YvxoBBym3o=&h=2503&w=3374&sz=600&hl=r o&start=114&sig2=37_SAJgoublkibPYglNO_A&zoom=1&tbnid=EiRGEEq864P0CM:&tbnh=1 45&tbnw=193&ei=-USjTfC3EJDWsgaR54iMAg&prev=/search%3Fq%3Dharta%2Bclimatica %26um%3D1%26hl%3Dro%26biw%3D1280%26bih%3D933%26tbm %3Disch0%2C3453&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=978&vpy=559&dur=1611&hovh=193&hov w=261&tx=170&ty=92&oei=1ESjTYf3PMPPsga6k8W1BQ&page=5&ndsp=29&ved=1t:429,r: 28,s:114&biw=1280&bih=933