of 26 /26
Vizitati principalele Arii Protejate din judetul Neamt 30 SEPTEMBER 2010 0 COMENTARII Ariile protejate din judetul Neamt impresioneaza prin pitorescul cadrului natural deosebit si ascund adevarate paradisuri create de o natura darnica. Printre aceste peisaje de-a dreptul fascinante se regasesc numeroase obiective turistice ce pot fi vizitate. Judetul Neamt este plin de peisaje incredibil de frumoase insufletite de-a lungul timpului de o veche si interesanta civilizatie. Fortele dezlantuite ale naturii au creat aici, la Neamt un adevarat muzeu in aer liber a carui exponante sunt aceste peisaje unice, interesante si deosebit de spectaculoase care in functie de anotimp imbraca o alta haina si care formeaza aceste arii protejate. Iata cateva informatii despre frumusetile naturale pe care le gasiti in aceste parcuri si rezervatii naturale din zona Neamtului. Parcul National Ceahlau a fost constituit in anul 1955 ca arie protejata iar limitele actuale au fost marcate in anul 2003, desfasurandu-se pe o suprafata de 7.742,5 ha. Rezervatia cuprinde trei arii protejate si anume: Rezervatia Stiintifica “Ocolasul Mare”, Rezervatia natural botanica “Polita cu Crini” si Monumentele naturii “Cascada Duruitoarea” si “Avenul Mare”. In cadrul lor se regasesc peste 1100 specii de flori si 90 de specii de pasari si animale care sunt protejate. Aici gasim Masivul Ceahlau care reprezinta cea mai mare atractie turistica din Carpatii Orientali, fiind cel mai important masiv din Moldova si considerat al doilea munte sfant al crestinatatii. Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas este situat in Muntii Hasmas, pe raza judetelor Neamt si Harghita si datorita marimii impresionante a stancilor din Cheile Bicazului ele reprezinta una dintre cele mai atragatoare zone turistice din tara. Punctele de atractie turistica ale ariei protejate Cheile Bicazului sunt: statiunea Lacul Rosu, Rezervatia Cheile Sugaului (situate la intrarea in localitatea Bicaz- Chei), Cheile Laposului, Pestera Munticelu, Pestera tunel sau Pestera glodului, Cheile Bicajelului, Varful Hasmasu Mare (1792 m alt), Cheile Cupasului, Avenul Licas, Piatra Singuratica si Pestera Munticelu. Pentru iubitorii de drumetii mai sunt amenajate in scop turistic un numar de 18 trasee turistice montane in Cheile Bicazului ce strabat Masivul Hasmas.

Vizitati Principalele Arii Protejate Din Judetul Neamt

Embed Size (px)

Text of Vizitati Principalele Arii Protejate Din Judetul Neamt

Vizitati principalele Arii Protejate din judetul Neamt30 SEPTEMBER 2010 0 COMENTARII

Ariile protejate din judetul Neamt impresioneaza prin pitorescul cadrului natural deosebit si ascund adevarate paradisuri create de o natura darnica. Printre aceste peisaje de-a dreptul fascinante se regasesc numeroase obiective turistice ce pot fi vizitate. Judetul Neamt este plin de peisaje incredibil de frumoase insufletite de lungul timpului de o veche si interesanta -a civilizatie. Fortele dezlantuite ale naturii au creat aici, la Neamt un adevarat muzeu in aer liber a carui exponante sunt aceste peisaje unice, interesante si deosebit de spectaculoase care in functie de anotimp imbraca o alta haina si care formeaza aceste arii protejate. Iata cateva informatii despre frumusetile naturale pe care le gasiti in aceste parcuri si rezervatii naturale din zona Neamtului. Parcul National Ceahlau a fost constituit in anul 1955 ca arie protejata iar limitele actuale au fost marcate in anul 2003, desfasurandu-se pe o suprafata de 7.742,5 ha. Rezervatia cuprinde trei arii protejate si anume: Rezervatia Stiintifica Ocolasul Mare, Rezervatia natural botanica Polita cu Crini si Monumentele naturii Cascada Duruitoarea si Avenul Mare. In cadrul lor se regasesc peste 1100 specii de flori si 90 de specii de pasari si animale care sunt protejate. Aici gasim Masivul Ceahlau care reprezinta cea mai mare atractie turistica din Carpatii Orientali, fiind cel mai important masiv din Moldova si considerat al doilea munte sfant al crestinatatii. Parcul National Cheile Bicazului Hasmas este situat in Muntii Hasmas, pe raza judetelor Neamt si Harghita si datorita marimii impresionante a stancilor din Cheile Bicazului ele reprezinta una dintre cele mai atragatoare zone turistice din tara. Punctele de atractie turistica ale ariei protejate Cheile Bicazului sunt: statiunea Lacul Rosu, Rezervatia Cheile Sugaului (situate la intrarea in localitatea Bicaz-Chei), Cheile Laposului, Pestera Munticelu, Pestera tunel sau Pestera glodului, Cheile Bicajelului, Varful Hasmasu Mare (1792 m alt), Cheile Cupasului, Avenul Licas, Piatra Singuratica si Pestera Munticelu. Pentru iubitorii de drumetii mai sunt amenajate in scop turistic un numar de 18 trasee turistice montane in Cheile Bicazului ce strabat Masivul Hasmas. Parcul Natural Vanatori Neamt este declarat ca arie protejata din anul 1998 si are ca obiectiv protejarea si conservarea populatiei de zimbri, altadata componenta a faunei salbatice din Romania. Parcul cuprinde o diversitate de valori naturale, culturale si istorice si se intinde pe o suprafata de 30.818 hectare, din care peste 26.300 hectare sunt de fond forestier. Rezervatii naturale din cadrul Parcului Natural Vanatori Neamt:Codrii de arama este asezata pe dealul Filiorul din comuna Agapia si cuprinde goruni seculari, dar si peste 300 specii de plante de o rara frumusete; Padurea de argint este o rezervatie de tip mixt, forestiera si peisagistica si cuprinde arbori batrani cu varsta de peste 100 de ani, dar si arbori mai tineri de 20 pana la 50 de ani; Rezervatia de Zimbrii si Fauna Carpatina Dragos Voda este una din cele 4 rezervatii de zimbri existente la noi in tara si este catalogata ca fiind una dintre cele mai mari rezervatii exclusive zimbrilor din Europa; Padurea de smarald (Rezervatia de stejari Dumbrava) este o rezervatie de tip forestier in suprafata de 56,6 ha care conserva stejari seculari si 209 specii de plante vasculare apartinand a 50 de familii.

Lacul Batca Doamnei este situat la o altitudine de 325 metri si reprezinta un element important al orasului Piatra Neamt deoarece pe langa scopul de protectie, el ofera si privelisti minunate. Acest lac reprezinta o zona deosebita pentru pasarile ce se deplaseaza pe culoarul de migratie est carpatic si constituie o veriga importanta in pastrarea biodiversitatii si a habitatelor naturale pentru toata zona estica din continentul European. In ultimii ani, pe acest lac au iernat populatii de corcodel cu gat negru, corcodel cu gat rosu, ferestras mare, ferestras motat si ferestras mic. Lacul Vaduri este situat la o altitudine de 350 m si a fost desemnat din anul 2004 ca arie de protectie speciala avifaunistica. Acest lac ofera conditii favorabile de hrana si adapost necesare iernatului pentru numeroase specii de pasari migratoare. In ultimii ani pe acest lac si-au stabilit cartier de iarna specii ca: lebada de vara, rata mare, rata sunatoare si corcodel mic. Lacul Pangarati este situat pe sectorul de vale transversala al Bistritei la altitudinea de 370,6 m avand la nord Muntii Stanisoarei si la sud Muntii Gotmanu. Lacul Pangarati reprezinta o zona importanta pentru pasarile care se deplaseaza pe culoarul de migratie est carpatic. Totodata, lacul este o veriga importanta in pastrarea biodiversitatii si a habitatelor naturale pentru toata zona estica in continentul european. Lacul Cuejdel s-a format pe paraul Cuiejdel si este cel mai mare lac de baraj natural din Romania, situat in Muntii Stanisoarei, la o distanta de 25 km de Piatra Neamt, pe teritoriul comunei Garcina. Frumusetea deosebita peisagistica, caracteristicile geomorfologice, limnologice si biodiversitatea specifica a lacului atesta unicitatea si importanta acestuia. Toate acestea, reprezinta argumentele care au stat in anul 2004, la baza declararii Lacului Cuejdel ca rezervatie naturala, fapt ce permite o protectie speciala a zonei.

http://www.viziteazaneamt.ro/2010/09/vizitati-principalele-arii-protejate-din-judetul-neamt/ude ul Neam - DATE GENERALESituat pe v ile unor ape limpezi i repezi (Bistri a, Siretul, Moldova), str juit de crestele mun ilor Bistri ei i masivul Ceahl u, este locul ideal de sejur pentru orice amator de recreere. Aflat la distan e de cca. 350 km de Bucure ti, cca. 325 km de Cluj Napoca, 620 km de Timi oara sau cca. 480 km de Constan a, dispunnd de drumuri modernizate, de o re ea bogat de hoteluri, hanuri i popasuri turistice,jude ul Neam permite practicarea turismului n condi ii optime n tot cursul anului. Str veche vatr de ar din centrul Moldovei, inutul apare men ionat sub numele deNeam ntr-un document semnat de Alexandru cel Bun n anul 1403. Pe aceste meleaguri au tr it o parte a vie ii lor i au creat, figuri ilustre ale culturii romne ti precum Al. Vlahu , I. Creang , M. Eminescu, M. Sadoveanu, C. Hoga , filozoful V. Conta, pictorii N. Grigorescu, N. Tonitza, A. B e u, L. Vorel i V. Brauner. Amintirea acestor personalit i este evocat n cadrul unor case memoriale, muzee sau manifest ri culturale. Aici, n jude ul Neam , se pot vizita valoroase monumente ale trecutului, restaurate i p strate cu grij Cetatea Neam (Tg. Neam ), Curtea Domneasc (P. Neam ), Palatul Cnejilor (com. Dur u) - dar i obiective de interes turistic -rezerva ia de zimbri "Drago Vod " (nfiin at n anul 1968, lng Tg. Neam ) sau cele mai spectaculoase chei ale Romniei: cheile Bicazului rezerva ie floristic , i faunistic de mare ncntare. i tot aici, masivul Ceahl u - unde legenda spune c tr ia Zamolxis, zeul dacilor - ofer amatorilor ocazia unor drume ii montane atractive.

http://www.neamt.ro/Date_gen/Jud_NT/

Jude ul NeamCADRUL NATURALnvecinat cu jude ele Suceava la nord, Harghita la vest, Bac u la sud i cu jude ele Ia i i Vaslui la est, Jude ul Neam este situat n partea central-estic a Romniei i se ncadreaz , din punct de vedere geografic,

ntre 460 40' i 470 20' latitudine nordic i 250 43' i 270 15' longitudine estic . Formele de relief au n l imi cuprinse ntre 1907m (vrful Ocola ul Mare) i 169 m (lunca Siretului).

ReliefulRelieful jude ului Neam se suprapune par ial Carpa ilor Orientali, Subcarpa ilor Moldovei i Podi ului Moldovenesc. A adar unit ile de relief predominante n jude sunt cea muntoas , reprezentat de Carpa ii Orientali (prin mun ii Bistri ei, masivul Ceahl u, mun ii H ma , mun ii Tarc u i mun ii Stni oarei), care ocup 278.769 ha (51% din suprafa a jude ului). De asemenea putem aminti unitatea subcarpatic , reprezentat de Subcarpa ii Moldovene ti, i cea de dealuri, ale Podi ului Central Moldovenesc. Nendoielnic, din ntreg lan ul Carpa ilor Orientali, Masivul Ceahl u este cel mai impresionant, att prin frumuse ea deosebit a peisajului oferit, ct i prin aspectul s u impun tor. Toate acestea -a f cut unul dintre l mun ii cei mai c uta i de c tre turi tii din ar , dar i din str in tate. Prezen vie n folclorul local, nconjurat de o aureol magico-mitologic , imaginea Ceahl ului se reflect distinct n paginile de literatur sau n operele arti tilor plastici, ca de altfel ntreg inutul Neam ului. Pe lng acesta, nu putem s nu men ion m Cheile Bicazului, str b tute de rul Bicaz. Forma iunile carstice existente pe raza jude ului Neam sunt n num r de cinci. Pe tera Munticelu (Ghiocelu) este situat pe versantul stng al V ii Bicazului, n Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea nordic a Mun ilor H ma , pe raza comunei Bicazu Ardelean. Pe tera are 120 de metri lungime i nu este accesibil publicului. Pe tera To orog este situat n nord-estul Mun ilor H ma , pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sudest de ora ul Bicaz, tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibil publicului. Complexul Detunate se afl n masivul Ceahl u, pe teritoriul ora ului Bicaz Pe tera Groapa cu Var este pe . teritoriul comunei Ceahl u iar Pe tera 3 Fntni se afl n comuna D muc.

Re eaua hidrograficLungimea total a rurilor ce traverseaz jude ul Neam este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistri a are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Crac u 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km. Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante ruri ale jude ului sunt Siret, Moldova i Bistri a. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea z pezii ntre 30-40%. Lacurile existente pe teritoriul jude ului sunt artificiale, fiind amenajate n scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, iriga ii, piscicultur , rezerv de ap , agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai important , avnd o suprafa de aproximativ 3120 ha i un volum de ap de aproximativ 1251 milioane m3 .

ClimaClima jude ului Neam este temperat continental . Caracteristicile climei sunt determinate de varia iile de altitudine i de particularit ile circula iei atmosferice. Temperatura medie anual cre te progresiv de la vest spre est, din zona montan spre regiunea dealurilor subcarpatice i de podi . Ct privesc maximele termice, temperatura maxim absolut de 38,6 oC (august 1952 ) s-a nregistrat la Piatra-Neam , n timp ce minima de -33,2 o C (februarie 1954) s-a nregistrat la Roman. Precipita iile au valorile medii cele mai mari n regiunea montan , sc z nd cu ct ne deplas m spre est (Ceahl u-Toaca peste 700 mm, Piatra-Neam 649 mm, Roman 529 mm).

Arii protejate n jude ul Neam y y y y y y10 rezerva ii forestiere ("Padurea de argint", "Codrii de aram ", Png ra i etc.); 3 rezerva ii paleontologice i fosiliere (Mun ii Cozla, Pietricica i Cernegura din Piatra-Neam ); 5 rezervatii geologice (Cheile Sugaului, Cascada Duruitoarea etc); 3 parcuri dendrologice cu arbori seculari; 12 rezervatii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice i mixte; 5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari i un ulm secular (Piatra Teiului etc.).

Ariile naturale de interes na ional i local ocup suprafa a de 38.448 ha. Dintre acestea, poate cele mai impresionante sunt Parcul Na ional Ceahl u, cu o suprafa de 7.742 ha i Parcul Na ional "Cheile Bicazului",

cu 3.315 ha. O alt arie protejat , de interes na ional, este rezerva ia natural de la Vn tori i care cuprinde 26.380 ha. Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite rezerva ia forestier de la Dobreni, lacul Izvorul Muntelui (cu 150 ha), rezerva ia floristic "Dealul Vulpii" i rezervorul fosilifer "Cernegura" (aflate n apropiere de PiatraNeam ), Cheile ug ului - Munticelu, pe terile To orog i Munticelu (din zona Bicaz Chei),stnca de la erbe ti (com. tefan cel Mare). De asemenea, nu putem s nu amintim i de P durea de argint sau Codrii de aram , situate ntre localit ile Agapia i V ratec. La acestea se adaug Rezerva iile Naturale Dobreni, Go man, Brate , Borca, Lacul Cuiejdel (cel mai mare lac de baraj natural din Romnia) i Secu, Rezerva ia "Codrul Secular Runc", ariile naturale protejate Pietricia, Cozla i Agrcia (din zona Piatra-Neam ), ariile speciale avifaunistice Lacurile Png ra i i Vaduri. La nivelul jude ului Neam au fost declarate situri de importan comunitar "Natura 2000" urm toarele arii naturale protejate: CEAHL U (Parc Na ional aflat n administrarea CJ Neam ), CHEILE BICAZULUI - H MA (Parc Na ional aflat n administrarea Regiei Na ionale a P durilor), CHEILE UG ULUI - MUNTICELU (Rezerva ie natural aflat n custodia Clubului Montan Romn), P DUREA GO MAN (n custodia Direc iei Silvice Neam ), VANATORI-NEAM (Parc Natural aflat n administrarea RNP).

ECONOMIA jude ului NeamJude ul Neam a urcat 16 locuri n topul falimentelor. De pe locul 19, la finele anului 2006, a ajuns pe locul 3 nc din prima jum tate a anului 2007 (potrivit unui studiu realizat de anali tii de la Coface). Materialul reliefeaz faptul c n anul 2007 n jude ul Neam s-au nregistrat cele mai multe falimente n domeniul comer ului. Pe ntreg parcursul lui 2009 i-au suspendat activitatea 3.129 de comercian i, 430 s-au dizolvat i 986 au solicitat radierea. n total, 4.545 de agen i economici nem eni. Au mai r mas, la 31 decembrie 2009, 19.165 de comercian i activi. Dintre ace tia, 7.465 de PFA-uri i 11.700 de firme. Rata omajului, de 8% la sfr itul anului 2009 (15.669 de omeri), a situat jude ul Neam pe primul loc la nivel na ional, al turi de Br ila i Suceava. Deasemenea jude ul Neam a nregistrat cea mai mare rat a omajului din perioada 1989-2009. La sfr itul anului 2009, num rul total al contractelor individuale de munc aflate n eviden a ITM Neam era de 62.866. n jude ul Neam produc torii din agricultur au ajuns n situa ia de a- i desface marfa n alte zone ale rii, unde primesc bani mai frumo i. n acest timp nem enii cump r produse similare aduse de la turci, coreeni, sau alte na ii, ri n care agricultura nu este "o prioritate na ional ", dar oportunit ile de a- i desface marfa pe pia a romneasc , la pre uri umflate de multiplele intermedieri, nu sunt de neglijat.

TURISMUL n jude ul NeamTuri tii sunt atra i de aceste locuri fie datorit minunatelor priveli ti i a climei pl cute, fie datorit vestigiilor istorice ntlnite aproape la tot pasul. Obiectivele de interes turistic din judetul Neamt sunt multe. Sta iunile balneareB l te ti i Oglinzi, sta iunea turistic Dur u, sta iunile turistice de interes na ional Piatra-Neam i Trgu Neam , salba vechilor m n stiri - ncepnd cu Neam ul, una dintre cele mai vechi m n stiri din Moldova (1367), cu mormntul lui Petru Mu at, nsemnat centru de tip rituri; apoi Secu, ctitoria lui Nestor Ureche (1602), cu frumoase manuscrise, adev rate opere de art ;Agapia, men ionat documentar n 1437 i ajuns celebr prin picturile din tinere e ale lui Nicolae Grigorescu; V ratecul i celelalte. Pe drept cuvnt se poate spune c , raportat la suprafa , Neam ul este inutul cu cele mai multe l ca uri de cult din lume (biserici, m n stiri, schituri). La acestea se adaug obiectivele memorialistice (casele memoriale I. Creang , C. Hoga , V. Micle, Al. Vlahu , M. Sadoveanu) i muzeale (detalii n paginile Complexului Muzeal Jude ean). Practic jude ul Neam este inclus n Lista obiectivelor de patrimoniu na ional cu un num r de 552 de monumente, m n stiri, cet i, situri arheologice i alte obiective de patrimoniu na ional. O zestre impresionant .

Cazare n Neam

n ceea ce prive te capacit ile de cazare existente, n activitatea de turism func ioneaz 15 hoteluri, 120 de pensiuni turistice i agroturistice i 50 de cabane. Aceste structuri de primire turistic cu func iuni de cazare de in licen e de func ionare eliberate de Ministerul Transporturilor, Construc iilor i Turismului. Respectivele unit i au oferit turi tilor 1.210 camere cu 3.030 paturi. Nota: La sfr itul anului 2008 num rul locurilor de cazare era de 4.289 de locuri, pentru ca la finele lunii iulie 2009 acesta s ajung la 5.059 locuri de cazare, oferite de 174 structuri de primire turistic ce nsumau 2.143 de camere.

Turismul n prezentDincolo de toate aceste date interesante, subiectul turismul n jude ul Neam r mne o tem foarte drag pentru politicienii din Neam i pentru cei din administra ie. Ba chiar se poate spune c tema turismului este att de iubit nct discu iile pe marginea ei nu se mai termin , iar momentul n care se va face efectiv ceva n acest domeniu se tot amn . Cert este c , dup at ia ani de dezbateri pe acest subiect, s-a ajuns (de fiecare dat ) la aceea i concluzie: c nc avem un frumos poten ial turistic bazat pe diversitatea reliefului, m n stiri, obiective istorice, meste ugurile, turismul ecumenic, cel balnear i agroturismul. Impedimentul este c ne omoar acelea i probleme nerezolvate, pe care le tim dintotdeauna. Vorbim de lipsa unei autostr zi dar i starea ve nic proast a drumurilor existente, lipsa a unui brand jude ean, re eaua de c i ferate slab dezvoltat , starea de degradare a obiectivelor turistice i slaba popularizare a poten ialului existent, lipsa unui personal calificat n domeniu. La toate acestea se adaug deplorabila calitate a serviciilor i facilit ilor oferite turi tilor: osp tari indolen i, chelneri nesp la i, mncare proast i excesiv de scump , preparat n condi ii insalubre, camere cu mobilier de pe vremea bunicilor i a ternuturi rufoase, lipsa de spa ii amenajate pentru agrement i a celor de joac pentru cei mici, lipsa grupurilor sociale n locurile publice aglomerate, lipsa parc rilor, a indicatoarelor turistice, a panourilor (sau a centrelor) de informare turistic de la care s po i afla rela ii i n al e limbi i lista poate t continua. Iar dac lucrurile n acest domeniu cu un imens poten ial, cel al turismului, nu s -au mi cat n anii de cre tere economic pe care i-a avut Romnia, cu att mai mult i vom crede acum, n vreme de criz , pe cei care nc bat moned pe viitorul luminos al turismului nem ean.

Jude ul Neam - DATE STATISTICEPopula ia jude ului Neam n martie 2002 num ra 554.516 locuitori (fa de 583.686 locuitori nregistra i la 1 ianuarie 1994). Dintre ace tia, 36,6% locuitori n mediul urban i 63,4% n mediul rural. Densitatea popula iei este de 94 loc./kmp (comparativ cu 98 loc./kmp n 1992). Cele mai mari densit i se ntlnesc n zonele municipiilor Piatra Neam i Roman. Conform datelor ob inute n urma recens mntului din 18-27 martie 2002, popula ia stabil a jude ului Neam num r 554.516 locuitori, din care masculin 49,1% (272.339 locuitori) respectiv feminin 50,9% (282.177 locuitori). Conform unui bilan statistic al Direc iei Regionale de Statistic Neam , la sfr itul anului 2 006, popula ia jude ului Neam a fost de 568.808 locuitori, din care 280.670 b rba i i 288.138 femei. Sporul natural al popula iei jude ului Neam pe ultimii doi ani este negativ: -1,4 la mia de locuitori n anul 2007, respectiv -1,8 la mia de locuitori n 2008 (4.950 na teri vs. 5.979 decese n 2008). La 1 ianuarie 2008, popula ia jude ului Neam a fost de 566.740 locuitori, n sc dere cu 2.068 de persoane fa de 1 ianuarie 2007. Popula ia jude ului Neam la recens mintele anterioare:

y y y y y y y y y

25 februarie 1948: 357.348 locuitori 21 februarie 1956: 419.949 locuitori 15 martie 1966: 470.206 locuitori 5 ianuarie 1977: 532.096 locuitori 7 ianuarie 1992: 578.420 locuitori 18 martie 2002: 554.516 locuitori Suprafa a este de 5.896,16 km2, reprezentnd 2,5% din suprafa a Romniei. Popula ia activ a jude ului: 227.106 persoane, din care masculin 126.044 i feminin 101.062. Popula ia inactiv a jude ului: 327.410 persoane, din care masculin 146.298 i feminin 181.112.

y y y y

Pensionari: 132.590 persoane, din care masculin 62.789 i feminin 69.801. Persoane aflate n omaj: 35.656 Ramuri economice preponderente: industria chimic , industria metalurgic , industria prelucr rii lemnului, industria u oar , industria materialelor de construc ii i industria alimentar Mass-media: cotidianele Ceahl ul, Realitatea, Monitorul de Neam i Roman, Ziarul de Roman, Vestea ("decedat" n luna mai, 2009), posturile de televiziune 1TV, ACTUAL TV, TvM-Prima TV, Tele M, posturile de radio Radio M Plus, Radio Terra, Radio Unu. Pe lng acestea amintim subredac iile Rario Deea i Radio "Trinitas" (ce func ioneaz n cadrul Seminarului Teologic din Piatra Neam ).

Datele ne-au fost furnizate de c tre Direc ia Jude ean de Statistic Neam .

Organizarea administrativ-teritorialConform Legii nr. 5 din 6 septembrie 1950, zona Neam a apar inut de raionul Bac u. Odat cu Legea 55/1968 se revine la organizarea administrativ-teritorial tradi ional romneasc (jude , municipii, ora e, comune, sate) i se nfiin eaz astfel jude ul Neam a a cum este el ast zi. Organizarea administrativ-teritorial nsumeaz 421 localit i, cuprinznd dou municipii (Piatra-Neam , care este i re edin de jude i Roman), trei ora e (Bicaz, Roznov i Trgu Neam ), 78 de comune i 339 de sate (prin promulgarea Legii 407 din 17.10.2003 s-a nfiin at comuna Ghind oani, prin reorganizarea comunei B l te ti, prin Legea 408 din 17.10.2003 comuna Roznov a fost declarat ora iar prin Legea nr. 84 din 5.04.2004 comuna Brusturi-Dr g ne ti i s-a atribuit denumirea Brusturi i s-au nfiin at 3 noi comune). Jude ul Neam s-a situat mult vreme pe primele locuri n privin a ratei omajului. Jude ul Neam este nfr it din 1991 cu regiunea Champagne-Ardenne, fiind primul jude care a realizat acest lucru cu o regiune occidental . Numeroase comune s-au nfr it cu localit i din Fran a sau Belgia. Exist rela ii de colaborare cu Germania, Elve ia, Olanda, Italia sau Danemarca.

y y y y y y y

Prefectul Jude ului Neam - Toader MOCANU Pre edintele Consiliului Jude ean - Vasile PRUTEANU Subprefec i ai Jude ului Neam - Iulian OCU & Romic ROTARU Vicepre edintele Consiliului Jude ean Neam - Mircea PINTILIE Vicepre edintele Consiliului Jude ean Neam - Valerian PERC Secretarul General de Prefectur - Niculina DOBRIL Secretarul General al Jude ului - Mihaela Ignatovici LAZ R

Jude ul Neam - DATE ISTORICECele mai vechi urme de locuire uman de pe teritoriul actual al jude ului Neam dateaz dinpaleoliticul superior (cca. 100.000 ani .e.n.), ele fiind eviden iate ndeosebi pe Valea Bistri ei, unde s-au descoperit numeroase situri arheologice. Evolu ia comunit ilor umane, concentrarea lor n adev rate sate, introducerea uneltelor din piatr lefuit , corn, os, lut ars, pe lng cele din silex, diversificarea tehnicilor de model are i de decorare a ceramicii, dezvoltarea vie ii spirituale, toate acestea au condus treptat la formarea celei mai str lucite civiliza ii preistorice a Europei: Complexul Precucuteni-Cucuteni-Tripolie (aprox. 4.200 - 2.600 .e.n.). Cercet rile efectuate de c tre speciali tii Muzeului de Istorie Piatra Neam n sta iunile arheologice de la Izvoare-Piatra Neam , Traian-Dealul Viei, Trpe ti, Frumu ica, Calu, V leni, Ghel ie ti, dar i n alte locuri, au eviden iat n special valoarea plasticii antropomorfe i zoomorfe, a ceramicii pictate, aducnd o contribu ie de excep ie la o mai bun cunoa tere a acestei civiliza ii. De altfel, s lile acestui muzeu ad postesc cea mai impresionant colec ie de obiecte apar innd acestei culturi. Epoca bronzului i apoi epoca fierului, caracterizate prin apari ia i dezvoltarea metalurgiei, sunt eviden iate prin a ez rile de pe cuprinsul bazinelor Bistri ei i Moldovei. Treptat, ele au l sat locul societ ii tracice i apoi civiliza iei dacice. Acesteia din urm i apar n a ez rile descoperite n zona ora ului Piatra Neam , la Btca i Doamnei, Cozla i Calu, care au oferit importante informa ii referitoare la nivelul nalt de dezvoltare economico social , militar i spiritual atins de civiliza ia dacic din aceast parte a rii. Chiar i dup constituirea provinciei Dacia, m rturiile arheologice de la Poiana-Dulce ti atest gradul nalt de civiliza ie atins de dacii liberi n sec. II-III e.n.

Apari ia popoarelor migratoare a modificat puternic evolu ia popula iei daco-carpice existente n sec. IV e.n. pe teritoriul actual al jude ului. Influen a acestora, dar i cea a civiliza iei romane sau romano -bizantine, a dus la apari ia, ntre secolele V-VII e.n., a culturii Costi a-Boto ana, care a coincis, pentru aceast parte a rii, cu perioada form rii poporului romn. Dintre a ez rile ce dateaz din aceast perioad , merit amintit pe cea de la Davideni, unde a existat ntre sec. V-VIII o comunitate romanic , aflat ntr-un proces de cre tinare. Semnificative pentru perioada secolelor VIII-IX sunt a ez rile de la Borni -Dragomire ti, Izvoare-Bahna, Poiana-Dulce ti i Br u i-Dumbrava Ro ie, care apar in culturii Dridu. Informa iile privitoare la primele dou secole ale mileniului II sunt insuficiente sau prea pu in analizate. n schimb se cunosc suficiente elemente legate de popula ia autohton a secolului XIII, dar mai ales despre a ez rile medievale de la Piatra-Neam - Btca Doamnei i Pietricica. Evolu ia a ez rilor rurale a dus la formarea, ncepnd cu a doua jum tate a sec. XIV, a primelor centre cu nuan urban : Piatra lui Cr ciun, Roman i Neam . Cu timpul, trgul Piatra cap t o mai mare importan , aceasta i datorit constituirii aici a unei Cur ii Domne ti, iar Romanul devine unul dintre cele mai nsemnate centre, f cnd parte din sistemul defensiv al Moldovei, aici fiind ntemeiat n 1408 i o episcopie. La fel de vechi ca i Piatra sau Roman, ora ul Neam va deveni mai cunoscut odat cu ridicarea, pe Culmea Ple ului, a Cet ii Neam ului. Tot din perioada medieval dateaz nceputurile M n stirii Neam , unul dintre cele mai vechi i mai vestite centre religioase din ar , al turi deM n stirile Bistri a, Secu, Sih stria, Agapia sau V ratec. Continua cre tere a produc iei de m rfuri i a celei agricole, dar i intensificarea schimburilor comerciale, face ca dezvoltarea economic a inutului s fie din ce n ce mai vizibil . Astfel, spre sfr itul sec. XVIII sunt atestate o serie de centre de schimburi, iar odat cu nceputul sec. XIX ncep s apar i prmele fabrici. i Revolu ia tehnic , reformele de dup 1859, cucerirea independen ei de stat n 1877 i m surile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial i n aceast parte a rii. Participarea Romniei, ncepnd cu 1916, la primul r zboi mondial a f cut ns ca situa ia general a jude ului s aib mult de suferit. n anii de dup r zboi s-a reu it refacerea vie ii economice, perioada interbelic fiind o perioad relativ prosper (vezi harta jude ului n 1929). Intrarea Romniei n cel de-al doilea r zboi mondial, moment ce l-a g sit pe mare alul Ion Antonescu la Piatra Neam , a determinat trimiterea pe front a unit ilor militare din zona Neam ului, al turi de alte unit i din ar , i participarea la lupta pentru rentregirea Patriei. Evolu ia ulterioar a evenimentelor, mai ales dup str pungerea de c tre armata sovietic a fortifica iei Tg. Neam -Pa cani, a f cut ca multe dintre localit ile din estul jude ului s sufere mari distrugeri. Anii de dup r zboi i schimbarea regimului politic n 1947, au determinat o nou etap n evolu ia istoric a jude ului Neam , n care se pot distinge, totu i, i transform ri pozitive, care i-au pus amprenta asupra zonei i locuitorilor s i. Eroi martiri ai jude ului Neam care s-au jertfit n decembrie 1989 pentru libertate, democra ie i pentru ideea de demnitate:

y y y y y y y y

Bulai N. Ioanesei V. Mndru D. Monoreanu N. Mo neagu I. Nemescu I. Simionescu V. Ungureanu M. Cet eni de onoare ai jude ului Neam :

y

Lumini a Hu upan Dinu - sportiv (handbal)

Judetul NEAMT are numele legat de cel al cetatii Neamt, ctitorita de Petru I Musat n a doua jumatate a secolului al XIV-lea, precum si de Targu Neamt - veche asezare mentionata documentar pe lista oraselor romnesti care existau ntre 1387 si 1392.

Urme ale culturii au ramas materializate n diverse zone, atestnd popularea acestor meleaguri:

y y y y

paleoliticul superior (urme de vetre, unelete de silex, vase) pe terasele Bistritei respectiv sat Ceahlau, Piatra Neamt, Piatra Soimului, Romni cultura epipaleolitica - pe platoul nalt al Ceahlaului, Cheile Bicazului asezari atestnd prezenta omului neolitic n zonele Bodesti, Frumusica, Izvoare, Podoleni, Hangu. Resturi de cetati dacice : pe vrful Btca Doamnei, cetatea Neamt.

http://www.cjneamt.ro/prezentare-istorie.html

Jude ul Neam - Date generaleStrajuit de creste albe si brazi inal i in partea de "sus", dupa cum spun muntenii, avand dealuri line la poalele Romanului si alte trei virfuri ce-i inconjoara Piatra, judetul Neamtului este locul unde muntele, apa lacurilor si dealurile se aduna in tacere de parca s-au intalnit pentru a pazi aceasta zona de o armonie contrastanta. Si nu uitam nici de Bicaz, orasul de sub apa cea mare a Bistritei sau de Targu Neamt, in care amintirea lui Stefan cel Sfint si Mare inca mai dainuie printre zidurile nerapuse de timp ale cetatii de pe deal. Toata aceasta imagine este presarata cu locasuri importante ale crestinilor ortodocsi. Agapia, Varatec, Sihastria, Bistrita sau Neamt sint nume de manastiri vechi de sute de ani, in care linistea sufleteasca si o gaseste orice trecator iubitor de Dumnezeu. Numele de Neamt, apartinand acestui tinut, apare prima data in una dintre epistolele semnate de Alexndru cel Bun, undeva prin anul 1403, iar dupa acesta multi altii, foarte importanti in istoria si cultura acestei natii au scris despre istoria si bogatiile acestor lo curi. Despre Neamt au varsat cerneala Alexandru Vlahuta, Ion Creanga, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogas, filozoful Vasile Conta. Alaturi de ei, ilustre nume ale picturii Romanesti (pictorii Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Alexandru Bae su, Lascar Vorel si Victor Brauner) au descris in ulei pe pinze, vaile, apele si inaltimile ce se impletesc pe vaile Bistritei sau a Siretului. Ochiul calatorului ce va strabate aceste locuri poate fi incantat si de multe si valoroase vestigii ale trecutului, restaurate sau pastrate cu mare grija. Istoria poate fi chiar simtita si apreciata la Cetatea Neamtului (Tg. Neamt), Curtea Domneasca (P. Neamt) sau la Palatul Cnejilor (com. Ceahlau). Printre obiectivele de interes turistic care trebuie neaparat vizitate in Neamt se numara si rezervatia de zimbri "Dragos Voda", situata in apropierea orasului Targu Neamt, Bojdeuca lui Ion Creanga din Humulesti sau Cheile Bicazului rezervatie de fauna si flora incantatoare.

La toate acestea, de parca nu ar fi fost indeajuns, frumusetea acestei zone este completata de un munte a carui istorie este plina de nume importante ce pornesc de la legendele in care se spune ca aici traia Zamolxes, zeul dacilor. Masivul Ceahlau, ca despre acesta este vorba, este acum unul dintre cele mai importante parcuri nationale din Romania, loc de salbaticie pntru fauna si flora specifica aceste arii. Judetul Neamt ocupa o pozitie central-estica n ansamblul teritorial national si se suprapune, partial, Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovenesti si Podisului Moldovenesc, face parte din categoria unitatilor administrativteritoriale cu o suprafata medie, avand 5896 km patrati, ceea ce reprezinta 2,5% din teritoriul tarii. Geografic, judetul Neamt este situat ntre 46 grade si 40 minute si 47 grade si 20 minute latitudine nordica si 25 grade si 43 minute si 27 grade si 15 minute longitudine estica. Prin suprafata, densitatea populatiei, repartizarea formelor de relief, proportionalitatea acestora si nca circa 240 de parametri si indicat ri, judetul Neamt este o reprezentativ pentru Romnia, fiind n fond, imaginea acesteia, la scara de 1/ 41 (41 este numarul judetelor tarii). Judetul Neamt are in componenta sa 83 localitati, dupa cum urmeaza: 2 municipii, Piatra Neamt si Roman, 3 orase: Trgu Neamt, Bicaz si Roznov, un numar de 78 comune si 347 sate. Dispus n trepte domoale, cu naltimi ce descresc spre vest - 1907 m n vrful Ocolasu Mare si 169 m n lunca Siretului - judetul Neamt are ca vecini: la nord judetul Suceava, la vest judetul Harghita, la sud judetul Bacau, iar la est judetele Vaslui si Iasi. Profilul economic al judetului Neamt, a fost determinat att de armonia formelor de relief ct si de diversitatea resurselor naturale a acestui tinut. Potentialul energetic al rurilor, ntinsele suprafete de paduri, pasuni si fnete naturale, bogatia si diversitatea materialelor de constructii din zona montana, terenurile bune pentru agricultura din partea de est a judetului, ct si factorul uman cu stravechile traditii n diferite domenii de activitate, constituie surse importante ce au fost puse n valoare si au concurat la crearea unei structuri economice armonioase.

http://www.cjneamt.ro/prezentare-general.html

Prezentare judet - GeografieSuprafata - 589.614 ha din care:

y y y y

agricola paduri

- 283.789 ha (arabil - 170.473 ha; pasune - 39.394 ha; fnete - 40.108 ha; livezi - 2.703 ha) - 261.330 ha

ape, balti - 10.374 ha alte supr. - 34.122 ha Asezare

Cu un teritoriu in suprafata de 5.896 km2 , judetul Neamt este situat n zona central-vestica a Moldovei. Prin amplasarea sa, judetul Neamt se nvecineaza:

y y y y

la nord cu judetele Suceava si Iasi la est cu judetele Iasi si Vaslui la sud cu judetul Bacau la vest cu judetele Harghita si Suceava Reprezentnd 2,5% din suprafata totala a tarii, respectiv locul 18, ncadrndu-se n categoria judetelor mici, este strabatut de cursul mijlociu al rurilor Bistrita si Siret. Partea de est a judetului este strabatuta de magistrala rutiera si feroviara care face legatura Capitelei tarii cu nordul Moldovei, iar ramificatiile acesteia spre vest asigura legatura cu zona Ardealului. Geologia Evolutia n decursul erelor geologice a dus la existenta n prezent a trei unitati morfostructura cu alcatuire le geologica:

y y y

unitatea montana cristalino - mezozoica, parte a orogenului carpatic unitatea subcarpatica neogena unitatea de platforma de vrsta mai recenta Relieful Relieful are n ansamblu aspectul unui amfiteatru natural, cu fatada orientata spre est: partea vestica o formeaza culmile nalte ale muntilor (800 - 1907 m), dupa care urmeza treptele descrescatoare ale dealurilor subcarpatice (500 - 700 m), de podis (400 - 450 m) si luncile joase (100 - 200 m). Muntii, cu o suprafata de 2653 km2, reprezinta 45% din suprafata totala a judetului, iar dealurile si podisurile 55%, cu o suprafata de 3245 km2. Muntii au forma unor culmi si platouri cu vrfuri izolate, puternic fragmentati de vai adnci, inclusi n ntregime Carpatilor Orientali- grupa muntilor Bistritei Moldovenesti si cuprind: muntii Bistritei, Ceahlau, Hasmas, Tarcau si Stnisoarei. Dealurile subcarpatice formeaza o fsie continua de la nord la sud, lata de 15 km incluznd depesiunile subcarpatice Neamt, Cracau - Bistrita si Tazlau ce se individualizeaza ca niste cmpii colinare de lungul vailor, -a intens cultivate. Culoarele de vale ale Siretului, Bistritei si Moldovei ocupa un loc aparte n relieful judetului avnd aspectul unor cmpii largi terasate, dezvoltate la o altitudine de 180-200 m. Clima Intalnim doua tipuri de clima aproximativ n proportii egale: n jumatatea vestica un climat specific montan, iar n restul teritoriului un climat temperat continental puternic influentat de masele de aer din est. Reteaua hidrografica - Judetul Neamt dispune de importante resurse de apa de suprafata si subterane. Ape de suprafata - ntreaga retea hidrografica ce dreneaza teritoriul judetului apartine rului Siret si principalilor sai afluenti Bistrita si Moldova la care se adauga rurile Ozana, Cracau, Tarcau, Cuiejdi. Ape subterane - Regimul si raspndirea lor sunt determinate de conditiile structural - litologice si de etajarea principalelor conditii fizico - geografice, cele mai bogate pnze freatice fiind cuprinse n complexul luncilor si teraselor rurilor Siret, Moldova, Bistrita, Cracau, Ozana. Lacuri - Lacurile constituie un element nou n peisajul geografic al judetului avnd nivelul influentat de regimul de functionare al hidrocentralelor, ele se desfasoara pe valea Bistritei: Izvorul Muntelui, Pngarati, Vaduri, Btca Doamnei. Solul prezinta o succesiune zonala ntre Valea Siretului si culmile muntoase. Pe terasele Siretului si Moldovei gasim cernoziomuri, n subcarpati domina solurile cenusii si brune podzolice iar n zona montan cele brune a acide si brune podzolice. Resursele de subsol

y

materiale de constructie si materii prime pentru industria materialelor de constructii (calcare, gresii, argile, marne, pietrisuri, nisipuri) pe vaile Bicazului, Tarcaului, Tazlaului, Moldovei, Cra caului, Neamtului

y y y y y

ape minerale la Baltatesti, Oglinzi, Ghindaoani, Agrcia, Bicazu Ardelean, Borca, Grcina, Pipirig, Straja, Tarcau, Vnatori Neamt saruri de potasiu la Cracaoani, Negresti, Grcina, Cut, Mastacan, Borlesti, Baltatesti, Tazlau sare gema la Trgu Neamt, Dobreni, Piatra Neamt, Borlesti sisturi bituminoase la Tazlau gaze naturale la Tazlau, Roman, Pipirig Vegetatia n functie de altitudine si relief se pot evidentia urmatoarele etaje de vegetatie:

y y y y y

etajul subalpin n zonele cele mai nalte ale Masivului Ceahlau, a Muntilor Hasmasului si Budacului unde se dezvolta tufarisuri de jnepeni si pajisti. etajul padurilor de molid cu extindere maxima n jumatatea de vest a judetului, pe toti versantii muntilor etajul padurilor de foioase n amestec cu rasinoase, n zona montana mai joasa etajul padurilor de foioase n zona dealurilor submontane si zona de podis luncile se dezvolta n lungul malurilor rurilor , predominnd o vegetatie ierboasaiar o mare parte a lor fiind ocupata de terenuri agricole Fauna Domeniul forestier adaposteste o fauna bogata si de mare interes cinegetic: urs, lup, cerb, caprior, rs, vulpe, jder, veverita, cocos de munte, soim, ierunca. n apele curate din zona montana, n ruri si lacuri, traiesc diverse specii de pesti: pastrav, lipan, scobar, clean, morunas, babusca. Protejarea naturii O serie de aspecte ale cadrului natural constituie unicate sau raritati pentru peisajul tarii ceea ce a determinat luarea de masuri care sa puna sub protectie elementele naturale de o deosebita importanta stiintifica, educativa, turistica si economica. Una din cele mai importante este Parcul National Ceahlau cu o suprafata de peste 8.396 ha (din cele 38.448 ha ct ocupa ariile naturale protejate din judet), rezervatie naturala complexa ce cuprind numeroase raritati e floristice, faunistice si geologice. Parcul National Ceahlau este o arie protejata, de interes national si international, care are ca principal obiectiv conservarea biodiversitatii biologice, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei naturale, precum si excluderea si prevenirea activitatilor de exploatare privind regimul ariilor protejate. Parcul adaposteste ecosisteme de mare valoare, cu numeroase raritati floristice si faunistice, dintre care 61 specii sunt protejate prin lege, monumente ale naturii, endemite, relicte ale erei glaciare. Incepand cu 1999, s-a infiintat si Parcul National Vanatori-Neamt, unul dintre cele mai interesante monumente ale naturii din tara. Aici exista unica rezervatie de zimbri din Romania, infiintata in 1970, cu o suprafata de 16 ha si care cuprinde, alaturi de zimbri, o bogata fauna carpatina. Dintre ariile protejate de interes mai pot fi amintite:

y

Rezervatia naturala "Codrii de arama" - rezervatie forestiera alcatuita din goruni seculari si "Padurea de Argint" (mesteceni seculari) din apropiere (zona Agapia- Varatec), care au fost izvor de inspiratie pentru marele poet Mihai Eminescu Piatra Teiului - rezervatie geologica, (langa Poiana Teiului, la 65 km de Piatra Neamt), urias bloc de calcar format prin eroziune Padurea Vanatorii Neamtului - rezervatie forestiera, (la 3 km de comuna Vanatori), codru secular de stejar, cu mare valoare peisagistica Padurea Gosmanu - rezervatie forestiera din Muntii Tarcau, include molizi, brazi si fagi seculari, de dimensiuni impresionante Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas - prezinta un deosebit interes stiintific din punct de vedere geologic, geomorfologic, paleontologic, dar si din punctul de vedere al diversitatii biologice generate de marea

y y y y

diversitate a conditiilor geoclimatice. Situate la 3 km de Lacul Rosu si la 20 km de Bicaz si modelate de raul Bicaz in calcarele Masivului Hasmas, pe o lungime de 8 km, Cheile Bicazului ofera o priveliste de o rara frumusete. Aici apar din loc in loc pereti abrupti numiti "pietre ": "Piatra Altarului " (1121 m altitudine), "Piatra Arsitei", "Piatra Singuratica " si portiunea centrala denumita sugestiv "Gatul Iadului" cu aspect de canion. Declarate monument al naturii, Cheile Bicazului formeaza o rezervatie complexa, geologica si floristica.

y

Rezervatia naturala Cheile Sugaului-Munticelu este singura carstica din judetul Neamt, una dintre putinele din Moldova si una dintre cele mai valoroase din Romania. Rezervatia aflata in Muntii Hasmas, comuna BicazChei, judetul Neamt, urmeaza sa fie inclusa in reteaua internationala de arii protejate NATURA 2000, datorita unicitatii peisagistice si a patrimoniului natural - Pestera Munticelu - remarcabila prin stalagmitele luminare, si Pestera Tosorog - habitat natural al unei specii de lilieci pe cale de disparitie. Rezervatia floristica 'Dealul Vulpii' si rezervorul fosilifer Cernegura Rezervatii geologice - Cernegura, Pietricica, Cozla

y y

http://www.cjneamt.ro/prezentare-geografie.html http://www.referat.ro/referate/Neamt_5848.html http://www.tourist-informator.info/ro/info-turism/piatraneamt/timp_liber_distractiearii_protejate_atractii_turistice-parcul_national_cheile_bicazului-39-piatraneamt/

Localitatea (ora ul / comuna)

Coordonate geografice

Popula ia (1)

Popula ia (2)

Municipiul Piatra-Neam Municipiul Roman Ora ul Bicaz Ora ul Roznov Ora ul Trgu Neam

46056' lat. N 260 21' long. E 46055' lat. N 260 55' long. E 46055' lat. N 260 04' long. E 46050' lat. N 260 31' long. E 47012' lat. N 260 22' long. E

126.323 85.105 8.843 9.265 22.731

104.914 69.268 8.428 8.726 20.496

Agapia Alexandru cel Bun (Vii oara) Bahna B l te ti Brg uani Bicaz-Chei Bicazu-Ardelean Bra Bode ti Boghicea Borca Borle ti Bote ti Bozieni Brusturi Cnde ti Ceahl u Cordun Costi a

47010' lat. N 260 17' long. E 46 56' lat. N 26 14' long. E 46053' lat. N 260 47' long. E 47 07' lat. N 26 18' long. E 46059' lat. N 260 38' long. E 46 49' lat. N 25 53' long. E 46051' lat. N 250 56' long. E 47002' lat. N 270 03' long. E 47002' lat. N 260 25' long. E 47002' lat. N 270 05' long. E 47010' lat. N 250 46' long. E 46046' lat. N 260 29' long. E 47003' lat. N 260 44' long. E 46058' lat. N 260 41' long. E 47017' lat. N 260 23' long. E 46043' lat. N 260 35' long. E 47003' lat. N 250 58' long. E 46057' lat. N 260 52' long. E 46045' lat. N 260 39' long. E0 0 0 0 0 0

4.710 4.730 3.857 6.887 4.360 4.896 4.473 4.392 5.121 6.780 9.684 6.310 3.045 6.816 4.235 2.481 7.285 3.694

4.542 5.281 3.723 6.675 4.239 4.665 4.229 4.431 5.163 6.626 9.093 6.332 3.058 5.602 4.182 2.506 7.174 3.572

Cr c oani D muc Dobreni Dochia Dolje ti Dragomire ti Dr g ne ti Dulce ti Dumbrava Ro ie F rca a F urei Grcina Gher ie ti Ghind oani Girov Grin ie Grum ze ti Hangu Horia Icu e ti Ion Creang M rgineni Moldoveni Negre ti Oniceni P str veni Png ra i

47 01' lat. N 26 23' long. E 46048' lat. N 250 54' long. E 46059' lat. N 260 25' long. E 47002' lat. N 260 59' long. E 47001' lat. N 260 32' long. E 47022' lat. N 260 24' long. E 46058' lat. N 260 46' long. E 46053' lat. N 260 26' long. E 47 10' lat. N 25 50' long. E 46 55' lat. N 26 41' long. E 46 59' lat. N 26 18' long. E 47001' lat. N 260 49' long. E 47007' lat. N 260 18' long. E 46057' lat. N 260 31' long. E 47003' lat. N 250 52' long. E 47008' lat. N 260 22' long. E 47003' lat. N 260 02' long. E 46054' lat. N 260 56' long. E 46048' lat. N 260 56' long. E 47011' lat. N 260 21' long. E 46054' lat. N 260 38' long. E 46050' lat. N 260 46' long. E 47001' lat. N 260 23' long. E 46050' lat. N 270 10' long. E 47010' lat. N 260 34' long. E 46056' lat. N 260 09' long. E0 0 0 0 0 0

0

0

4.571 3.431 3.710 7.247 2.387 5.200 6.227 3.200 2.422 4.252 6.933 7.055 2.973 5.680 4.275 7.250 4.413 5.827 4.915 2.859 3.247 3.596 5.106

4.542 3.149 3.674 7.296 2.421 4.851 7.182 3.194 2.347 4.414 6.389 7.415 2.581 5.440 4.101 7.104 4.705 5.685 4.044 2.536 1.741 3.257 3.836 5.199

Petricani Piatra oimului Pipirig Podoleni Poiana Teiului Poienari R uce ti R zboieni Rediu Romni Ruginoasa Sagna S b oani S vine ti Secuieni St ni a tefan cel Mare Tarc u Ta ca Tazl u T m eni

47 7' lat. N 26 37' long. E 46050' lat. N 260 26' long. E 47015' lat. N 260 04' long. E 46048' lat. N 260 37' long. E 47006' lat. N 250 58' long. E 46054' lat. N 270 08' long. E 47015' lat. N 260 25' long. E 47004' lat. N 260 33' long. E 46045' lat. N 260 34' long. E 46 47' lat. N 26 41' long. E 46 59' lat. N 26 41' long. E 46 59' lat. N 27 01' long. E 47001' lat. N 260 51' long. E 46051' lat. N 260 28' long. E 46051' lat. N 260 50' long. E 47001' lat. N 270 06' long. E 46059' lat. N 260 31' long. E 46052' lat. N 260 08' long. E 46054' lat. N 260 01' long. E 46043' lat. N 260 28' long. E 46059' lat. N 260 56' long. E 47014' lat. N 260 33' long. E 46055' lat. N 260 49' long. E 47004' lat. N 260 38' long. E 47006' lat. N 260 32' long. E 47010' lat. N 260 31' long. E 46049' lat. N 270 05' long. E0 0 0 0 0 0

0

0

5.342 8.601 8.440 5.714 5.268 3.296 8.205 2.421 5.348 4.750 7.300 11.724 6.841 3.708 2.361 3.640 3.538 2.750 3.150 9.062 3.870 5.120 2.400 4.575 4.840 4.822

5.645 7.952 8.627 5.628 5.237 3.297 8.263 2.398 5.222 4.666 7.419 10.301 6.086 3.641 2.249 3.429 3.560 2.676 3.013 8.262 4.032 5.087 2.419 4.459 4.040 3.954

Timi e ti Trife ti Tupila i ibucani Urecheni Valea Ursului

V leni Vn tori-Neam Z ne ti TOTAL

46 47' lat. N 26 32' long. E 47012' lat. N 260 19' long. E 46049' lat. N 260 33' long. E

0

0

8.321 6.150

8.825 6.136 554.516

http://www.neamt.ro/Date_gen/Loc/(1) Datele privitoare la popula ie, conform Anuarului Statistic al Romniei - 1994. (2) Datele provizorii la data de 12.05.2003 privind popula ia stabil a jude ului n urma recens mntului popula iei din 2002, puse la dispozi ie de Direc ia General de Statistic Regional Neam . Coordonatele geografice ne-au fost furnizate de c tre Complexul Muzeal Jude ean Neam . Complexul Muzeal Jude ean Neam .

Jude ul Neam

se afl n nord-estul Romniei, la limita dintre Carpa ii Orientali

i Podi ul

Moldovei. Este cunoscut mai ales pentru frumuse ea Masivului Ceahl u i a peisajului n general. Suprafa a: 5.890 km p tra i; Re edin a: municipiul Piatra Neam ; Principalele cursuri de ap : Siret (ntre Dolje ti Doamnei (lacuri de interes hidroenergetic); Altitudine maxim : vf. Ocola u Mare (M. Ceahl u) 1.907 m. Popula ia la diferite recens mnturi: 1930: 311.113 loc. 1948: 357.348 loc. 1956: 419.950 loc. 1966: 470.206 loc. 1972: 523.501 loc 2002: 554.516 loc. i Vaslui la est i Bac u la sud. i Secuieni), Bistri a (ntre Bro teni i Buhu i, i Btca

Bistricioara, Bicaz, Crac u, Tarc u; principalele lacuri: Izvoru Muntelui, Png ra i, Vaduri

Jude ele nvecinate sunt Harghita la vest, Suceava la nord, Ia i Jude ul Neam Piatra Neam con ine 5 ora e: - municipiu, re edin de jude

(popula ie ~ 105.000)

Roman - municipiu (popula ie ~ 70.000)

Trgu Neam

(popula ie ~ 20.000)

Bicaz (popula ie ~ 9.000) Roznov (popula ie ~ 9.000) al jude ului, aceast localitate devenind ora doar n

Roznov este cel mai "tn r" ora octombrie 2003. Comune din jude ul Neam : B l

te ti (popula ie ~ 7.000)

Cnde ti (popula ie ~ 4.000) Girov (popula ie ~ 7.000) Grum ze ti (popula ie ~ 5.000) Hangu (popula ie ~ 4.000) Horia (popula ie ~ 7.000) Poiana Teiului (popula ie ~ 5.000) S b oani (popula ie ~ 11.000) Tazl u (popula ie ~ 3.000) comuna Stefan Cel Mare (populatie 4.000) comuna Bira (populatie 4,398)Ultima modificare 15:03, 16 februarie 2011.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9B

tatie de transfer

Sta ia de transfer i sortare are ca scop preluarea de eurile menajere solide colectate selectiv, compactarea fractiei de refuzuri n scopul diminu rii volumului acestora, precum i sortarea aprofundata a de eurilor reciclabile n vederea recuper rii i valorific rii lor. Suprafa a ei total este de 5.980 mA, cu o capacitate de prelucrare a de eurilor menajere nereciclabile de 53 t/zi. Principalele componente ale sta iei de transfer i sortare sunt urm toarele:y

y y

y y

Platforme tehnologice pentru sortarea i depozitarea de eurilor reciclabile: 1 platform sortare de 28 mA pentru sortare, 3 platforme de depozitare pentru hrtie/carton plastic PET, fiecare cu o suprafa a de 23 mA total 34 mA (betonate, acoperite cu opron metalic) Platform de depozitare a containerelor mobile pentru materialel e reciclabile de 25 mA (impietruita) Ramp i 3 platforme de desc rcare a de eurilor refuzuri i nc rcare n prescontainere, n total 895 mA (cu mbr c minte asfaltica) Platform de parcare de 220 mA (impietruita) Cntar electronic sub form de platform de cnt rire, la intrarea n incint . Capacitate de cnt rire pn la 20t.

y y y y

y

Cabin poart , inclusiv pentru urm rirea ac iunii de cnt rire i declan area ac iunii de sp lare a vehiculelor de transport de euri. Ramp de sp lare a vehiculelor de transport de euri n suprafa a de 60 mA. Drum tehnologic impietruit, n incint : 768 mp. Utilit i n incint : re ea apa-canal, alimentare cu energie electric , bazin de reten ie a apelor uzate (60 mA) provenite de la compactarea refuzurilor i sp larea i igienizarea vehiculelor de transport a de eurilor, precum i a apelor pluviale. Aceste ape uzate vor fi conduse ulterior la sta ia de epurare a ora ului, aflat n imediat apropiere. mprejmuire 400 m i port.Proiectul cuprinde urmatoarele componente:

omponentele proiectului

Componenta nr. 1 Construirea infrastructurii de baza a sta iei de sortare i transfer al de eurilor menajere nepericuloase valorificabile colectate selectiv i a punctelor de colectare selective . Componenta nr. 2 Achizitionarea de echipamente pentru colectarea si transportul deseurilor Componenta nr. 3 Cresterea nivelului de informare si educare a populatiei.

Ce reprezinta colectarea selectiva? Colectarea selectiva a deseurilor este solutia la indemana tuturor si presupune depozitarea deseurilor in locuri special amenajate in vederea reciclarii. Conform HG 621/ 2006 ( completata si modificata prin 1872/2006 ) institutiile publice, asociatiile, fundatiile, persoanele fizice sunt obligate sa colecteze selectiv deseurile de ambalaje in containere diferite, inscriptionate in mod corespunzator si amplasate in locuri speciale accesibile cetatenilor. Culorile, pentru identificarea containerelor si recipientelor destinate colectarii selective a deseurilor de ambalaje, sunt: Metale Sticla Hartie si Carton Mase Plastice

Maro Ce sunt deseurile de ambalaje?

Verde

Albastru

Galben

y y y

Deseurile de ambalaje reprezinta toate ambalajele si materialele de ambalare care nu se mai folosesc care sunt aruncate la gunoi. Deseurile reprezinta una dintre principalele cauze ale poluarii. Din fericire, multe dintre ele sunt reciclabile, iar reciclarea si refolosirea lor ca materii prime, este cea mai indicata metoda pentru reintroducerea in circuitul economic. Ce trebuie sa stim despre reciclare? Reciclarea reprezinta colectarea, separarea si procesarea unora dintre componentele deseurilor in vederea transformarii lor in produse utile. Aproape toate materialele care intra in compozitia deseurilor: hartia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice pot face obiectul unui proces de reciclare. De ce este important sa reciclam: Se protejeaza natura si resursele naturale Se reduce poluarea solului, apei, aerului Se reduce poluarea mediului inconjurator

y y y y y y

y y

y y y y

Se economiseste energie De ce reciclam sticla? Cioburile de sticla constituie un material de inlocuire a materiilor prime Cioburile produse de fabricile de sticla se folosesc integral in fabricatie, in industria sticlariei Stiati ca... Sticla are nevoie de 1000000 de ani pentru a se descompune in bucatele mici? Prin reciclarea unei tone de sticla se economisesc 1.2 tone de materii prime ( soda, nisip, feldspat)? Sticla poate fi reciclata la nesfarsit fara sa isi piarda din calitati? De ce reciclam plasticul? Pentru ca descompunerea naturala in mediul inconjurator necesita peste 500 de ani datorita materialelor care il alcatuiesc. Cu fiecare tona de plastic reciclat se economisesc intre 700 si 800 kg de petrol brut. Stiati ca... Din 10 pet-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru patrat de covor? Din 50 pet-uri se poate face un pulover? De ce reciclam hartia si cartonul?? Pentru ca la tiparirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 3000 de metri cubi de lemn , adica 1500 de arbori cu o varsta de 50 de ani. Stiati ca... Ziarele contin hartie reciclata in proportie de 50%? Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hartie? Fiecare tona de hartie reciclata poate salva 17 copaci? Hartia si cartonul pot reciclate doar de 10 ori? De ce reciclam metalul? Pentru ca fabricarea unui produs nou din metal reciclat economiseste intre 74% si 95% din energia necesara realizarii aceluiasi produs din resurse prima Daca reciclam o doza de aluminiu vom economisi re. energie suficienta pentru producerea altor 20 de doze reciclate. Stiati ca... Aluminiul este 100%reciclabil? O tona de otel reciclat inseamna 1 tona de minereu de fier economisit? In fiecare secunda se recicleaza 630 de cutii de otel? Un televizor poate functiona trei ore incontinuu cu energia economisita prin reciclarea unei cutii de aluminiu? Pentru fabricarea unei tone de aluminiu sunt necesare 4 tone de minereu de bauxita? n scopul preselect rii de eurilor valorificabile fiecare gospod rie va primi pungi de plastic speciale, bilunar 4 buc i timp de jum tate de an pentru colectarea selectiv a maselor plastice (pungi, flacoane din PET, etc.), a sticlei (sticlei albe, verzi i maron), hrtiei mpreun cu materiale textile (ziare, c r i, cartoane, haine uzate etc) i pentru metale (cutii de conserve, mici obiecte metalifere etc). Cetatenii vor fi incurajati sa selecteze aceste materiale si sa le colecteze in pungile respective. Aceste de euri deja preselectate se vor colecta, odat lunar ( pungile vor fi scoase in fata portii linga europubele in anumite zile stabilite si comunicate) i vor fi transportate laSta ia de sortare i transfer a de eurilor menajere neperuculoase valorificabile colectate selectiv , n vederea sort rii i balot rii pentru valorificare . De asemenea, in fiecare localitate, n func ie de densitatea popula iei i specificul localit ii vor fi

y y y y y

amenajate puncte de colectare selectiv a de eurilor. Aceste locuri vor fi amenajate special n conformitate cu reglement rile n vigoare ( platforme betonate si imprejmuite) i dotate cu eurocontainere de capacitate de 1100 l, cu capacele special construite pentru colectarea separat a hrtiei, sticlei, maselo plastice i metalelor (cutiilor r de conserve ) . Din aceste containere de eurile deja preselectate vor fi transportate n Sta ia de sortare i transfer pentru verificare , sortare i balotare, de unde vor fi transportare la locurile de valorificare. De eurile colectate selectiv direct din gospod rile popula iei, din societ i comerciale i institu ii publice n pungi speciale de plastic vor fi transportate la punctul de transfer i sortate n Sta ia de sortare. Cantitatea de de euri colectate selectiv n punctele special amenajate de colectare n localit i vor fi transportate cu ajutorul unei autospeciale la Sta ia de sortare i transfer pentru varificare , sortare , balotare. Resturile de de euri (

r mase n cantit i foarte mici dup transportate la depozitul regiunii

sortare) nevalorificabile din Sta ia de sortare

i transfer vor fi periodic

n Microregiunea Mihai Viteazu colectarea de eurilor menajere din gospod riile popula iei, ale societ ilor comerciale i institu iilor publice, se va realiza n europubele de capacitate 80 l, 120 i 240 l in functie de marimea familiei sau a societatii comerciale/institutiei. Toate gospod riile regiunii, inclusiv societ ile comerciale i institu iile publice vor fi dotate cu asemenea pubele n care se vor colecta numai de eurile menajere proprii . Lng blocuri de locuin e, institu ii sau unit i de produc ie a de eurilor n amestec n cantit i mai mari, vor fi amplasate containerele de 660 l pentru colectarea de eurilor n amestec , de unde vor fi luate i transportate cu autogunoiere de 12 i 16 mc la depozitul de la Turda . De eurile provenite din gospod rile popula iei, societ ile comerciale i institu iile publice, (materii biodegradabile, materiale inerte i alte componente nevalorificabile) colectate n europubele de 80 i 120 l i 240 l si deseurile in amestec colectate in containere mari de 660 l in zonablocuri de locuin e, institu ii sau unit i de produc ie vor fi transportate spt mnal cu ajutorul a dou autogunoiere la depozitul de de euri a municipiului Turda . Dup nfiin area depozitului ecologic regional prev zut n programul de gestionare a de eurilor din jude ul Cluj , de eurile colectate din microregiunea Mihai Viteazu vor fi dirijate c tre acesta.