Arii naturale protejate

5/13/2018 Arii naturale protejate - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/arii-naturale-protejate-55a7554e65afa 1/13

Mihali Carmen – Aritia

Grupa 321

Arii naturale protejate în Jude ul Maramure , Ora ul Bor aț ș ș ș

Jude ul Maramureț ș din punct de vedere al suprafe ei ariilor naturale protejate seț

situează pe locul al doilea dupa Delta Dunarii, cu un patrimoniu natural deosebit de valoros

care cuprinde 35 de arii naturale protejate, din care un parc na ional - Parcul Na ional Mun iiț ț ț

Rodnei – Rezerva ie a Biosferei, precum i un parc natural - Parcul Natural Mun iiț ș ț

Maramure ului. Declararea, prin H.G. 2151/2004, a Mun ilor Maramure ului ca Parc Natural,ș ț ș

a determinat situarea jude ului Maramure pe locul 2 în plan na ional, ca suprafa ă a ariilor ț ș ț ț

naturale protejate.

Pe teritoriul oraşului Borşa, ariile naturale protejate au o extindere remarcabilă,

atingând 37.221 ha, din totalul de ha al UAT., reprezentând un procent de 75,3 %.

1. Parcul Naţional Munţii Rodnei

A fost constituit având ca nucleu de bază Rezervaţia ştiinţifică Pietrosul Mare,

înfiinţată în anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 1949, reconfirmată prin

Legea nr. 137/1995 şi prin legea nr. 5/2000, fiind o arie naturală protejată de interes

1



naţional şi internaţional. Este încadrată conform Legii 462/2001 în categoria parcuri

naţionale, corespunzătoare categoriei II a IUCN.

Parcul Naţional Munţii Rodnei înclude Rezervaţia ştiinţifică Pietrosul Mare,

desemnată rezervaţie a Biosferei de către Comitetul Mab UNESCO la cea de a VI-a sesiune a

consiliului Internaţional de Coordonare a programului Om-Biosferă de la Paris din anul 1979.

Scopul principal al PNMR-Rezervaţie a Biosferei este cel de conservare a diversităţii

biologice. Se urmăreşte de asemenea excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau

utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea

de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Se permit

activităţi tradiţionale, desfăşurate de proprietarii terenurilor din PNMR.

Pe teritoriul Borşei se află 9.722 ha din cele 47.375 ha ale PNMR, adică un procent de

20,52 %.

PNMR are cod 1G, este considerată Rezervaţie a Biosferei cu caracter mixt. Sectorul

de pe teritoriul localităţii Borşa este limitat la sud de creasta principală a masivului, între

Tarniţa la Cruce -şaua Puzdrele -şaua Galaţului -şaua Gărgălău -vf. Gărgălău.Limita nordică

traversează V. Hotarului, V. Hutile, V. Pietroasa, V. Tisei, trecând prin bornele silvice 83, 82,

36, 12, aparţinând UP VI Borşa, până în V. Repedea, la sud de confluenţa cu v. Tisei. Limita

parcului urcă pe V. Repedea până la borna silvică 197, apoi spre est pe o culme secundară

până în vârful cu cota 1302,8 m, de unde coboară spre sud în V. Vinişoru pe o culme

secundară. Limita PNMR urcă pe V. Vinişoru până la intrarea în fond forestier (borna silvică

189), urmând apoi limita pădurii până la confluenţa V. Negoiescu Mare şi V. Negoiescu Mic

(borna silvică 148). De aici limita merge spre est pe culmi secundare, traversează interfluviul

dintre Negoiescu şi Fântâna trece prin vârful Buza Muntelui (1663,4 m) şi ajunge în V.

Fântâna la confluenţa V. Păltinişului cu V. Cimpoiasa (borna silvică 93). De aici limita

coboară pe V. Fântâna până la confluenţa cu Izv. Cailor, pe care urcă până în şaua Ştiol.

Aria parcului naţional munţii Rodnei de pe teritoriul oraşului Borşa cuprinde două

rezervaţii ştiinţifice, încadrate la categoria I IUGS.

În Parcul Na ional Mun ii Rodneiț ț se practică mai multe tipuri de turism, datorită

evantaiului de comori peisagistice existente în perimetrul său.

Turism de recreere

Turismul de recreere valorifică insu irile cadrului natural, astfel cei interesa i pot săș ț

parcurgă trasee montane de o frumuse e inedită, să observe flora bogată cu multe specii rareț

2



sau endemice ( Lychnis nivalis), să se bucure de priveli tea lacurilor i căldărilor glaciare, săș ș

remarce elemente de faună deosebite, cum ar fi: capra neagră, coco ul de munte, coco ul deș ș

mesteacăn , marmota, cerbul carpatin, caprioara etc. Aici diversitatea florei, faunei iș

reliefului oferă turi tilor informa ii inedite despre ceea ce înseamnă frumos, totul părând a fiș ț

clădit anume spre a cuceri ochiul. Pe traseele turistice din Mun ii Rodnei, întâlneti o străvecheț

ocupa ie romanească păstoritul, care conferă peisajului un specific aparte. De asemenea, înț

Mun ii Rodnei există numeroase posibilită i de practicare a sporturilor de iarnăț ț pe pârtiile

amenajate din sta iunile Bor a i Valea Blaznei.ț ș ș

Acest tip de turism antrenează în zonă cel mai mare număr de persoane, fiind practicat

de toate categoriile de vârste, stabilind puntea între om i natură, oferindu-i acestuiaș

posibilitatea de înlaturare a stresului cotidian, de regăsire a sim urilor umane.ț

Turism curativ (balnear)

Turismul curativ sau de îngrijire a sănătă ii este o modalitate de fortificare aț

organismului uman, fiind practicat din cele mai vechi timpuri. Este un tip de turism născut din

necesita ile oamenilor de a- i reface i trata sănătatea, căutând să valorifice efecteleț ș ș

tămăduitoare ale apelor minerale. Astfel, pentru persoanele cu diverse afec iuni, existăț

posibilitatea unor cure cu ape minerale, cu veritabile calită i terapeutice în sta iunea balnearăț ț

Sângeorz-Băi, precum i alte izvoare minerale cu efecte curative miraculoase, din localită ileș ț

limitrofe: Rodna, Romuli, Pârva, Cormaia, Maieru, Anie , Valea Vinului, Şant etc.ș

Turism cultural

Poate fi practicat în zonă datorită existen ei a numeroase obiective care poartă peceteaț

spiritului creator al oamenilor acestor locuri, din cele mai vechi timpuri. Este tipul de turism

care asigură accesul celor interesa i la impresionanta 'ladă de zestre', specifică locuitorilor ț zonelor Maramure ului i Năsăudului. Astfel, zona Maramure ului situată în partea de nord aș ș ș

Parcului este recunoscută prin arta lemnului (biserici i mânăstiri din lemn, por i tradi ionaleș ț ț

maramure ene, unelte din lemn etc.), obiceiuri i tradi ii populare cu caracter arhaic, credin eș ș ț ț

populare ancestrale. Zona Năsăudului, situată în partea de sud a Parcului este recunoscută prin

unicitatea portului popular, vestigii istorice (ruinele bazilicii dominicane din sec.al XIII-lea -

Rodna), monumente i muzee, case memoriale (Liviu Rebreanu si George Co buc).ș ș

3



Turism ecvestru

Pe raza Parcului Na ional Mun ii Rodnei se poate practica acest tip de turism, în urmaț ț

înfiin ării Centrului de Ecoturism Ecvestru în cadrul Hergheliei Beclean, administrat de RNP-ț

Romsilva – Direc ia Silvică Bistri a.ț ț

Programele se desfasoară prin parcurgerea călare pe drumuri forestiere i pă une, peș ș

parcursul mai multor zile, a unor zone de interes turistic deosebit. Astfel, turi tii pot admiraș

frumuse ea Poienii Narciselor, Lacului Lala, Vârfurile Ineu, Ineu i Ro u, de asemenea seț ț ș ș

oferă i alte servicii cum ar fi: prânz organizat la stâni, observa ii asupra faunei i floreiș ț ș

specifice Mun ilor Rodnei. Grupurile de turi ti sunt înso ite de ghizi autoriza i de Ministerulț ș ț ț

Turismului. Perioada optimă de desfăurare sunt lunile iulie - august.

Turism rural i agroturismulș

Spa iul rural din localită ile limitrofe Parcului dispune de un poten ial turistic deosebit.ț ț ț

Parfumul vechilor tradi ii din satele de munte transilvanene, conferă întregii zone un aer i oț ș

poezie aparte. În pensiunile turistice existente se pot petrece vacan e de neuitat, în mijloculț

naturii. Aici meniurile tradi ionale i ospitalitatea gazdelor încântă totdeauna sufletulț ș

călătorului de pretutindeni.

Ecoturismul

Ecoturismul este singura form de turism responsabil în natura care respecta valorileș

acesteia i contribuie la men inerea ei neschimbată în timp. O componentă importantă ar ș ț

trebui să o constituie ridicarea nivelului de trai al comunită ilor locale implicate în activită ileț ț

turistice i să reprezinte în acelasi timp o modalitate de reducere a presiunilor de tot felul peș

care comunită ile locale le exercită asupra ariilor protejate. Scopul principal al parcului esteț

conservarea biodiversită ii, dezvoltarea activită ilor turistice facându-se de a a maniera încâtț ț ș

să nu cotravină obiectivelor de conservare. Interesul crescut la nivel mondial pentru acest gen

de activitate îl recomandă ca fiind o activitate de viitor pentru ca un numar tot mai mare de

turi ti se orientează spre practicarea ecoturismului i doresc să se implice în ac iuni deș ș ț

conservare a naturii , de apreciere i promovare a modului de via ă tradi ional, a obiceiurilor iș ț ț ș

tradi iilor locale valoroase.ț

Zona de protec ie integrală mai include o serie de arii declarate rezerva ii naturaleț ț :

• Rezerva ia mixtă „Pe tera i Izbucul Izvorul Albastru al Izeiț ș ș ” (100 ha)

4



• Rezerva ia speologică „Pe tera Cobă elț ș ș ” (1 ha)

• Rezerva ia mixtă „Izvoarele Mihăieseiț ” (50 ha)

• Rezerva ia mixtă Bila – Lalaț (2568 ha)

• Rezerva ia naturală Izvorul Batrânaț (0,5 ha)

• Rezerva ia Valea Cormaiaț (50 ha)

• Rezerva ia botanică „Poiana cu Narcise din Masivul Sacaț ” (5 ha)

2. Rezervaţia ştiiinţifică Pietrosul Mare

Are o suprafaţă de 3300 ha, din care cca 60 % pe teritoriul localităţii Borşa. Rezervaţia

ştiiinţifică protejează şi conservă habittatele naturale terestre de interes ştiinţific, sub aspect

floristic, faunistic, geologic. Încă din anul 1923, profesorul Al. Borza din Cluj recomanda

crearea unui Parc naţional în munţii Rodnei, care să cuprindă şi Pietrosul mare. În anul 1924

se dă în grija Grădinii Botanice din Cluj o suprafaţă de 183 ha gol de munte ân jurul

Pietrosului, care va constitui nucleul monumentului naturii declarat în anul 1932. Suprafaţa va

creşte după anul 1960, când rezervaţia ajunge la 2700 ha, pentru ca în anul 1974 să se adauge

încă 600 de ha, ajungându-se la suprafaţa actuală de 3300 ha. Primele capre negre sunt aduse

spre aclimatizare în iunie 1967.

Rezervaţia ştiinţifică ˝Pietrosu Mare˝ categoria a I-a IUCN, s-a constituit ca arie

protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional -

secţiunea III - a zone protejate, prevăzută la poziţia 2563.

5



Administrare

Responsabilitatea administrării revine Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei,

aflată în structura Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA, în baza prevederilor

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Scopul administrării rezervaţiei

este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, diversităţii biologice

şi se mai urmăreşte dezvoltarea durabilă a zonei.

Rezervaţia naturală ˝Pietrosu Mare˝ cuprinde cel mai impresionant relief glaciar din

Munţii Rodnei: circurile glaciare Buhăescu (cel mai mare din Munţii Rodnei), Zănoaga

Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică, Rebra, Gropi, având în porţiunea bazală morene şi

căderi de apă pe pragurile de stâncă lustruite de gheţari. Cea mai mare parte a rezervaţiei este

ocupată de roci cristaline metamorfice din Pânza de Rodna (Precambrian superior).

Formaţiunea de Voşlobeni este constituită din micaşisturi cu nivele de paragnaise, cuarţite şi

amfibolite, cu nivele de dolomite şi calcare cristaline (Turnu Roşu, Piatra Albă). Tipul şi

subtipul de sol predominant este brun feriiluvial tipic, întâlnindu-se şi solurile brun

eumezobazic şi brun acid.

Printre culmile notabile cuprinse în perimetrul rezervaţiei se numară vârfurile

Buhăescu Mare (2221 m), Buhăescu Mic (2199 m), Gropi (2063 m), Piatra Albă (2061 m),Hotarului (1905 m), Bătrâna (1770 m). Lacul glaciar Iezer din perimetrul rezervaţiei este

situat în circul glaciar cu acelaşi nume şi se află la o altitudine de 1825 metri.

În rezervaţie sunt prezente mai multe lacuri glaciare:

•Iezerul Pietrosului, cu o suprafaţă de 3450 mp, cu adâncimea maximă de 2,10 m şi lungimea

de 84m;

•Buhăescu I, având suprafaţa de 700 mp, adâncime maximă de 1, 80 m şi lungimea de 84 m;

•Buhăesu II, cu suprafaţa de 1700 mp, adâncime maximă de 5, 20 m şi lungimea de 55 m;

•Buhăescu III, cu suprafaţa de 700 mp, adâncime maximă de 0,35 m şi lungimea de 45 m;

•Buhăescu IV, cu suprafaţa de 1100 mp, adâncime maximă de 0,30 m şi lungimea de 68 m;

6



3. Parcul Natural Munţii Maramureşului

Are o suprafaţă totală de 144.850 ha, fiind cel mai mare parc natural din România.A

fost instituit prin HG 2151/2004.Pe teritoriul oraşului Borşa se situează 27.499 ha, 55 % din

suprafaţa totală a UAT.

Parcul este situat în nordul judetului Maramures, în zona localitatilor Borsa, Moisei,

Viseu de Sus, Viseu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova si

Bistra, incluzând masivul Muntilor Maramuresului pâna la frontiera româno-ucraineana.

Limita estica urca pe pârâul Şesuri până în Pasul Măgura, coboară pe valea Bănăriei până în

Sâlhoi (canton silvic), incluzând rezervaţia Stâncăriile Sâlhoi şi micro-rezervaţia botanică de

Cochlearia pyrenaeica var. borzaeana, urcă în vârful Sâlhoi (borna silvica 107), trece prin

bornele silvice 102, 149 şi coboară la borna silvică 196 din Izvorul Ursului, de unde urcă pe

drumul forestier până la borna silvica 237. De aici urcă pe muchie în Culmea Sărata la

bornasilvica236.

Limita sudica este dată de partea de la nord de Valea Viseului, de la V Hotarului până

în Pasul Prislop (1416 m), de aici pe D.N. 18 până la Şesuri, borna silvica 162 (Unitatea de

Productie VII Izvoarele Bistritei). Limita nordică trece pe culmea Toroiaga-Lucăceasa-

Prislopul cataramei-Jupania-Ciungii Bălăsinei.

Parcul natural este de categoria V IUCN şi are ca scop menţinerea interacţiunii

armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând

păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor,

practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. Parcul natural oferă publicului

posibilităţi de recreiere şi turism încurajând activităţile ştiiinţifice şi educaţională.

Acest parc include numeroase tipuri de relief; în partea nordică întâlnim un relief structural - conglomerate i clipe calcaroase, creste, defilee; relieful dezvoltat pe calcare nuș

7



este caracteristic Mun ilor Maramure ului, dar de men ionat sunt abrupturile calcaroase dinț ș ț

Mihăilescu i Petriceana i relieful selectiv pe calcare în bazinul văii Repedea, la vest deș ș

Farcău; relieful vulcanic este prezent în Farăau, Ruga u i Mihăilecu, prin bazalte; reliefulș ș

glaciar este reprezentat de mici circuri glaciare în Vârful Pietrosul Maramure ului (Bârdău) iș ș

în Farcău - Mihăilecu;

Re eaua hidrografică cuprinde defilee: Vaser, Ruscova, Frumu eaua, Bistri a, Tibău siț ș ț

principalii afluen i ai Vi eului - Ruscova, Vaser, â la i Vi eu .Include un număr ț ș Ț ș ș ș ț

impresionant de 32 de pe teri i două avene.ș ș

Legea 5/2000 menţionează existenţa a 4 rezervaţii naturale în munţii Maramureşului,

dintre care 2 pe teritoriul oraşului Borsa.

•Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavile –5 ha

•Cornu Nedeii-Ciungii Bălăsânii – 800 ha

•Vârful Farcău - Lacul Vinderel – Vârful Mihailecu – 100 ha

•Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu – 100 ha

Aceste arii protejate sunt asimilate zonei de protec ie integrală. Suprafe ele date deț ț

lege sunt aproximative însa vor fi cartate cu exactitate în procesul de elaborare a hăr ilor ț

parcului.

Zonarea internă a Parcului Natural Mun ii Maramure ului este realizată inând cont deț ș ț

nevoia de conservare a biodiversită ii i peisajului dar i de dezvoltare economică a zonei prinț ș ș

activită i cu impact redus asupra mediului.ț

4. Rezervaţia ştiinţifică Piatra Rea

8



Are o suprafaţă de 50 ha şi caracter mixt.

S-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de

Amenajarea Teritoriului Naţional - secţiunea III - în zone protejate, având codul 2589, se afla

în cadrul Parcului Naţional Munţii Rodnei şi face parte din categoria a I-a, rezervaţie

ştiinţifică. Scopul administrării rezervaţiei este cel de conservare a habitatelor naturale, a

florei şi faunei sălbatice, diversităţii biologice.

Delimitare

Scopul acestei rezervaţii este conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice, a diversităţii biologice.

Această rezerva ie este situată în apropierea localită ii Bors , la nord de creastaț ț ș

principală a Mun ilor Rodnei, este delimitată de pâraiele Fântana la est i Cimpoiasa la vest iț ș ș

face parte din Parcul Na ional Mun ii Rodnei.ț ț

Relieful este alcătuit din calcare cristaline, cu platou structural cu fenomene endo iș

exocarstice (ravene, pe teri, doline, lapiezuri).ș

Majoritatea zonei forestiere din cadrul rezervaţiei este formată din molid (Picea abies),

întâlnindu-se într-un procent redus şi brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), scorus (Sorbus

sp.) paltin (Acer pseudoplatanus), frasin (Fraxinus excelsior) s.a.

Este amplasată la altitudinea medie de 1.500 m, ocupă o suprafa ă de 50 ha, unde seț

poate întalni însa o vegeta ie diversă, începând cu cea nemorală i pana la cea subalpină iț ș ș

alpină, cu numeroase alte specii rare, precum: gu a porumbelului, păiu ul, clopo elul deș ș ț

munte, sopârli a, ghintura, mierea ursului sau bujorul de munte, i acesta ocrotit, fauna, deț ș

asemenea, cuprinde specii ocrotite: ursul brun, capra neagră.

Rezerva ia tiin ificăț ș ț Piatra Rea este protejată în special pentru abunden a exemplarelor deț

floare de col , monument al naturii. Aici se afla una dintre cele mai spectaculoase cascade dinț

Carpa i - Cascada Cailor.ț

9

http://www.rezervatiinaturale.ro/article/21531/Muntii-Rodnei

http://www.rezervatiinaturale.ro/article/21531/Muntii-Rodnei



5. Rezervaţia faunistică de cocoş de mesteacăn Cornul Nedeii - Ciungii Bălăsânii

Este o rezervaţie naturală categoria IV IUCN, înfiinţată în anul 1971 pe o suprafaşă de

800 ha.Are ca scop protejarea populaţiilor de cocoş de mesteacân (Lyrurus tetrix).

Rezervaţia faunistică de cocoş de mesteacăn CORNU NEDEII - CIUNGII BĂLĂSINII

s-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea

Teritoriului Naţional - secţiunea III - a zone protejate, prevăzută la poziţia 2580. Rezervaţia

este situată în localitatea Borşa şi are suprafaţa de 800 ha.

Aceasta a fost înfiinţată în anul 1971 şi se află în administraţia Parcului Natural

Munţii Maramureşului în baza prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice, completată prin OUG nr. 154/2008.

Culmea montană a rezervaţiei este reprezentată printr-un substrat geologic variat (rocicristaline, sedimentare şi eruptive), cu sectoare cu exocarst - ponoare, izvoare carstice - zona

Fântâna Stanchii, abrupturi calcaroase (Cearcănul, Stâna Sasului, Podul Cearcănului), căldări

glaciare (versantul nordic al Vf. Jupania).

Culmea montană a rezervaţiei este reprezentată printr-un substrat geologic variat (roci

cristaline, sedimentare şi eruptive), cu sectoare cu exocarst – ponoare, izvoare carstice – zona

Fântâna Stanchii, abrupturi calcaroase (Cearcănul, Stâna Sasului, Podul Cearcănului), căldări

glaciare (versantul nordic al Vf. Jupania).Reţeaua hidrografică este tributară celor trei bazine hidrografice Tisa, Someş, Prut şi o

formează apele curgătoare Tâsla, Bălăsâna, Şesuri, Vâlcănescu, Ceremuş. Vegetaţia

rezervaţiei este constituită 60% din păşuni de munte şi 40% păduri de conifere şi jnepenişuri

(Jupania, cel mai extins din Carpaţi, Cornul Nedeii şi Cearcănul Mestecăniş). Jnepenişurile

constituie habitatul cocoşului de mesteacăn. Fauna specifică este constituită din populaţii de

cocoş de munte - Tetrao urogallus şi cocoş de mesteacăn Lyrurus tetrix.

10



6. Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavele

Sunt un monument al naturii categoria III IUCN. Are o suprafaţă de 1 ha, fiind situată

în versantul drept al V. Măguriţa (afluent drept al V. Sâlhoi).

Scopul principal al ariei naturale protejate este protejarea a două staţiuni cu Cochlearia

pyrenaeica var. borzaeana.

Rezervaţia s-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului

de Amenajarea Teritoriului Naţional - secţiunea III - a zone protejate, avand codul 2569.

S-a înfiinţat în anul 1977 în scopul protecţiei zonei de stâncărie precum şi a două

statiuni, ca rezervaţie botanică pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica var. borzaeana.

Este situată în localitatea Borşa, are suprafaţă de 5,00 ha iar altitudinea medie la care

se găseşte este de 1290 m.

Aceasta se află în administraţia Parcului Natural Munţii Maramureşului în baza

prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, completată prin OUG

nr. 154/2008.

Zona rezervaţiei este un versant puţin înclinat în malul drept al V. Măguriţei cu

bolovănişuri de calcare eocene provenite din stâncile din amonte.

Două zone de izvor, mlăştinoase, cu substratul constituit din bolovăniş de calcare

eocene constituie cele două staţiuni cu Cochlearia pyrenaeica var. borzaeana.

Din localitatea Şesuri (jud. Suceava, pe Bistriţa Aurie - DN 18), se urmează DF pe V.

Şesuri - V. Zâmbroslavele până în V. Măguritei din bazinul V. Sâlhoi (11 km). Rezervaţia

este situată amonte de curba DF, când aceasta traversează V. Măguriţa.

11



Act normativ

Legea 49 din 7 aprilie 2011 (Legea 49/2011) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă aGuvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice. Publicat în Monitorul Oficial 262 din 13 aprilie 2011

(M. Of. 262/2011)

Concluzii

A a cum rezultă din analize, Jude ul Mararnure prezintă un poten ial turisticș ț ș ț

ridicat,având un relief deosebit de atractiv, resurse hidrominerale, precum i o varietate largăș

de vestigii i monumente istorice, obiective religioase i culturale, obiective i manifestăriș ș ș

etnografice.

12

http://legestart.ro/Monitorul-Oficial-262-din-13.04.2011-(M.-Of.-262-2011-20089).htm






Bibliografie

• Achim V., Lehoczi I, Socolan A., Timiş N. (1967) –Momente ale dezvoltării culturii şi

artei în Maramureş, Muzeul Regional Maramureş, Baia Mare

• Căpîlnean V., Sabău I., Oszoczki C., Schreck V. (1974) –Îndrumător în Arhivele

statului. Judeţul Maramureş

• Filipaşcu A. (1997) – Istoria Maramureşului, Edit. Gutinul, Baia Mare

13

Documents

Arii naturale protejate