GHID DE BUNE PRACTICI - fonduri-ue.ro · 2021. 2. 15. · GHID DE BUNE PRACTICI ... Astfel, identificarea modalităţilor de eliminare a barierelor de comunicare între autoritățile

Pag

e1 Proiect finanțat prin Programul Drepturi, Egalitate şi Cetățenie 2014-2020 al Uniunii Europene, prin Contractul cu nr.

8727 — Platforma Națională de Bune Practici pentru Romi — JUST/2015/RDIS/AG/NRP2. Acest document reflectă

numai punctul de vedere al autorului și Comisia Europeană nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a

informațiilor pe care le conține.

GHID DE BUNE PRACTICI

realizat în cadrul proiectului

„Platforma Naţională de Bune Practici pentru Romi”

Pag





Cuprins

Introducere ...............................................................................................3

Metodologie ..............................................................................................4

Relevanţa studii de caz ..............................................................................5

Tematica studiilor de caz ............................................................................6

Practici pozitive pentru incluziunea socială a comunităţilor cu romi ............................7

Concluzii şi recomandări .............................................................................. 27

Pag





Introducere

Acest ghid a fost realizat în cadrul proiectului „Platforma Naţională de Bune Practici

pentru Romi” confinațat de către Comisia Europeană, Direcția Generală Justiție și

Consumatori prin Programul pentru Drepturi, Egalitate și Cetățenie 2014-2020, pentru a

sprijini schimbul și replicarea bunelor practici la nivel naţional, regional şi local în cele

patru domenii (educație, sănătate, locuință și ocuparea forței de muncă) urmărite de

Strategia de guvernare a României pentru incluziunea cetățenilor români aparținând

minorității rome.

Scopul principal al proiectului a fost facilitarea, cooperarea şi consolidarea dialogului

între autoritățile locale, naționale și cele regionale, comunitățile cu romi și membrii

comunității rome, precum și consolidarea relațiilor de colaborare dintre aceștia cu scopul

de a asigura implicarea efectivă a tuturor părților interesate relevante și pentru a asigura

o mai bună coordonare a dezvoltării și implementării setului de măsuri politice privind

incluziunea romilor la nivel național, regional și local.

Acest raport se concentrează pe bune practici la nivel local în scopul înțelegerii faptului că

incluziunea romilor este posibilă numai prin inițiative eficiente la nivel local. Prin activități

complementare, PNCR va sprijini schimbul de experiență și va folosi acest raport pentru a

sensibiliza autorităţile cu privire la bunele practici în cele patru domenii (educație,

sănătate, locuire și ocuparea forței de muncă) și cu privire la importanţă participării

romilor la luarea deciziilor la nivel local.

Identificarea bunelor practici ia în considerare următoarele criterii:

Accentul direct pe antidiscriminare și/sau participare a romilor în luarea deciziilor;

Atenția la problemele de gen (atât nediscriminarea femeilor rome, cât și

promovarea participării femeilor rome în mod egal);

Coordonarea și coerența cu alte politici la nivel regional și / sau local, precum și la

nivel central, ținând cont de nevoile comunității locale de romi;

Abordarea mai multor aspecte ale unei probleme date într-o abordare holistică;

Participarea romilor la proiectarea politicilor publice și la aplicarea acestora;

Probabilitate mare de a produce efecte multiplicatoare.

Pag





Metodologie

Proiectul „Platforma Națională de Bune Practici pentru Romi”, cofinanțat de către

Comisia Europeană - Direcția Generală Justiție și Consumatori prin Programul pentru

Drepturi, Egalitate și Cetățenie 2014-2020 a fost inițiat de Ministerul Fondurilor Europene

prin Punctul Național de Contact pentru Romi. Proiectul, are la bază atât „Raportul

privind punerea în aplicare a Cadrului UE pentru Strategia Națională de Integrare a

Romilor” formulat de către Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA), în cadrul căruia

există Recomandarea de a înființa unele canale de comunicare și cooperare între

societatea civilă și instituțiile Guvernului României.

De asemenea, acesta a avut la baza şi documentul Comisiei Europene, „Evaluation of

the EU Framework for National Roma Integration Strategies up to 2020”, în cadrul căruia

se arată faptul că platformele naționale pentru romi, realizate în majoritatea statelor

membre, urmăresc să asigure implicarea și coordonarea tuturor părților interesate

relevante.

Totodată, ținând cont de eforturile întreprinse la nivel instituțional privind alocarea de

resurse financiare care să sprijine procesul de incluziune și de reducere a decalajelor

socio-economice, Ministerul Fondurilor Europene, prin Punctul Național de Contact pentru

Romi (PNCR), şi-a manifestat interesul de a asigura consultarea directă a diferiților actori

cointeresați față de prioritățile și problemele cele mai acute cu care se confruntă

comunitățile cu romi, cât și influențarea viitoarelor programe europene, având la bază

modele de intervenție folosite la nivel local.

În acest context, Ministerul Fondurilor Europene, prin Punctul Național de Contact

pentru Romi, a organizat în cadrul proiectului „National Good Practice Platform for the

Roma, JUST/ 2015/ RDIS/AG /NRP2 /8727”, 2 serii de ateliere, în fiecare din cele 8 regiuni

de dezvoltare ale României, cu scopul de a consulta părţile direct interesate, de a

identifica problematicile la faţa locului, de a pune în legătură persoanele şi entităţile la

nivel regional şi de a identifica exemple de bune practici.

Atelierele organizate în prima serie au avut ca scop identificarea problemelor şi a

posibilelor soluțiilor de remediere la nivel regional. În urma atelierelor participanții au

elaborat studii de caz de practici pozitive sau eșuate, care vor servi la fundamentarea

Strategiei Naționale de Incluziune a Romilor (SNIR) pentru perioada 2021-2027.

Activitățile atelierelor organizate în cadrul celei de-a doua serii, sau centrat pe analizarea

studiilor de caz primite de la participanții prezenți în cadrul primei serii de ateliere.

Astfel, s-a urmărit schimbul de experiențe la nivel local, regional și național cu scopul

promovării exemplelor de bună practică și a posibilelor soluții pentru rezolvarea

problemelor din comunitățile cu populație romă. Totodată rezultatele atelierelor vor servi

la fundamentarea politicilor publice ce au ca obiectiv principal dezvoltarea și

îmbunătățirea situației romilor atât la nivel comunitar, cât și la nivelul întregii țări.

Pag





Cele două serii de ateliere au fost organizate la nivel regional, astfel:

În București – pentru regiunea de dezvoltare București – Ilfov;

În Târgoviște – pentru regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia;

În Brăila – pentru regiunea de dezvoltare Sud-Est;

În Craiova – pentru regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia;

În Cluj – Napoca – pentru regiunea de dezvoltare Nord-Vest;

În Alba Iulia – pentru regiunea de dezvoltare Centru;

În Piatra Neamț – pentru regiunea de dezvoltare Nord-Est;

În Timișoara – pentru regiunea de dezvoltare Vest.

În scopul documentării studiilor de caz şi a identificării exemplelor de bune practici, în

cadrul seriei 2 de ateliere, au fost organizate:

vizite în teren:

Societatea de caritate Blythswood, Filiala Banat, localitatea Jimbolia, județul

Timiș;

Primăria Comunei Checea, județul Timiș;

Primăria Moşniţa Nouă, județul Timiș;

Comunitatea cu romi Mosniţa Veche, județul Timiș;

Centru Comunitar Integrat, Vinţu de Jos, judeţul Alba;

Comunitatea cu romi -VALENI II- Piatra Neamt, judeţ Neamţ;

Școala Gimnazială ,,Anton Pann”, Cartier Lacu Dulce, Brăila

Centrul Comunitar de Zi pentru Copii din Babadag , judeţ Tulcea;

Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Babadag, judeţ Tulcea;

Cartierul Bendea - Comunitatea cu romi horahai, Babadag, judeţ Tulcea;

Comuna Maneşti, sat Dragaeşti, judeţ Dâmboviţa;

Complexul pentru activităţi recreative şi educaţie „ Sf. Pantelimon” – DGASPC

S2 – municipiul Bucureşti;

Asociaţia Matis - Jilava, județul Ilfov;

documentări în sistem videoconferintă:

„Centru Comunitar de Asistenta Medico-Socială”, municipiul Caracal, județul Olt;

Asociația Nevo Parudimos, Reșița, județul Caras Severin

Pentru a sprijini acest demers de colaborare, cooperare şi schimb de exeperienţe, în

cadrul proiectului a fost dezvoltată o platformă on-line de comunicare care conține o serie

de instrumente colaborative (disponibila la adresa: https://pncr.fonduri-ue.ro/).

Relevanţa studiilor de caz

Obiectivele specifice urmărite în cadrul studiilor de caz prezentate şi documentate au

fost:

- Identificarea problemelor structurale cu care se confruntă comunitățile locale de

romi (specifice sau generale) în cele patru domenii strategice (educație, locuire,

sănătate și ocupare);

- Propuneri de soluții și identificarea de practici pozitive în scopul de

rezolvării/remedierii problemelor specifice comunităților cu romi;

https://pncr.fonduri-ue.ro/

Pag





- Modele de bune practici în modalitatea de depășire a deficiențelor de comunicare

dintre reprezentanții societății civile, reprezentanții autorităților locale, naționale

și regionale și membrii comunităților cu romi;

- Posibilitatea de a reprezenta atât o sursă de cunoaștere şi de învățare pentru orice

persoană interesată sau direct implicată, cât și o modalitate de confirmare, de

încurajare pentru alți actori care pot sau doresc sa implementeze la nivelul

comunităților locale cu romi inițiative cu scopul de a elimina barierele de

comunicare şi de a favoriza incluziunea socială a cetăţenilor români de etnie romă.

Tematica studiilor de caz

Tematica studiilor de caz a urmărit ca acestea să reflecte acele elemente esențiale

ale implementării cu succes sau ale eșecului derulării politicilor publice destinate

îmbunătățirii situației romilor. De asemenea, un element esențial a avut în vedere

identificarea modului de comunicare dintre autoritatea locală şi membrii comunității

locale cu romi, aceasta reprezentând, din punctul nostru de vedere, elementul cheie în

construirea unei relații de încredere la nivel local, între autorități si membrii comunităților

cu romi, dar şi deschiderea faţă de implementarea de noi inițiative care să vină în sprijinul

comunităților locale cu romi, pe de o parte, dar și la dezvovoltarea comunității per

ansamblu. Astfel, identificarea modalităţilor de eliminare a barierelor de comunicare între

autoritățile locale şi comunitățile cu romi a reprezentat un punct important de urmărit

îndeaproape pe întreaga durată de desfăşurare a activităţilor proiectului „ Platforma

Naţionala de Bune Practici pentru Romi”.

Tematica studiilor de caz este fundamentată pe baza „Raportului privind punerea

în aplicare a Cadrului UE pentru Strategia Națională de Integrare a Romilor” în cadrul

căruia Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA), a menţionat faptul că strategiile de

incluziune a persoanelor rome au fost întârziate atât din cauza lipsei capacităţii, fondurilor

şi a angajamentelor ferme în furnizarea rezultatelor de calitate, cât şi datorită barierelor

de comunicare şi colaborare dintre autoritățile publice, ONG-uri, comunitățile de romi și

membrii comunității rome.

Pag





Practici pozitive pentru incluziunea socială a comunităţilor cu romi

Pag





Practică pozitiva nr. 1 Domeniu: educație Localitatea Jimbolia, județul Timiș

Numele practicii:

Centrul de zi pentru copii de clasele I – IV din familii în dificultate

Centrul de zi pentru copii de clasele V-VIII din familii defavorizate

Servicii de asistență la domiciliu a persoanelor vârstnice care nu se pot gospodări și

întreține singure

Iniţiat de: Societatea de caritate Blythswood - Filiala Banat

Parteneriat:

- Blythswood Care;

- Blythswood Banat

- Südsteirische Rumänienhilfe;

- Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (investiție în infrastructură și

dotări);

- Primăria Oraşului Jimbolia (subvenţie în baza Legii 34/1998);

- Școala Gimnazială Jimbolia;

- Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș;

- Spitalul “Dr. Karl Diel” Jimbolia Poliția Jimbolia.

Descriere:

Centrul de zi pentru copiii de clasele I – IV din familii în dificultate acordă un pachet de

servicii complexe și oferă un model euristic de abordare integrată a problemei abandonului

școlar la nivelul claselor primare. Totodată serviciile acordate contribuie la prevenirea

mariajului prematur, imigraţiei, abandonului familial, muncii neînregistrate şi delicvenţei

juvenile.

Situația. Copilul are rezultate școlare slabe și inteligență emoțională redusă. Părinții ajută

prea puțin (ori deloc), iar așteptările școlii sunt necalibrate. Familia are venituri

inadecvate, condiții de trai precare, nivel de educație scăzut. Este neintegrată social și

neparticipativă în ce privește actul educațional. Școala are o programă încărcată și resurse

limitate. Educația centrată pe elev, motivația profesorilor și relația cu familia sunt

adeseori deficitare. Comunitatea are un capital insuficient valorificat. Îi lipsește

coeziunea. Este ego-centrată. Nu arată interes, inițiativă, disponibilitate. Voluntariat nu

prea există.

Criterii de selecție a persoanelor asistate:

economice (venituri sub limita subzistenţei)

Pag





socio-locative (locuinţă improprie, insalubră, supraaglomerată)

educaţionale (risc de neînscriere în clasa I şi abandon şcolar)

familiale (familii numeroase, monoparentale)

psiho-afective (risc de abuz fizic, psihic, sexual, neglijenţă)

În anul școlar 2019-2020, unitatea de asistență socială a acordat servicii sociale unui număr

de 50 de copii de clasele I – IV din familii defavorizate din orașul Jimbolia, din care: - toți

cei 50 de copii au absolvit anul școlar (6 copii absolvind clasa a IV-a, iar 5 dintre ei fiind

acceptați pentru serviciul similar acordat copiilor de clasele V-VIII); - 7 copii au renunațat

la serviciile unității de asistență socială pe parcursul anului, din motive neimputabile și

independente de furnizorul de servicii sociale. Pentru anul școlar 2019-2020, în luna

septembrie, unitatea de asistență socială a înregistrat 11 cazuri noi.

Unitatea de asistență socială a prestat următoarele servicii:

două mese gătite în fiecare zi, anume două feluri de mâncare la prânz și o cină

frugală;

suport educaţional în vederea pregătirii temelor pentru a doua zi, inclusiv servicii

de recuperare a întârzierilor datorate neparticipării într-o formă de învăţământ

preşcolară;

stimularea creativităţii în cadrul unor ateliere de lucru (dans, desen, pictură,

ceramică, teatru de păpuși);

activităţi recreative (jocuri colective și sportive, lectură, audiții muzicale, teatru

de păpuși);

sesiuni de informare și consiliere;

una sau două zile pe săptămână dedicate igienei corporale (duş, deparazitare,

îngrijire a părului, mâinilor, pielii, etc);

îngrijire medicală (cel puțin o întâlnire pe an cu un medic de familie) și

stomatologică (tratament dentar de bază (extracții, detartraje, fluorizări, exereză,

obturație canal, tratament carie și gangrenă);

evaluări psihologice (exerciții și jocuri pentru creșterea încrederii de sine, lucru în

echipă, seminarii privind consumul de substanțe care crează dependență, etc.)

o tabără de vară de 7 zile în localitatea Râușor (județul Hunedoara), excursii de

scurtă durată (schi la Muntele Mic), petreceri cu ocazia sărbătorilor și zilelor de

naștere.

Centrul de zi pentru copiii de clasele V-VIII din familii defavorizate acordă un pachet de

servicii complexe și oferă un model euristic de abordare integrată a problemei abandonului

școlar la nivelul claselor primare și gimnaziale. Totodată serviciile acordate contribuie la

prevenirea mariajului prematur, imigraţiei, abandonului familial, muncii neînregistrate şi

delicvenţei juvenile.

În anul școlar 2019-2020, unitatea de asistență socială a acordat servicii sociale unui număr

de 30 de copii de clasele V – VIII din familii defavorizate din orașul Jimbolia, din care: - 30

de copii au absolvit anul școlar (6 copii absolvind clasa a VIII-a); - niciun copil nu repetă

anul școlar; - 11 copii au renunațat la serviciile unității de asistență socială pe parcursul

anului, din motive neimputabile și independente de furnizorul de servicii sociale. Pentru

anul școlar 2019-2020, în luna septembrie, unitatea de asistență socială a înregistrat 10

cazuri noi.

Pag

e10

Proiect finanțat prin Programul Drepturi, Egalitate şi Cetățenie 2014-2020 al Uniunii Europene, prin Contractul cu nr.




Servicii de asistență la domiciliu a persoanelor vârstnice care nu se pot gospodări și

întreține singure

Serviciul social se adresează unui grup ţintă format din 15 persoane vârstnice din orașul

Jimbolia care nu se pot gospodări și întreține singure.

Explozia demografică a populației vârstnice, părăsirea acestora de către copii în căutarea

unui loc de muncă în țară sau în străinătate, costurile ridicate cu serviciile acordate de

statul român în cadrul instituțiilor specializate de ocrotire și sănătate, traiectoria

europeană de ocupare a persoanelor vârstnice la domiciliu, fac imperios necesare serviciile

acordate la domiciliu.

Beneficiarilor li s-au oferit servicii de asistență la domiciliu, constând în servicii de

curățenie, aprovizionare, consiliere și îngrijire medicală de bază (în afara serviciilor de

îngrijire acoperite prin CNAS).

Personalul unității acordă ajutor beneficiarilor pentru realizarea activităţilor de bază şi

instrumentale ale vieţii zilnice. Principalele activităţi derulate constau în: ajutor pentru

activităţile de bază ale vieţii zilnice: igienă corporală, îmbrăcare şi dezbrăcare, igiena

eliminărilor, hrănire şi hidratare, transfer şi mobilizare, deplasarea în interior,

comunicare; de asemenea, ajutor pentru activităţi instrumentale ale vieţii zilnice:

prepararea hranei sau livrarea acesteia, efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj,

însoţirea în mijloacele de transport, facilitarea deplasării în exterior, companie, activităţi

de administrare şi gestionare a bunurilor, activităţi de petrecere a timpului liber.

În anul 2020, unitatea de asistență socială a acordat servicii la domiciliu unui număr de 16

persoane rezidente în Jimbolia, aflate în 12 locații.

În anul 2020, Societatea de caritate Blythswood, Filiala Banat, a administrat Serviciile de

asistență la domiciliu (SAD) a persoanelor vârstnice în parteneriat cu:

Primăria Oraşului Jimbolia (subvenţie în baza Legii 34/1998)

Blythswood Care

Blythswood Banat

Spitalul “Dr. Karl Diel” Jimbolia

Poliția Jimbolia

Vizita la faţa locului:

În cadrul vizitei organizate în data de 07 ocbtombrie 2020, reprezentanţii centrului au

facilitat accesul experţilor şi a facilitatorilor, la discuţii cu familiile copiilor care

beneficiză de servicii, la vizionarea spaţiilor destinate activităţii desfăşurate şi nu în

ultimul rând au raspuns întrebărilor referitoare atât la serviciile oferite şi la relaţiile de

comunicare şi cooperare dintre autorităţile publice şi familiile pe centru le sprijină, cât şi

la nivelul de implicare al autorităţilor publice în activităţile desfăşurate de centru.

În urma discuţiilor au fost constatate următoarele:

- Jimbolia are aproximativ 10.000 locuirori din care 10% sunt de etnie romă;

Pag

e11





- Gradul de promovabilitate al elevilor a crescut de 50%;

- Părinţii de etnie romi încurajează copii să meargă şi să continue şcoala;

- Centrul oferă servicii medicale stomatologice gratuite pentru copii beneficiarii ai

centrului;

- Personalul centrului acordă sprijin integrat întregii familii, în scopul reusitelor

socio-educaţionale;

- Personalul centrului însoţeşte persoanele de etnie romă care solicită, în instituţiile

publice;

- Misiunea asociației este îmbunătățirea condițiilor de viață ale persoanelor aflate în

dificultate și a accesului acestora la informație, educație și servicii;

- Societatea de caritate Vlythswood, filiala banat, acordă servicii în scopul prevenirii

separării copilului de familia sa în două centre de zi pentru copii din familiile în

dificultate ( copii de şcoală primară şi de şcoală gimnazială). De semenea acordă

servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice care nu se pot

întreţine şi gosppodării singure şi programe de consiliere si susţinere a persoanelor

infectate HIV/ bolnave SIDA.

- Pentru toate activităţile desfăşurate au sprijinul autorităţilor publice.

Elemente esențiale pentru bună practică

Direcționarea explicită (dar nu exclusivă) a activităţilor desfăşurate către

persoanele de etnie romă;

Centrul oferă inițiative bune în diverse domenii care îmbunătățesc calitatea vieții

romilor

Integrarea problemelor cu care se confruntă romii în planul de activitate;

Abordare holistică;

Efecte multiplicatoare. Un centru în oglindă există şi în Cluj.

Pag

e12





Practică pozitiva nr. 2 Domeniu: educație Cartier:Lacu Dulce, județul Brăila

Numele practicii:

Școala Gimnazială ,,Anton Pann”

Iniţiat de: Școala Gimnazială ,,Anton Pann”

Parteneriat:

• Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila;

• Asociaţia Partida Romilor ,,Pro-Europa” Brăila;

• Centrul Judeţan De Cultură şi Patrimoniu Naţional Brăila;

• Centrul Cultural Comunitar Anton Pann Brăila;

• Muzeul Brăilei ,,Carol I” ;

• Primăria Municipiului Brăila – Direcţia Cultură, Învăţământ, Sport şi Turism;

• Prefectura Brăila – Direcţia Minorităţi

• Consiliul Judeţean Brăila – Direcţia Strategii, Integrare Europeană, Relaţii

Internaţionale.

• Centrul Național de Cultură a Romilor ,,Romano Kher”

Istoric şcoală:

În perioada 2005-2007 – vechea clǎdire a școlii a fost demolatǎ și cu sprijinul

Inspectoratului Școlar Județean Brăila și a fost ȋnscrisǎ ȋn programul Bancii Mondiale pentru

reconstrucţie.

În anul 2007 – Noua Școala Nr. 9 Brǎila ȋși deschide porțile la 15 septembrie, sub un nou

nume: “Anton Pann”, oferind în prezent mai multe niveluri de studii, astfel:

învǎțǎmânt preșcolar – structura grǎdinițǎ – începând cu anul școlar 2014 – 2015;

învǎțǎmânt primar;

învǎțǎmânt gimnazial;

program “A doua șansǎ” – nivel primar – începând cu anul 2009-2010;

program “A doua șansǎ” – nivel secundar inferior – începând cu anul 2009-2010.

Descriere:

Școala Gimnazială ,,Anton Pann” Brăila este situată într-un cartier mărginaș al municipiului

Brăila, numit Lacu Dulce, cartier cu o comunitate semnificativă de romi. Comunitatea din

Lacu Dulce are aproximativ 5.000 de locuitori. Dintre aceștia, aproximativ 70% sunt

heteroidentificaţi ca fiind de etnie romă de către reprezentanții autorităților locale, însă

doar 1.200 se declară romi. Zona este de tip mahala, tradițională, majoritatea locuitorilor

nevorbind limba romani.

Profilul elevilor şi a cursanţilor :

Pag

e13





Ȋn marea lor majoritate elevii provin din cartierul Lacu Dulce, din medii sociale

defavorizate, cu o stare materială precarǎ şi capacităţi intelectuale diverse.

Toți elevii sunt de cetăţenie română, aproximativ 70% fiind de etnie romǎ.

Cursanţii înscrişi în programul „A doua şansă” sunt foşti elevi ai şcolii care au abandonat în

trecut sistemul educaţional şi adulţi care nu au reuşit, din diverse motive, să finalizeze

învăţământul obligatoriu.

Motivaţiile înscrierii acestora la şcoală sunt diverse:

asigurarea unui nivel de trai mai bun pentru ei înșăși și familiile lor;

obținerea unui permis de conducere;

dorința de a asigura suport și motivație pentru proprii copii în frecventarea școlii.

În cadrul vizitei organizate în data de 21 octombrie 2020, doamna Gina Anton, doamna

director Mihaela Cici Bolovan şi doamna director adjunct Florentina Corina Ciupala ne-au

relatat parte din provocările, barierele de comunicare întâmpinate şi modalităţile de

eliminare a acestora, astfel:

„În urma unui recensământ realizat în comunitate au fost identificați copii romi de vârstă

școlară sau depășiți de vârstă școlară, care nu erau școlarizați. Majoritatea erau vorbitori

de limba romani. Urmare a acestui fapt directorul unității școlare a scos la titularizare un

post de învățător condiționat de cunoașterea limbii rromani.

La clasa I, în anul 2008, s-au înscris un numar de 24 de elevi: 4 elevi din neamul

căldărarilor, 5 elevi spoitori, 2 elevi ursari, 1 elev rom dobrogean și 12 elevi romi

nevorbitori de limba romani, dar care aveau cel puțin un părinte care vorbea limba

rromani. Niciunul dintre cei 24 de elevi nu frecventase grădinița.

În primele două săptămâni, în urma unor testări iniţiale, s-a constatat următoarele: nu

ştiau să ţină pixul/creionul în mână, nu cunoşteau culorile, nu ştiau nicio poveste/poezie,

nu aveau orientare în spaţiu, nu cunoşteau noţiunea de „sunet, literă, silabă, cuvânt,

propoziţie”, etc..

Provenind din neamuri diferite, prima dificultate întâmpinată a fost faptul că elevii nu se

acceptau unii pe alții fiind influențati de către părinți. Fiecare elev, provenind din neam

diferit de al colegului de clasă, se credea superior față de celălalt. După câteva

neînțelegeri între elevi, mi-am dat seama că primul lucru pe care trebuie să-l fac este să

organizez activitățile în clasă pe grupe combinând copii din diverse neamuri, dar să

gândesc și câteva activități extrașcolare care să-i unească sufletește. Astfel, luând

calendarul de activităţi rome, am început să chemăm parinţii la şcoala pentru a organiza

activităţile împreună cu ei, având în vedere că principalele probleme plecau de la

mentalitatea părinţilor. Activităţile au fost diverse, începând de serbarea zilelor de

naştere a fiecărui copil, pâna la serbarea Holocaustului şi a altor zile importante din viaţa

romilor. După un an de zile, am reuşit să câştigăm încrederea şi susţinerea lor.

În momentul începerii activităţiilor didactice, au intervenit şi problemele, ridicate tot de

etnicii romi, prin societatea civilă romă, facând reclamaţie la autoritătile de acreditare cu

sesizarea ca în şcoala se întâmplă fenomenul de segregare şcolară, moment în care colegii

din Galaţi au venit în sprijinul nostru, în cele din urmă nefiind constatat fenomenul de

segregare şi astfel, în anul 2008, a luat fiinţa prima clasa cu predare în limba romani.”

Pag

e14





Școala Gimnazială ,,Anton Pann” Brăila, în scopul eliminării mentalităţilor negative,

organizează multe activităţi extraşcolare, dintre care cea mai importantă este:

Concursul judetean intercultural de istoria romilor ,,De la robie la libertate” .

Scopul concurului fiind acela de conștientizare a tinerilor romi si neromi cu privire

la cauzele decalajelor sociale și culturale apǎrute ȋn timp, ȋntre etnia romǎ și

populația majoritarǎ

În cadrul primei ediţii, în anul 2009, au fost 4 echipe participante:

1. Liceul Teoretic ,,Nicolae Iorga”;

2. Colegiul Naţional ,,Ana Aslan”;

3. Şcoala ,,Anton Pann”- cls. aVII-a;

4. Şcoala ,,Anton Pann”- cls.aVIII-a.

În cadrul celei de-a doua ediţii, în anul 2010, au fost 9 echipe participante:

1. Şcoala ,,Anton Pann”;

2. Şcoala ,,Gheorghe Naum”;

3. Şcoala ,,Nikos Kazantakis”;

4. Şcoala Şuţeşti ;

5. Şcoala ,,Emil Drăgan”Gradiştea;

6. Şcoala Viziru;

7. Şcoala Lanurile;

8. Şcoala Visani;

9. Şcoala Valea Cânepii

Pe parcursul ediţiilor numărul participanţilor a crescut, astfel concursul

organizându-se şi în prezent.

Număr de participanţi la concurs în perioada 2009 – 2018:

- 492 elevi brăileni;

- 60 profesori coordonatori.

Concursul este organizat în partenerait cu:

• Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila;

• Asociaţia Partida Romilor ,,Pro-Europa” Brăila;

• Centrul Judeţan De Cultură şi Patrimoniu Naţional Brăila;

• Centrul Cultural Comunitar Anton Pann Brăila;

• Muzeul Brăilei ,,Carol I” ;

• Primăria Municipiului Brăila – Direcţia Cultură, Învăţământ, Sport şi Turism;

• Prefectura Brăila – Direcţia Minorităţi

• Consiliul Judeţean Brăila – Direcţia Strategii, Integrare Europeană, Relaţii

Internaţionale.

• Centrul Național de Cultură a Romilor ,,Romano Kher”

Vizita la faţa locului:

În urma discuţiilor au fost constatate următoarele:

Pe parcusul activităţii desfăşurate, şcoala a întâmpnat mai multe obstacole, dintre

care:

o Atitudini negative ale părinţilor faţă de studiile copiilor lor împreuna cu alţi

romi din alte neamuri, dar şi cu alţi copii neromi;

Pag

e15





o Dificultăţi de scriere şi citire, atât în rândul copiilor cât şi în rândul

părinţilor;

o Reticenţ(a) societăţii civile rome la înfiinţarea unei clase cu predare în

limba romani.

Introducerea studiului limbii materne romani a condus la creșterea participării

școlare a copiilor romi din cartier. Dacă în anul când s-a introdus pentru prima oară

studiul limbii romani, procentul elevilor participanți era de 40%, iar în anul 2020 s-a

ajuns la un procent de 70%;

Organizarea concursurilor care au ca obiectiv formarea tinerilor ca persoane

capabile sǎ aprecieze diferite culturi care trǎiesc ȋmpreunǎ într-o societate

interculturalǎ, sǎ respecte și sǎ valorizeze pozitiv diferențele culturale, este o

practica pozitivă ce contribuie la dezvoltarea şi incluziunea etnicilor romi;

Şcoala implementează proiecte Erasmus în parteneriat cu alte state membre;

Numărul insuficient de mediatori şcolari reprezintă o problemă majoră în creşterea

numărului de etnici romi ce frecventează sistemul educational;

A fost constatată o bună relaționare cu autoritaţile publice atât locale cât şi

regionale;

Deşi şcoala se află în mijlocul unei comunităţi segregate rezidenţial, prin

activităţile desfăşurate in parteneriat, în cadrul şcolii învaţă atât etnici romi cât şi

ne-romi.

În scopul creşterii numărului de elevi şi a multiplicării la nivel naţional a activităţilor

extraşcolare, au fost propuse 2 soluţii, astfel:

- Creşterea numărului de mediatori şcolari;

- Emiterea unui Ordin de ministru în vederea reglementării concursurilor de

impact, de la nivel regional la nivel naţional.




Oferirea de către școală a unor inițiative bune în diverse domenii care

îmbunătățesc calitatea vieții romilor;



Efecte multiplicatoare.

Pag

e16





Practică pozitiva nr. 3 Domeniu: sănătate Municipiul:Caracal, județul Olt

Numele practicii:

CENTRUL COMUNITAR DE ASISTENȚĂ SOCIO-MEDICALĂ CARACAL

Iniţiat de: Centrul Romilor pentru Politici de Sanatate – SASTIPEN

Parteneriat:

- Centrul Romilor pentru Politici de Sanatate – SASTIPEN - UAT municiupiul Caracal prin Consiliul local al municipiului Caracal

Descriere şi context: Anul 2014 a adus aprobarea Strategiei Naționale de Sănătate a Guvernului României pentru

perioada 2014-2020, intitulată „Sănătate pentru prosperitate", o strategie care a

evidențiat schimbări în sistemul național de asistență medicală în ceea ce privește

prevenirea (de exemplu: asistența medicală primară) precum și furnizarea de servicii în

spitale și reabilitarea infrastructurii spitalicești.

Având în vedere aceste aspecte, în același an a fost înființat în municipiul Slatina, județul

Olt, un „Centru Comunitar de Asistenta Medico-Socială”. Centrul a fost înființat prin

intermediul proiectului „zefiR – împreună pentru puterea de acțiune”, proiect cofinanțat

prin intermediul contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană.

Înființarea Centrului a fost posibilă ca urmare a încheierii unui Protocol de colaborare între

Consiliul Local al Municipiului Slatina, Fundația “Terre des Hommes” și Centrul Romilor

pentru Politici de Sănătate - Sastipen, adoptat prin Hotărârea de Consiliu Local nr.

73/2014, autoritatea locală acordând, cu titlu de folosința gratuită, pe durata

implementării proiectului, un teren în suprafața de 100 mp, în vederea amplasării unui

container modular în care să funcționeze Centrul Comunitar.

Crearea unui Centru Comunitar de Asistență Socio-medicală a corespuns măsurilor

Strategiei Naționale de Incluziune a Romilor, răspunzând astfel nevoilor de asistență

medicală primară ale populației vulnerabile, prin stabilirea/extinderea la nivel național a

rețelei de centre comunitare care oferă servicii de bază in mod integrat.

Rapoartele elaborate de către diverse organizații și instituții din domeniul sănătății,

anterior implementării proiectului, cu privire la incluziunea socială a romilor vulnerabili au

evidențiat de multe ori barierele în calea accesării serviciilor de sănătate

Pag

e17





Acestea au inclus lipsa asigurărilor de sănătate, indisponibilitatea serviciilor medicale în

diferite zone ale țării, ignorarea factorilor de risc de către populație, tendința de amânare

a vizitelor la medic, cheltuieli medicale inaccesibile etc. Toate acestea conduc la o

inegalitate crescută în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate pentru anumite

categorii de populație, în special categoriilor vulnerabile, cu focus pe cele aparținând

minorității romilor

Una dintre soluțiile identificate şi aplicate a avut în vedere crearea unui instrument

inovator de intervenție socială și medicală integrată la nivel comunitar, prin dezvoltarea

unui Centru Comunitar de asistență medico-sociala, coordonat de o echipă

multidisciplinară, respectiv: coordonator de centru, medic, asistentă medicală comunitară

și mediatoare sanitara.

Domeniul de intervenție al Centrului Comunitar de Asistență Medico-Sociala a fost definit,

în principal, prin implementarea de campanii informative și de comunicare la nivel local,

privind serviciile oferite și oportunitatea accesării acestora, inclusiv serviciile medicale

primare pe care Centrul le oferă, cât și despre campaniile săptămânale care promovau un

stil de viață sănătos.

Serviciile sociale și medicale furnizate de Centrul Comunitar, care au răspuns adecvat la

problemele de sănătate cu care se confruntă populația romă, includ:

Servicii medicale primare (control medical, măsurarea tensiunii arteriale și a

nivelului de zahăr și trimiteri către specialiști, servicii de asistență etc.);

Acordarea primului ajutor medical;

Consiliere socială și medicală;

Facilitarea accesului la serviciile sociale și la serviciile de sănătate publică;

Monitorizarea femeilor însărcinate și a sugarilor înscriși pe listele medicilor

generaliști;

Programe privind alăptarea sugarilor și hrănirea suplimentară;

Organizarea de campanii de monitorizare pentru factori de risc sau boli frecvente;

Programe și servicii de sănătate care răspund nevoilor individuale, furnizate în mod

integrat cu serviciile sociale.

Implementarea activităților la nivelul Centrului au condus la accesul la servicii de sănătate

pentru:

1.139 de copii (cu vârsta între 0-17 ani) care au primit servicii medicale primare

atât în centru, cât și acasă, oferite gratuit de către un medic și o asistentă

medicală comunitară;

136 femei însărcinate care au beneficiat de consiliere, monitorizare și îngrijire

medicală, atât în centru, cât și la domiciliu;

290 de persoane fără asigurare de sănătate care au beneficiat de servicii medicale

gratuite;

112 mame care au fost sfătuite să viziteze medicul în mod regulat împreună cu

copiii lor după externare pentru a primi asistență medicală și pentru a permite

monitorizarea cazurilor;

23 de campanii de sănătate pentru femei cu vârsta cuprinsa intre 18-50 de ani,

vizând aproximativ 350 de etnici romi;

Pag

e18





Preluarea Centrului de către Primăria Municipiului Slatina, prin intermediul

Hotărârii Consiliului Local (HCL) nr. 56/ 24.02.2016, cu scopul de a asigura

continuitatea activităților sociale și medicale, precum si preluarea personalului

centrului angajat în perioada de implementare a proiectului;

Astfel, Centrul Comunitar de Asistență Socio-Medicală a devenit un Departament în

cadrul Direcției de Asistență Socială a primăriei;

Echipa comunitară a fost instruită în perioada de implementare a proiectului și

ulterior a fost angajată de către Direcția de Asistență Socială, costurile aferente

fiind cuprinse în bugetul local al primăriei.

În urma discuţiilor cu reprezentanţi ai centrului au fost constatate următoarele:

Finanţarea proiectului a fost finalizată în cursul anului 2020 respectiv luna mai;

În prezent se discută preluarea centrului de catre primărie şi includerea acestuia

într-o structura gestionată de primărie;

Preluarea centrului de către primărie nu afectează obiectivul de activitate a

centrului, fiind discutată o eventuală schimbare de locaţie;

Activităţile prezente se desfăşoară cu resursa umană din cadrul primăriei;

Serviciile oferite sunt cu precădere pentru persoanele fără asigurare medicală, fără

un loc de muncă şi fără medic de familie;

Centrul desfăşoară diverse campanii, dintre care amintim:

o Campania ” Donăm SÂNGE. Donăm VIAȚĂ ” , a debutat cu o serie de sesiuni

de informare la nivelul comunității, organizate și desfășurate cu sprijinul

Inspectorului de specialitate Compartiment Relația cu Rromii , cu privire la

data, ora și locația în care aceștia pot veni și beneficia de informare cu

privire la programul de donare de sânge. Activitatea a fost completata de o

sesiune de „ Întrebări-Răspunsuri ” coordonată de Mediatorii sanitari , cu

privire la importanța donării de sânge

o Campania ” HIPERTENSIUNEA -Ai grijă de inima ta! Gratuit îți măsurăm

tensiunea” , a debutat cu o serie de sesiuni de informare la nivelul

comunității, organizate și desfășurate cu sprijinul Inspectorului de

specialitate Compartiment Relația cu Rromii, cu privire la data, ora și

locația în care aceștia pot veni și beneficia gratuit de măsurarea tensiunii

arteriale dar și de sfaturi de specialitate de prevenție .Activitatea propriu-

zisă , măsurarea tensiunii arteriale de către Asistentul Medical Comunitar al

Primăriei Municipiului Caracal , membru în echipa CCAMS , a membrilor

comunității care s-au prezentat în ziua stabilită la Centrul Comunitar .

Activitatea a fost completata de o sesiune de „ Întrebări-Răspunsuri ”

coordonată de Mediatorii sanitari , cu privire la Hipertensiune și cum putem

prin modificarea stilului de viață să prevenim sau să controlăm afecțiunea

medicală .

o Campanii de informare despre prevenirea şi combaterea tuberculozei ,

bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat, cancerului.

o Campanii de promovarea a unui stil de viaţă sănatos: sănătatea

reproducerii, igiena, etc;

Serviciile oferite de centru sunt:

o Acordarea primului ajutor;

Pag

e19





o Consultaţii;

o Măsurarea tensiunii arteriale;

o Măsurarea glicemiei;

o Recomandări către medicii de specialitate;

o Activităţi de consiliere medicală si socială;

o Urmărirea şi înscrierea noilor născuţi pe listele medicilor de familie;

o Urmărirea şi înscrierea femeilor gravide/care alăptează pe listele medicilor

de familie;

o Programe şi servicii de sănătate centrate pe nevoile individuale fie ale

omului sănătos, fie ale celui bolnav, acordate în sistem integrat cu serviciile

sociale

o Identificarea posibilelor cazuri de discriminare a beneficiarilor care

acceseaza serviciile de sănătate publică.

A fost constată o bună colaborare între societatea civilă şi reprezentaţii

autoritatilor publice. Afirmaţia este bazată pe dovedirea colaborării atât în cadrul

proiectului cât si după finaizarea acestuia, şi de asemenea prin punerea la

dispoziţia centrului a personalului angajat în primărie.




Şcoala oferă inițiative bune în diverse domenii care îmbunătățesc calitatea vieții

romilor




Pag

e20





Practică pozitiva nr. 4 Domeniu: educație, ocupare, locuire Comuna:Vințu de jos, județul Alba

Numele practicii:

CCI Sibișeni – Creșterea calității vieții și a incluziunii sociale în Vințu de Jos

Centru comunitar integrat

Iniţiat de: Asociatia Pakiv România;

Parteneriat:

Primăria Vinţu de Jos;

Asociaţia Europeană pentru o viaţă mai bună;

Şcoala Gimnazială "Iuliu Maniu" Vinţu de Jos

Descriere şi context: Comuna Vințu de Jos are o suprafață de 8.527 hectare, o populatie de 5399 şi un număr de

2100de locuinte.

Asociaţia Pakiv România a obţinut o finanţare europeană pe o durată de 36 luni, respectiv

pentru perioada 10.08.2017 -09.08.2020. Proiectul are ca obiectiv promovarea incluziunii

sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei forme de discriminare ca instrument flexibil şi

durabil pentru reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune

socială din comunitatea marginalizată din Vinţu de Jos în care există populaţie aparţinând

minorităţii rome.

Prin proiectul mai sus amintit, Asociația Pakiv România, alături de cei trei parteneri ai săi,

și-a asumat înregistrarea în grupul țintă a 555 de persoane din comunitatea defavorizată,

din care minim 282 de etnici romi și punerea la dispoziția acestora a 7 categorii majore de

sprijin, a căror menire este aceea de a le optimiza starea de vulnerabilitate la care se

aflau la momentul recrutării în proiect.

Până în luna octombrie 2020, activităţile pe linii de intervenţie și numărul etnicilor romi

care au beneficiat de fiecare măsură de sprijin este:

Sprijin educational, defalcat în 3 demersuri:

o Organizarea și implementarea programului de educație preșcolară,

destinat copiilor cu vârste cuprinse între 3 – 7 ani, cuprinzând atât activități

zilnice de învățare ludică, masă caldă zilnică, activități de logopedie, de

Pag

e21





consiliere parentală și cu posibilitatea de a beneficia de o subvenție de

participare. Până în prezent au participat 38 de copii de etnie roma;

o Organizarea și implementarea programului de tip școală după școală,

destinat elevilor de nivel gimnazial, cuprinzând atât activități zilnice de

finalizare a temelor și de consolidare a cunoștințelor, cât și ateliere

tematice, masă caldă zilnică, activități de consiliere psihologică și orientare

școlară, de consiliere parentală, la excursii tematice și excursii de creștere

a nivelului de cultură generală și, cu posibilitatea de a beneficia de o

subvenție de participare – până acum au participat 38 de copii de etnie

roma;

o Organizarea și implementarea programului de consiliere și sprijin pentru

înscrierea și participarea la programul tip a II-a șansă – au fost

consiliate 77 de persoane de etnie roma și au fost înscrise și au

participat/participă 38 dintre ei la programul de completare a educației

până la nivelul celei obligatorii.

Sprijin pentru accesul/menținerea pe piața muncii, care cuprinde demersuri

multiple:

o 268 de persoane de etnie roma înregistrate;

o 130 de persoane de etnie roma cu vârsta peste 15 ani, au beneficiat

de consiliere ocupațională;

o 140 de persoane de etnie roma cu vârsta peste 15 ani, au beneficiat de

consiliere pentru participarea la programul de formare, iar dintre

aceștia 105 au participat la cursurile organizate în cadrul proiectului,

absolvindu-le și beneficiând de subvenție pentru acest fapt; de asemenea în

fiecare zi de participare la curs, au beneficiat de masa caldă;

o 114 persoane de etnie roma cu vârsta peste 15 ani, au beneficiat

de consiliere de facilitare a plasării pe piața muncii;

o 36 de persoane de etnie roma cu vârsta peste 15 ani, au fost plasate pe

piața muncii și li s-a monitorizat statul activ.

Susținerea antreprenoriatului, care a inclus consilierea antreprenorială, formarea

în domeniul antreprenoriatului, un program de mentorat, demersuri soldate cu

depunerea unor planuri de afaceri din care au fost selectate un număr de 30 pentru

finanțare, iar 6 dintre acestea aparțin unor persoane de etnie roma din

comunitatea defavorizată în care intervenim.

Sprijin prin furnizarea de servicii sociale și medicale pentru persoanele din

comunitatea defavorizată, astfel:

o Mediere socială – de care au beneficiat 248 de beneficiari de etnie roma;

o Asistență socială - de care au beneficiat 235 de beneficiari de etnie roma;

o Consiliere psihologică - de care au beneficiat 145 de beneficiari de etnie

roma;

o Măsuri de suport medical - de care au beneficiat 229 de beneficiari de etnie

roma;

Suport pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit – prin acordarea unui ajutor financiar de 15.000 ron pentru 25 de persoane din grupul țintă al proiectului, sub forma serviciilor de reabilitarea a gospodăriei. Până în momentul de față, 4 persoane de etnie roma au beneficiat de această măsură.

Suport juridic pentru soluționarea spețelor juridice – 53 de persoane de etnie

roma din comunitatea de intervenție au beneficiat de acest demers de sprijin;

Pag

e22





Acțiuni de dialog social și responsabilizare socială – 98 de persoane de etnie roma

au participat la demersuri intracomunitare susținute de reducere a stereotipurilor

etnice, de promovare a nondiscriminării și egalității de șanse.

Suplimentar celor de mai sus, s-a reabilitat și s-a operaționalizat Centrul Comunitar

Integrat Sibișeni, în spațiul fostei școli din cartierul Sibișeni, aflat în paragină la momentul

demarării proiectului. Prin alocarea a peste 1 milion de ron, s-a ajuns în momentul prezent

la a avea o clădire reabilitată, modernă și operațională, care cuprinde spații pentru

derularea activităților educaționale cu preșcolarii și elevii din comunitatea defavorizată,

precum și a celor de consiliere și suport pentru membrii comunității în care intervenim. În

perioada imediată finalizării proiectului, CCI Sibișeni va continua să găzduiască activitățile

de sprijin pentru comunitatea de intervenție derulate în perioada de sustenabilitate, iar

ulterior, va deservii demersurile comunitare diverse, în acord cu deciziile de acțiune ale

primăriei Vințu de Jos, în a cărei proprietate a fost și va rămâne acest mobil reabilitat și

operaționalizat pentru membrii comunității.

Vizita la faţa locului: 15 octombrie 2020

În urma discuţiilor cu reprezentanţi asociaţiei cât şi cu beneficiari ai

activităţilor/serviciilor, au fost constatate următoarele:

În cadrul centrului integrat există număr de 60 beneficiari ai serviciilor

educaţionale de tip grădiniţă;

Nu este asigurat transport pentru beneficiari;

În contextul pandemiei şi a restricţiilor cu privire la organizarea activităţilor şcolare

în clasă, personalul centrului a asigurat cursuri online pentru beneficiari. Înainte de

lecţia online au mers la fiecare copil şi au dus materiale educaţionale printate.

O persoană de etnie romă, fierar de meserie, a obţinut finanţarea pentru start-up

in cadrul proiectului. În momentul de faţă având în vedere activitatea declarată şi

înregistrată, beneficiează implicit şi de asigurare de sănătate şi de carte de muncă;

În urma vizitelor la casele reabilitate sa constatat faptul că după ce au beneficiat

de reabilitarea finanţătă au continuat să îsi îmbunătăţească situaţia locativa şi din

surse proprii;

Important de menţionat faptul ca reabilitările au putut fi realizate numai la

locuinţele care deţineau acte de proprietate.

Recomandarea reprezentanţilor Asociaţiei Pakiv România, în contextul limitativ al

bugetului la nivel local în zonele cu un număr semnificativ de etnici romi, a fost

dechiderea unor linii de finanţare dedicate activităţilor ce vizează dezvoltarea si

incluziunea cetăţenilor români de etnie

romă.

Elemente esențiale pentru bună

practică

Direcționarea explicită (dar nu

exclusivă) a activităţilor

desfăşurate către persoanele de

etnie romă;

Pag

e23








Practică pozitiva nr. 5 Domeniu: locuire Comuna: Mănești, sat Dragaești, județul Dâmbovița

Numele practicii:

Terenuri de case pentru tineri aparţinând grupurilor vulnerabile

Iniţiat de: Consilierul local de etnie roma din cadrul primăriei

Parteneriat:

Primăria Măneşti

Descriere:

Având în vedere legislaţia în vigoare, respectiv Legea 15/2003 corelat cu nevoile tinerilor

ce aparţin grupurilor vulnerabile, consilierul local de etnie roma a iniţiat la nivelul

consiliului local propunerea de alocare de terenuri pentru construirea de case. Astfel, prin

HCL 27/25.07.2011, Primaria a alocat într-o primă tranşa un numar de 23 loturi de case şi

a racordat terenurile la utilităţile necesare (apă, curent electric, infrastructură/drumuri

de acces). În a doua tranşă, au fost alocate 46 loturi de case.

În urma alocării primelor 23 de loturi, în prezent 18 familii s-au mutat în case noi

construite în regim propriu, iar celelalte 5 încă nu au finalizat construcţia.

În ceea ce priveşte tranșa a doua de loturi, în prezent au fost executate lucrările

cadastrale şi de racordare la utilităţi, în timp ce serviciul social efectuează anchete

sociale în vederea identificării personelor care se încadrează în condiţiile de atribuire a

acestor terenuri.

Atribuirea terenului se face în folosinţă gratuită pe durata existenţei locuinţei

proprietate personală, în limita suprafeţelor disponibile, prin hotărâre a

“consiliului local al comunei, oraşului, municipiului în care este situat terenul”.

După finalizarea construirii locuinţei, consiliul local poate hotărî, la solicitarea

proprietarului locuinţei, vânzarea directă către acesta a terenului respectiv.

Preţul de vânzare se stabileşte prin expertiză tehnică, întocmită de un expert

evaluator autorizat şi aprobată de consiliul local.


În urma discuţiilor avute în cadrul vizitei pe teren, au fost constatate următoarele:

Pag

e24





O bună relaţie între liderii locali romi şi autorităţile locale;

Romii au avut o contribuţie directă în implementarea acestui proiect, de la

elaborare, execuţie şi până la monitorizarea acestuia.

Un lider rom, consilier local, a donat o parcela de teren de 2500 mp pentru

amenajarea unui loc de joacă şi a unui teren de fotbal în imediata apropiere de

comunitatea cu romi. De acest teren beneficiază toţi copiii din comună, fără

discriminare, indiferent de etnia din care fac parte; această activitate a contribuit

şi la eliminarea barierelor etnice dintre membrii comunităţii.

Prin implicarea romilor din comunitatea locală în implementarea proiectelor ce

contribuie la dezvoltarea şi incluziunea romilor, în parteneriat cu autoritatea

locală, putem spune că la nivelul comunei Măneşti au fost depăşite barierele de

comunicare dintre romi şi autorităţile locale.




Integrarea problemelor cu care se confruntă romii în planul de activitate al

Consiliului local;


Pag

e25





Practică pozitiva nr. 6 Domeniu: educație Oraș: Babadag, județul Tulcea

Numele practicii:

Centru comunitar de zi pentru copii

Iniţiat de: Crucea Roșie din Suedia şi Crucea Roşie din România

Parteneriat:

Primăria Babadag

Descriere:

Proiectul vine în sprijinul comunitătii din Babadag, la propunerea Crucii Roșii Suedeze, în

parteneriat cu Crucea Roșie Română. În urma vizitei reprezentanților Crucii Roșii Suedeze,

s-a creionat această oportunitate, ca Babadagul sa primească ajutor de la Crucea Roșie.

În Babadag există o comunitate semnificativ numeroasă de romi, dintre care peste 800 de

adulți de etnie romă sunt plecați în Suedia în căutare de locuri de muncă sau alte

beneficii. Proiectul a început din 2017, prin identificarea nevoilor comunitătii, cu

participarea membrilor comunitătii și se numește „Dezvoltarea Participativă a

Comunităţii”. Se merge în primul rând pe conștientizarea importanței implicării membrilor

din comunitate în rezolvarea problemelor acestora. Au fost realizate cercetări în teren, s-a

mers în echipe. Echipele au fost formate din români și romi care au ajutat la vizitarea

locuințelor acestora și facilitarea unui dialog din care să rezulte ce probleme au ei. Apoi s-

a facut o analiză a datelor colectate și a fost înţeles faptul că prima mare problemă cu

care se confruntă comunitatea romă din Babadag este lipsa educației. De aici a venit

propunerea de a fi înființat un Centru Comunitar unde să se desfăşoare activități

educaționale cu copii proveniți din familii defavorizate (români și romi). Activitățile sunt

dedicate copiilor în vederea dezvoltării abilităților de viață în vederea prevenirii

abandonului școlar.

Activitaţi desfăşurate la centrul de zi:

Program „după şi înainte de şcoală” pe 2 serii, conform programului şcolar, ce

constă în:

o asistenţă în efectuarea temelor

o servirea unei mese calde în sistem catering pentru copiii participanți la

program;

Activităţi pentru beneficiarii cu vârste cuprinse între 6-14 ani:

o asistenţă pentru temele de la şcoală;

Pag

e26





o copiii şi tineriii sunt pregătiţi pentru a-şi dezvolta abilităţile de viaţă prin

intermediul unor activităţi teoretice şi practice, esenţiale în dezvoltarea şi

completarea educaţiei lor pentru a duce o viaţă normală;

o suport socio-educaţional prin sesiuni de auto-evaluare, administrarea

sentimentelor, rezolvarea problemelor.

Activităţi pentru părinţii beneficiarilor:

o activităţi care le dezvoltă abilităţi de viaţă, suport psiho-social, integrare

sociala şi economică.


În urma discuţiilor avute în cadrul vizitei pe teren, au fost constatate următoarele:

Lunar în cadrul centrului sunt organizate întâlniri cu parinţii pe diverse teme. Una

dintre temele abordate s-a axat pe importanţa igienei în dezvoltarea armonioasă a

copilului. Cu această ocazie, fiecare părinte a primit produse pentru întreţinerea

igienei personale şi detergenţi pentru întretinerea curăţeniei din locuinţa

personală.

Primăria susţine funcţionarea centrului prin asigurarea spaţiului, a utilităţilor şi a

meselor;

Serviciile sunt asigurate de voluntari, în două schimburi;

La nivel de comunitate există 4 mediatori sanitari, 2 mediatori şcolari şi 1 expert

rom;

În prezent sunt 26 de copii beneficiari cu vârste cuprinse între 6 şi 13 ani;

Capacitatea totală a centrului este de 60 de copii.




Centrul oferă inițiative bune în diverse domenii care îmbunătățesc calitatea vieții

romilor



Efecte multiplicatoare. Un centru în oglindă există şi Pantelimon, Ilfov.

Pag

e27





Concluzii şi recomandări

Proiectul în sine a reprezentat o provocare imensă, asumată de echipa de proiect, din

perspectiva a ceea ce urma să se identifice pe parcursul atelierelor regionale, dar şi în

cadrul vizitelor de teren. Avantajul l-a reprezentat participarea la întâlniri a actorilor care

lucrau la „firul ierbii”, cunoșteau în detaliu problematica romilor de la nivel local şi

dețineau soluții viabile ce pot fi aplicate la nivel local, regional, naţional în următorul

ciclu de programare. Soluţiile propuse conduc în mod direct la eliminarea barierelor de

comunicare.

Astfel, recomandările de politică generală, furnizate de participanții la evenimente

evidențiază acele intervenții care trebuie aplicate cât mai rapid la nivel local, pornind de

la lipsa comunicării între autoritățile locale şi comunitățile cu romi, până la discriminarea

sistematică cu care aceștia din urma se confruntă.

Recomandări generale:

- Constituirea unor instrumente de lucru care să sprijine autoritățile publice în raport

cu comunitățile locale cu romi şi care să conducă treptat la crearea unei relații de

încredere între aceștia, ca modalitate de evitare a excluziunii sociale a romilor;

- Asigurarea de cursuri de formare a funcționarilor din cadrul autorităților locale şi

nu numai, privind problematica discriminării romilor, istoria, tradițiile si cultura

romilor, astfel încât pe termen mediu sau lung să conducă la diminuarea

stereotipurilor şi prejudecăților faţă de romi;

- Aplicarea de sancțiuni contravenționale, civile sau penale, după caz, funcționarilor

instituțiilor de stat care tratează diferențiat romii, în raport cu ceilalți cetățeni ai;

- Dezvoltarea unor manuale de intervenție locală, care să sprijine autoritățile locale

în definirea priorităților strategice de abordare a problematicii romilor;

- Acțiuni imediate de prevenire şi combatere a segregării școlare a elevilor romi;

- Armonizarea cadrului legal de punere în legalitate a locuințelor romilor, astfel încât

acesta sa aibă pârghiile necesare implementării situațiilor specifice întâlnite la

nivel local;

- Dezvoltarea si implementarea unor programe naționale de sănătate, astfel încât

romii să aibă acces gratuit la investigații medicale suplimentare (de exemplu:

analize de Computer tomograf, RMN, etc.), ale căror costuri devin imposibile

familiilor de romi;

- Armonizarea cadrului legal de calificare a romilor, astfel încât pentru meserii

căutate pe piața forței de munca, calificarea să poată fi obținută inclusiv cu un

nivel redus de studii, la un plafon stabilit prin lege;

- Creşterea gradului de accesare a fondurilor naţionale, operaţionale şi comunitare

din partea autorităţilor.

Recomandări în domeniul educaţiei:

Pag

e28





- dezvoltarea cadrului legal care să clarifice metodologia programului “A doua

sansa”;

- corelarea Legii 1/2011 cu codul COR în privinta mediatorului şcolar;

- promovarea unor proiecte/programe educaţionale de sprijin, cum ar fi educația

alternativă, asigurarea de mentorat, a programelor de creştere a stimei de sine în

rândul elevilor romi;

- dezvoltarea unui cadru legislativ care să oblige Ministerul Educatiei să angajeze

mediator şcolar în toate unitatile de învăţământ unde există pondere de peste 30%

elevi aparținând minorității rome;

- reglementarea metodologiei de eliberare a diplomelor de 10 clase în urma absovirii

Programului „A doua şansă”, implementat în Școlile gimnaziale.

Recomandări în domeniul sănătăţii:

- armonizarea cadrului legal în acord cu normele europene, astfel încât cetăţenii

aparţinând grupurilor vulnerabile, în special romi, să beneficieze gratuit de analize

medicale de specialitate;

- creşterea accesului egal şi echitabil la serviciile de sănătate preventive si curative,

prin asigurarea de instrumente specifice în domeniu;

- dezvoltarea unor programe de formare în domeniul non-discriminarii, dedicate cu

precădere personalului medical si a celor din administraţiile spitalelor;

- dezvoltarea de unităţi mobile medicale pentru efectuarea de servicii medicale de

specialitate;

- dezvoltarea unor unităţi de transport specializate către centrele medicale destinate

grupurilor vulnerabile.

Recomandări în domeniul ocupării:

- dezvoltarea unor centre dedicate evaluării şi recunoaşterii abilităţilor profesionale

dobândite în mod informal de-a lungul vieții (crearea de infrastructură naţională

pentru aceste centre la nivel judeţean şi local);

- corelarea formării profesionale în raport cu cerințele pieţei fortei de muncă locale;

- realizarea infrastructurii la nivel naţional a incubatoarelor de afaceri, corelate cu

meseriile traditionale rome.

Recomandări în domeniul locuirii:

- dezvoltarea unor politici coerente, precum şi corelarea acestora cu normele

juridice pentru reglementări locative, extinderea fondului de locuinţe sociale;

- dezvoltarea unui cadru legal adecvat care să conducă la interzicerea evacuărilor

forţate ale comunităţilor locale cu romi fără oferirea de alternative decente de

locuire, astfel încât sa fie respectate standardele de spaţiu.

- Criteriile de acordare a locuințelor sociale sa fie nondiscriminatorii, punctajul

acordat pentru studiile superioare sa fie eliminat (sau să nu reprezinte un punctaj

mai mare decât punctajul acordat pentru persoanele fără studii sau pentru

persoanele cu dizabilități).

Pag

e29





Documents

GHID DE BUNE PRACTICI - fonduri-ue.ro · 2021. 2. 15. · GHID DE BUNE PRACTICI ... Astfel, identificarea modalităţilor de eliminare a barierelor de comunicare între autoritățile