Click here to load reader

GHID DE BUNE PRACTICI AGRICOLE

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of GHID DE BUNE PRACTICI AGRICOLE

GHID DE BUNE PRACTICI AGRICOLE
pentru reducerea riscurilor fitosanitare în
cultura de cartof dulce Ipomoea batatas L.
2
Prezentul Ghid de Bune Practici Agricole a fost realizat în cadrul proiectului ADER 2.2.2./2015: „Elaborarea tehnologiilor de cultivare a cartofului dulce în contextul schimbrilor climatice i elaborarea unor msuri de promovare a culturii în România“ finanat de MADR, pentru a oferi potenialilor cultivatori de cartof dulce din România, informaii teoretice i sfaturi practice referitoare la reducerea riscurilor fitosanitare în cultura de cartof dulce (Ipomoea batatas L.)
Editura “Oscar Print”
B-dul Regina Elisabeta nr.71, sector 5 Pentru comenzi: tel./Fax 021 315.48.74
Mobil: 0722.308.859 www.oscarprint.ro E-mail: [email protected]
Editura este acreditat de CNCSIS cu nr. 227 Editura i Tipografia OSCAR PRINT este acreditat ISO ISO 9001:2000; ISO 14001:2004; ISO 18001:2007; ISO 9001:2008
ISBN 978-973-668-493-7
3
ACADEMIA DE TIINE AGRICOLE SI SILVICE
„GHEORGHE IONESCU IESTI”
4
CUPRINS
3. Biologia cartofului dulce ..………….………………… 11
4. Virozele cartofului dulce ..……………….…………… 14
5. Bolile bacteriene ale cartofului dulce ….……………... 21
6. Bolile micotice ale cartofului dulce ….……………….. 26
7. Duntorii cartofului dulce .…………………………... 49
8. Prevenirea i combaterea buruienilor .………………... 60
9. Anexa 1 - Produse de protecia plantelor cu potenial
de utilizare în cultura de cartof dulce ………………… 62
10. Bibliografie …………………………………………… 63
denumirea de batat, este o plant legumicol i ornamental,
cultivat în special pentru producerea de tuberculi, dar i în
scop decorativ. Specia face parte din familia Convolvulaceae,
alturi de plante floricole precum zorelele (Ipomoea purpurea
i alte specii de Ipomoea) i este înrudit cu buruieni perene,
precum volbura sau rochia-rândunicii (Convolvulus arvensis).
În acest ghid sunt prezentate cele mai importante
probleme fitosanitare întâlnite la cartoful dulce. Astfel, sunt
prezentai principalii ageni duntori (boli, duntori i
buruieni) detectai în România la aceast cultur, îns sunt
menionate i alte probleme fitosanitare semnalate în rile mari
cultivatoare de cartof dulce.
dulce, dar i celor interesai, posibilitatea de a recunoate rapid
cele mai importante organisme duntoare speciei Ipomoea
batatas i propune diferite modalitide prevenire i protecie
fitosanitr. Ghidul furnizeaz informaii utile, de natur
practic, însoite de imagini sugestive pentru recunoaterea
simptomelor atacului produs de organismele duntoare la
cartoful dulce (Ipomoea batatas).
management integrat al bolilor, duntorilor i buruienilor ce
pot afecta cultura de cartof dulce. Controlul integrat presupune
aplicarea unor metode preventive, biologice, agrofitotehnice,
mecanice, fizice i chimice pentru limitarea atacului
organismelor duntoare în cultur. Aceste metode sunt
nepoluante i reduc necesarul de produse fitosanitare.
6
Aplicarea produselor de protecie a plantelor la cultura
de cartof dulce prezint în momentul de fa o serie de riscuri
datorate lipsei unor produse omologate în România pentru
aceast cultur. Totodat, aceste produse chimice au un impact
puternic asupra agroecosistemelor având o serie de avantaje (în
ceea ce privete reducerea sau eradicarea unor ageni biologici
duntori) dar i dezavantaje legate mai ales de toxicitatea
produselor utilizate. Un aspect important ce trebuie avut în
considerare la aplicarea repetat a acestor produse este riscul
apariiei fenomenului de rezisten a organismelor duntoare
la anumite substane active din produsele fitosanitare utilizate
pentru protecia plantelor. De asemenea, utilizarea unor
produse de protecie a plantelor necertificate pentru cultura
cartofului dulce sau aplicarea unor doze mai mari decât cele
indicate în prospect duc la apariia unor fenomene de
fitotoxicitate care se manifest prin înglbeniri, arsuri pe frunze
i/sau stagnri în cretere. Este de preferat alegerea unor
produse de protecie a plantelor selective pentru fauna util i
aplicarea acestora în concentraiile i dozele corespunztoare.
Recomandrile fitosanitare, în ceea ce privete
produsele de protecia plantelor, sunt strict orientative i se
bazeaz pe experiena cultivatorilor de cartof dulce de la
Staiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe
Nisipuri, Dbuleni, sau a datelor din literatura de specialitate
colectate din rile cu tradiie în cultivarea cartofului dulce.
7
mondial, cartof dulce este clasat între cele mai importante
plante alimentare din punct de vedere al productivitii (Liu,
2017). Interesul pentru aceast cultur a fost atras de anumite
însuiri ale plantei,cum ar fi rezistena la unele condiii extreme
de mediu, precum seceta i ploi cu vânt puternic, la care numai
un numr restrâns de culturi pot s reziste. Planta are o
capacitate ridicat de acoperire a solului, conduce la costuri
reduse în ceea ce privete erbicidarea sau lucrrile solului, dup
înfiinarea culturii. Necesarul de fungicide i insecticide este de
asemenea redus. Aportul de îngrminte cu azot poate fi
sczut iar pentru înfiinarea culturii nu sunt necesare
amendamente, întrucât plantele de cartof dulce tolereaz soluri
cu pH variat.
consumatorilor. De la cartoful dulce se utilizeaz preponderent
tuberculii îns se pot consuma i vârfurile tinere de cretere.
Tuberculii se pot folosi atât pentru consum cât i pentru hrana
animalelor, sau industrial, ca surs de amidon sau pentru
obinerea de etanol, acid lactic, aceton, butanol, ori pentru
prepararea anumitor buturi fermentate.
utilizate dou mari categorii de cartof dulce: varietatea tip i
cea pentru desert. Soiurile de cartofii dulci din varietatea tip au
pulpa alb sau crem, cu un coninut bogat în amidon i protein
comparativ varietii pentru desert. Aceste considerente ale
varieii tip prezint importan deosebit în mod special
pentru industrie i furajare. Soiurile din varietatea pentru desert
8
prezint în general pulpa portocalie, au un coninut bogat în β-
caroten i zaharuri simple. Exist îns i cultivaruri
intermediare acestor categorii. De asemenea, exist i
cultivaruri de cartofi dulci a cror tuberculi prezint pulpa
violet sau purpurie (rou-închis), cu un coninut ridicat de
antociani i antioxidani. Este de menionat faptul c, pentru
anumite cultivaruri, calitatea i gustul cartofului dulce pot fi
îmbuntite pe parcursul depozitrii (pstrrii). În ceea ce
privete producerea de lstari pentru consum, exist mai puine
genotipuri create special pentru acest scop.
Drept aliment, cartoful dulce reprezint o surs bogat
de energie, cu un coninut de carbohidrai de 25-30%, dintre
care 98% sunt considerai în categoria celor uor digerabili.
Cartoful dulce asigur cca 113 cal/100 g, comparativ cartofilor
care ofer 75 cal/100 g. În pofida acestei diferene calorice,
cartofii cresc mai mult nivelul zahrului în sânge comparativ
cartofilor dulci (Clark i Moyer, 1988). Acetia au un indice
glicemic sczut, ceea ce înseamn c senzaia de foame va
aprea mai târziu. Prin calitatea nutriional deosebit dat de
coninutul în nutrieni i fibre, din care 40% fibre solubile (care
ajut la scderea zaharului din sânge i a colesterolului),
cartoful dulce este alimentul ideal pentru diabetici, copii i
femei gravide (Burri, 2011). Cartofii dulci sunt o surs
excelent de carotenoizi, în special provitamina A
(betacaroten). Soiurile cu pulpa portocalie au un coninut
ridicat de betacaroten, cca 11500 µg/ 100 g produs, în
comparaie cu doar 6 µg la cartofi, i chiar cu 40% mai mult
decât în morcovii. Betacarotenul este convertit de ctre
organism în vitamina A, ajutând la întrirea imunitii, la
sntatea pielii i a membranelor care cptuesc plmânii,
nrile i intestinele. În medie, cartofii dulci conin cca 5345 UI
(uniti internaionale) de provitamina A/ 100g, ceea ce
reprezint 121% din doza zilnic recomandat. Cu toate
i Moyer, 1988). Cartofii dulci prezint un coninut ridicat de
vitamina C (20-30 mg/100 g), vitamine din grupul B (B1, B2,
B3, B5, B6 i B9), potasiu (200-350 mg/100 g), calciu (10-30
mg/ 100 g), magneziu (~25 mg/100 g) i fier (0,6-0,8 mg/ 100
g). Coninutul de aminoacizi este relativ bine echilibrat, cu un
coninut mai mare de lizin decât orezul sau grâul, respectiv un
coninut moderat de leucin. Totui, aa cum se întâmpl i la
alte tuberculifere, coninutul de proteine este sczut, între 2,5-
7,5% din substana uscat, în funcie de genotip.
Potenialul de industrializare al cartofului dulce este
ridicat, dei în ara noastr aceast posibilitate ar fi mai greu de
realizat. Utilizarea cartofului dulce pentru obinerea de amidon
depinde mult i de ara cultivatoare. Spre exemplu în SUA,
cartoful dulce se utilizeaz mai puin pentru amidon,
comparativ cu Japonia. În ceea ce privete obinerea alcoolului
etilic, din 100 kg tuberculi se obin cca 14,5L etanol.
Randamentul este mai bun decât la alte culturi precum cartoful
(Solanum tuberosum) din care se poate obine 11,4 L, sau din
sfecl de zahr din care s-ar obine 11,9 L etanol. Totui,
cantitatea este mai redus decât la grâu, orz sau ovz, din care
se obine 17,6 L etanol, sau porumb, din care se obin 44,9 L
etanol. Cu toate acestea, potenialul productiv este mai ridicat
la cartoful dulce, comparativ altor culturi, întrucât producia la
ha este mai ridicat, în România putând s se ating uor 20-30
t/ha. În ceea ce privete obinerea de etanol, proporia din
recolt care nu s-ar comercializa eficient pentru consum, s-ar
preta la direcionarea ctre industrializare.
Numeroase varieti de cartof dulce au i rol decorativ,
prin frunze i habitus. Cartodul dulce decorativ este adesea
utilizat în bacuri i jardiniere, datorit portului pendent i a
frunziului frumos colorat, în nuane variate de la verde, la
10
auriu, rocat sau violaceu, în funcie de cultivar. Frunzele pot
avea form diferit, cordat sau palmat lobat.
În contextul actual al schimbrilor climatice i
economico-sociale, importana culturii de cartof dulce nu este
pe deplin apreciat, îns, despre aceast cultur se poate spune
c valorific foarte bine terenurile nisipoase din zonele cu
temperaturi medii anuale mai ridicate, asigurând o producie
ridicat fr eforturi agrotehnice sau culturale însemnate.
Producia de tuberculi pentru consum poate s fie valorificat
foarte bine atât din punct de vedere economic (potenialul
productiv fiind mai ridicat comparativ cu cel al cartofului -
Solanum tuberosum) cât i din punct de vedere nutritiv.
11
Convolvulaceae i este originar din America Central i partea
de nord-vest a Americii de Sud.
Cultura se încadreaz în categoria plantelor pretenioase
fa de cldur. Planta crete cel mai bine în zonele
semitropicale cu temperaturi cuprinse între 20 i 30°C.
Creterea este maxim la temperaturi de peste 25°C, îns
atunci când temperatura depete 35°C, sau scade sub 12°C
creterea plantelor este întârziat. Creterea plantelor este
restricionat sub temperatura de 10°C, iar plantele sunt
deteriorate fizic la 1°C. Pentru o cretere optim este nevoie de
o temperatur medie de 24°C, cu expunere însorit i nopi
calde. Dei este o cultur iubitoare de soare, poate tolera o
reducere de 30-50 % din radiaia solar complet.
Cultura de cartof dulce are nevoie de cel puin 500.mm
precipitaii în timpul sezonului de cretere i precipitaii anuale
de 75-1000 mm, cu o umiditate sczut la sfâritul vegetaiei,
ca recolta s ajung la maturitate. Plantele pot tolera perioade
considerabile de secet, dar randamentele sunt foarte mult
reduse atunci când deficitul de ap se produce la 50-60 de zile
de la plantare, când este iniiat procesul de formare a
tuberculilor.
Cultura de cartof dulce este relativ tolerant la secet i
are o mare plasticitate ecologic (Motsa, 2015). Cu toate
acestea, randamentul este redus considerabil dac seceta se
produce la momentul plantrii sau la iniierea rdcinilor.
Pentru maturare planta are nevoie de cca 120 zile de vegetaie
în câmp.
c schimbrile climatice vor conduce la transformri majore în
producia de alimente. În acelai an, Pimentel sublinia
12
climatice. În urma studiilor efectuate în diferite zone din
Kenya, Ketiem i colab. (2015) recomand cultura de cartof
dulce drept o alternativ în condiiile schimbrilor climatice,
planta fiind rezistent la secet i temperaturi ridicate.
Rezultate similare au fost obinute i în Uganda, unde, în urma
unei analize comparative între mai multe culturi, Caffrey i
colab. (2013) au apreciat cartoful dulce ca fiind cultura cel mai
puin vulnerabil la schimbrile climatice. Aceasta se datoreaz
faptului c plantele de Ipomoea batatas cresc bine la
temperaturi mult mai mari decât cele actuale. Cu toate acestea,
cultura este vulnerabil la boli i duntori, i poate fi
concurat de buruieni.
termic de 18 – 28°C este optim pentru aceast cultur.
Temperatura minim suportat de cartoful dulce este de 10°C,
iar cea maxim de 38°C. Pe solurile nisipoase cantitatea de
precipitaii are o tendin de scdere, iar distribuia acestora
este neuniform în timpul anului, cu o sum multianual de
554,96 mm. Cea mai mic cantitate de precipitaii a fost
înregistrat în anul 1958, de 269,8 mm, iar cel mai bogat an în
precipitaii a fost 2014 cu 994 mm. În perioada de vegetaie a
cartofului dulce (martie-octombrie) suma multianual de
precipitaii este de 391,94 mm. Datorit faptului c
precipitaiile pe solurile nisipoase sunt reduse în perioada de
var, în anii cu secet trebuie s se intervin cu irigare, în
perioada de cretere intens a plantelor. Plantele de cartof dulce
vegeteaz bine la 60-80 % din capacitatea de ap în câmp i
suport seceta pe perioade scurte. În perioadele secetoase este
necesar irigarea culturii, în special în perioada de iniiere a
rdcinilor.
13
Cartoful dulce este o specie cu cerine moderate fa de
sol, vegeteaz bine pe soluri uoare-mijlocii, fertile, bine
drenate, afânate. Pentru aceast cultur reacia solului este
optim dac valorile pH sunt cuprinse între 5,6-6,6. O reacie
slab acid spre neutr este ideal pentru cartoful dulce, îns
plantele pot vegeta i la valori pH mai largi,de 4,5 – 8. Cultura
de cartof dulce prefer un sol nisipos bine drenat, cu toate
acestea, cartofii dulci au fost cultivai cu succes pe o gam
larg de soluri în Kentucky. Solurile grele, bogate în argil,
stâncoase i slab drenate trebuie evitate. Dei cartofii dulci pot
fi cultivai pe o varietate de soluri, sunt indicate solurile luto-
nisipoase, cu un coninut ridicat în materie organic i cu
permeabilitate ridicat pentru ap. Plantele de cartof dulce sunt
sensibile la condiii alcaline i saline, iar un drenaj bun este
esenial pentru reuita culturii. Solurile argiloase, grele sau
solurile foarte bogate în humus duc în mod normal la
randamente sczute i un produs de proast calitate. Cercetrile
efectuate de Margaret Graham (2015) au evideniat rezultatele
bune obinute de cultivatorii de cartof dulce din Australia de
Vest. Cele mai bune rezultate au fost obinute pe soluri luto-
nisipoase bine drenate, bine fertilizate i irigate. Solurile grele
i mltinoase tind s produc rdcini tuberizate aspre,
diforme.
Condiiile de sol din zona de sud a Olteniei sunt foarte
bune pentru cultura cartofului dulce, dac sunt bine stabilite
toate verigile tehnologice necesare pentru obinerea unor
producii profitabile.
fitosanitare în cultur. Pentru acestea singurele msuri de
protecie sunt cele preventive. Astfel, este important ca
materialul sditor utilizat pentru înfiinarea culturilor s fie
liber de virusuri, iar pe msura cultivrii plantelor, s fie
prevenit atacul insectelor vectoare.
cartof dulce a unei viroze este materialul de plantare infectat.
Virozele se transmit de la un ciclu de vegetaie la altul prin
materialul de înmulire prelevat de la plante bolnave. De aceea,
se recomand o atent monitorizare a culturilor, atât a acelora
din care urmeaz s fie recoltai tuberculii pentru smân dar
i a plantelor de la care urmeaz s fie recoltai lstarii/butaii
destinai înfiinrii de noi culturi în câmp.
În ceea ce privete extinderea în cultur a infeciilor de
natur viral, operaiile de tiere (pentru recoltarea de
lstari/butai) constituie o prim cale de rspândire. O alt
cauz ar fi insectele vectoare, al cror atac conduce la
rspândirea bolii de la o plant infectat la altele sntoase.
Luând în considerare acest aspect, se recomandat cultivarea
materialului pentru înmulire separat de culturile pentru
producia comercial, întocmai pentru a reduce riscul de
transmitere a virozelor de ctre insectele vectoare.
În cazul varietilor biologice valoroase la care singurul
material biologic de înmulire a fost infectat, se pot realiza
devirozri, în laboratoarele specializate pentru astfel de
activiti, prin multiplicri in vitro asociate cu tratamente
specifice pentru devirozare.
Plantele cu simptome grave sau acute de boal pot
uneori s fie detectate vizual i astfel pot fi eliminate din
cultur sau evitate pentru recoltarea de lstari. Cu toate acestea,
15
inspecie vizual. Detectarea cu precizie a infeciilor virale
fiind posibil prin teste de serologie i analize moleculare. În
cazul producerii de material sditor, pentru comercializare,
materialul de înmulire trebuie s fie certificat ca fiind liber de
virusuri.
În cazul în care cultura de cartof dulce se înfiineaz
mai muli ani la rând utilizând, ca material de înmulire,
tuberculi nevalorificabili din producia de consum, exist un
risc crescut de virozare a materialului biologic. Astfel, se
recomand,ca la fiecare câiva ani s se achiziioneze material
de înmulire certificat, liber de virusuri, provenit din culturi
destinate producerii de material de înmulire (DAFF, 2011).
La nivel mondial, cele mai rspândite viroze ale
cartofului dulce sunt SPFMV (Sweetpotato Feathery Mottle
Virus) i SPCSV (Sweet Potato Chlorotic Stunt Virus)
(Loebenstein, 2015), îns spectrul de virusuri ce pot afecta
producia de cartof dulce este foarte mare (tabelul 1). Bolile
virotice pot afecta atât nivelul produciei cât i calitatea
tuberculilor (Clark i Moyer 1988; Loebenstein i colab.,
2004). În SUA, fermierii au raportat pierderi de recolt de pân
la 30-50% (Clark i Hoy, 2006), îns studile au artat pierderi
de pân la 80-90% în culturile de cartof dulce infectate cu
(SPCSV, genul Crinivirus) i potyvirusuri (Hahn i colab.,
1981; Milgram i colab., 1996; Aritua i colab., 2000; DiFeo i
colab., 2000; Mukasa i colab., 2006). Boala este transmis
preponderent prin materialul de înmulire infectat (lstari,
butai i tuberculi de smân infectai) i rspândit de afide i
musculie albe (Moyer i Salazar 1989; Valverde i colab.,
2004).
16
Virus
Încadrare
taxomonic*
Ipomoea yellow vein virus
Kreuze i colab., 2002
Sweet potato feathery mottle
Sweet potato virus G
(SPLCV)
Geminiviridae/
Begomovirus
musculie
Sweet potato mild speckling
Sweet potato C-6 virus Betaflexiviridae/
Carlavirus NI
Fuentes 1994;De
Sweet potato ringspot virus Comoviridae/ Nepovirus
NI Brunt i colab., 1996
Sweet potato vein mosaic
Sinonime: Ipomoea vein mosaic virus; Sweet potato virus Y
Potyviridae/ Potyvirus
Tairo i colab., 2006; Ateka i colab.,
2007
NI = neidentificat
cartoful dulce numai pe baza simptomatologiei, conform
descrierilor date de Organizaia Horticulture Innovation
Australia (Dennien, 2015). Astfel, au fost observate simptome
similare infeciei cu Sweetpotato feathery mottle virus
(SPFMV) (fig. 1), Sweetpotato yellow dwarf virus (SPYDV)
(fig. 2), Sweet potato leaf curl virus (SPLCV) (fig. 3) i
Sweetpotato mild mottle virus (SPMMV) (fig. 4).
SPFMV este unul dintre cele mai rspândite virusuri.
Este întâlnit i în Coreea, ara de provenien a materialului
vegetal din cele dou soiuri omologate în România: KSC1
(South Korea Chestnut) i KSP1 (South Korea Pumpkin). Pe
frunze se manifest prin pete clorotice ce confer aspect
marmorat, pete circulare sau de-a lungul nervurilor cu sau fr
margini violet în funcie de cultivar, stadiul de dezvoltare a
plantei i de tulpina viral (fig. 1a). Este transmis de ctre afide
în mod nepersistent, inclusiv de ctre Aphis sp. iMyzus sp.
duntori frecveni în culturile agricole din ara noastr.
O anumit tulpin de SPFMV produce pe suprafaa
tuberculilor infectai mici crpturi împrejurul acestora. Astfel
de tuberculi au suprafaa rugoas (fig. 1b)
Figura 1. Simptome similare infeciei virale
cu Sweetpotato feathery mottle virus (SPFMV)
19
cloroz foliar sistemic i piticire (fig. 2).
SPLCV se transmite preponderent prin înmulire
vegetativ, dar i de ctre insecte vector, precum musculiele
albe de ser (Bemisia tabaci).La plantele infectate marginea
frunzelor este rsucit în sus (fig. 3), uneori frunzele se i
încreesc. Nervurile principale au tendin de îngroare.
Simptomele se manifest preponderant la plantele i frunzele
tinere, dar nu se menin pe tot parcursul sezonului de vegetaie,
putând s dispar pe msura trecerii timpului.
Figura 2. Simptome similare infeciei virale
cu Sweetpotato yellow dwarf virus (SPYDV)
Figura 3. Simptome similare infeciei virale
cu Sweet potato leaf curl virus (SPLCV)
20
Sweetpotato mild mottle virus (SPMMV)
SPMMV (Sweetpotato mild mottle virus) poate fi
transmis de ctre musculiele albe de ser, în mod nepersistent.
Este recomandabil ca plantele cu simptome de infecie
viral s fie excluse din cultur, pentru a nu servi drept surs de
infecie. De asemenea, se recomand tratamente preventive
contra afidelor i musculiei albe de ser, dei combaterea
acestor duntori nu este totdeauna eficient. O alt
recomandare ar fi utilizarea soiurilor rezistente sau tolerante la
viroze. Trebuie îns menionat faptul c soiurile tolerante pot
prezenta infecie fr a manifesta simptome vizibile de atac,
fapt ce ridic dificulti în selectarea materialului de înmulire.
În cazul unui material genetic valoros pentru devirozare…

Search related