Click here to load reader

BUNE PRACTICI PENTRU

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of BUNE PRACTICI PENTRU

ENERGIA REGENERABILA IN ROMANIA
Probabil v întrebai de ce Asociaia Român pentru Energie Eolian a decis s emit un Cod de Bune Practici pentru industrie acum, în 2021, la mai bine de 10 ani de la punerea în funciunea a primelor proiecte de energie eolian din ar. Cu peste 3000 MW instalai, energia eolian a devenit una dintre sursele majore de energie din ar i anul trecut a reprezentat aproape 14% din energia total produs în România.
Cu toate c acesta este un procent foarte important, care se adaug la cota considerabil de producere a energiei regenerabile din România, credem c suntem departe de a atinge potenialul rii. Membrii RWEA au ajuns în ar i au investit pe termen lung, au susinut creterea economic. tim c avansul tehnologic face parte din coloana vertebral a sectorului energetic. Au rmas, îns, multe de fcut. În momentul în care scriu aceste rânduri, mai multe companii au anunat o serie de proiecte noi, care se axeaz pe surse regenerabile. Ne ateptm ca reeaua s creasc semnificativ. Aceasta este o dezvoltare binevenit, din moment ce parcul de producie al României îmbtrânete i trebuie înlocuit rapid i la costuri optime. ara, economia i oamenii si au nevoie de acces la o energie accesibil, fiabil, durabil i modern. Nu putem sublinia îndeajuns cât de important este energia eolian.
Iat c ajungem astfel la scopul acestui Cod i la sincronizarea sa. Pentru a asigura o tranziie just, trebuie s lum în considerare toate prile interesate i s îmbuntim calitatea vieii cetenilor-clieni. Întrucât tehnologia face electricitatea din ce în ce mai ieftin, stabil i fiabil, eliberând-o de fluctuaiile de pre ale combustibililor fosili, companiile RWEA sunt aici pentru a ajuta România s-i ating potenialul extraordinar. În plus, vectorul electricitii ne permite s folosim resursele disponibile mai eficient. Pe scurt, beneficiile sunt enorme, iar cu sursele regenerabile de energie putem decarboniza electricitatea i, prin urmare, numeroase alte sectoare ale economiei. Acesta este un exemplu perfect în care tehnologia se aliaz climei.
România are o oportunitate imens de a lsa sectorul energetic s stimuleze i s sprijine creterea economiei. Cu alte cuvinte, ne apropiem de scenariul la care a visat Thomas Edison în care, într-o zi, electricitatea ar fi „atât de ieftin încât doar cei bogai i-ar mai permite luxul de a arde lumânri”. Ne putem imagina acum momentul în care nu ne vom gândi la „energia regenerabil”, ci doar la energie, deoarece toat va fi regenerabil.
S lucrm împreun pentru acest scop.
Drag cititorule,
COD DE BUNE PRACTICI || ENERGIE REGENERABIL ÎN ROMÂNIA4
Bun venit la primul Cod de Bune Practici pentru energie regenerabil din România!
Acest studiu sosete într-un moment crucial în procesul de tranziie energetic a rii, pentru a srbtori succesele din trecut i a evidenia provocri i oportuniti ale
prezentului. Atât companiile private i publice cât i autoritile sunt unite de o misiune comun - crearea unui cadru viabil din punct de vedere economic i care asigur protecia mediului pentru generaiile viitoare.
RWEA (Asociaia Româna de Energie Eolian) a reunit leciile învate în ultimul deceniu de ctre industrie, în mod specific sectorul eolian i cel solar, în anticiparea celui de-al doilea val de dezvoltare a Surselor Regenerabile de Energie (SRE). Planul Naional Integrat de Energie i Schimbri Climatice (PNIESC) prevede o capacitate suplimentar de 6,9 GW instalat pân în 2030, ce d natere unei oportuniti economice imense i unui lan de producie i servicii naional.
Codul de Bune Practici urmrete trei obiective generale:
s ghideze investitorii existeni i poteniali în procesul de instalare a parcurilor eoliene i solare din România, de la autorizaii i relaia cu comunitatea pân la conectare la reea i re-tehnologizare.
s extind o propunere de colaborare ctre autoritile publice, sugerând modaliti de integrare a tranziiei energetice i agendei UE în planurile naionale ale României, în beneficiul general al economiei i al populaiei.
s pledeze pentru integrarea industriilor conexe i atragerea de noi juctori în lanul naional de producie i servicii.
N.B. prin Surse Regenerabile de Energie (SRE) acest cod face referire la energia eolian i solar i nu include hidroenergia i biomasa.
COD DE BUNE PRACTICI || ENERGIE REGENERABIL ÎN ROMÂNIA 5
225.5 MW
57.1 MW
11.5 MW
1.8 MW
2475.2 MW
1.4 MW
0.7 MW
263 MW
730.7 MW
53.4 MW
110.1 MW
101.9 MW
200.7 MW
17.1 MW
280.1 MW
1.3 MW
42.7 MW
capacitate instalat total
Datorit condiiilor eoliene favorabile, Dobrogea domin harta României în ceea ce privete capacitatea eolian instalat, captând aproape 2.500 MW din totalul de 3.000 MW instalai. Alte zone precum Muntenia, Banat i Moldova prezint, de asemenea, oportuniti ample de dezvoltare. Parcurile solare sunt distribuite echilibrat între regiuni. Muntenia este lider cu o capacitate instalat de 730 MW, urmat de Transilvania (280 MW), Oltenia (200 MW) i Criana (101 MW). Majoritatea regiunilor pot integra cu uurin parcuri adiionale, datorit condiiilor generoase de mediu.
DOBROGEA
MARAMURE
TRANSILVANIA
BUCOVINA
MOLDOVA
MUNTENIAOLTENIA
CRIANA
BANAT
România se mândrete cu cel mai mare parc eolian onshore din Europa: Fântânele Cogealac (600 MW)
cuprins
30.procesul de dezvoltare de la A la Z
10. scurt istorie a energiei regenerabile
33. înelegei legislaia
14. drumul ctre 2030: un deceniu de oportuniti
38. implicai comunitatea
12. perioada de avânt a anilor 2010
36. selectai i securizai terenul
15. cum influeneaz Pactul Verde European viitorul României?
16. Interviu: Dan Drgan, Ministerul Energiei
40. obinei avizele necesare
24. Interviu: Zoltan Nagy-Bege, ANRE
48. tranzacii i fuziuni în al doilea val SRE
18. perspective din partea industriei
COD DE BUNE PRACTICI || ENERGIA REGENERABIL ÎN ROMÂNIA 7
potenialul SRE în Romania
dezvoltare pas cu pas
tehnologie & for de munc
70. potenial eolian offshore
58. operare i mentenan
72. hidrogen verde
59. re-tehnologizarea i extinderea duratei de via a instalaiilor eoliene i solare 61. dezafectarea parcului i aducerea terenului la starea iniial
64. sntate i securitate în munc
66. Interviu: Daniel Burlan, CE Oltenia
62. for de munc i know-how
un nou val de dezvoltare
COD DE BUNE PRACTICI || ENERGIE REGENERABIL ÎN ROMÂNIA COD DE BUNE PRACTICI || ENERGIE REGENERABIL ÎN ROMÂNIA10 11
scurt istorie a energiei regenerabile
2012
2011
2014
În urma apelului venit din partea Bruxelles ctre statele membre de a contribui la obiectivul comun al UE pentru 2020, România se angajeaz la o cot de 24% de energie regenerabil din consumul total de energie. Guvernul stabilete o Schem de sprijin prin certificate verzi pentru a stimula piaa, care intr într-o perioad de efervescen - atât investitorii locali, cât i cei internaionali se pregtesc s profite de oportunitate. Ceea ce urmeaz este o perioad de cretere i de învare abrupt, deoarece atât autoritile, cât i actorii din industrie fac eforturi pentru a reduce decalajul de cunotine într-un domeniu care tocmai se contureaz în România. De asemenea, RWEA prinde via, oferind o voce comun nevoilor industriei.
Cadrul propus de guvern este ajustat la scurt timp dup lansare, iar modificri legislative continu s fie introduse în urmtorii ani. Din pcate, modificrile aduse sunt în mare parte în detrimentul dezvoltatorilor SRE.
România atinge rapid 850 MW putere instalat din partea SRE (mai ales în capacitile de energie eolian).
România atinge 4GW putere instalat din surse regenerabile de energie.
În noiembrie, piaa pentru ziua urmtoare din România începe s funcioneze în mod cuplat cu pieele din Republica Ceh, Ungaria i Slovacia.
Consumatorii industriali sunt scutii de obligaia de a cumpra certificate verzi.
Este finalizat parcul eolian Fântânele-Cogealac (600 MW). România se mândrete cu cel mai mare parc eolian terestru din Europa.
2015
2018
2021
2016
2019
2020
Primul MW de stocare a energiei regenerabile este instalat în România.
Legislaia pentru prosumatori intr în vigoare. Administraia Fondului pentru Mediu (AFM) este de acord s cofinaneze pân la 90% din investiia total în sisteme fotovoltaice de acoperi pentru gospodrii i pune la dispoziie un buget de aproximativ 100 mil EUR.
Este prezentat versiunea final a Planul Naional Integrat în domeniul Energiei i Schimbrilor Climatice (PNIESC).
România se angajeaz s ating un obiectiv de 30,7% ca pondere total a energiei regenerabile în consumul final. Acest lucru înseamn înc 6.9 GW în plus fa de cei 4,5 GW existeni.
Eficiena energetic i energia verde devin unul dintre cei ase piloni ai Planului Naional de Redresare i Rezilien. Bugetul iniial de negociere este stabilit la 1,3 mld EUR.
Piaa intr în al doilea val de dezvoltare.
Schema de sprijin se încheie, ceea ce înseamn c noile proiecte nu mai beneficiaz de certificate verzi. Cu toate acestea, dezvoltatorii care au construit înainte de decembrie 2016 continu s le tranzacioneze pân în decembrie 2031. În general, piaa încetinete.
ara atinge 4,5 GW putere instalat din SRE.
România ader la Acordul de la Paris.
România îi atinge obiectivul SRE pentru 2020 înainte de termen. Hidroenergia aduce o contribuie semnificativ.
COD DE BUNE PRACTICI || ENERGIE REGENERABIL ÎN ROMÂNIA COD DE BUNE PRACTICI || ENERGIE REGENERABIL ÎN ROMÂNIA12 13
perioada de avânt a anilor 2010 Industria de energie regenerabil din România s-a aezat la linia de start nerbdtoare s înceap un nou val de proiecte. Toate semnele par s indice c este momentul potrivit, atât pentru mediul înconjurtor cât i pentru economie. Pentru a înelege mai bine cum am ajuns aici i la ce ne putem atepta în viitor, s aruncm o scurt privire asupra trecutului.
Energia regenerabil are o istorie scurt, dar tumultoas în România. În 2009, la doar doi ani dup admiterea în UE, statul a adoptat Directiva European 2009/28/CE menit s promoveze utilizarea surselor de energie curat. Directiva a impus statelor membre s contribuie la obiectivul comun pentru 2020, i anume atingerea intei de 20% din consumul final de energie.
Pentru stabilirea obiectivelor naionale, negociate de fiecare stat membru în parte, criteriile definitorii au fost urmtoarele: punctul de plecare i potenialul SRE, produsul intern brut, consumul final de energie i msurile adoptate în trecut pentru sprijinirea industriei.
Evoluia puterii instalate din SRE (MWh)
surs: Eurostat, 2020
h
Luând în considerare aceste criterii, obiectivul României pentru 2020 a fost stabilit la 24% din consumul final de energie. Aceast ambiie s-a reflectat în Legea 220/2008, care în mod notabil a intrdus schema de suport a certificatelor verzi (CV). Pe scurt, productorii primeau un numr de CV în funcie de cantitatea de energie produs i tipul de tehnologie utilizat. Certificatele puteau fi apoi tranzacionate pe o pia centralizat dedicat, la nivelurile minime i maxime ale preurilor stabilite de lege: 27 EUR, respectiv 55 EUR per certificat, indexate cu indicele de inflaie. Schema de sprijin a fost aprobat de Comisia European în iulie 2011 i a declanat imediat un val de investiii fr precedent în generarea de energie curat în România.
Atât de atrgtoare a fost schema de sprijin, încât a devenit în scurt timp victima propriului succes. Din martie 2014, schema a fost restrâns prin decizie guvernamental, ceea ce a luat prin surprindere investitorii, în special pe cei din sectorul fotovoltaic. Urmrile au fost similare cu ceea ce s-a întâmplat în multe ri europene la acea vreme: o cretere exploziv urmat de o încetinire general a dezvoltrii. Schema de sprijin a fost aplicabil proiectelor realizate pân la 31 decembrie 2016, dar productorii înc mai pot s îi vând treptat certificatele pân în 2031.
În România la fel ca în majoritatea celorlalte ri din Europa, industria de energie regenerabil a avut parte de o varietate de provocri. Anul 2021 este îns marcat de un sentiment general de optimism, iar contextul actual al pieei indic nu numai o repetare, ci o depire a boom-ului investiional din perioada 2010-2013. Aceast nou faz de efervescen este condus de o industrie mai matur, cu multe lecii învate i care beneficiaz de tehnologii superioare i sprijin legislativ. Chiar i criza COVID-19 a contribuit la accelerarea industriei de energie regenerabil deoarece a subliniat pentru companii, guverne i ceteni necesitatea de a diversifica sursele de energie.
Publicarea acestui Cod de Bune Practici vine aadar într-un moment propice pentru a reuni experiene comune, prioriti actuale i recomandri viitoare, atât pentru prile interesate din domeniul privat cât i din cel public. Ambiia acestei publicaii nu este s livreze o list de sarcini exhaustiv sau rigid, ci mai degrab s evidenieze aciuni eficiente, corecte i avantajoase de care pot beneficia nu numai actorii din industrie, ci i economia i societatea româneasc în general.
24
18
28
10.5
Evoluia schemei de suport SRE în România
Numrul de Certificate Verzi (CV) acordate de stat a fost redus drastic în 2014.
2
COD DE BUNE PRACTICI || ENERGIE REGENERABIL ÎN ROMÂNIA14
drumul ctre 2030: un deceniu de oportuniti Poate România s repete boom-ul investiional din perioada 2011- 2015 sau chiar s îl depeasc în amploare i durat? Este loc în ecosistemul actual pentru mijloace noi, competitive i moderne de sprijinire a industriei? Pot fi eliminate obstacolele tehnice i administrative din sistemul de energie într-un ritm suficient de alert?
Rspunsul la fiecare dintre aceste întrebri este da, iar motivul are legtur, în mod fundamental, cu viziunea UE de a decarboniza continentul pân în 2050, cu alte cuvinte, Pactul Verde European. Vorbim despre investiii masive în tehnologii verzi, prietenoase cu mediul înconjurtor, eficiente din punct de vedere energetic i în general despre micarea ctre o economie curat i circular. Începând cu 2050, orice emisii rmase în economia UE vor trebui echilibrate prin mijloace alternative de absorbie a carbonului. Pactul Verde introduce, de asemenea, Planurile Naionale Integrate în Domeniul Energiei i Schimbrilor Climatice (PNIESC), solicitând fiecrei ri s elaboreze un plan de aciune i s se dedice acestor obiective comune.
În 2020 Comisia European a lansat alte dou strategii definitorii: Strategia UE privind Integrarea Sistemului Energetic i Strategia UE pentru Hidrogen. Ideea de baz a acestor dou documente este c sursele de energie regenerabile ofer soluii dovedite i scalabile pentru decarbonizarea a peste 60% din consumul final de energie. Cum? Prin electrificarea unor sectoare precum transportul, înclzirea i anumite procese industriale.
30.7
6,9
capaciti noi RES
GW
În decembrie 2020, Comisia European a fost de acord s creasc obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser la cel puin 55% fa de 1990, pân în 2030, ca parte a Pactului Verde European.
COD DE BUNE PRACTICI || ENERGIE REGENERABIL ÎN ROMÂNIA 15
cum influeneaz Pactul Verde European viitorul României? Versiunea final a PNIESC angajeaz România la instalarea unei capaciti suplimentare de 6,9 GW de energie eolian i solar pân în 2030 fa de cele curente de 4,5 GW. România are astfel potenialul de a deveni un lider al dezvoltrii SRE în Europa Central i de Est. Potrivit planului, investiiile totale necesare pentru acest proces de transformare se ridic la mai mult de 22 mld EUR (incluzând investiiile în reea i unele capaciti convenionale), un ordin amplu care transform investiiile în energie curat într-un pilon al dezvoltrii economice i al strategiei industriale.
Pentru a îndeplini acest obiectiv planul propune instalarea urmtoarelor capaciti intermediare în perioada 2021-2030:
Pe lâng capacitile noi, investitorii pot lua în considerare i re-tehnologizarea unor parcuri existente în urmtoarul deceniu, aproximativ 3 GW de vânt, precum i aproape 1,5 GW de energie fotovoltaic.
La sfâritul anului 2020, Comisia European a comunicat evaluarea Planurilor Naionale, iar recomandarea pentru România este de a-i crete nivelul de ambiie de la 30,7% la cel puin 34%. Este îns posibil ca acest procent s devin i mai ridicat deoarece România va trebui s îi ajusteze planul naional pân în 2023 pentru a reflecta noul obiectiv european de reducere cu cel puin 55% a emisiilor de gaze cu efect de ser.
3,037
1,398
solar eolian
+559
surs: PNIESC, 2020-2030
COD DE BUNE PRACTICI || ENERGIE REGENERABIL ÎN ROMÂNIA COD DE BUNE PRACTICI || ENERGIE REGENERABIL ÎN ROMÂNIA16 17
Dan Drgan Secretar de Stat Ministerul Energiei
Care sunt planurile curente ale Ministerului Energiei pentru a susine dezvoltarea de noi capaciti SRE în România?
În primul rând a dori s reiterez c atât Ministerul Energiei cât i oamenii din administraia prezent, inclusiv eu i domnul Ministru Popescu, susinem energia regenerabil i o considerm vital pentru viitorul rii. Ca autoritate public am elaborat Planul Naional Integrat în domeniul Energiei i Schimbrilor Climatice - conform acestuia pân în 2030 vom instala 6.9 GW de noi capaciti de producie din surse regenerabile de energie, pentru a atinge tina de 30.7% ca pondere a energiei verzi în mixul energetic. Dup cum ai putut observa în ultimele luni, mai multe companii de stat au anunat investiii în proiecte eoliene i fotovoltaice. Considerm c este important ca toi actorii s fie implicai în acest val.
UE a recomandat îns o int mai ambiioas pentru România, de 34%?
Observm cu interes dezbaterile la nivel european vis-a-vis de intele de neutralitate climatic pân în 2050. Suntem convini c i în România avem nevoie de o dezvoltare accelerat, îns aceasta trebuie s fie în pas
cu posibilitile sistemului energetic naional. Cei 6.9 GW reprezint un obiectiv ambiios i presupun investiii considerabile. Planul naional va fi reevaluat înainte de 2030 (probabil în 2023), iar direcia nu va fi una de reducere, ci aa cum ne dorim cu toii ne vom îndrepta ctre o deschidere mai mare spre energia provenit din surse regenerabile.
Dei unele tehnologii se pot susine momentan fr scheme de suport, Contractele pentru Diferen (CfDs) sunt ateptate cu interes de ctre industrie – în ce etap suntei cu implementarea lor?
Într-adevr multe tehnologii eu deja un LCOE (levelized cost of energy) care le permite s funcioneze competitiv pe pia, îns acest lucru nu se aplic tuturor, în funcie de timpul de funcionare i preul per MWh generat. În acest sens, la nivelul Ministerului se lucreaz alturi de o echip de consultani la un prim draft pentru CfDs. O prim evaluare va fi lansat public cel mai probabil spre finalul acestui an.
Care sunt inteniile concrete din partea Ministerului pentru dezvoltarea de energie eolian offshore i hidrogen la nivel naional?
În zona de offshore wind sunt deja mai multe companii cu acionariat public i privat care au declarat intenia de a dezvolta capaciti de producie în Marea Neagr, îns trebuie parcuri nite pai legislativi pentru a putea demara dezvoltarea.
Exist de asemenea o intenie manifestat din partea companiilor româneti de a se implic într-un lan de producie a hidrogenului în combinaie cu gazul metan. Urmrind exemplul altor state care au fcut demersuri în acest sens, vizm elaborarea unei strategii pentru hidrogen i estimez c vom lansa primele idei i strategii în decursul acestui an.
Una din misiunile importante ale industriei în acest val este încurajarea unui lan naional de servicii i echipamente pentru industrie – în ce msur plnuiete Ministerul s încurajeze aceast iniiativ?
Suntem convini c alturi de Ministerul Economiei vom gi nite direcii pentru a putea dezvolta capacitile de producie ale serviciilor i tehnologiilor implicate. Colaborarea cu industria este esenial în aceast direcie iar noi dorim s ne aducem aportul.
Ne dorim ca toate companiile implicate, de la dezvoltatori de parcuri la productori de
componente, s aib încredere c Ministerul este deschis
s colaboreze i dorete s înlesneasc dezvoltarea pieei
în acord cu strategia de viitor pe care o avem atât la nivel naional
cât i European.
COD DE BUNE PRACTICI || ENERGIE REGENERABIL ÎN ROMÂNIA18
Electrica Furnizare a început cu achiziionarea unui mic proiect de energie solar de 7.5 MW la Stneti, îns ambiia companiei este de a avea peste 500 MW în energie regenerabil pân în 2025, fie prin achiziii, fie prin dezvoltare proprie. Într-o pia efervescent, în care se reiau autorizaiile pentru proiecte vechi, Electrica Furnizare se altur acestui val.
Portofoliul va rmâne concentrat pe nevoile comunitii pe care o deservete, având sprijinul redutabil al unui investitor puternic. Vom investi pe termen lung în portofoliul energetic pentru securizarea infrastructurii de energie electric, cu scopul creterii nivelului de fiabilitate, eficien i siguran.
Vedem o oportunitate important în consolidarea poziiei…

Search related