CURS - bune practici

  • View
    248

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of CURS - bune practici

  • 8/8/2019 CURS - bune practici

    1/152

    Cerinte examen masterat MFPP, GFASE, MFBCA

    Accentul pus pe reglementarea eticii aplicate, a respectarii deontologiei

    profesionale si al standardelor de calitate constiutuie o cerinta majora a integrariide facto si nu doar de iure a economiei romanesti la piata europeana si la defenomenul globalizare. In acest context am dori ca efortul dvs sa fie canalizat pefolosirea in mod judicios a informatiilor necesare radiografierii unei institutiipublice, private, si a modului sau de interactionare cu ceilalti actori ai mediului deafaceri ( statul, angajatii, clienti, parteneri de afaceri etc.)

    Studiul dvs va avea in vedere, pe langa o analiza sumara a principalilor indicatorieconomici modul in care institutia in sine, managerii, si personalul afferent isiexercita activitatea in sensul bunelor practici convenite in domeniu/ ramuraeconomica respectiva. Ne intereseaza si modul in care dvs puteti face sugestii

    pozitive in scopul eficientizarii performantelor. Pentru certificarea studiului, lacare faceti si dvs parte, este foarte important sa va efectuati analiza pe date reale,societatile, institutiile respective sa existe si in masura in care se poate sa puteti ficonsiderata persoana de contact. (se acorda un punctaj avantajos pentru cei careopereaza cu date reale). De asemenea, acest lucru presupune folosirea doar adatelor care pot fi facute publice si nicidecum a celor care sunt confidentiale!

    Studiul dvs ar trebui sa raspunda si la urmatoarele posibile intrebari:

    Care este pozitia agentului economic in cauza pe piata respectiva in raport fata deconcurenta (estimari privind ponderea activitatii economice, cifra de afaceri,

    investitii etc)Cum apreciaza factorii de decizie obligativitatea respectarii cadrului legal de desfasurarea activitatii economice si in ce masura firma in cauza poate fi susceptibila deconcurenta neloiala!

    Cum poate fi apreciata, din perspectiva etica, activitatea de marketing a societatii?In ce masura serviciile si produsele efectuate satisfac clientii?Care este modul de percepere si implicare in problemele comunitatii, acolo unde isi

    desfasoara in principal activitatea?Cum este apreciata obligativitatea respectarii codurilor etice, deontologice si de bune

    practici in domeniul respectiv si daca acestea nu exista, care credeti ca ar trebuisa fie cerintele minime pentru asigurarea unui grad optim de satisfacere a

    clientului?In ce masura activitatea de, mangement are in vedere sprijinirea si perfectionareapersonalului?

    Conform Legii Administratiei publice, functionarul public trebuie (legea 215/2001,188/1999) sa participe la cursuri de perfectionare de 2 ori pe an.

  • 8/8/2019 CURS - bune practici

    2/152

    Cum poate fi apreciat gradul de vizibilitate al agentului economic pe piata, in comunitatesi in relatie cu autoritatile statului?

    In ce fel isi onoreaza agentul economic respectiv obligatiile financiare fata de angajati,partenerii de afaceri, autoritatile statului, etc?

    Cat de mult influenteaza modelul de comportament etic a mangerului pe subordonati?

    Care este perspective de pe urmatorii ani a firmei si in ce masura este acesta corelata cuprotectia mediului, economisirea resurselor, indeplinirea la termen a obligatiilorfiscale, sustinerea unor activitati sau servicii in cadrul comunitatii respective?

    In ce masura stau la baza principiile echitabile privind impunerea corecta a preturilorproduselor si serviciilor oferite?

    Iin ce masura se regasesc expertii in etica aplicata, sau comisiile de etica in cadrulfirmelor respective si in ce grad sunt implicate ele in deontologia profesionala aangajatilor? (daca nu exista cine a trebui sa aiba aceste atributii in cadrul firmei?)

    Cum sunt evaluate la nivelul politicii de management a firmei respective actiunile deordin caritabil, donatiile si responsabilitatea sociala a companiilor in conditiile incare acestea nu sunt obligatorii prin lege?

    Care sunt principalele atuuri, in opinia dvs, pentru a crea o mai buna vizibilitate afirmei/institutiei respective in mediul de afaceri?

    Redam in randurile urmatoare un model de cod de bune practice, si cateva alte informatiilegate de etica afacerilor.

  • 8/8/2019 CURS - bune practici

    3/152

    Modulul IETICA, AFACERILE I CONSUMATORII

    Lecia 1. Morala i etica n afaceriLecia 2. Etic i responsabilitate socialLecia 3. Responsabilitatea social a companiilor n Romnia

    OBIECTIVE SPECIFICE:

    - Cunoaterea i aprofundarea genezei i evoluiei aspectului etic;- Cuantificarea rolului eticii n societate ca mijloc de reglementare a raporturilor

    interpersonale i de convieuire;- Identificarea eticii afacerilor ca fiind element de referin al mediului economicromnesc;

    - Evaluarea corect a gradului de dezvoltare a societii romneti n diferitele ei etape istadii evolutive;

    - Definirea aspectelor unitare ale evoluiei sistemului economic internaional;- Cunoaterea izvoarelor formale ale moralei i eticii n afaceri;- Recunoaterea instituiilor i organismelor economice ce reglementeaz relaiile

    economice.

    REZULTATE ATEPTATE:

    n momentul n care va finaliza studiul acestei teme, studentul va aveaposibilitatea:- s neleag importana eticii afacerilor ca element de baz al sistemului economicromnesc;- s identifice categoriile de relaii economice ce fac obiectul eticii afacerilor;- s explice importana reglementrilor juridice n cadrul evoluiei economice;- s neleag noiunile de baz specifice eticii i moralei;- s contientizeze faptul c morala reprezint o component de baz a culturii icivilizaiei.

    COMPETENE DOBNDITE:

    - nelegerea i utilizarea noiunilor specifice de etic a afacerilor;- Cunoaterea genezei i evoluiei sistemului economic n ara noastr;- Identificarea contribuiei mediului de afaceri romn la economia universal.

  • 8/8/2019 CURS - bune practici

    4/152

    Lectia I - Morala i etica n afaceri

    Pasul 1. Noiuni introductiveCnd vorbim de afaceri, ne gndim, n primul rnd, laprofit, mai rar -

    la etici la moral. Puini sunt cei care nu consider afacerile i etica dreptnoiuni antagonice. i mai puini i-ar imagina existena unui tratat de etica afacerilor. Cu toate acestea, se acord o importan din ce n ce mai mareeticii n afaceri, graie modificrilor suferite de strategiile i structurilecorporaiilor, lucru evident n context european. n majoritatea universitilordin Europa s-a introdus n ultimii ani cursul Etica afacerilor; numrularticolelor publicate n pres privind acest subiect a crescut enorm; peInternet se pot gsi peste 20.000 de web pages i circa 1.200 de cridedicate exclusiv eticii n afaceri; n corporaiile moderne exist dejadirectori pe probleme de etic.

    Geneza i consacrarea economiei de pia constituie un procescomplex ce presupune mecanisme i instituii purttoare de valori, norme i

    principii adecvate competiiei. Afirmarea pieii ca mecanism al valorizriisociale este n esen condiionat de fenomene specifice economice cu unmare grad de obiectivitate. Funcionarea optim a regulilor pieii este, larndul su, determinat de calitatea mediului sociologic, de cultura ivalorile morale propuse i exprimate. Cultura i ethosul unei comuniti suntvectori i surse din care se aprovizioneaz comportamentul. Ele definesc, nzona de maxim obiectivitate a economicului, limitele i permisibilitile,

    acceptabilul i inacceptabilul, dezirabilul i indezirabilul. De aceea, calitateai funcionalitatea normelor i valorilor care regleaz mediile comunitaresunt suporturile producerii i reproducerii unui anumit model de conduit icomportament n afaceri. Majoritatea oamenilor se conduc n via dup ceeace se numete morala convenional sau de aparen. Filosofia etic esteaceea disciplin preocupat de ceea ce este bine i ru, corect sau greit.Toate societile au avut i au reguli etice care aprob onestitatea,respectarea promisiunilor, ajutarea semenilor i respectarea drepturilorcelorlali. Societatea contemporan creeaz structuri i instituii, norme ireguli, n special de natura juridic, solicitate s promoveze acele valori

    existeniale care sunt compatibile cu ateptrile oamenilor. n cadruleconomiei de pia este ns o concuren deschis. Finalitatea competiieieste profitul. Regulile de conduit sunt, la limita, condiionate de calcul.Importana moralei i a eticii n domeniul economic a fost reliefat tocmaide aceea nc din primele scrieri cu caracter economic. Thomas Maltus

    preciza de pild n "Principles of Political Economy" (1820), ca "Economiapolitic are cu mai multe relaii cu morala i politica dect cu tiinele

  • 8/8/2019 CURS - bune practici

    5/152

    matematice"iar Dicionarul explicativ al limbii romne, definete morala cafiind: "ansamblul normelor de convieuire, de comportare a oamenilor unii

    fa de alii i fa de colectivitate, i a cror nclcare nu este sancionatde lege, ci de opinia public". n Dicionarul limbii franceze "Petit Robert",

    prin ediia sa din 1982 se definete morala ca fiind: "tiina binelui i rului;teoria aciuni umane n calitatea ei de a fi supus datoriei i au ca scopbinele; ansamblul de reguli de conduit considerate de o manier absolut;ansamblu de reguli de conduit care decurg dintr-o anumit concepiedespre moral".

    Asociaia economitilor definete etica n afaceri ca fiind: capacitateade a reflecta asupra valorilor n procesul de luare a deciziilor, de a determinamodul n care aceste valori i decizii influeneaz diversele grupuri de

    parteneri i de a stabili modul n care managerii companiilor pot sfoloseasc n afaceri aceste observaii n condiiile fireti, cu care se

    confrunt permanent firma.La baza moralei stau cteva principii: principiul demnitii; principiul responsabilitii; principiul libertii; principiul solidaritii; principiul dreptii; principiul caritii.

    Referitor la etic, Dicionarul explicativ al limbii romne o definetedrept "tiina car

Search related