Click here to load reader

GHID DE BUNE PRACTICI - gov.md

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of GHID DE BUNE PRACTICI - gov.md

GHID DE BUNE PRACTICI
în materia rapoartelor presentiniale
Cuprins
1. Precizri preliminare 3 2. Repere normative 4 3. Structura referatului presentinial 5
A. Introducere 5 B. Sursele de informaii 5
1. Interviul 6 2. Observaia 12 3. Alegerea surselor de informaii 13
C. Date privind personalitatea bnuitului, învinuitului sau inculpatului 14 D. Date privind comportamentul bnuitului, învinuitului sau inculpatului 20 E. Factorii care influeneaz sau pot influena conduita general persoanei pentru care fost solicitat întocmirea referatului
24
F. Perspectivele de reintegrare în societate 26 4. Reguli cu privire la redactarea referatului presentinial 27 5. Reguli procedurale cu privire la întocmirea referatelor presentiniale 28 6. Asistena i consilierea în cadrul procesului de întocmire a referatului presentinial
28
7. Concluzii i recomandri 29 Repere bibliografice 30 Anexa - Ordinul I.N.P. nr. 238/15.11.2016 cu privire la implementarea la nivel naional a programului de asisten psiho-social la etapa presentinial
31
1. Precizri preliminare
Întocmirea referatului presentinial o regsim în practica tuturor sistemelor de probaiune,
originile acestuia aflându-se în eforturile depuse de ctre reformatorul John Augustus 1 de a
îmbunti modalitile de sancionare a celor aflai în conflict cu legea penal, în scopul sporirii
anselor acestora de reintegrare social.
În cadrul demersurilor sale, John Augustus avea s colecteze i s furnizeze magistrailor informaii
cu privire la persoana infractorului, mediul social de provenien al acestuia ori date cu privire la
trecutul su infracional.
Dezvoltrile ulterioare înregistrate în domeniul tiinelor sociale (psihologie, sociologie, asisten
social etc.) aveau s se rsfrâng i în practica întocmirii referatelor de evaluare. Începând cu prima
jumtate a secolului XX, acestea au devenit instrumente standardizate, dovedindu-i în timp utilitatea
în procesul de individualizare a pedepselor.
În literatura de specialitate (Gorman, Clayton, Shep, & Clayton, 2005) se consider c sistemele de
probaiune au dou funcii primordiale: de investigare i de supraveghere, întocmirea referatelor
presentiniale fiind specific funciei de investigare.
Scopul referatelor presentiniale este acela de a furniza organelor de urmrire penal, procurorilor
sau judectorilor, într-un termen util, informaii relevante i precise cu privire la persoana
bnuitului/învinuitului/inculpatului, de natur a-i sprijini în deciziile pe care le iau cu privire la acesta.
Redactarea lor este un demers complex al consilierului de probaiune, care presupune colectarea
de informaii cu privire la infraciune i infractor din mai multe surse, interpretarea acestor informaii
într-o manier coerent, folosirea abilitilor de intervievare, rezultatul demersurilor fiind un referat
presentinial obiectiv, care sprijin pe cel care l-a solicitat în deciziile pe care urmeaz s le ia în raport
cu subiectul evalurii.
1 John Augustus (1785-1859) supranumit i “printele probaiunii” a fost un filantrop American, preocupat de îmbuntirea condiiei persoanelor care se aflau în conflict cu legea penal. S-a aflat printre promotorii principiilor aplicrii unor sanciuni mai blânde, de natur a contribui la reintegrarea social a acestora.
[Document type or name] Page 4 of 31
2. Repere normative
La redactarea acestui ghid, au fost avute în vedere urmtoarele repere normative care ghideaz
întocmirea referatelor presentiniale în sistemul de probaiune din Republica Moldova:
1. Codul de procedur penal al Republicii Moldova2;
2. Legea nr. 8/2008 cu privire la probaiune, cu modificrile i completrile ulterioare3;
3. Ordinul Ministrului Justiiei (O.M.J.) nr. 560/2008 cu privire la aprobarea condiiilor i formei
contractului de acordare a asistenei psihosociale persoanelor liberate din locurile de detenie
i a regulilor privind modul de întocmire a referatului presentinial de evaluare a personalitii4;
4. Ordinul I.N.P. nr. 238/15.11.2016 cu privire la implementarea la nivel naional a programului
de asisten psiho-social la etapa presentenial (Anexa 1).
Aceste documente traseaz cadrul de aciune a consilierului de probaiune în întocmirea
referatelor.
Potrivit legislaiei din Republica Moldova, referatele de evaluare sunt solicitate, în mod obligatoriu,
de ctre organul de urmrire penal sau procuror, în cursul urmririi penale, în cadrul procedurii în
cauzele privind minorii (art. 475 C.P.P., art. 8 alin. 3 din Legea nr. 8/2008).
În cazurile cu infractori majori, solicitarea este facultativ, instana de judecat, procurorul ori
organele de urmrire penal putând solicita referatul presentinial, dac apreciaz c informaiile
furnizate în cadrul acestuia pot fi utile în procesul decizional.
De asemenea, trebuie subliniat faptul c întocmirea referatului nu este posibil în situaia în care
persoana evaluat nu colaboreaz sau nu este gsit de ctre consilierul de probaiune. În aceast
situaie, consilierul de probaiune înainteaz celui care a solicitat referatul o not informativ însoit
de dovezi care atest situaia de fapt constatat i imposibilitatea întocmirii referatului (O.M.J.
560/2008).
[Document type or name] Page 5 of 31
3. Structura referatului presentinial
Ordinul Ministrului Justiiei nr. 560/2008 precizeaz forma pe care trebuie s o îmbrace referatele
presentiniale.
naterii; domiciliul; calificarea juridic a faptei pentru care persoana este bnuit, învinuit sau
inculpat; organul care a solicitat întocmirea referatului; data solicitrii întocmirii referatului;
numele i prenumele consilierului de probaiune ce a întocmit referatul);
B. Sursele de informaii;
C. Date privind personalitatea bnuitului, învinuitului sau inculpatului;
D. Date privind comportamentul bnuitului, învinuitului sau inculpatului;
E. Factorii care influeneaz sau pot influena conduita general persoanei pentru care fost
solicitat întocmirea referatului;
Toate referatele presentiniale întocmite în cadrul birourilor de probaiune trebuie s respecte
aceste prevederi cu privire la forma referatelor, cele ase capitole urmând a fi menionate în mod
expres.
A. Introducere
Referitor la modul în care consilierul de probaiune va completa acest capitol, urmeaz a acorda
atenia cuvenit introducerii în mod corect a datelor prevzute de lege. De asemenea, în situaia în
care persoana evaluat locuiete la o alt adres decât cea de domiciliu, fr îns a avea forme legale,
urmeaz a include i aceast adres.
B. Sursele de informaii
Aa cum s-a precizat anterior, calitatea unui referat presentinial este legat, în primul rând, de
modul în care consilierul de probaiune colecteaz i interpreteaz informaiile referitoare la subiectul
evalurii.
Sursele de informaii sunt multiple. În acest sens, O.M.J nr. 560/2008 ofer o serie de repere cu
privire la persoanele pe care consilierul le poate contacta, respectiv bnuitul/învinuitul/inculpatul,
membrii familiei, prietenii, colegii, coala sau unitatea la care persoana îi desfoar activitatea,
precum i orice alte surse de informaii utile pentru întocmirea referatului presentinial, cum ar fi
psihologi, cadre didactice, asisteni sociali, medici sau oricare ali specialiti.
Mai mult, acelai act normativ precizeaz faptul c este obligatorie realizarea unuia sau mai multor
interviuri, dup caz, cu subiectul evalurii, iar dac acesta nu colaboreaz la realizarea referatului sau
[Document type or name] Page 6 of 31
nu este gsit, consilierul de probaiune înainteaz solicitantului o not informativ însoit de dovezi
care atest situaia de fapt constatat i imposibilitatea întocmirii referatului.
De asemenea, pe lâng interviurile realizate cu aceste persoane, consilierul de probaiune în
activitatea sa de colectare a informaiilor urmeaz a consulta o serie de documente care privesc
persoana evaluat.
Unele din aceste documente pot fi puse la dispoziia consilierului chiar de ctre
bnuit/învinuit/inculpat (de exemplu, documente cu privire la starea de sntate, veniturile familiei
etc.), iar altele pot fi obinute de ctre consilierul de probaiune de la diferite instituii (coal,
autoriti locale, poliie etc.).
Este importat de menionat faptul c, dincolo de volumul informaiilor colectate de ctre
consilierul de probaiune (numr de persoane intervievate sau documente consultate), mult mai
relevant este calitatea informaiilor pe care acesta le obine în cadrul demersurilor sale.
În cadrul aciunilor sale de strângere a informaiilor, consilierul de probaiune utilizeaz,
preponderent, dou metode, respectiv interviul i observaia.
1. Interviul
Referitor la interviu, ca metod de obinere a datelor, acesta a fost definit ca fiind o serie de
întrebri adresate oral de ctre o persoan (intervievator) unei alte persoane (respondent) (Lawson &
Garrod, 2001).
În literatura de specialitate au fost identificate dou tipuri de interviuri, difereniate în funcie de
nivelul de structurare al întrebrilor (Browne, 2011):
1. Interviul structurat, desfurat pe baza unui ghid de interviu predefinit, caracterizat printr-un
nivel înalt de structurare, intervievatorul neavând posibilitatea de a interveni în schimbarea
succesiunii întrebrilor ori de a adresa întrebri suplimentare fa de cele prevzute în ghidul
de interviu;
2. Interviul nestructurat, informal sau în profunzime care are la baz un set de arii de investigaie,
intervievatorul formulând preponderent întrebri deschise persoanei intervievate, încurajând-
o s îi prezinte opiniile, gândurile sau sentimentele. Acesta este tipul de interviu utilizat
preponderent în activitatea de probaiune presentinial.
[Document type or name] Page 7 of 31
Referitor la modul de desfurare a interviului, consilierul de probaiune trebuie s aib în
vedere respectarea unor reguli:
NU JUDECAI!
Persoana evaluat se afl în faa consilierului de probaiune întrucât acest lucru a fost solicitat
de ctre un organ din cadrul sistemului de justiie penal (poliie, procuror sau judector), în
vederea realizrii unei evaluri obiective. În momentul în care persoana evaluat se simte
judecat/etichetat de ctre consilier, aceasta va adopta o atitudine defensiv în raport cu
consilierul, fapt de natur a afecta calitatea informaiilor furnizate în cadrul evalurii.
Consilierul de probaiune nu este desemnat s stabileasc adevrul obiectiv cu privire la modul
de comitere a infraciunii pentru care subiectul evalurii este cercetat penal/judecat.
Primordial, rolul consilierului este acela de a furniza informaii cu privire la persoana
subiectului, nevoile criminogene cu care se confrunt ori eventualele obstacole în cadrul
procesului de reintegrare social
ASIGURAI-V C PERSOANELE INTERVIEVATE AU ÎNELES!
De multe ori subiecii referatului manifest reticen în a colabora cu consilierul de probaiune
deoarece nu îneleg foarte bine care este rolul acestuia i nici importana referatului în cadrul
procedurilor judiciare. Consilierul de probaiune trebuie s evite formulrile imprecise ori s
creeze ateptri nerealiste (de exemplu, judectorul citind acest referat îi va aplica o sanciune
mai blând). Trebuie s aib în vedere faptul c, de cele mai multe ori, persoana evaluat nu
are nici o informaie despre probaiune sau despre referatul de evaluare. Uneori, chiar are o
percepie deformat (de exemplu, poate considera c, dac cei care au solicitat referatul, afl
c are o situaie material precar nu va mai fi pedepsit). De asemenea, contactul cu instituiile
din sfera justiiei penale se poate dovedi a fi unul care induce o stare de stres persoanei
evaluate, ceea ce, evident, este de natur a altera acurateea informaiilor colectate.
Nu exist formule predefinite, îns consilierul de probaiune poate avea în vedere utilizarea
unei formulri introductive de genul: M numesc....i sunt consilier de probaiune în cadrul
biroului de probaiune din.... V aflai aici întrucât judectorul/procurorul/organul de urmrire
penal a solicitat întocmirea unui referat presentinial în ceea ce v privete. Scopul acestuia
este de a oferi mai multe informaii cu privire la persoana dumneavoastr. Vom discuta în
cadrul acestei întrevederi despre familia, educaia i experiena profesional a dumneavoastr,
grupul de prieteni, problemele cu care v confruntai etc.
Asigurai-v c persoana din faa voastr a îneles mesajul pe care i l-ai transmis. Mai mult
decât atât, încurajai-o s v adreseze întrebri cu privire la orice nelmurire pe care o are în
raport cu procesul de evaluare.
ASIGURAI-V C PERSOANA EVALUAT ESTE DISPONIBIL PENTRU A COLABORA CU
DUMNEAVOASTR!
Aa cum s-a menionat anterior, consilierul are posibilitatea a informa instituia care a solicitat
referatul presentinial despre faptul c subiectul a refuzat colaborarea în cadrul procesului de
evaluare. Or, pentru a-i manifesta refuzul, persoanei evaluate trebuie s i se aduc la
cunotin faptul c are aceast posibilitate. În nici un caz, aceasta nu trebuie s aib
sentimentul c este obligat s colaboreze cu consilierul de probaiune în cadrul procesului de
evaluare.
FOLOSII, PREPONDERENT, ÎNTREBRI DESCHISE ÎN CADRUL EVALURII!
Utilitatea folosirii de întrebri deschise în cadrul procesului de evaluare a fost evideniat în repetate
rânduri, avantajele fiind reprezentate de faptul c rspunsurile pe care persoana evaluat le ofer
sunt cel mai aproape de ceea ce are aceasta în minte, fr a fi influenat într-o manier substanial
de ctre persoana care realizeaz investigaia (Foddy, 1994).
Mai mult decât atât, informaiile culese prin folosirea întrebrilor deschise sunt de natur a oferi noi
perspective în cadrul procesului de evaluare, dovedindu-i astfel utilitatea în vederea aprofundrii
investigrii realizate de ctre consilier. Acesta va primi rspunsuri în mod evident diferite atunci
când întreab subiectul evalurii: eti vinovat? comparativ cu rspunsul la întrebarea: spune-mi ce
simi/ce triri/ce sentimente ai fa de ....? Evident, nu se poate face abstracie de folosirea
întrebrilor închise, îns acestea trebuie s vizeze, preponderent, culegerea de informaii factuale,
precise. De exemplu: câi membri are familia ta?
FII ONETI ÎN RAPORT CU SUBIECTUL EVALURII!
Aceasta înseamn c nu va trebui s fie fcute de ctre consilier promisiuni pe care, evident, nu le va
putea onora. De exemplu, s-ar putea ca persoanele intervievate s promit furnizarea unor informaii,
îns cu condiia din partea consilierului de a nu le meniona în cadrul referatului presentinial. O
asemenea propunere trebuie s fie refuzat de ctre consilier, care urmeaz a-i transmite subiectului
evalurii c dac dorete ca anumite informaii s nu fie cuprinse în cadrul referatului, atunci aceasta
s nu le comunice. Aparent, pare a fi o soluie paradoxal, în condiiile în care consilierul simte nevoia
de a avea cât mai multe date despre subiectul evalurii. Mai mult, s-ar putea ca acestea s fie unele
care privesc detalii intime din viaa persoanei evaluate. Cu toate acestea, trebuie s nu piard din
vedere faptul c includerea acestor informaii în referatul presentinial, în ciuda unei promisiuni de
nedivulgare, afecteaz în mod considerabil relaia profesional a consilierului cu persoana evaluat.
Orice promisiune pe care o face consilierul de probaiune, poate avea ulterior repercusiuni negative
asupra acestuia. Consilierul nu va putea promite c va face o evaluare pozitiv, c va contacta sau nu
anumite persoane/instituii, c va include informaii trunchiate sau neadevrate în cadrul raportului
pe care îl întocmete etc. Orice asemenea promisiune echivaleaz cu îngustarea nejustificat a
cadrului în care specialistul îi desfoar activitatea i îi afecteaz credibilitatea sa profesional.
[Document type or name] Page 10 of 31
CREAI UN CADRU CONFORTABIL ÎN CARE S SE DESFOARE ACTIVITATEA DE EVALUARE!
În mod tradiional, în literatura de specialitate, atunci când se face referire la contextul în care se
deruleaz un interviu se pune accentul pe cadrul fizic în care are loc activitatea. Se menioneaz, de
exemplu, faptul c interviul trebuie s se desfoare într-o încpere în care s nu existe obstacole
interpuse între intervievator i respondent (o mas, birou), c atenia persoanei evaluate nu trebuie
s fie distras de diferite decoruri din camer, c nu trebuie s existe o diferen între înlimea
scaunelor etc. Aceste sugestii sunt binevenite i trebuie s fie luate în calcul de ctre consilierul de
probaiune atunci când alege locul unde urmeaz a fi desfurat interviul. Cu toate acestea, de multe
ori, în practica sa consilierul desfoar interviul în spaii care nu îndeplinesc aceste cerine. Acesta
poate s îi desfoare interviul la domiciliul persoanei evaluate, la sediul diferitelor instituii ori chiar
în aer liber! Câteodat, nici chiar spaiile din cadrul birourilor de probaiune nu sunt de natur a oferi
cele mai bune condiii pentru desfurarea unui interviu.
Fr a neglija importana cadrului fizic al desfurrii interviului, consilierul de probaiune trebuie s
urmreasc, în primul rând, asigurarea unui confort emoional al persoanei intervievate. În acest sens,
consilierul de probaiune poate, preliminar interviului, s abordeze cu subiectul evaluat o serie de
aspecte generale precum: dac a fost uor pentru acesta c gseasc sediul biroului, condiiile de
cltorie, starea vremii etc.
De multe ori, aceste mici discuii au rolul de a detaa emoional persoana evaluat i de a diminua
stresul procesului de evaluare. De asemenea, inclusiv modul în care sunt realizate prezentarea rolului
consilierului i importana referatului de evaluare sunt de natur de a crea pentru persoana evaluat
un sentiment de siguran.
Pe cât posibil, trebuie s fie create condiiile ca interviul s se desfoare într-o încpere în care s nu
se afle decât persoana evaluat i cel care realizeaz evaluarea. Uneori, acest lucru nu este îns
posibil, fie întrucât spaiile din birourile de probaiune sunt insuficiente, fie prezena unei alte
persoane este necesar ca urmare a existenei unor proceduri (de exemplu, desfurarea unui
interviu într-un penitenciar poate impune prezena unui gardian în camer). Aceste dificulti pot fi
surmontate în condiiile în care consilierul acord toat atenia persoanei evaluate (menine contact
vizual cu aceasta, adreseaz întrebri de clarificare etc). Pe cât posibil, este de recomandat ca atenia
consilierului s nu fie sustras de telefoane ori perturbat de ctre ali colegi pe durata desfurrii
evalurii. Totodat, adoptarea unei poziii deschise, relaxate a corpului de ctre consilier este de
natur a facilita interaciunea cu interlocutorul/interlocutorii.
[Document type or name] Page 11 of 31
ASIGURAI-V DE FAPTUL C AI ÎNELES ÎN MOD CORECT CEEA CE VI S-A TRANSMIS
ÎN CADRUL INTERVIULUI!
În primul rând, este recomandat ca în timpul interviului consilierul de probaiune s fac scurte
notie cu privire la ceea ce a comunicat persoana intervievat. Evident, consilierul trebuie s evite
s se concentreze pentru a consemna integral ceea ce i se comunic, întrucât atenia trebuie s
îi fie focalizat pe respondent. Dar aceste notie sunt utile atunci când va dori s compare anumite
informaii ori în etapa de scriere a referatului presentinial. În al doilea rând, atunci când are o
serie neclariti cu privire la mesajul transmis, trebuie s adreseze întrebri de clarificare (de
exemplu, dac am îneles bine...). Prin aceste întrebri, se realizeaz o verificare a afirmaiilor
fcute de ctre subiect în cursul interviului. Nu în ultimul rând, periodic i la finalul interviului va
folosi tehnica rezumrii pentru a se asigura de acurateea informaiilor colectate.
NU PREJUDICIAI IMAGINEA PERSOANEI EVALUATE PE PARCURSUL STRÂNGERII DE INFORMAII!
Întocmirea unui referat presentinial presupune i colectarea de informaii de la alte persoane
sau instituii cu care subiectul evalurii s-a aflat sau înc se afl în contact. În demersurile sale de
contactare a vecinilor, unitii colare la care a fost/este înscris ori a autoritilor locale din
comunitate, consilierul trebuie s fie atent s nu prejudicieze imaginea persoanei evaluate ori s
determine plasarea acesteia într-o situaie de excluziune social, de natur a afecta în mod
negativ reintegrarea sa social. De exemplu, se poate ca instituia de învmânt la care este
înscris subiectul evalurii s nu fi fost informat despre problemele legale ale acestuia, existând
riscul exmatriculrii în situaia în care acestea ar fi aflate.
Evident, în aceste cazuri nu exist o soluie care s fie adecvat în toate situaiile, consilierul de
probaiune urmând a o alege pe cea potrivit în funcie de specificul cazului (de exemplu, poate
studia carnetul de note, poate solicita persoanei evaluate s îi aduc o caracterizare întocmit de
ctre diriginte/conducerea colii etc.). De obicei, consilierul de probaiune se confrunt cu aceste
probleme în cazul infraciunilor cu un grad de pericol social sczut, care nu au avut o rezonan
social crescut. De asemenea, în cadrul interaciunilor sale cu persoane din comunitate (de
exemplu, vecini) consilierul trebuie s fie atent cu privire la informaiile pe care le furnizeaz
despre subiectul evalurii. Nu trebuie s fie divulgate mai multe date decât cele care justific
demersul de a discuta cu persoana respectiv.
[Document type or name] Page 12 of 31
O meniune special trebuie s fie fcut în legtur cu interviul telefonic. În unele situaii, consilierul de probaiune nu poate realiza, din diferite motive, interviurile cu sursele de informaii fa în fa, fiind necesar a le realiza telefonic.
În aceste condiii, trebuie s ia în considerare urmtoarele limitri pe care le presupunea aceast form de interviu:
Cea mai important limitare este reprezentat de faptul c, în relaia cu interlocutorul, se utilizeaz numai comunicarea verbal. În condiiile în care nu are un contact vizual cu acesta, specialistul nu are acces la o serie de informaii pe care le poate obine din modul de observare a comunicrii non- verbale.
De asemenea, consilierul de probaiune nu poate avea o certitudine cu privire la faptul c persoana intervievat este chiar cea care se prezint c este.
În cadrul comunicrii telefonice, persoanele intervievate se pot concentra mai puin asupra subiectelor abordate, existând posibilitatea de a fi implicate concomitent în alte activiti (gtit, condus autoturismul, navigare pe internet etc.).
În aceste condiii, este de recomandat în practica întocmirii referatului presentinial s fie utilizat interviul…

Search related