Criza Financiara Din 1929

8/18/2019 Criza Financiara Din 1929

1/12

Criza financiară din 1929-1933

Marea criză economică din 1929 a avut un impact planetar şi a durat pânăîn 1933. A fost cea mai îndelungată şi severă depresiune economică prin care atrecut societatea occidentală industrializată, provocând mari scim!ări.

"ste vor!a despre scim!ări fundamentale în structura institu#iilor economice, în politicile macroeconomice şi în teoria economică. $eşi s%adeclanşat în &'A, Marea $epresiune a produs un declin drastic al

productivită#ii, o rată deose!it de gravă a şoma(ului şi o defla#ie acută înaproape toate #ările lumii. "fectele sale sociale şi culturale nu au fost mai pu#incopleşitoare, mai ales în &'A, unde Marea $epresiune a reprezentat cea maimare calamitate cu care s%au confruntat americanii de la )ăz!oiul *ivil încoace.

ISTORIA ECONOMICĂ

$urata şi profunzimea Marii $epresiuni au variat su!stan#ial de la #ară la#ară. A fost deose!it de lungă şi de gravă în &tatele 'nite şi "uropa, mai !lândă

în +aponia şi în mare parte a Americii atine. -oate că, previzi!il, cea mai durădepresiune prin care economia mondială a trecut vreodată a fost declanşată de omul#ime de cauze. $eclinul în cererea de consum, panica financiară şi politicileeconomice necugetate au cauzat colapsul productivită#ii economice în &'A, întimp ce etalonul aurului, care lega aproape toate #ările lumii într%o re#ea de ratefie de scim! valutar, a (ucat un rol esen#ial în propagarea crizei economiceamericane către celelalte #ări. /nsănătoşirea economică după Marea $epresiunea fost, în mare parte, stimulată de renun#area la etalonul aurului şi deepansiunea monetară ce i%a urmat. 0mpactul economic al Marii $epresiuni a

fost enorm, atât prin enorma suferin#ă umană provocată, cât şi prin scim!ările profunde în politicile economice.

DURATA ŞI GRAVITATEA

Marea $epresiune a început în &tatele 'nite ca o recesiune o!işnuită, învara anului 1929. otuşi, criza s%a agravat vizi!il spre sfârşitul anului şi acontinuat până la începutul lui 1933. -roductivitatea reală şi pre#urile au scăzuta!rupt. /ntre apogeul şi finele crizei, produc#ia industrială din &'A a scăzut cu4, iar produsul intern !rut 5-067 real a scăzut cu 384. 0ndeul pre#urilor

vânzărilor en gros s%a redus cu 334 5asemenea scăderi în nivelul pre#urilor suntcunoscute drept defla#ie7. *u toate că eistă unele îndoieli în privin#a acurate#ei


2/12

statisticilor, cu to#ii sunt de acord că rata şoma(ului a depăşit 284 în momentulculminant. ravitatea Marii $epresiuni în &tatele 'nite se eviden#iază princompara#ie cu următoarea recesiune americană din sec. ::, cea din anii 19;1


3/12

193


4/12

la rându%le au ini!at produc#ia. 'nii savan#i consideră că avântul înconstruc#iile imo!iliare de la mi(locul anilor 1928 a provocat un eces în ofertade locuin#e şi o nota!ilă cădere în domeniul construc#iilor în 192; şi 1929.

*ătre toamna lui 1929, pre#urile ac#iunilor în &'A au atins cote care nu puteaufi (ustificate printr%o anticipare rezona!ilă a câştigurilor viitoare. $rept rezultat,când mai multe evenimente minore au dus la declinul treptat al pre#urilor, înoctom!rie 1929, investitorii şi%au pierdut încrederea, iar !alonul de săpun al

!ursei de valori s%a spart. -anica vânzărilor s%a declanşat în +oia eagră, 2octom!rie 1929. Multe ac#iuni fuseseră cumpărate cu acoperire < adică, folosindîmprumuturi garantate doar cu o mică frac#iune din valoarea ac#iunilor. /nconsecin#ă, scăderea i%a for#at pe unii investitori să%şi licideze pacetele deac#iuni, accentuând astfel căderea pre#urilor. /ntre valoarea lor de vârf înseptem!rie şi valoarea minimală în noiem!rie, pre#urile ac#iunilor în &'A5măsurate prin indicatorul *oBles7 au scăzut cu 334. $eoarece declinul a fostatât de dramatic, acest eveniment a rămas cunoscut ca Marele *ra din 1929.

*raul !ursei de valori a redus su!stan#ial cererea glo!ală americană. Acizi#iilede !unuri de folosin#ă îndelungată şi investi#iile în afaceri au suferit un puternicrecul în urma craului. C eplica#ie plauzi!ilă ar fi că criza financiară a generato nesiguran#ă considera!ilă în privin#a veniturilor viitoare, iar nesiguran#a, larândul ei, a determinat consumatorii şi firmele să amâne acizi#ia de !unuri defolosin#ă îndelungată. $eşi pierderea de averi personale cauzată de căderea

pre#urilor pe ac#iuni a fost relativ redusă, craul a scăzut celtuielile de consum,făcându%i pe oameni să se simtă mai săraci. *onsecin#a declinului drastic înceltuielile consumatorilor şi ale întreprinderilor a fost că productivitatea realăîn &tatele 'nite, care fusese într%un lent regres până atunci, a intrat în cădereli!eră la finele lui 1929 şi pe parcursul lui 1938. Astfel, deşi Marele *ra al

!ursei de valori şi Marea $epresiune economică sunt două evenimente distincte,scăderea pre#urilor pe ac#iuni a fost un factor care a contri!uit la declinul

produc#iei şi la şoma(ul din &'A.

$ANICĂ %N SECTORU! #ANCAR ŞI CONTRAC&II MONETARE

'rmătoarea lovitură adusă cererii glo!ale a avut loc în toamna anului 1938,când primul dintre cele patru valuri de panică în sectorul !ancar a cuprins&tatele 'nite. C panică !ancară se produce când depunătorii îşi pierdconcomitent încrederea în solva!ilitatea !ăncilor şi pretind ca depozitele

!ancare să le fie returnate în numerar. 6ăncile, care în mod normal de#in doar ofrac#iune din depozite ca rezerve în numerar, sunt nevoite să%şi anuleze creditele

pentru a aduna licidită#ile necesare. Acest proces de licidare precipitată aîmprumuturilor poate determina ciar şi o !ancă solva!ilă să falimenteze. &'A


5/12

au fost încercate de nenumărate momente de panică !ancară în toamna lui 1938,în primăvara lui 1931 şi în toamna anilor 1931 şi 1932. 'ltimul val de panică acontinuat în iarna lui 1933 şi a culminat cu Dvacan#a na#ională a !ăncilorEdeclarată de preşedintele =ranFlin $. )oosevelt pe > martie 1933. Gacan#a

!ancară a o!ligat toate !ăncile să se încidă pentru pu!lic urmând să li se permită să%şi redescidă gişeele doar după ce inspectorii guvernului le%auconfirmat solva!ilitatea. -anica a avut consecin#e serioase asupra sistemului

!ancar. -ână în 1933, o cincime din !ăncile care func#ionau la începutul lui1938 intraseră în faliment.

-rin însăşi natura lor, panicile în sectorul !ancar sunt în mare parte incidenteira#ionale şi ineplica!ile, dar unii din factorii care contri!uie la declanşarea ei

pot fi eplica#i. 0storicii economiei cred că mărirea su!stan#ială a datorieifermelor în anii 1928, împreună cu politicile americane care au încura(at apari#iade !ănci mici şi lipsite de diversitate au creat un mediu în care asemenea panici

pot iz!ucni şi se pot etinde. *onsidera!ilele datorii ale fermierilor au fostacumulate în parte din cauza pre#urilor mari ale produselor agricole în timpul-rimului )ăz!oi Mondial, care i%au determinat pe fermierii americani să apelezela importante credite financiare în speran#a că%şi vor mări produc#ia investind în

proprietă#i funciare şi utila(e. *a urmare a scăderii pre#urilor pentru mărfurileagricole după răz!oi, fermierii au întâmpinat dificultă#i în acitarea ratelor deîmprumut.

)ezerva =ederală a avut tentative neconvingătoare de a preîntâmpina panica !ancară. "conomiştii Milton =riedman şi Anna +. &cBartz, în !ine cunoscutulstudiu O istorie monetară a Statelor Unite, 1867–1960 5A MonetarH IistorH of te 'nited &tates, 1;>8J 19>37 au sus#inut că moartea în 192; a lui6en(amin &trong, guvernator al 6ăncii )ezervei =ederale din eB KorF încădin 191, a fost o cauză semnificativă a acestei ineficien#e. &trong a fost unconducător viguros, care în#elegea capacitatea !ăncii centrale de a limita

panicile. Moartea sa a lăsat un vid de putere la )ezerva =ederală şi a permisunor persoane din conducere cu concep#ii mai opace să !loceze orice

interven#ie eficientă. -anicile au cauzat o creştere dramatică a totalului delicidită#i pe care oamenii doreau să%l de#ină acasă în detrimentul depozitelor !ancare. *reşterea raportului între !anii gea#ă şi depozite a fost motivul principal pentru scăderea rezervei monetare cu 314 între 1929 şi 1933. -e lângăfaptul că a permis panicii să reducă rezerva monetară a &'A, )ezerva =ederalăa redus deli!erat rezerva monetară şi a mărit ratele do!ânzilor în septem!rie1931, când Marea 6ritanie a fost nevoită să renun#e la etalonul aurului, iar investitorii se temeau că şi &tatele 'nite vor proceda la fel.

*ercetătorii cred că asemenea declinuri ale rezervei monetare provocate deotărârile )ezervei =ederale au avut un profund efect de contrac#ie a


6/12

productivită#ii. -oate că o imagine simplă eviden#iază cel mai !ine rolul predominant (ucat de colapsul monetar în Marea $epresiune în &'A. /n vremuride normalitate economică, precum anii 1928, atât rezerva monetară, cât şi

productivitatea tind să crească în mod constant. $ar la începutul anilor 1938

am!ele s%au pră!uşit. *olapsul rezervei monetare a ini!at celtuielile în maimulte privin#e. -ro!a!il cea mai relevantă a fost că regresul pre#urilor reale şicel al rezervei monetare a determinat consumatorii şi oamenii de afaceri să seaştepte la o eventuală defla#ie, manifestată prin scăderea salariilor şi a pre#urilor./n consecin#ă, deşi ratele nominale ale do!ânzilor erau foarte co!orâte,

popula#ia s%a ferit de împrumuturi de teamă că salariile şi profiturile viitoare vor fi insuficiente pentru acoperirea ratelor de credit. a rândul ei, această ezitare adus la reducerea severă a celtuielilor, fie ele de consum sau su! formainvesti#iilor de afaceri. -anica a eacer!at cu certitudine diminuarea

celtuielilor, deoarece a generat pesimism şi neîncredere. $e asemenea,falimentul atâtor !ănci a pertur!at sistemul de împrumuturi, reducând astfelfondurile disponi!ile pentru investi#iile financiare.

AURU! CA STANDARD

'nii economişti argumentează că )ezerva =ederală a permis sau ciar a cauzatcăderile enorme ale rezervei monetare americane par#ial pentru a men#ine

etalonul%aur. a adăpostul său, fiecare #ară îşi determina valoarea monedeirecurgând la aur ca unitate de măsură şi întreprindea ac#iuni monetare pentrua%şi prote(a pre#ul fiat. "ste posi!il, dacă )ezerva =ederală ar fi întreprinsac#iuni mai energice ca răspuns la panicile !ancare, să se fi stârnit un val deneîncredere printre economiile străine care ar fi considerat că &'A ar avea degând să renun#e la etalonul%aur. Ar fi rezultat un mare aflu al aurului pestegrani#e, iar &'A ar fi fost o!ligate să devalorizeze aurul. $e asemenea, dacă)ezerva =ederală nu ar fi impus o oarecare rigiditate economică în toamna lui1931, eista riscul unor atacuri speculative asupra dolarului, care ar fi for#at

&'A să a!andoneze etalonul%aur laolaltă cu Marea 6ritanie.$eşi se poartă polemici în privin#a impactului pe care etalonul%aur l%a avut înlimitarea politicilor monetare americane, nu încape îndoială ca a fost unfactor%ceie în propagarea declinului economic al Americii către restul lumii.-rin etalonul%aur, dezecili!rele din comer# sau din cursul de valori audeterminat o creştere a vânzărilor de aur pe pie#ele interna#ionale. $e eemplu,la mi(locul anilor 1928 cererea interna#ională puternică pentru !unuriamericane, precum ac#iunile şi o!liga#iunile, a adus considera!ile influuri deaur în &'A. /n acelaşi mod, decizia =ran#ei, luată după -rimul )ăz!oi Mondial,


7/12

de a reveni la etalonul%aur în condi#iile deprecierii francului a condus lasurplusuri comerciale şi la un su!stan#ial influ de aur.

Marea 6ritanie a ales să se întoarcă la etalonul%aur după -rimul )ăz!oi Mondial

la paritatea ante!elică. /nsă infla#ia din timpul răz!oiului presupunea aprecierealirei, iar această apreciere a atras deficituri comerciale şi importante afluuri deaur după 192L. -entru a împiedica reducerea rezervei de aur, 6anca Angliei acrescut su!stan#ial rata do!ânzilor. )ata mare a do!ânzilor a descura(atacizi#iile de !unuri şi investi#iile, producând o rată mare a şoma(ului în Marea6ritanie pe tot parcursul celei de%a doua (umătă#i a anilor 1928.

Cdată ce economia americană a început să se contracte sever, tendin#a de influal aurului din alte #ări spre &tatele 'nite s%a intensificat. =actorul determinant afost defla#ia din &'A, care făcea !unurile americane deose!it de dezira!ile

pentru străini, în timp ce veniturile mici reduceau cererea americană pentru produsele străine. -entru a contracara tendin#a rezultantă către un surpluscomercial american du!lat de influuri de aur venit de peste otare, !ăncilecentrale din lume au ridicat ratele do!ânzilor. /n principiu, men#inereaetalonului interna#ional al aurului pretindea o contrac#ie monetară masivă întoate economiile lumii pentru a o egala pe cea care avea loc în &'A. *onsecin#aa fost un regres al productivită#ii şi al pre#urilor în multe #ări, care, la rândul său,aproape că a egalat criza din &'A.

*rize financiare şi panici !ancare au avut loc într%un număr de #ări în afară de&tatele 'nite. /n mai 1931 dificultă#ile întâmpinate de *reditanstalt, cea maimare !ancă a Austriei, în efectuarea plă#ilor au declanşat un lan# de crizefinanciare care au acoperit o mare parte a "uropei şi au determinat Marea6ritanie să renun#e la etalonul%aur. -rintre #ările cele mai afectate de falimentele

!ancare şi de volatilitatea pie#elor financiare s%au numărat Austria, ermania şi'ngaria. Aceste crize !ancare răspândite ar fi putut să fie rezultatul sla!eiorganizări, al altor factori locali sau pur şi simplu al propagării de la o #ară laalta. /n plus, deoarece for#a celelalte #ări să se ralieze defla#iei din &'A,

etalonul%aur a redus valoarea garan#iilor suplimentare ale !ăncilor, făcându%lemai vulnera!ile la cererile de licidare a depozitelor !ancare. *a şi în &'A, panica în sectorul !ancar şi alte pertur!ări ale pie#ei financiare din alte #ări audus la scăderea productivită#ii şi a pre#urilor.

CREDITE ŞI COMER& INTERNA&IONA!

'nii cercetători accentuează asupra importan#ei pe care o au şi alte circumstan#e

economice interna#ionale. *reditele eterne înspre ermania şi America atinăau căpătat o amploare aprecia!ilă la mi(locul anilor 1928, însă împrumuturile


8/12

eterne americane au scăzut în 192; şi 1929 din cauza ratelor de do!ândă înurcare şi a dezvoltării !ursei de valori din &tatele 'nite. Această reducere aîmprumuturilor eterne ar putea să fi contri!uit la contrac#iile ulterioare alesistemului de credite şi la reculul de productivitate în #ările de!itoare. /n

ermania, care a avut o infla#ie foarte rapidă 5iperinfla#ie7 la începutul anilor 1928, este posi!il ca autorită#ile monetare să fi ezitat să aplice politici deepansiune pentru a contracara ritmul lent al economiei, fiindcă se temeau căvor reactiva infla#ia. "fectele reducerii creditelor eterne ar putea eplica de ceeconomiile ermaniei, Argentinei şi 6raziliei au început să se clatine înainte caMarea $epresiune să se declanşeze în &'A.

Adoptarea tarifului &moot%IaBleH în 1938 în &'A şi apari#ia la scară glo!ală a politicilor comerciale protec#ioniste au creat alte complica#ii. ariful&moot%IaBleH era menit să ma(oreze veniturile fermelor prin reducereacompeti#iei eterne pe pia#a produselor agricole. /nsă şi alte #ări au urmateemplul, atât ca măsură de represalii, cât şi în încercarea de a corectadezecili!rele comerciale. *ercetătorii sunt de părere că aceste politici ar fi

putut reduce comer#ul într%o oarecare măsură, dar nu au fost o cauză ma(oră adepresiunii în cazul marilor producători industriali. otuşi, politicile

protec#ioniste ar putea să fi contri!uit la etraordinara cădere a pre#urilor mondiale pentru materiile prime, care a produs pro!leme serioase ale !alan#eide plă#i pentru #ările producătoare de !unuri neprelucrate din Africa, Asia şiAmerica atină şi a determinat politici de contractare fiscală şi monetară în

acele state.

SURSE!E RECU$ERĂRII ECONOMICE

inând cont de influen#a covârşitoare pe care au avut%o contrac#ia monetară şietalonul%aur în declanşarea Marii $epresiuni, nu este surprinzător cădeprecierile valutei şi epansiunile monetare au fost principalele surse de

relansare economică în întreaga lume. "istă o corela#ie remarca!ilă între perioadele în care diverse state au a!andonat etalonul%aur 5ori şi%au depreciatsu!stan#ial valuta7 şi perioadele în care au reînceput creşterile de productivitateeconomică. $e eemplu, Marea 6ritanie, for#ată să renun#e la etalonul%aur înseptem!rie 1931, şi%a revenit destul de repede, în timp ce &'A, care nu şi%audepreciat efectiv moneda până în 1933, s%au relansat economic mult mai târziu./n mod similar, în Argentina şi 6razilia, care au început procesul de depreciereîn 1929, criza nu a căpătat propor#ii, situa#ia economică fiind de(a sta!ilă în193L. -e de altă parte, 6elgia şi =ran#a, state din D6locul AuruluiE, încătri!utare etalonului%aur şi deloc gră!ite să%şi deprecieze moneda, aveau, ciar şi


9/12

în 193L, o produc#ie economică la cote semnificativ mai mici decât cele din1929.

/nsă deprecierea nu a determinat direct creşterea productivită#ii, ci a permis, mai

degra!ă, statelor afectate să%şi mărească rezervele monetare fără a avea gri(acursului aurului şi a ratelor de scim!. ările care s%au folosit mai mult deaceastă li!ertate de ac#iune au avut o revenire economică mai spectaculoasă."pansiunea monetară din &'A la începutul lui 1933 a fost deose!it dedramatică. )ezerva americană s%a mărit cu aproape 24 între 1933 şi 193.Această epansiune monetară s%a datorat în mare măsură influului su!stan#ialde aur către &tatele 'nite, motivat par#ial de tensiunile politice crescânde în"uropa, care, ulterior, au culminat cu Al $oilea )ăz!oi Mondial. "pansiuneamonetară a stimulat celtuielile prin scăderea ratelor do!ânzilor şi prin creditemai accesi!ile. $e asemenea, a indus aşteptări de infla#ie, mai degra!ă decât dedefla#ie, insuflând astfel mai multă încredere poten#ialilor de!itori că salariile şi

profiturile lor vor fi suficiente pentru a acoperi ratele unui eventual împrumut.'n semnal evident că epansiunea monetară a stimulat rea!ilitarea economică a&'A prin încura(area creditelor a fost creşterea celtuielilor efectuate deconsumatori şi întreprinderi pentru produse în rate, precum maşini, camioane şiutila(e, în detrimentul celtuielilor de consum pentru servicii.

-oliticile fiscale au avut un rol minor în stimularea relansării economice în&'A. egea veniturilor din 1932 a mărit rata taelor, în mare pentru a ecili!ra

!ugetul federal, şi, prin aceasta, a dat o nouă lovitură care a produs contrac#iaeconomiei, descura(ând în continuare celtuielile. -rogramul eB $eal 5oua/n#elegere7 al preşedintelui =ranFlin $. )oosevelt, ini#iat la începutul lui 1933, ainclus un număr de noi programe federale cu scopul de a genera procesul derelansare economică. 6unăoară, Administra#ia ucrărilor -u!lice 5NorFs-rogress AdministrationJ N-A7 a anga(at şomeri să lucreze la proiecte deconstruc#ie a clădirilor guvernamentale, iar Autoritatea !azinului idrografic alrâului ennessee 5ennessee GalleH AutoritHJ GA7 a construit !ara(e şicentrale electrice într%o zonă deose!it de afectată de criză. otuşi, creşterile

efective ale celtuielilor guvernamentale şi ale deficitului de !ugetguvernamental au fost mici comparativ cu dimensiunile economiei americane.Acest fapt este cu atât mai evident când luăm în considerare deficitele !ugetarela nivelul fiecărui stat, întrucât aceste deficite se accentuau ciar după cedeficitul federal se sta!iliza. /n consecin#ă, noile programe de celtuieli ini#iatede eB $eal au avut asupra economiei un efect redus de epansiune. )ămânede discutat dacă au avut totuşi efecte pozitive asupra atitudinii consumatorilor şimediului de afaceri.

"ste posi!il ca unele programe din cadrul politicii eB $eal ciar să fistingerit redresarea. $e eemplu, egea redresării industriei na#ionale din 1933


10/12

a pus !azele Administra#iei a#ionale de )elansare 5ational )ecoverHAdministrationJ )A7, care avea rolul de a încura(a întreprinderile din fiecaresector industrial să adopte un cod de comportament. Aceste coduri descura(aucompeti#ia între firme în sta!ilirea pre#urilor, sta!ileau salarii minime în fiecare

sector industrial şi, uneori, impuneau limitarea produc#iei. a fel, egearegularizării agricole din 1933 a dus la înfiin#area Administra#iei de)egularizare Agricolă 5Agricultural Ad(ustment AdministrationJ AAA7, care aimpus reguli şi a acordat stimulente materiale fermierilor pentru a limita

produc#ia, în speran#a că astfel vor creşte pre#urile produselor agricole. &tudiilemoderne sugerează că asemenea practici anticompetitive şi linii directoare în

privin#a salariilor şi pre#urilor au cauzat infla#ia la începutul perioadei derelansare în &'A şi au descura(at reanga(ările şi produc#ia.

)elansarea economică în &'A a fost !locată de o altă recesiune care a începutîn mai 193 şi a durat până în iunie 193;. 'na dintre sursele recesiunii din193


11/12

/nsemnătatea epansiunii fiscale, în special a celtuielilor militare, în stimularearelansării economice a variat su!stan#ial de la #ară la #ară. Marea 6ritanie,asemenea &'A, nu a folosit epansiunea fiscală în deose!ită măsură laînceputul revenirii sale. otuşi, şi%a mărit considera!il celtuielile militare după

193. =ran#a a crescut taele la mi(locul anilor 1938 în efortul de a prote(aetalonul%aur, dar, apoi, a avut mari deficite !ugetare începând cu 193>. /nsăefectul de epansiune al acestor deficite a fost contracarat întrucâtva de olegiferare a reducerii săptămânii de lucru în =ran#a de la > la 8 de ore < oscim!are care mărea costurile şi reducea produc#ia. -oliticile fiscale au fostfolosite cu mai mult succes în ermania şi +aponia. $eficitul !ugetar german ca

parte a produsului intern s%a mărit nesemnificativ la începutul reveniriieconomice, dar a crescut eponen#ial după 193, ca rezultat al celtuielilor înlucrările pu!lice şi reînarmare. /n +aponia, celtuielile guvernului, mai ales cele

în domeniul militar, s%au mărit de la 31 la 3;4 din -06 între 1932 şi 193,soldându%se cu deficite !ugetare importante. &timulul fiscal, com!inat cu oepansiune monetară su!stan#ială şi cu un Hen depreciat, a readus economianiponă la ocuparea totală a for#ei de muncă într%un timp relativ scurt.

IM$ACTU! ECONOMIC

*el mai devastator impact al Marii $epresiuni a fost suferin#a umană fără

precedent. /ntr%o scurtă perioadă de timp, productivitatea la scară glo!ală şinivelul de trai s%au pră!uşit !rusc. -ână la o pătrime din for#a de muncă a #ărilor industrializate s%a aflat în neputin#a de a%şi găsi de lucru la începutul anilor 1938. $eşi condi#iile economice au început să se amelioreze spre mi(locul anilor 1938, redresarea totală nu s%a înfăptuit decât la finele deceniului.

$e asemenea, Marea $epresiune şi răspunsul politic la ea au scim!at radicaleconomia mondială. *el mai evident, au gră!it, dacă nu ciar produs, sfârşituletalonului interna#ional al aurului. $eşi, după Al $oilea )ăz!oi Mondial, a fost

resta!ilit un sistem de rate fie de scim! valutar, gra#ie sistemului 6rettonNoods, economiile lumii nu au mai aderat la sistemul respectiv cu convingereaşi fervoarea pe care au avut%o fa#ă de etalonul%aur. -ână în 193, ratele descim! fie fuseseră a!andonate în favoarea cursurilor de scim! flotante 5sauflei!ile7.

Atât uniunile sindicale, cât şi sistemele de a(utor social s%au dezvoltatsu!stan#ial în anii 1938. /n &'A, numărul mem!rilor de sindicat a crescut demai !ine de două ori între 1938 şi 198. Această tendin#ă a fost stimulată pe deo parte de şoma(ul sever al anilor 1938 şi de promulgarea egii na#ionale a

raporturilor sindicale 5ational a!or )elations Act, 193L7, numită şi egeaNagner, care încura(a negocierile colective. &tatele 'nite au pus !azele plă#ii


12/12

compensa#iilor pentru şoma( şi asigurărilor pentru persoanele în etate şimoştenitori prin egea asigurărilor sociale 5&ocial &ecuritH Act, 193L7,

promulgată ca reac#ie la priva#iunile anilor 1938. "ste neclar dacă acestescim!ări ar fi avut eventual loc în &'A dacă nu s%ar fi produs Marea

$epresiune. /n multe #ări europene numărul mem!rilor sindicali a crescut şi s%auinstituit pensiile de stat înainte de anii 1938. *u toate acestea, am!ele tendin#es%au amplificat în "uropa în timpul Marii $epresiuni.

/n multe #ări, controlul guvernamental al economiei, mai ales al pie#elor financiare, a luat amploare în acea perioadă. &'A, de eemplu, au înfiin#at*omisia itlurilor de Galoare şi a 6ursei 5&ecurities and "cange *ommissionJ1937 pentru a controla emiterea de noi ac#iuni şi practicile comerciale dincadrul !ursei de valori. egea !ancară 56anFing Act7 din 1933, numită şi egealass%&teagall, a prevăzut asigurarea depozitelor !ancare în &'A şi a interzis

!ăncilor să gireze sau să emită titluri de valoare. Asigurările depozitelor !ancare, preluate în practica economică glo!ală a!ia după Al $oilea )ăz!oiMondial, au eliminat panicile !ancare din seria de circumstan#e agravante alerecesiunii în &'A după 1933.

Marea $epresiune a (ucat un rol crucial şi în dezvoltarea politicilor macroeconomice destinate moderării recesiunilor şi revirimentelor economice.*aracterul determinant al reducerii celtuielilor şi al contrac#iei monetare în

perioada depresiunii a stat la !aza lucrării economistului !ritanic +on MaHnard

OeHnes, Teorie generală a ocupării forţei de muncă, a do!n"ii #i aanilor 5eneral eorH of "mploHment, 0nterest, and MoneH, 193>7. eoria luiOeHnes a sugerat că ma(orarea celtuielilor guvernamentale, micşorareaimpozitelor şi epansiunea monetară ar putea fi folosite pentru a com!atedepresiunea economică. Aceste propuneri, precum şi consensul crescând căguvernul ar tre!ui să încerce să sta!ilizeze pia#a muncii au influen#at adoptareaunor politici economice mult mai proactive din anii 1938 încoace. Adunărilelegislative şi !ăncile centrale din întreaga lume încearcă acum periodic să

prevină sau să atenueze recesiunile. " greu de spus dacă o asemenea scim!are

ar fi avut loc în cazul în care Marea $epresiune nu s%ar fi produs. "ste clar căaceastă scim!are a redus şansele ca un declin în celtuieli să fie lăsat să semultiplice şi să se răspândească în întreaga lume, aşa cum s%a întâmplat pe

parcursul Marii *rize a anilor 1938.

Documents

Criza Financiara Din 1929