criza 1929-1933

  • View
    219

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of criza 1929-1933

  • 8/17/2019 criza 1929-1933

    1/26

    Marea criză economică din 1929 a avut un impact planetar şi a durat până în 1939. A fost cea mai îndelungată şi severă depresiune economică prin care a trecut societatea occidentală industrializată, provocând mari scim!ări.

     

    "ste vor!a despre scim!ări fundamentale în structura institu#iilor economice, în politicile macroeconomice şi în teoria economică. $eşi s% a declanşat în &'A,

    Marea $epresiune a produs un declin drastic al productivită#ii, o rată deose!it degravă a şoma(ului şi o de)a#ie acută în aproape toate #ările lumii. "fectele sale sociale şi culturale nu au fost mai pu#in copleşitoare, mai ales în &'A, unde Marea $epresiune a reprezentat cea mai mare calamitate cu care s% au confruntat americanii de la *ăz!oiul +ivil încoace.

    ISTORIA ECONOMICĂ

    $urata şi profunzimea Marii $epresiuni au variat su!stan#ial de la #ară la #ară. A fost deose!it de lungă şi de gravă în &tatele 'nite şi "uropa, mai !lândă în aponia şi în mare parte a Americii -atine. oate că, previzi!il, cea mai dură depresiune prin care economia mondială a trecut vreodată a fost declanşată de o mul#ime de

    cauze. $eclinul în cererea de consum, panica /nanciară şi politicile economice necugetate au cauzat colapsul productivită#ii economice în &'A, în timp ce etalonul aurului, care lega aproape toate #ările lumii într% o re#ea de rate /0e de scim! valutar, a (ucat un rol esen#ial în propagarea crizei economice americane către celelalte #ări. nsănătoşirea economică după Marea $epresiune a fost, în mare parte, stimulată de renun#area la etalonul aurului şi de e0pansiunea monetară ce i% a urmat. mpactul economic al Marii $epresiuni a fost enorm, atât prin enorma suferin#ă umană provocată, cât şi prin scim!ările profunde în politicile economice.

     

    DURATA ŞI GRAVITATEA

    Marea $epresiune a început în &tatele 'nite ca o recesiune o!işnuită, în vara anului 1929. otuşi, criza s% a agravat vizi!il spre sfârşitul anului şi a continuat până la începutul lui 1933. roductivitatea reală şi pre#urile au scăzut a!rupt. ntre apogeul şi /nele crizei, produc#ia industrială din &'A a scăzut cu 456, iar produsul intern !rut 78 real a scăzut cu 3:6. nde0ul pre#urilor vânzărilor en gros s% a redus cu 336 7asemenea scăderi în nivelul pre#urilor sunt cunoscute drept

    de)a#ie. +u toate că e0istă unele îndoieli în privin#a acurate#ei statisticilor, cuto#ii sunt de acord că rata şoma(ului a depăşit 2:6 în momentul culminant. ;ravitatea Marii $epresiuni în &tatele 'nite se eviden#iază prin compara#ie cu următoarea recesiune americană din sec. 19=2 pre#urile au continuat să crească, deşi rata lor de creştere a scăzut su!stan#ial 7fenomen cunoscut drept dezin)a#ie.

  • 8/17/2019 criza 1929-1933

    2/26

  • 8/17/2019 criza 1929-1933

    3/26

    mai mici au început să se redreseze cam în aceeaşi perioadă ca şi &tatele 'nite, adică în primele luni ale lui 1933. e de altă parte, ?ran#a, care a resim#it criza acută mai târziu decât ma(oritatea celorlalte #ări, nu a intrat cu adevărat în faza de revenire din criză până în 193=.

     

    CAUZELE DECLINULUI +auza fundamentală a Marii $epresiuni a fost reducerea consumului 7uneori numit şi cerere agregată, ceea ce a dus la declinul produc#iei, pe măsură ce producătorii şi comercian#ii o!servau o creştere neplani/cată de marfă în stocuri. &ursele reducerii celtuielilor de consum în &'A au variat în decursul depresiunii, dar s% au cumulat într% un monumental declin al cererii glo!ale. *egresul american a fost transmis restului lumii prin etalonul aurului. +u toate acestea, mul#i al#i factori au in)uen#at criza economică în diverse #ări.

     

    CRAHUL BURSEI DE VALORI

    $eclinul ini#ial al productivită#ii în &'A în vara lui 1929 este unanim considerat că ar / rezultat din stricta politică monetară americană care viza restrângerea specula#iilor la !ursă. Anii 192: au fost un deceniu prosper, dar nu o perioadă de dezvoltare e0cep#ională. re#urile rămăseseră relativ constante tot deceniul şi ciar au e0istat cur!e moderate de recesiune atât în 1924, cât şi în 1925. &ingurul sector în care e0cesul era vizi!il a fost !ursa de valori. re#urile ac#iunilor crescuseră de mai !ine de patru ori de la cota cea mai (oasă din 1921, la valoarea de vârf din 1929. n 192= şi 1929, &istemul ?ederal de *ezerve sau *ezerva ?ederală a &'A 7?ederal *eserve a crescut ratele do!ânzilor, în speran#a că va  încetini creşterea alertă a pre#urilor pe ac#iuni. Aceste rate mai mari ale do!ânzilor au dus la stagnarea celtuielilor de care depindea )uctua#ia do!ânzilor  în domenii precum construc#iile şi acizi#ionarea de automo!ile, care la rându% le au ini!at produc#ia. 'nii savan#i consideră că avântul în construc#iile imo!iliare de la mi(locul anilor 192: a provocat un e0ces în oferta de locuin#e şi o nota!ilă cădere în domeniul construc#iilor în 192= şi 1929.

    +ătre toamna lui 1929, pre#urile ac#iunilor în &'A au atins cote care nu puteau /  (usti/cate printr% o anticipare rezona!ilă a câştigurilor viitoare. $rept rezultat, când mai multe evenimente minore au dus la declinul treptat al pre#urilor, în

    octom!rie 1929, investitorii şi% au pierdut încrederea, iar !alonul de săpun al!ursei de valori s% a spart. anica vânzărilor s% a declanşat în oia Ceagră, 24 octom!rie 1929. Multe ac#iuni fuseseră cumpărate cu acoperire > adică, folosind  împrumuturi garantate doar cu o mică frac#iune din valoarea ac#iunilor. n consecin#ă, scăderea i% a for#at pe unii investitori să% şi licideze pacetele de ac#iuni, accentuând astfel căderea pre#urilor. ntre valoarea lor de vârf în septem!rie şi valoarea minimală în noiem!rie, pre#urile ac#iunilor în &'A 7măsurate prin indicatorul +oDles au scăzut cu 336. $eoarece declinul a fost atât de dramatic, acest eveniment a rămas cunoscut ca Marele +ra din 1929.

  • 8/17/2019 criza 1929-1933

    4/26

    +raul !ursei de valori a redus su!stan#ial cererea glo!ală americană. Acizi#iile de !unuri de folosin#ă îndelungată şi investi#iile în afaceri au suferit un puternic recul în urma craului. E e0plica#ie plauzi!ilă ar / că criza /nanciară a generat o nesiguran#ă considera!ilă în privin#a veniturilor viitoare, iar nesiguran#a, la rândul ei, a determinat consumatorii şi /rmele să amâne acizi#ia de !unuri de folosin#ă  îndelungată. $eşi pierderea de averi personale cauzată de căderea pre#urilor pe

    ac#iuni a fost relativ redusă, craul a scăzut celtuielile de consum, făcându% i pe oameni să se simtă mai săraci. +onsecin#a declinului drastic în celtuielile consumatorilor şi ale întreprinderilor a fost că productivitatea reală în &tatele 'nite, care fusese într% un lent regres până atunci, a intrat în cădere li!eră la /nele lui 1929 şi pe parcursul lui 193:. Astfel, deşi Marele +ra al !ursei de valori şi Marea $epresiune economică sunt două evenimente distincte, scăderea pre#urilor pe ac#iuni a fost un factor care a contri!uit la declinul produc#iei şi la şoma(ul din &'A.

     

    PANICĂ ÎN SECTORUL BANCAR ŞI CONTRACŢII MONETARE 'rmătoarea lovitură adusă cererii glo!ale a avut loc în toamna anului 193:, când primul dintre cele patru valuri de panică în sectorul !ancar a cuprins &tatele 'nite. E panică !ancară se produce când depunătorii îşi pierd concomitent  încrederea în solva!ilitatea !ăncilor şi pretind ca depozitele !ancare să le /e returnate în numerar. 8ăncile, care în mod normal de#in doar o frac#iune din depozite ca rezerve în numerar, sunt nevoite să% şi anuleze creditele pentru a aduna licidită#ile necesare. Acest proces de licidare precipitată a împrumuturilor poate determina ciar şi o !ancă solva!ilă să falimenteze. &'A au fost încercate de nenumărate momente de panică !ancară în toamna lui 193:, în primăvara lui

    1931 şi în toamna anilor 1931 şi 1932. 'ltimul val de panică a continuat în iarna lui 1933 şi a culminat cu Fvacan#a na#ională a !ăncilorG declarată de preşedintele ?ranHlin $. *oosevelt pe @ martie 1933. Iacan#a !ancară a o!ligat toate !ăncile să se încidă pentru pu!lic urmând să li se permită să% şi redescidă gişeele doar după ce inspectorii guvernului le% au con/rmat solva!ilitatea. anica a avut consecin#e serioase asupra sistemului !ancar. ână în 1933, o cincime din !ăncile care func#ionau la începutul lui 193: intraseră în faliment.

    rin însăşi natura lor, panicile în sectorul !ancar sunt în mare parte incidente ira#ionale şi ine0plica!ile, dar unii din factorii care contri!uie la declanşarea ei pot / e0plica#i. storicii economiei cred că mărirea su!stan#ială a datoriei fermelor în anii 192:, împreună cu politicile americane care au încura(at apari#ia de !ănci mici şi lipsite de diversitate au creat un mediu în care asemenea panici pot iz!ucni şi se pot e0tinde. +onsidera!ilele datorii ale fermierilor au fost acumulate  în parte din cauza pre#urilor mari ale produselor agricole în timpul rimului *ăz!oi Mondial, care i% au determinat pe fermierii americani să apeleze la importante credite /nanciare în speran#a că% şi vor mări produc#ia investind în proprietă#i funciare şi utila(e. +a urmare a scăderii pre#urilor pentru mărfurile agricole după răz!oi, fermierii au întâmpinat di/c

Search related