CRIZA FINANCIARĂ ȘI EFECTELE ACESTEIA

ASUPRA STABLITĂȚII ZONEI EURO

Abstract:

The 2008–2012 global recession, sometimes referred to as the late-2000s recession, Great Recession, the Lesser Depression, or the Long Recession, is a marked global economic decline that began

in December 2007 and took a particularly sharp downward turn in September 2008. The global recession

affected the entire world economy, with higher detriment in some countries than others.

Keywords: criză financiară, euro, măsuri anticriză, strategie

Clasificare JEL: G00, G01, P11

1. Introducere:

“Criza Financiară şi efectele acestora asupra stabilităţii Zonei Euro” este o temă dar și un subiect

de actualitate deoarece atât Zona Euro cât și restul lumii se află în cea mai severă criză de la Marea Criză Economică ce a fost caracterizată printr-o scădere dramatică a activității economice mondiale. Efectele

crizei financiare, declanșate în vara anului 2007, continuă să se resimtă în economia globală.

Nu este prima dată când economia mondială se confruntă cu perioade de recesiune. Criza a avut un grad ridicat de sincronizare fiind afectate atât tările dezvoltate cât şi tările emergente, demonstrând

creşterea semnificativă a gradului de interdependenţă a economiilor lumii, ceea ce face ca situația din

prezent să fie diferită față de crizele anterioare în care afectate erau doar ţările în curs de dezvoltare. Omul de rând, la auzul cuvantului “criză”, gândul îi zboară imediat la bani, mai exact la lipsa

acestora. De altfel, orice om, locuitor al planetei, este îngrijorat pentru ziua de mâine, această situație de

criză provoacă o permanentă stare de neliniște, de nesiguranță legată de viitor.

În acest proiect, încercăm să observăm situația din Zona Euro, de dinainte de izbucnirea acestei crize financiare, să punem în evidență ce a determinat apariția acesteia, precum și măsurile ce ar trebui luate

pentru a se pune punct acestei situații.

2. Criza financiară:

Criza este definită ca fiind o perioadă de tensiune, de tulburare, de încercări care se manifestă în

societate insoțită de o volatilitate și de o incertitudine în creștere. Adesea criza este asociată cu recesiunea.

Convenţional s-a stabilit că recesiune este atunci când după 2 trimestre succesive avem de a face cu

scăderea PIB-ului unei ţări sau regiuni.

Național Bureau of Economic Research (NBER) defineşte criza ca fiind “o scădere semnificativă

a activităţii economice pentru câteva luni reflectată în scăderea PIB-ului, scăderea veniturilor

individuale, reducerea nivelului ocupării, diminuarea producţiei industriale şi a consumului“. Criza

financiara este caracterizata de neîncredere în sistemul financiar, de o scădere semnificativă a volumului tranzacţiilor la bursă, o dereglare a mecanismelor de piaţă.

2.1 Cauze:

Cauza acestei recesiuni a fost lichiditatea abundentă creată de principalele Bănci Centrale ale lumii

dar și de dorința țărilor exportatoare de petrol și gaze de a limita aprecierea monedei. Totodată a existat o

suprasaturare cu economisiri dar și lichiditate. Consecința existenței lichidității abundente au fost ratele foarte scăzute ale dobânzii și volatilitatea redusă a acestora. Această volatilitate a condus la subestimarea

riscului, cu marje de risc scăzute dar și lipsa de vigilență a investitorilor.1

În mai puțin de un an mai multe instituții financiare majore au intrat în colaps și bursa și prețurile au scăzut, devenind foarte volatile. Împrumuturile interbancare au stagnat iar balanța, bonurile de tezaur

și rata dobânzii la împrumuturi a ajuns la un nivel foarte înalt. Printre factorii fundamentali care au

determinat criza datoriilor suverane în Europa se menționează climatul macroeconomic mondial și

construcția imperfectă a Uniunii Monetare.2

Mulți apreciază că actuala criză financiară își are originile în scăderea dramatică a prețurilor

imobiliarelor în SUA sau în căderea pieței creditului pentru locuințe. Pe fondul unor politici economice

neadecvate s-a creat un sistem de stimultente ce au condus la o alocare proastă a resurselor.

Propagarea crizei în sistemul bancar american s-a datorat majorăii ratelor directoare Fed ce au

condus la o creștere a ratelor de dobandă pentru credite imobiliare ducând la incapacitatea de plată a

multor gospodării. Astfel mulți dintre cei cu rate la credite ipotecare au fost nevoiți să-și vândă locuințele, fapt ce a condus la reducerea prețurilor imobilelor. O dată ce valoarea imobilelor a tins sa scadă sub

valoarea ipotecilor, unele instituții financiare s-au trezit în situația de a nu-și putea recupera creanțele pe

seama ipotecilor deținute. Astfel a debutat criza care a fost ca un “bulgare de zapadă” ce a afectat întreaga

economie mondială. 3

2.2 Efecte:

Efectele crizei financiare internaţionale sunt multiple şi afectează în măsuri diferite una sau alta din

ţările implicate. Unul din cele mai importante efecte, până în prezent, reprezintă falimentul unor instituţii

bancare şi de credit din SUA şi din ţările membre ale UE ca urmare a intrării în incapacitate de plată şi a

imposibilităţii de recuperare a creanţelor mai ales în domeniul imobiliar.

Printre cauzele ce au condus la declanșarea crizei financiare a stat și o serie de cauze

microeconomice cum ar fi netransparența pieței financiare ce a condus la neîncrederea investitorilor,

modul de aplicare a metodologiei de catre agențiile de rating dar și competiția internațională crescută pentru dereglementări.

1 bnr.ro – Criza financiara internationala si provocari pentru politica monetara din Romania, Academicianul Mugur Isarescu

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei

2 http://economictimes.ro/cauzele-crizei-europene-i/

3 The Romanian Economic Journal - Ana Bal Opinii privind cauzele crizei financiare actuale

Falimentul bancar şi retragerile de bani din bănci, neîncrederea în solvabilitatea acestora au avut

un impact puternic pe piaţa bursieră astfel că valoarea acţiunilor la diferitele burse din lume pentru societăţi importante tranzacţionate, a scăzut în unele cazuri într-atât încât s-a recurs la măsura extremă de

suspendarea tranzacţiilor la bursă pe anumite perioade de timp. Aceasta a generat o scădere bruscă a

capitalizării bursiere, a banilor virtuali, prin reducerea fără precedent a preţului acţiunilor, ceea ce a făcut

ca o bună parte a societăţilor tranzacţionate la bursă să-şi reevalueze capitalul şi să-şi calculeze pierderile ca urmare a crahului financiar prin care au trecut.

Căderea pieţei imobiliare în SUA, a avut drept consecinţe deteriorarea sectorului de credite, a

influenţat şi economia europeană, ceea ce a condus la ieftinirea locuinţelor, înăsprirea condiţiilor de creditare şi stagnare economică. Sistemul bancar s-a confruntat cu situații în care populația s-a alarmat și

a început să își scoată banii din bănci, de frică să nu îi piardă. Guvenele au marit astfel plafonul de

garantare a depozitelor iar derivatele de împrumuturi au fost asigurate cu alte produse financiare, creditele default swap.

4

Alte efecte ale crizei financiare se referă la creşterea presiunii inflaţioniste, a ratei dobânzii şi şomajului,

devalorizarea monedelor naţionale şi mărirea deficitelor de cont curent şi a datoriei publice.

2.3 Zona Euro înainte de criza financiară:

Zona Euro are în momentul de față în componență 17 țări 5 din Uniunea Europeană, care au în

comun moneda unică Euro, fiind o zonă monetară. Zona Euro a fost creata in 1995 (11 țări), Banca Europeana Centrala (Frankfurt) stabilind rata directare la 3,25% pentru toate statele componente. Euro a

devenit moneda unică legală abia din 1 iulie 2002, până atunci statele participante putând păstra și

moneda națională. Astfel “Euro reprezintă cel mai bun candidat pentru rolul de monedă unică, neputând

fi înlocuită cu nicio alta monedă oricare ar fi tentația pe termen scurt.”- Jacques Delors.

Introducerea monedei Euro prezintă o serie de avantaje :

se reduc cheltuielile cu tranzacțiile;

scad prețurile produselor importate (mai ales cel al petrolului);

scade influența politicilor monetare naționale;

prețurile devin mai stabile;

relațiile monetare internaționale devin și ele mai stabile;

se elimină riscurile în cazul cursurilor de schimb etc.

Rata inflației, potrivit Eurostat, în zona Euro la sfârșitul anului 2005 era de 2,6 %, aceasta

datorânduse in primul rând creșterii prețului petrolului. Țările care au avut cele mai ridicate rate ale inflației sunt : Letonia (7,4%), Estonia (4,9%), Luxemburg (4,7%), Grecia (3,8%), Spania (3,8%). La

4. Un credit default swap (CDS) este un instrument financiar derivat care are scopul de a transfera expunerea la riscul unor

instrumente financiare cu venit fix ( credite, obligațiuni) între doua părți.

5 Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia,

Spania, Slovenia, Slovacia

polul opus, țările care au înregistrat scăderi sunt: Finlanda (1.1%), Suedia (1,1%), Polonia (1,8%),

Olanda (1,7%).6

Rata inflației in Zona Euro a înregistrat o valoare maxima de 14,6 % in noiembrie 1974 şi o valoare

minima in iulie 2009 de +0,6 % .7

Evolutia Ratei de inflatie in Zona Euro

Sursa Banca Centrală Europeană

Conform unui sondaj difuzat de agenția Reuters, în 2005 Zona Euro a avut o creștere economică

de 1,4% , urmând ca în anul 2006 să ajungă la 3,3 % față de anul precedent, depășind astfel așteptările

analiștilor.

Astfel, conform acestor sondaje, euro s-a apreciat față de dolar, economia Zonei Euro crescând

suficient, încât să depășească așteptările tuturor analiștilor și economiștilor. În ceea ce privește

exporturile, Germania ocupă primul loc, obtinând un surplus de 83,5 miliarde de Euro la sfârşitul anului 2005, fiind urmată de Olanda (19 miliarde Euro) şi Irlanda (17 miliarde Euro). Cel mai mare deficit a fost

obţinut de Spania (47,5 respectiv 34,7 miliarde Euro), urmată de Grecia (14,7 miliarde Euro) şi Franţa

(13,9 miliarde Euro). 8

La sfârşitul anului 2006, moneda euro se situa pe locul secund în ceea ce priveşte pieţele de schimb valutar, fiind folosit în proporţie de 40% în tranzacţiile de zi cu zi. Totodată devine o monedă ce prezintă

un mare interes în folosirea acesteia ca rezervă pentru urgenţele monetare. Totalitatea datoriilor pe piaţa

internaţională exprimate în euro ajungeau la un procent de 30%, băncile mondiale punând la dispoziţie împrumuturi însemnate în euro în toată lumea. Astfel, în acea perioadă, între ţările membre ale zonei Euro

existau relaţii strânse, bazate pe o buna colaborare.9

6 http://www.curierulnational.ro/Economie/2005-10-19/Creste+inflatia+in+zona+euro. Curierul Naţional, Autori Maria Cora,

Bogdan Vasilescu,“Creşte inflaţia în zona Euro”

7 http://www.ecb.int/ecb/educational/hicp/html/chart3.en.html

8 http://www.wall-street.ro/articol/International/25518/Zona-euro-a-avut-o-crestere-economica-puternica-in-2006.html, Wall

Street, “Zona Euro a avut o creştere economică puternică în 2006”

9 http://www.europeana.ro/euro/euro%20in%20lume.htm, Euro în lume.

2.4 Începutul crizei financiare:

În al treilea trimestru al anului 2007, Zona Euro a înregistrat schimbări economice dincolo de

orice aşteptări, ajungand ca produsul intern brut sa creasca cu 2,7% fata de estimarile reprezentantilor

Comisiei Europene, care considerau ca va urca doar cu 2,2%. Aceste rezultate s-au datorat mai ales Frantei, care a avut o crestere economica de 0,8%. Totodata si Belgia a inregistrat o crestere neasteptata,

ajungand pana la un procent de 0,5%. Cresterea economica a Zonei Euro in ultimul trimestru al anului

2007 (13 tari) s-a datorat mai ales investitiilor masive si consumului din ce in ce mai mare al populatiei, cei doi factori aducand un plus de 0,6 procente.

10

Problema fundamentala a zonei euro inainte de declansarea crizei economice consta in

supraindatorarea statelor membre, ceea ce nu le mai permitea acestora sa se imprumute suplimentar. Cea

mai mare economie a Europei, cea a Germaniei, s-a supus unor schimbari radicale in perioada anterioara crizei, atunci cand statul avea spatiu de manevra, ceea ce a confirmat afirmatia economistului John

Maynard Keynes, care spunea: “Conservati-va capacitatea de interventie in perioadele bune”. La polul

opus se afla Grecia, care nu a luat masuri eficiente la momentul oportun, ajungand la incapacitatea de a-si plati datoriile.

11

In luna aprilie 2011, pentru prima data dupa doi ani, BCE a majorat dobanda cu 0,25% la 1,25%,

majorare ce a condus la cresterea cu acelasi procent a indicelui EURIBOR. Aceasta valoare a fost

mentinuta in lunile mai si iunie, dupa care in luna iulie Banca Centrala Europeana a majorat din nou dobanda de politca monetara cu 0,25 % puncte procentuale la 1,5 %. Aceasta decizie a condus la

cresterea ratelor la creditele in euro, prin cresterea indicelui EURIBOR dar si prin intarirea monedei

unice, investitorii preferand sa-si tina depozitele in euro, datorita dabanzilor mari. Totodata, BCE a ridicat dobanda la facilitatea de creditare marginala cu 0,25 puncte, la 2,25%, si dobanda la facilitatea de depozit

cu 0,25 puncte procentuale, la 0,75%.

Dezechilibrele structurale acumulate in Zona Euro in perioada premergatoare declansarii crizei financiare s-au intensificat contribuind la criza datoriilor suverane din Europa. Astfel autoritatile au fost

nevoite sa intervina pentru salvarea Greciei, Irlandei si Portugaliei. Panica produsa in vara acestui an pe

pieţele financiare internaţionale s-a reflectat rapid în creşterea cotaţiilor CDS-urilor (costul asigurării

contra riscului de default) pentru ţările din Zona Euro. Acestea au crescut semnificativ in Italia si Franta fata de perioada anterioara.

10 http://www.wall-street.ro/articol/International/36833/Zona-euro-crestere-economica-peste-asteptari-in-trimestrul-al-treilea-din-2007.html, Wall Street, Yona Euro crestere economica peste asteptari in trimestrul al treilea din 2007.

11 http://www.fin.ro/articol_67326/isarescu-problema-actuala-e-supraindatorarea-statelor-inainte-de-declansarea-crizei.html, Fin.ro, Ionuţ Bălan, Isarescu, problema actuala e supraîndatorarea statelor inainte de declanşsrea crizei

CDS-uri( 6 sept. 2011)

Sursa: Target Capital

Nivelul ridicat al datoriei acumulate de sectorul privat este un alt factor ce a condus la dezechilibrul al Zonei Euro . Cum se poate observa in graficul de mai jos, creditul contractat de sectorul

privat din regiune a inregistrat o crestere importanta in primul deceniu de la lansarea monedei unice.

Creditul neguvernamental in Zona Euro a crescut de la 99% din PIB in 1999 la 142% din PIB in 2008 (146% din PIB in 2010). Iar ritmul de evolutie a accelerat in perioada 2005-2008 (7 p.p. pe an).

12

Creditul neguvernamental in Zona Euro (% din PIB)

Sursa: Target Capital

12

Economic Times, Cauzele Crizei Europene, Comentariu de dr. Andrei Radulescu, http://economictimes.ro/cauzele-crizei-

europene-i/

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

2.5 Zona Euro în contextual actualei crize financiare:

In prezent Grecia este intr-o situatie foarte dificila. Cetatenii au intrat in panica si au inceput sa-si

retraga in masa sumele aflate in banci sub forma de depozite, toate acestea datorandu-se temerilor ca tara

ar putea parasi zona Euro si a a agravarii starii politice. Guvernul elen a precizat ca mai sunt bani doar pentru a acoperi cheltuielile pana in luna Decembrie si a facut un apel public pentru constituirea unui nou

guvern.

Soldul depozitelor bancare din Grecia a scăzut cu peste 21% din ianuarie anul trecut, iar băncile au devenit tot mai dependente de lichidităţi de la Banca Centrală Europeană. Potrivit ultimelor date

disponibile, depozitele bancare au scăzut cu 3% în septembrie, la 183,2 miliarde de euro au declarat surse

bancare pentru Reuters, potrivit Mediafax.13

Italia este si ea intr-o situatie dificila. Cu 1.900 miliarde de euro, Italia are cea de-a treia mare datorie la nivel global. Cresterea costurilor cu imprumutul pentru Italia a afectat bursele din Europa si SUA. Tot

in Italia dobanzile la obligatiuni au atins cote record, aceastea au depasit pragul critic de 7%, ceea ce

inseamna ca economia acestui stat este nesustenabila pe termen lung. Anul viitor Trezoreria Italiei trebuie să împrumute aproximativ 400 miliarde de euro, bani care să meargă la finanţarea deficitului bugetar, la

plata dobânzilor la credite şi la rostogolirea datoriei care ajunge la scadenţă.

Economia tarii a stagnat în trimestrul 3 raportat la trimestrul 2, sectorul manufacturier fiind în a patra

lună consecutiv în contracţie, şi este foarte posibil ca ţara să fi intrat deja în recesiune.

Înaintea reuniunii G20 de la Cannes, Italia a adoptat noi masuri anticriza. Masurile adoptate vizeaza,

printre altele, cesiune de active, liberalizari, reforma legii pensiilor, simplificarea procedurilor

administrative insa nu s-a discutat despre reforma pietei muncii ea urmand a fi aprobata intr-o etapa ulterioara.

14

Pentru 2012, Italia prognozează că va avea un excedent primar de 3,7%. Pentru a acoperi diferenţa de

până la 8,9% din PIB, statul ar avea nevoie, ca pe termen lung, să reducă cheltuielile sau să crească veniturile (ori o combinaţie dintre cele două) cu 5,2% din PIB (~84 de miliarde de euro, în prognoza de

PIB nominal la preţuri curente a FMI pentru 2012). Şi suma este necesară doar pentru a menţine datoria

publică la 121% din PIB. Prognoza FMI arată că Italia va reduce deficitul, în termeni nominali, de la 64

miliarde de euro în 2011 la 38 miliarde în 2012.

Costurile de creditare ale Spaniei, o altă ţară cu datorie publică mare, au crescut spectaculos in ultima

perioada. Spania este pe cale să adauge 10 puncte procentuale la datoria publică în doar doi ani, de la 60%

din PIB în 2010, la 70% în 2012 (782,8 miliarde de euro). Cu o rată a şomajului de 21%, bănci lovite de bula imobiliară şi o creştere economică sub potenţial, Spania se prezintă drept o victimă perfectă în faţa

crizei datoriilor. Economia a stagnat în T3 faţă de T2 şi creşterea anuală este de 0,8%. Pentru Spania se

prognozează că deficitul va fi de 3,5% din PIB în 2012, asta înainte de plata dobânzilor.

Banca Centrala Europeana intervine pe piata secundara prin achizitie de obligatiuni pentru a

incerca sa mentina randamentele sub control . Banca cumpara inca din vara acestui an obligatiuni italiene

si spaniole pentru a ajuta cele doua state sa evite blocarea creditului.

Cu foarte multe datorii si dobanzi din ce in ce mai mari, Irlanda a fost o alta tara care in 2010 s-a indreptat spre o noua criza financiara. Cresterea ratelor de dobanda a afectat totodata si Portugalia .

13

http://www.mediafax.ro/economic/grecii-au-retras-5-miliarde-de-euro-de-la-banci-in-ultima-saptamana-8956225 - Grecii au

retras 5 miliarde de euro de la bănci în ultima săptămână.

14http://www.mediafax.ro/economic/analiza-dupa-ce-a-pierdut-batalia-pentru-grecia-ue-trebuie-sa-lupte-acum-pentru-italia-8956150/

Există şi ţări care se bucură de o stabilitate financiară care previne abandonarea monedei euro, arată

un raport al Consiliului de la Lisabona. Raportul "2011 Euro Plus Monitor", realizat de Consiliul de la Lisabona şi de Banca Berenberg şi publicat săptămâna aceasta, arată care sunt ţările cu cea mai bună

situaţie fiscală din zona euro şi cele care s-au adaptat cele mai bine crizei.

Estonia este considerate tara cea mai bine adaptată la criza din zona euro. Aceasta are o economie

deschisă şi foarte dinamică, este orientata spre exporturi si are un regim de reglementare al economiei foarte liberal. Insa creşterea costurilor legate de forţa de muncă, gradul mic de economisire în rândul

populaţiei şi capacitatea redusă de a integra imigranţi în societate sunt cateva slabiciuni ale acestei tari.

Ţara cu cel mai mare Produs Intern Brut pe cap de locuitor din lume, Luxemburgul şi-a consolidat poziţia mulţumită statutului de centru financiar. Prezintă o poziţa fiscală extraordinara si o rată scăzută a

consumului public şi privat. Pe de altă parte, slăbiciunile Luxemburgului sunt reprezentate de piaţa de

servicii atent normată de stat, dependenţa neobişnuită de indusitra financiare şi măsurile considerabile pentru protecţia angajaţilor.

Desi economia Germaniei a fost clasata drept cea mai competitivă şi una din tarile care foloseşte

foarte bine potenţialul uman, aceasta nu a reuşit ca la mijlocul lunii noiembrie să plaseze pe piaţă o treime

din obligaţiunile cu maturitatea la 10 ani prin care dorea să se împrumute cu 6 miliarde euro. Investitorii au considerat prea redus randamentul (dobânda) oferit de Berlin.

15

Olanda se bucură si ea de cele mai bune scoruri din zona euro legate de potenţialul de creştere şi de

competitivitate. Olanda are o rată foarte mică a şomajului şi venituri foarte bune din exporturi.

Aflată pe locul cinci în topul celor mai "sănătoase" economii din zona euro, Slovenia are o datorie

publică redusă, o rată a şomajului bună şi sprijină deschiderea de noi afaceri. Pe de altă parte, costul forţei

de muncă este în creştere, pieţele de servicii şi bunuri sunt puternic controlate şi nu s-a luat încă nici-o măsură semnificativă de ajustare fiscală.

Franţa este si ea o ţară puternică, dar expunerea băncilor sale la datoria italiană şi cea elenă au

determinat şi în acest caz creşterea costurilor de împrumut. Pentru anul viitor Franta va incerca reducerea

deficitului bugetar cu 20%., iar in 2013 deficitul ar urma sa fie scazut cu inca 45 miliarde euro, conform unor declaratii facut de premierul francez. In acest sens Guvernul francez pregateste cel mai auster buget

pe care l-a avut tara de la al Doilea Razboi Mondial incoace, care ar include majorarea cotei TVA,

reducerea numarului de sarbatori legale dar si alte masuri in domeniul reducerii cheltuielilor bugetare.

2.6 Măsuri de susţinere a zonei Euro

2.6.1 Măsuri anticriză:

Atunci cand criza economica a cuprins Europa, majoritatea tarilor au fost nevoite sa adopte o

serie de masuri pentru a preveni concedierile masive. Unele dintre ele si-au extins sistemele de

protectie sociala astfel incat sa se includa diminuarea cheltuielilor cu salariile. Cumpararea de obligatiuni italiene si spaniole a reprezentat un pas important al Bancii Centrale Europene in

incercarea de a controla criza financiara ce a luat amploare in zona euro. S-a incercat ca prin

achizitionarea de actiuni de catre BCE valoarea actiunilor sa ramana ridicata, bancile nemaitrebuind sa suporte pierdererile generate de scaderea valorii lor. O alta masura luată de BCE a fost solicitarea

guvernelor din Zona Euro de a dezvolta reforme economice si reducerea cheltuielilor.

15

http://www.jurnalul.ro/economia/salvare-bce-obligatiuni-aaa-597743.htm

Masuri pentru pastrarea sistemului financiar pentru reducerea riscurilor si recuperarea

resurselor:16

Gestionarea cu atenţie a deficitelor bugetare pentru a se asigura că acestea pot susţine politica

fiscală pe termen mediu pentru a evita extinderea crizei într-o nouă fază de declin.

Asigurarea unui proces care să conducă sistemul financiar într-o direcţie bună cu posibilitatea

crearii unui flux adecvat creditului pentru sectorul privat.

Îmbunătăţirea pieţei de capital pentru a reduce probabilitatea şi costurile de defectare a unei

instituţii de sistem, şi găsirea soluţiilor imediate de evitarea eşuării oricărei instituţii.

2.6.2 Strategia Europa 2020:

Strategia Europa 2020 pentru crestere si locuri de munca pune accentul pe dezechilibre

macrofinanciare si structurale. A fost adoptata in 2010 si inlocuieste agenda Lisabona 2000 pentru ca a existat un esec in transformarea Uniunii Europene in “Cea mai dinamica economie bazata pe cunoastere,

din lume pana in 2010”.

Strategia Lisabona nu a avut success din cauza lipsei de responsabilitate a statelor membre, iar acest lucru nu ar trebui sa se intample iar. O alta premisa a elaborarii Strategiei Europa 2020 este

reprezentata de efectele negative fara precedent, generate in 2008 si 2009 de criza economica:

Cresterea economica si locurile de munca ce au fost create in ultimii 10 ani au fost

practice anulate

Deficitele bugetare deosebit de ridicate si ponderea ridicata a gradului de indatorare

(niveluri ale datoriei publice de peste 80% din PIB) au anulat progresele inregistrare in 20

de ani de consolidare fiscala.

Pentru a evita esecul Strategiei Europa 2020 va exista o monitorizare permanenta a indicatorilor

prevazuti in cadrul acestora.

Strategia Europa 2020 are 3 prioritati:

Cresterea economiei inteligenta prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si

inovare

Cresterea economica durabila prin promovarea unei economii mai eficiente din punct de

vedere al rezurselor mai ecologice si mai competitive

Cresterea economica favorabila incluziunii prin promovarea unei economii cu o rata

ridicata a ocuparii fortei de munca in masura sa asigure coeziunea economica, sociala si

teritoriala.

Pentru indeplinirea acestor prioritati, Comisia Europeana propune 5 obiective principale:

75% din populatia cu varsta intre 20-64 ani ar trebui sa aiba un loc de munca;

3% din PIB-ul Uniunii Europene ar trebui investite in cercetare-dezvoltare;

16 http://www.romaniantimes.com/index.php/nelu-ciorba/273-cauzele-crizei-financiare.html, Romanian times, Nelu Cioarba, Criya financiara Cauze si efecte

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin 20 % fata de nivelurile din 1990(sau cu

30% daca si alte state dezvoltate se angajeaza la reduceri comparabile ale emisiilor, iar tarile in dezvoltare sa depuna efort in acest sens),cresterea cu 20% a ponderii resurselor regenerabile de

energie in consumul final de energie si o crestere cu 20 % a eficientei energetic;

Rata bandonului scolar timpuriu ar trebui redus sub nivelul de 10% fata de 15% in prezent si cel

putin 40% din generatia tanara cuprinsa intre 30-40 ani ar trebui sa aiba studii superioare fata de 31% in prezent;

Numarul persoanelor amenintate de saracie ar trebui redus cu 20 milioane fata de nivelul actual

de 80 milioane.

Noi consideram ca acesteobiective sunt interconectate, adica indeplinirea sau neindeplinirea

unora dintre acestea influentand in sens pozitiv ,respectiv negativ indeplinirea altor obiective.

Ex: cresterea ratei de ocupare a populatiei active conduce la reducerea persoanelor amenintate de saracie.

In functie de gradul de indeplinire a obiectivelor, Comisia Europeana apreciaza ca exista 3

scenarii posibile pentru Strategia Europa 2020:

Redresarea durabila-Europa va fi in masura sa revina complet la traiectoria anterior

crizei sis a-si consolideze potentialul pentru a obtine rezultate mai bune

Redresare lenta- Europa va suferi o pierdere permanenta de bunastare si isi va relua

cresterea de la acest nivel inferior

Deceniul pierdut- Europa va suferi o pierdere permanenta de bunastare si de potential de

crestere in viitor.

Un fenomen ingrijorator este cel de accelerare a imbatranirii populatiei, populatia activea UE incepand sa se reduca semnificativ din anii 2013-2014 datorita faptului ca generatia nascuta dupa al II-lea

Razboi Mondial va incepe sa se pensioneze.

Pentru a combate aceste efecte negative, Strategia Europa 2020 isi propune sa promoveze autonomia cetatenilor prin dobandirea de noi competente care sa permita fortei de munca sa se adapteze la

noile conditii si la eventualele schimbari de cariera, sa scada somajul si sa creasca productivitatea muncii.

3. Concluzii:

Daca liderii marilor puteri spera la o iesire din criza din zona Euro pe baza propunerilor lor,

economistul american Nouriel Roubini susţine că zona Euro se îndreaptă cu paşi repezi către dezastru,

dacă nu apelează la o instituţie salvatoare şi credibilă, ca ultim creditor la care ţările să poată apela. Tot el a afirmat si faptul ca soluţia pentru ţările îngropate în datorii este ieşirea din zona euro, combinată cu

planuri dure de austeritate. Totuşi, acest lucru este valabil doar pentru ţări precum Grecia, Portugalia sau

Irlanda, pentru că Italia şi Spania sunt prea mari pentru a li se permite să facă acest pas. Fără ele, zona

Euro ar înceta să mai existe.

Dupa ce au fost prezentate cauzele care au declansat criza, precum si efectele ce au aparut in

urma acesteia, putem afirma faptul ca, in mare, aceasta criza a fost decalansata datorita politicilor

economice neadecvate.

Pana la aparitia crizei, zona Euro era stabila, iar introducerea monedei euro a adus numai

avantaje. Deasemenea, au fost tari care aveau o rata a inflatiei foarte buna, dar si tari care nu erau

avantajate.

In prezent, tarile cele mai afectate de criza sunt Italia, Spania, Grecia, Irlanda si Portugalia. La

polul opus, pe timp de criza sunt si tari care au o stabilitate financiara foarte buna, Germania, Olanda, Franta, Estonia, Luxembourg si Slovenia.

Pentru combaterea crizei, s-a implementat Strategia Europa 2020 dupa cum s-a prezentat. Astfel,

daca macar o parte din prioritatile si obiectivele strategiei s-ar realiza, tarile incep sa se stabilizeze si sa

iasa din aceasta situatie.

Criza in opinia celorlalti:

Chiar daca toata lumea lauda progresele facute in ultimii doi ani, Barrie Wilkinson, partener la

firma londoneza de consultanta Oliver Wyman, a vrut sa atraga atentia ca in 2015 vom fi loviti de o catastrofa financiara deoarece nu au fost rezolvate tocmai cele mai grave probleme ale sistemului

financiar. "Problemele care au provocat criza precedenta - politicile monetare relaxate si dezechilibrele

comerciale - sunt de fapt mai mari acum decat erau atunci"

S&P estimează că zona euro va înregistra o uşoară recesiune în primul trimestru din 2012 şi o

creştere moderată în a doua jumătate a anului viitor. Declinul care afectează deja economiile din Spania,

Portugalia şi Grecia ameninţă să se extindă către alte state, inclusiv Germania şi Franţa.

4. Bibliografia:

1. bnr.ro – Criza financiara internationala si provocari pentru politica monetara din Romania,

Academicianul Mugur Isarescu Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei

2. http://economictimes.ro/cauzele-crizei-europene-i/

3. The Romanian Economic Journal - Ana Bal Opinii privind cauzele crizei financiare actuale

4. http://www.curierulnational.ro/Economie/2005-10-19/Creste+inflatia+in+zona+euro. Curierul

Naţional, Autori Maria Cora, Bogdan Vasilescu,“Creşte inflaţia în zona Euro”

5. http://www.ecb.int/ecb/educational/hicp/html/chart3.en.html

6. http://www.wall-street.ro/articol/International/25518/Zona-euro-a-avut-o-crestere-economica-

puternica-in-2006.html, Wall Street, “Zona Euro a avut o creştere economică puternică în

2006”

7. http://www.europeana.ro/euro/euro%20in%20lume.htm,

8. http://www.wall-street.ro/articol/International/36833/Zona-euro-crestere-economica-peste-

asteptari-in-trimestrul-al-treilea-din-2007.html, Wall Street, Yona Euro crestere economica

peste asteptari in trimestrul al treilea din 2007.

9. http://www.fin.ro/articol_67326/isarescu-problema-actuala-e-supraindatorarea-statelor-

inainte-de-declansarea-crizei.html, Fin.ro, Ionuţ Bălan, Isarescu, problema actuala e

supraîndatorarea statelor inainte de declanşsrea crizei

10. Economic Times, Cauzele Crizei Europene, Comentariu de dr. Andrei Radulescu, http://economictimes.ro/cauzele-crizei-europene-i/

11. http://www.mediafax.ro/economic/grecii-au-retras-5-miliarde-de-euro-de-la-banci-in-ultima-

saptamana-8956225 - Grecii au retras 5 miliarde de euro de la bănci în ultima săptămână.

12. http://www.mediafax.ro/economic/analiza-dupa-ce-a-pierdut-batalia-pentru-grecia-ue-

trebuie-sa-lupte-acum-pentru-italia-8956150/

13. http://www.jurnalul.ro/economia/salvare-bce-obligatiuni-aaa-597743.htm

14. http://www.romaniantimes.com/index.php/nelu-ciorba/273-cauzele-crizei-financiare.html,

Romanian times, Nelu Cioarba, Criza financiara Cauze si efecte

15. http://www.efsf.europa.eu/about/operations/index.htm

http://www.efsf.europa.eu/about/index.htm

16. Cursuri de Asigurari si Reasigurari, Prof. Miricescu