referat - criza financiara

  • View
    453

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of referat - criza financiara

De la criza creditelor ipotecare la recesiunea globala 2.1. Cauzele crizei economice si financiare actuale sunt diverse. Sefii de stat si de guvern din G-20 au mentionat in declaratia lor de la summit-ul din 15 noiembrie urmatoarele: a. politicile monetare si de curs de schimb care au dus la lichiditate excesiva; b. absenta sau insuficienta reglementarii anumitor domenii sau actori; c. goana dupa randamente irealist de mari fara o evaluare sau cunoastere suficienta a riscurilor de catre actorii de pe piata, precum si de catre instantele de reglementare si control; d. Utilizarea excesiva a tehnicii de Leveraged Buy-Out" (LBO) sau a efectului parghiei bancare", prin finantarea achizitiilor din imprumuturi metoda financiara aspru criticata de sindicate dar imbratisata fara rezerve de fondurile de investitii; e. coordonarea insuficienta a politicilor macroeconomice; f. reforme structural insuficiente. In acest mod, s-au produs evolutii gresite, care au evidentiat clar necesitatea unei revizuiri a regulilor de joc pentru actori, produse si piete. 2.2. In SUA, la mijlocul anului 2007, s-a prabusit un joc piramidal cu credite imobiliare, in momentul in care preturile imobilelor nu au mai crescut. Pe o piata imobiliara supraincalzita caracterizata de asteptari irealist de optimiste, in baza unor ordine prezidentiale emise in ultimii 20 de ani de catre trei presedinti ai SUA, bancile specializate in real estate" au fost obligate in conditii coercitive sa ofere credite unor debitori cu solvabilitate scazuta, care in peste 70% din cazuri nu au fost rambursate sau chiar nu au fost deloc folosite conform scopului initial. Intr-o proportie foarte mare, beneficiarii acestora le-au scontat imediat in vederea obtinerii de cash, iar sumete echivalente valorilor de creditare acordate au capatat statut de marfa" supusa rulajului comercial prin intermediul unor lanturi de transfer vanzare controlate la randul lor tot de catre banci. Au aparut noi produse financiare extrem de speculative si netransparente, care s-au sustras oricarui control sau reglementari. Multi dintre cei implicati nu au constientizat amploarea riscului. 2.3. Spargerea balonului de sapun" imobiliar in SUA, dar si in cateva state UE a avut drept urmare o criza a fondurilor de investitii speculative (Hedge Funds"), a bancilor de investitii si comerciale, precum si a companiilor de asigurari. Prin securizarea riscurilor, mediul financiar global a fost zguduit profund de undele de soc generate. Nesiguranta si neincrederea intre institutiile financiare au condus la situatia in care, chiar si institutiile financiare solide si sanatoase, au

devenit parte a unei blocade a acordarii reciproce de credite si la micsorarea pana la valori nesemnificative a sumelor totale tranzactionate pe piata interbancara. 2.4. Prin diverse canale de transmisie, criza pietelor financiare s-a materializat in cele din urma si in economia reala. Printre efecte se numara: a. criza creditelor; b. costurile marite ale finantarii; c. efectele negative asupra averilor datorate scaderii cursurilor actiunilor; d. prabusirea pietelor de export; e. efecte negative asupra increderii in sistemul financiar-bancar; f. deprecieri si riscuri de pierderi in cadrul bilanturilor contabile. Intre timp la inceputul anului 2009, a devenit clar ca intreaga OCDE se gaseste intr-o recesiune a carei durata si amploare nu pot fi apreciate cu certitudine de catre experti in momentul de fata.

Efectele crizei la nivel european Lorena DUDUIALA POPESCU Impactul global al crizei financiare asupra economiei reale s-a resimtit puternic, iar economia, in ansamblul sau, a fost afectata de o incetinire substantiala a cresterii, care a afectat populatia, intreprinderile si locurile de munca. Dupa explodarea bulei imobiliare americane, dezvoltarea economica a zonei euro a scazut cu o rata anualizata de 0.8%, cea mai mare scadere din 2001 pana in prezent. Pe masura ce conditiile de creditare au devenit mai stricte, europenii au devenit si ei mai prudenti, reducandu-si investitiile si consumul; fiind amenintati de somaj, au preferat sa economiseasca si sa isi protejeze veniturile prin

mentinerea lor in afara sistemului financiar bancar. Unul dintre principalii factori promotori ai dezvoltarii economice, investitia in capital, a fost oprita brusc.

Pe data de 3 ianuarie anul curent, Banca Central Europeana a crescut rata dobanzii pana la nivelul de 4.25%, in incercarea de combatere a inflatiei care este mult peste nivelul tinta de 2%. Recesiunea americana poate sa se incheie curand, datorita flexibilitatii economiei (oamenii sunt obisnuiti sa isi piarda locul de munca si reusesc sa se adapteze unui alt loc foarte rapid). In Europa, insa, flexibilitatea populatiei este mult mai redusa, iar recesiunea poate fi un proces mai indelungat si chinuitor. Criza generata in America are efecte complexe asupra economiilor europene, astfel ca oficialii europeni acuza SUA, pentru externalitatile suportate de propriile lor economii, in ciuda faptului ca excese au avut loc in intreaga lume, excese concretizate in reglementari lipsite de actualitate, distorsionari guvernamentale si supervizare deficitara. Atunci cand bula imobiliara a explodat, liderii europeni au refuzat sa creada faptul ca U.E.se confrunta cu o problema de incetinire a cresterii economice. Prin ignoranta initiala pe care acestia au manifestat-o vis-a-vis de criza sistemului financiar international, rezultatul obtinut a fost amanarea unei reactii ce trebuia sa apara mai devreme pentru a combate efectele nedorite pe care o depresiune prelungita le-ar putea avea asupra consumatorilor si asupra tarilor ce au piete de capital integrate.

Sectoarele vulnerabile La nivel european, efectele crizei globale s-au resimtit puternic pe piata de capital, precum si pe piata muncii. Efectele crizei financiare asupra pietei de capital au constat in: Efecte directe asupra institutiilor financiare: criza financiara a dat nastere la falimente rasunatoare, restructurari de companii si institutii financiare, preluari si fuziuni, sustinere financiara directa cu fonduri importante. Efecte asupra volumului si cotatiilor bursiere: volumul tranzactiilor bursiere a scazut, insa impactul cel mai puternic l-a avut criza asupra volatilitatii (riscului) si asupra randamentelor bursiere asociate mai ales instrumentelor cu venit variabil.

Efecte asupra comportamentului investitorilor pe piata: in conditiile unei piete care nu mai ofera siguranta si randamente cat de cat stabile si in usoara crestere, investitorii se indeparteaza tot mai mult de piata de capital si isi modifica radical optiunile investitionale. Acest lucru are impact direct asupra costului capitalului si dobanzilor financiare. Panica, teama, conditiile imitative, isteria, sunt sentimente care domina in aceste momente masa mare de investitori confruntata de la o zi la alta cu pierderi tot mai mari. Efecte asupra reglementarilor privind piata de capital: criza a condus la o serie de invataminte care s-au materializat intr-o serie de masuri de intensificare a controlului asupra unor zone ramase in afara jurisdictiei bancilor centrale sau comisiilor de supraveghere a pietelor de capital. In paralel au fost aduse tot mai mult in discutie criteriile de acordare a finantarilor si metodologiile de risc si de rating folosite in decizia de finantare. Mai mult, interventia statului pe pietele financiare (care, uneori, a mers pana la cazuri extreme de nationalizare) a trebuit si ea legitimata printr-o serie de masuri legislative nemaiintalnite de la Marea Criza.

Turbulente pe piata muncii Pe langa criza financiara globala, asistam si la o criza globala a locurilor de munca, conform Raportului publicat de Organizatia Internationala a Muncii (OIM) la sfarsitul lunii ianuarie 2010. Printre indicatorii macroeconomici, somajul se reflecta mai direct in viata cotidiana a cetatenilor decat P.I.B-ul., deficitul bugetar, inflatia, cursul valutar sau dobanzile bancare. Criza economica globala a condus la o crestere dramatica a numarului celor care si-au pierdut locul de munca, precum si al celor cu salarii mici, estimeaza OIM in raportul Global Employment Trends 2010. Conform aceleiasi surse, la scara globala, numarul somerilor s-ar putea sa ajunga, in anul 2010, cu 18-30 de milioane mai mare decat in 2009. La acestia s-ar adauga peste 50 de milioane de angajati a caror situatie se va deteriora. Daca situatia economica globala se inrautateste, conform studiului, circa 200 de milioane de angajati, mai ales din tari in dezvoltare, vor fi impinsi spre saracia extrema. Pe zone geografice, rata somajului in anul 2009, comparata cu 2008, conform O.I.M., a inregistrat cea mai mare crestere din lume tocmai in Uniunea Europeana, cu precadere in statele membre cele mai dezvoltate. Efectul de domino s-a facut resimtit in sistemul financiar european, ca si in cel american, in ceea ce priveste reactia in lant de pe pietele financiare. Astfel ca a fost

necesara alimentarea cu lichiditati a bancilor afectate de catre bancile centrale, in special Banca Centrala Europeana. La nivel national si international au fost elaborate numeroase pachete de salvare, care au inclus o larga paleta de masuri, de la subventii si participari de capital, pana la nationalizarea institutiilor financiare in criza, acordarea de garantii publice, imbunatatirea asigurarii depozitelor bancare etc. intr-o anumita masura, aceste actiuni luate in regim de urgenta au ajutat bancile sa isi urmeze cursul normal al afacerilor. Increderea consumatorilor si a investitorilor a fost afectata, lucru ce presupune masuri pentru relansarea cererii pe piata interna si stabilizarea pietelor fortei de munca, respectiv stoparea cresterii numarului de persoane trimise in somaj. Trebuie sprijinite categoriile sociale cu venituri inferioare, deoarece acestea sunt afectate in mod special de efectele crizei, dar si pentru ca acestea au cel mai puternic impact asup