Download pdf - Finante Publice TC1 Sem.1

8/19/2019 Finante Publice TC1 Sem.1

1/34

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTIDEPARTAMENTUL DE INVATAMANT LA DISTANTA SI CU FRECVENTA

REDUSAFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICECONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

FINANTE PUBLICE

TC1

PROFESOR COORDONATOR:CORNELIU LAZAR

STUDENT:TEODORA GEORGETA SAMOILA

ANUL ΙGR. 50475CUPRINS

A.Impozitele: notiune, rol, trasaturi caracteristice si clasificare1.Introducere2.Impozitele.Notiuni generale2.1.Principiile impunerii

1


2/34

2.2.Rata fiscalitatii2.3.Asezarea si perceperea impozitelor 2.4.Clasificarea impozitelor 3.Impozitele directe3.1.Impozitele reale

3.2.Impozitele personale4.Impozitele indirect4.1.Caracterizarea generala a impozitelor indirecte4.2.a!ele de consumatie4.3."onopolurile fiscale4.4.a!ele #amale$.Analiza dinamici si structura #eniturilor fiscal ale Romaniei pentru perioada 2%11&2%1

1.Int!"#$%%

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din #eniturile sau din a#erea personal

fizice si 'uridice la dispozitia statului, in #ederea constituirii resurselor necesare acoperirii c(eltuielilo pu)lice.Aceasta prele#are are caracter obligatoriu, este cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie d partea statului. Potri#it articolului 13* din Constitutia Romaniei, impozitele datorate )ugetului de stat sta)ilesc numai prin lege. Rolul impozitelor este deose)it de important, din punct de #edere financiar, ecomonic si social. Rol principal al impozitelor datorate )ugetelor este acelea de a procura resursele financiare, necesare efectuarc(eltuielilor pu)lice.

2


3/34

In domeniu economic, impozitele reprezinta un instrument de inter#entie a statului pentru a incuraja +e!emplu su) forma de e!onari sau de a descuraja +pe calea suprata!arii anumite sectoare sau acti#itaeconomice.

-reptul de a introduce impozite il are statul si il e!ercita, de cele mai multe ori, prin intermediuorganelor puterii centrale +parlamentul, iar uneori si prin organele administrati#e de stat localParlamentul se pronunta in legatura cu introducerea impozitului de stat de importanta nationala, ia

organele de stat locale pot introduce anumite impozite in fa#oarea unitatilor administrati#e teritorialastfel platesc impozit toate persoanele fizice sau 'uridice care realizeaza #enit dintr&o anumita sur pre#azuta de lege.Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic si social, dar in mod diferit de la etapa la alta de dez#oltare a economiei.Rolul cel mai important al impozitului se manifesta pe plan financiar , deoarece acesta constituie mi'loc principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea c(eltuielilor pu)lice.Caracteristica pentru e#ulotia impozitelor in perioada post)elica este tendinta de crestere a)soluta relati#a a acestora. porirea #olumului impozitelor s&a realizat prin crestera numarului platitoriloe!tinderea )azei de impunere dar si prin ma'orarea cotelor de impunere. Pe plan social , rolul impozitelor este de redistri)uire a unei parti din produsul intern )rut intre difericategorii sociale, precum si intre persoane fizice si 'uridice.Prin intermediul impozitelor si ta!elor statu preia la )uget in 'ur de /%0 din PI$ in tarile dez#oltate, iar in tarile in curs de dez#oltare, c(iar daca nating 2%0 din PI$, are tendinte de crestere.

imita impozitelor este influentata de:1. factori externi ai sistemul fiscal, cum ar fi ni#elul produsului intern )rut pe locuitor, prioritati sta)ilite dcatre stat in ceea ce pri#este destinatia resurselor financiare la dispozitia sa.2. factori interni, precum progresi#itatea cotelor de impuner si modul de determinare a materiei.Cu a'utorul impozitelor, statul influenteaza o faza sau alta a procesului reproductiei sociale, in functie dinteresul pe care il are la un moment dat.Astfel, statul foloseste parg(ia impozitelor pentru a stimul

cresterea productiei in anumite ramuri ale economiei, de a implanta unitati economice, in anumite zongeografice ramase in urma din punct de #edere economic, e#entual prin mutarea unor fa)rici si uzine dcentrele industriale supraaglomerate.In acest scop, statul foloseste impozitele directe care permit implementare diferentiata a #eniturilor, precum si posi)ilitati de degre#are fiscala a anumitor categorii dcontri)ua)ili in functie de o)iecti#ele urmarite.Referitor la aceasta pro)lema ne raliem economistulfrancez "aurice -u#erger care spunea:In neocapitalismul modern impozitul capata o semnificatie mai larga: el inceateaza de a mai constitgrauntele de nisip care 'eneaza angrena'ele, pentru a de#eni unul dintre regulatoarele si motoaremasinii.Prele#arile fiscale asupra preturilor si #eniturilor nu au numai scopul de a acoperi c(eltuielieaparatului de stat, ci de a asigura o anumita corectare si o anumita orientare a mecanismelor pietei.copu

inter#entionist se adauga astfel la cel financiar impozitul de#ine un instrument esential al politiceconomice a statului precum si a politicii sociale5

&. I'(!)*t%+%. N!t*#n* ,%n%+%

Impozitele reprezinta o forma de prele#are a unei parti din #eniturile si6sau a#erea persoanelofizice si 'uridice la dispozitia statului in #ederea acoperirii c(eltuielilor pu)lice. Aceasta prele#are se faccu titlu neram)ursa)il, fara contraprestatie directa din partea statului si este o)ligatorie.

3


4/34

arcina ac(itarii impozitului pe #enit re#ine tuturor persoanelor fizice si 'uridice care realizeaz#enit dintr&o anumita sursa pre#azuta de lege. Astfel, muncitorii si functionarii platesc impozitul dsalariu, agentii economici din profit, pentru proprietarii funciari sursa o constituie renta, iar pentrdetinatorii de (artii de #aloare +actiuni, o)ligatiuni etc. cota parte pentru stat o constituie #enitul produde acestea +di#idende, do)anzi s.a.. i)er profesionistii, micii meseriasi si altii suporta impozitele d#enitul realizat in acti#itatea desfasurata.

Rolul esential al impozitelor este e#ident pe plan financiar, intrucat acestea constituie mi'loc principal de procurare a resurselor financiare necesare acoperirii c(eltuielilor pu)lice.

porirea #olumului incasarilor din impozite si ta!e se realizeaza prin cresterea numarul platitorilor, e!tinderea )azei de impunere si ma'orarea cotelor de impunere.7lementele te(nice ale impozitului sunt:

1.Subiectul impozitului il constituie persoana fizica sau 'uridica o)ligata prin lege la plata acestuia impozitul pe salariu, su)iectul impozitului este muncitorul sau functionarul, la impozitul pe profiagentul economic etc. u)iectul impozitului este denumit contribuabil , in #or)ire curenta si reglementarile fiscale.

2.Persoana care suporta efecti# impozitul se numeste suportatorul sau destinatarul impozitulu

7!ista frec#ente cazuri in care cel ce suporta impozitul este o alta persoana decat su)iectul impozitului.3."ateria +salariu, a#erea, profitul etc. supusa impozitarii, adica impunerii, constituie obiect

impunerii.4.Sursa impozitului arata din ce anume se plateste impozitul, din #enit sau din a#ere.8.Unitatea de impunere reprezinta unitatea de masura a materiei impoza)ile.6.Cota impozitului sau cota de impunere reprezinta impozitul aferent unei unitati de impuner

-rept unitate de impunere e!ista: unitatea monetara, (ectarul de teren, )ucata, 9g, litrul etc. Impozitul sta)ileste in suma fi!a sau in cote procentuale +proportionale, progresi#e sau regresi#e.

.ermenul de plata indica data pana la care impozitul tre)uie ac(itat statului. Neplata la termeatrage ma'orari de intarziere. -e asemenea, e!ista si alte sanctiuni, cum sunt: popriri +pe salarii

sec(estrarea unor )unuri de #aloare identica etc.*. !sieta reprezinta totalitatea masurilor care se iau de catre organele fiscale in legatura cu fiecarsu)iect impoza)il pentru identificarea maimi impuneri si determinarea impozitului.

2.1. Principiile impunerii

Impunerea reprezinta procesul comple! de sta)ilire a impozitului ce re#ine in sarcina un persoane fizice si 'uridice. Aceasta reprezinta o latura de natura politica si una de ordin te(nic +metodelete(nicile utilizate pentru determinarea cuantumului impozitului in raport cu marimea o)iectulimpoza)il.

A. Principii de ec(itate fiscala7c(itatea fiscala inseamna dreptate sociala in materie de impozite. Respectarea acestui principiu

inseamna indeplinirea cumulati#a a mai multor conditii.

1. ta)ilirea unui #enit minim neimpoza)il, in cazul impozitelor directe.

2. arcina fiscala sa fie sta)ilita in functie de puterea contri)uti#a a fiecarui platitor +marimea #enitulua#erii, situatia personala etc..

4


5/34

3. arcina fiscala a unei categorii sociale sa fie sta)ilita in comparatie cu sarcina fiscala a altei categorsociale si cu sarcina fiscala a altei persoane din aceeasi categorie sociala.4. Impunerea sa fie generala, adica sa cuprinda toate categoriile sociale.

B. Principii de politica financiaraPentru o)tinerea unui randament fiscal ridicat se impune indeplinirea unor conditii:

1. Impozitul sa fie platit de toate persoanele fizice sau 'uridice care o)tin #enituri din aceeasi sursa, posed

acelasi gen de a#ere sau cumpara aceeasi categorie de )unuri2. a nu e!iste cai de sustragere de la impunere a unei parti din materia impoza)ila3. ;olumul c(eltuielilor ocazionate de sta)ilirea materiei impoza)ile, calcularea si perceperea impozitelsa fie cat mai redus posi)il.Impozitul tre)uie sa fie elastic, astfel incat sa poata fi adaptat in permanenta la necesitatile de #enituri astatului.

C. Principii de politica e!ternatimularea dez#oltarii economice +ramura, su)ramura poate fi realizata si prin masuri de ord

fiscal, cum sunt: sta)ilirea unor ta!e #amale ridicate la import reducerea sau scutirea de plata impozitelor a marfurilor auto(tone micsorarea impozitelor directe sta)ilite in sarcina intreprinzatorilor care isi plaseaza capitalurile ramura sau su)ramura respecti#a facilitarea amortizarii accelerate a capitalului fi!, ceea ce conduce la reducerea profitului impoza)il et

Impozitele pot fi utilizate si pentru a influenta comportamentul producatorilor agricoli. Astfel, uimpozit sta)ilit in functie de #enitul mediu la (ectar de teren poate stimula interesul pentru o productimai mare si cu costuri mai mici pe unitatea de suprafata folosita.

-e asemenea, statul poate stimula sau reduce consumul unei anumite marfi sau suprimareimpozitelor indirecte ori ma'orarea cotelor de impozit aplicate la #anzarea produselor respecti#e.

D. Principii social&politice


6/34

respecti# totalul incasarilor realizate intr&un an din impozite, ta!e si contri)utii PI& ' Produsul Intern $rrealizat la ni#elul unui an.

Ni#elul fiscalitatii difera de la o tara la alta si de la o perioada la alta. tatul preia la dispozitia s prin intermediul impozitelor, o parte insemnata din Produsul Intern $rut. otusi, in tarile dez#oltate rafiscalitatii este mai ridicata decat in tarile in curs de dez#oltare. Printre tarile cu fiscalitate inalta ssitueaza uedia, -anemarca, =inlanda si >landa, cu o rata in 'ur de 8%0, iar printre tarile cu fiscalita

redusa se numara "e!icul si urcia, unde rata fiscalitatii este su) 2%0. e poate spune ca e!ista o legatudirecta intre gradul de dez#oltare al unei tari si ni#elul fiscalitatii.

In tarile in curs de dez#oltare, se urmareste stimularea cresterii economice printr&o fiscalitamoderata, adica prin sporirea cererii de )unuri si ser#icii a agentilor economici si a populatiei si acti#itatea in#estitionala.

=iscalitatea tre)uie pri#ita si prin prisma structurii impozitelor si ta!elor, de e!emplu, pondere#eniturilor fiscale pro#enite din impozite directe, respecti# din cele indirecte. -e asemenea, esimportanta analiza raportului dintre impozitul pe #eniturile persoanelor fizice si impozitul pe #enituri persoanelor 'uridice.

oate acestea sunt necesare intr&o analiza pentru a surprinde, in profunzimea lor, implicatiile d

ordin economic, financiar, social si politic ale unui sistem fiscal.2.3. Asezarea si perceperea impozitelor

Asezarea impozitelor inseamna: sta)ilirea marimii o)iectului impoza)il determinarea cuantumului impozitului perceperea +incasarea impozitului.

Stabilirea obiectului impozabil presupune constatarea si e#aluarea materiei impoza)ile. 7!ismetoda e#aluarii indirecte si metoda e#aluarii directe. Metoda evaluarii indirecte cunoaste trei #ariante de realizare: e#aluarea pe )aza unor semne e!terioaale o)iectului impoza)il, e#aluarea forfetara si e#aluarea administrati#a.

(valuarea pe baza semnelor exterioare permite sta)ilirea doar cu apro!imatie a marimii o)iectulimpoza)il. Aceasta metoda este simpla si putin costisitoare, dar prezinta deza#anta'ul ca nu permista)ilirea cat de cat e!acta a marimii o)iectului impoza)il, cu efecte negati#e asupra ec(itatii fiscale.

(valuarea forfetara inseamna atri)uirea unei anumite #alori o)iectului impoza)il de catre organefiscale, cu acordul persoanei in cauza.

(valuarea administrativa presupune sta)ilirea #alorii materiei impoza)ile pe )aza elementelo+datelor pe care organele fiscale le au la dispozitie. u)iectul impozitului poate contesta e#aluarea facut prezentand organului fiscal argumentele de rigoare.

Metoda evaluarii directe cunoaste doua #ariante: e#aluarea pe )aza declaratiei unei terte persoansi e#aluarea pe )aza declaratiei platitorului de impozit.

(valuarea pe baza declaratiei unei terte persoane consta in sta)ilirea marimii o)iectului impoza) pe )aza declaratiei scrise de o terta persoana care este o)ligata prin lege sa o depuna la organele fiscale care cunoaste aceasta marime. rganele fiscale determina marimea materiei impoza)ile pe )aza acestei declaratii.

6


7/34

+eterminarea cuantumului impozitului se realizeaza prin: impozite de repartitie si impozite dcotitate.

Impozitele de repartitie, mai #ec(e, se caracterizeaza prin aceea ca statul sta)ileste suma glo)alaimpozitelor pe intreaga tara, apoi acea suma este repartizata pe unitati administrati#&teritoriale, iar unitatea de )aza defalcarea se face pe su)iecte sau o)iecte impoza)ile. In cazul acestor impozite nu srespectau cerintele ec(itatii fiscale, deoarece e!istau mari diferente de la o unitate administrati#&teritoria

la alta, fara o 'ustificare economica. Perceperea )incasarea* impozitelor se realizeaza astfel:

a direct de catre organele fiscale de la platitori ) prin stopa' la sursac prin aplicarea de tim)re fiscale.Prima metoda cunoaste doua #ariante:1. cand platitorul este o)ligat sa se deplaseze la sediul organelor fiscale pentru a ac(ita impozitul datorstatului2. cand organul fiscal are o)ligatia de a se deplasa la domiciliul platitorilor pentru a le solicita platimpozitului.

Stopajul la sursa inseamna ca impozitul se #arsa la stat de catre o terta persoana. Perceperea prin aplicarea de timbre fiscale se practica in cazul ta!elor datorate statului pentru actiunile 'ustitie, certificate, acte si diferite documente ela)orate de notariatele pu)lice si de organe aadministratiei de stat.

2.4. Clasificarea impozitelor

-upa caracteristicile de fond si de forma e!ista impozite directe si indirecte. Impozitele directe se sta)ilesc nominal pe persoane fizice si 'uridice, pe )aza cotelor de impozita

pre#azute in lege, in functie de #enituri sau a#ere.-in punct de #edere al criteriilor ce stau la )aza asezarii, impozitele directe pot fi grupate i

impozite reale si impozite personale. Impozitele reale se refera la anumite o)iecte materiale & paman

cladiri, fa)rici, magazine etc. &, in care se face a)stractie de situatia personala a su)iectului impozitului. Impozitele personale +su)iecti#e se refera la #eniturile sau a#erea persoanei, in corelatie c

situatia su)iectului impozitului. Impozitele indirecte se percep cu prile'ul #anzarii unor )unuri si al prestarii unor ser#ic

+transporturi, spectacole, acti#itati (oteliere etc.. Acestea im)raca urmatoarele forme: ta!e de consumati#enituri de la monopolurile fiscale, ta!e #amale, ta!e de tim)ru si de inregistrare.

-upa o)iectul impunerii a#em: impozite pe #enit, impozite pe a#ere si impozite pe consum.In scopul urmarit de stat e!ista impozite financiare si impozite de ordine. Impozitele financia

sunt introduse in scopul crearii de #enituri pentru acoperirea c(eltuielilor pu)lice. Impozitele de ordiurmaresc limitarea unei anumite actiuni sau atingerea unui scop fara caracter fiscal +limitarea consumul

de )auturi alcoolice si tutun.-in punct de #edere al frec#entei lor, e!ista impozite permanente si impozite incidenta

+intamplatoare. Impozitele permanente se incaseaza regulat +periodic, iar impozitele incidentale o singura data +d

pilda, impozitul pe a#ere.Impozitele pot fi grupate si dupa institutia care le administreaza. Astfel, e!ista: impozite a

administratiei centrale de stat si impozite ale organelor administratiei locale +administrati#&teritoriale. . I'(!)*t%+% "*%$t%

7


8/34

Impozitele directe reprezinta forma cea mai #ec(e de impunere si au tinut pasul cu dez#oltareeconomiei, intrucat acestea se sta)ilesc fie pe anumite o)iecte materiale sau genuri de acti#itati, fie p#enit sau pe a#ere. otusi, impozitele directe au cunoscut o e!tindere si o di#ersificare mai mare a)ia icapitalism.

Impozitele directe sunt mai ec(ita)ile si mai de preferat decat impozitele indirecte, fiinindi#idualizate, a#and un cuantum si termene de plata precis sta)ilite.

3.1. Impozitele realeImpozitul real a cunoscut o larga raspandire in perioada capitalismului ascendent, mai ales su

forma impozitului funciar +pe pamant.


9/34

istemul impunerii separate nu afecteaza #eniturile din surse diferite de pro#enienta, pr progresi#itatea impunerii, care se practica in sistemul impunerii glo)ale. Cu toate acestea, sistemul durma este fec#ent intalnit in tari ca


10/34

Primele se intalnesc cel mai adesea su) forma impozitelor asupra terenurilor si cladirilor. Cotele dimpunere sunt, in general, scazute si au ca )aza de impunere #aloarea de inlocuire, #aloarea declarata d proprietar sau #eniturile capitalizate pri#ind )unurile respecti#e. In aceasta categorie intra si proprietatfunciara pentru care impozitul aplicat este conceput si ca un instrument de influentare a modului dfolosinta a terenului respecti#.

Impozitul asupra activului net se aplica la intreaga a#ere mo)ila si imo)ila pe care o detine u

contri)ua)il. u) incidenta acestui impozit se impun doar patrimoniul agricol si cel forestier, fondufunciar, )unurile mo)ile si imo)ile folosite in acti#itati comerciale, profesii li)ere etc.

Impozitele pe circulatia a#erii se aplica atunci cand are loc trecerea dreptului de proprietate asupunor )unuri mo)ile sau imo)ile de la o persoana la alta. Astfel, intalnim: impozitul pe succesiunimpozitul pe donatii, impozitul pe actele de #anzare&cumparare a unor )unuri imo)ile, impozitul pe (artde #aloare +actiuni, o)ligatiuni etc., impozit pe circulatia capitalurilor etc. Insa, cele mai des intalnite suimpozitele pe succesiuni, donatii si pe actele de #anzare&cumparare a unor )unuri imo)ile.

Impozitele asupra cresterii valorii averii sunt aferente sporului de #aloare inregistrat la une )unuri in cursul unei perioade de timp. Astfel, e!ista impozitul pe plusul de #aloare imo)iliara si impozit pe sporul de a#ere realizat pe timp de raz)oi.

In Romania, impozitele pe a#ere se intalnesc su) forma impozitelor pe a#erea propriu&zisa impozitele pe circulatia a#erii. -in prima categorie, mai importante sunt impozitele pe cladiri si terenurImpozitul pe cladiri se plateste de persoane fizice si 'uridice detinatoare de cladiri. Cotele de impunesunt de %,20 pentru mediul ur)an si %,10 pentru mediul rural, aplicate asupra #alorii cladirilor. Pentr persoanele 'uridice cotele pot fi cuprinse intre %,80 si 10 asupra #alorii de in#entar a cladiriloactualizate conform legii. Aceste cote se sta)ilesc de consiliile locale.

Impozitul pe teren este sta)ilit in suma fi!a pe metru patrat, insa diferentiat pe categorii dlocalitati +orase, comune, iar in cadrul acestora pe zone.

Aportul impozitelor pe a#ere la constituirea #eniturilor fiscale se situeaza in tarile dez#oltate su1%0, cu e!ceptia Canadei, tatelor


11/34

aflate in tranzitie, impozitele indirecte constituie 3&4 zecimi din totalul #eniturilor fiscale, situatasemanatoare cu aceea a tarilor dez#oltate.

Impozitele indirecte sunt instituite de stat asupra #anzarilor de marfuri si a prestarilor de ser#iciiar cotele utilizate nu sunt diferentiate in functie de #enit, a#ere sau situatia personala a contri)ua)iluluAceste impozite afecteaza in mod deose)it pe cei cu #enituri mici, deoarece impozitele indirecte s percep, indeose)i, la #anzarea )unurilor de larg consum.

Impozitele indirecte se #arsa la )ugetul de stat de catre comercianti, industriasi etc., dar sunsuportate de catre consumatori, ceea ce afecteaza #eniturile reale ale acestora, adica micsorarea puterii dcumparare. In cazul acestor impozite nu este #or)a de o constrangere politica, ci de una de ordeconomic, altfel decat la perceperea impozitelor directe.

=ormele de manifestare a impozitelor indirecte sunt: ta!e de consumatie, monopoluri fiscale, ta!#amale si diferite ta!e.

4.2. a!ele de consumatie

a!ele de consumatie se includ in pretul de #anzare al marfurilor fa)ricate si realizate in interiortarii, in general, )unuri de larg consum, cum sunt: za(arul, pastele fainoase, orezul, uleiul, #inul, )erecafeaua, te!tilele, incaltamintea etc. a!ele de consumatie sunt: taxe de consumatie pe produs sau accize

taxe generale pe vanzari cand se percep la #anzarea tuturor marfurilor, inclusi# mi'loace de productie.A$$*)%+% se instituie asupra unor produse care se consuma in cantitati mari, nesu)stitui)ile, pent

a se o)tine un randament fiscal cat mai ridicat. Aceste produse au o cerere neelastica. In Romania practica ta!e speciale de consumatie la produse ca: )auturile alcoolice, produsele din tutun, produse petroliere, cafeaua, apele minerale, )auturile racoritoare, confectiile din )lanuri naturale, articole dcristal, )i'uterii din aur sau platina, autoturismele, parfumurile, aparatele #ideo, camerele #idetelefoanele mo)ile, cuptoarele cu microunde, aparatele pentru conditionat aer.

axele de consumatie pe produs se calculeaza in suma fi!a pe unitatea de masura sau in )aza unocote procentuale aplicate asupra pretului de #anzare. Cotele pentru accize difera de la o tara la alta si de un produs la altul.

axele generale pe vanzari se intalnesc su) forma impozitului pe cifra de afaceri, adica impozitulcumulativ )multifazic* si a impozitului unic sau monofazic.

Impozitul cumulativ presupune impozitarea la toate #erigile pe care le trec marfurile din momentiesirii lor din productie si pana a'ung la consumator.

Impozitul pe cifra de afaceri unic )monofazic* se incaseaza o singura data pe distanta producatoconsumator, indiferent de numarul #erigilor prin care trece o marfa.

Impozitul pe cifra de afaceri are ca )aza de calcul cifra de afaceri )ruta sau cifra de afaceri neta.● Impozitul pe cifra de afaceri bruta se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra intregii #alorimarfurilor #andute, care include si impozitul platit la #erigile anterioare.● Impozitul pe cifra de afaceri neta se aplica numai asupra diferentei dintre pretul de #anzare si pretul d

cumparare, adica asupra #alorii adaugate. Acest impozit este cunoscut su) denumirea de ta!a pe #aloaradaugata +;A.a!a pe #aloarea adaugata se poate calcula prin aplicarea cotei de impozit:

a. asupra #alorii adaugate in fiecare stadiu pe care il parcurge marfa de la producator la consumator ). asupra pretului de #anzare din stadiul respecti#, o)tinandu&se astfel ta!a asupra pretului de #anzare, dcare se deduce ta!a & calculata in acelasi mod & aferenta pretului de #anzare din stadiul anterior.

In practica se utilizeaza cu precadere a doua #arianta de calcul, din care rezulta ta!a pe #aloaradaugata aferenta stadiului respecti#.

11


12/34

a!a pe #aloarea adaugata se #arsa la )uget de catre fiecare intreprindere, care apare in calitate d#anzator si se suporta de consumatori odata cu cumpararea marfurilor sau ser#iciilor respecti#e.

In


13/34

a!ele #amale pot fi de trei feluri: adalorem, specifice si compuse.axele vamale ad'valorem e!prima a cota procentuala din #aloarea marfurilor importate.axele vamale specifice se sta)ilesc ca suma fi!a pe unitatea fizica de marfa importata +pe tona, p

metru cu) etc..axele vamale compuse apar ca o com)inatie a primelor doua.oate ta!ele #amale practicate de o anumita tara sunt trecute intr&un ta)el numit tarif vamal . Aces

cuprinde ta!ele #amale e!primate in procente, precum si masurile tarifare preferentiale pre#azute ireglementarile legale, pentru fiecare categorie de produse in parte. In tariful #amal national sau de grup regasesc: ta!e #amale in conditia clauzei natiunii celei mai fa#orizate, ta!e #amale auto(tone si ta!#amale preferentiale.

axele vamale in conditia clauzei natiunii celei mai favorizate se aplica la importul de marfuri pcare o tara mem)ra a >rganizatiei "ondiale a Comertului il efectueaza in tarile mem)re ale aceluiaorganism sau din alte tari cu care aceasta are acorduri cu pri#ire la acordarea reciproca a clauzei.

axele vamale autonome se aplica la importul de marfuri pe care o tara il realizeaza din tari cu canu are inc(eiate acorduri pe )aza clauzei natiunii celei mai fa#orizate.

axele vamale preferentiale se practica in cazul tarilor care fac parte din diferite uniuni #amale c

caracter inc(is. Aceste ta!e au un ni#el mai redus decat cele aplicate in )aza clauzei natiunii celei mafa#orizate. In practica, politicile #amale preferentiale inseamna reducerea sau c(iar eliminarea ta!elo#amale, in mod reciproc, in cadrul unui grup de state, pri#ind importul si e!portul de marfuri.

In Romania, ta!ele #amale de import se determina pe )aza tarifului #amal de import, apro)at prilege. a!a #amala este inscrisa in procente si se aplica la #aloarea in #ama a marfurilor, e!primata in letransformare efectuata la cursul de sc(im) oficial.

;eniturile realizate de o tara sau alta din ta!ele #amale de import sunt diferite. Acestea depind si dla o perioada la alta. In tarile dez#oltate, aportul ta!elor #amale la formarea #eniturilor fiscale ale statulureprezinta mai putin de 10, cu unele mici e!ceptii +7l#etia, de e!emplu. In sc(im), in tarile in curs ddez#oltare, ta!ele #amale contri)uie cu sume importante la formarea #eniturilor fiscale ale statului. I

ma'oritatea statelor din aceasta categorie, ta!ele #amale participa cu peste o zecime la formarea #eniturilfiscale, iar in unele tari aportul depaseste o treime +unisia, =ilipine, 7tiopia. Importanta acestor ta!e, tarile in curs de dez#oltare, este atat fiscala, cat si economica, de prote'are a produselor interne iconcurenta marfurilor din aceeasi categorie sau similare din afara.

B.An+*) "*n'*$** * t#$t#** /%n*t#*+! 2*$+% +% R!'3n*%*

(%*!" &011-&014

B.1. An+*) /%n*t#*+! 2*$+% +% R!'3n*%* n (%*!" &011-&014 "*n #,%t#+ "% tt

tructura #eniturilor fiscale pu)lice din )ugetul de stat #or fi analizate pe )aza ta)elelor i

reprezentDrilor grafice, i se #or face interpretDrile corespunzDtoare.

13


14/34

~milioanelei~

2011 2012 2013 2014V%n*t#* t!t+% 79,371.2

087,171.5

090,561.4

0 95,370.10

V%n*t#* $#%nt% 77,058.30

83,577.10

86,694.00 86,878.40

V%n*t#* 2*$+% 69,527.70

75,615.80

80,175.20 80,538.10

I'(!)*t#+ (% (!2*t6 +**6/%n*t * $t*,#* "*n $(*t+

15,604.10

18,685.90

20,040.90 22,014.90

I'(!)*t% * t% (% #n#* *%/*$**

53,327.90

56,202.20

59,432.20 56,187.70

I'(!)*t#+ (% $!'%t#+%t%*! 8t% /'+%9 673.70 707.30 620.00 643.00V%n*t#* n%2*$+% 7,315.20 7,806.00 6,358.40 6,164.90

S#'% "% + UE *n $!nt#+(+t*+! %2%$t#t% 9 1,650.70 3,239.00 3,926.20 6,270.50

T%+ 1. $ugetul de stat in perioada 2%11&2%14

ursa. EEE.mfinante.ro

2011 2012 2013 2014

79,371.20

87,171.5090,561.40 95,370.10

Venituri totale

G2 1. Reprezentarea graficD a #eniturilor totale 2%11&2%14, RomFnia

ursa. "inisterul =inantelor Pu)lice

14

http://www.mfinante.ro/http://www.mfinante.ro/


15/34

23%

25%26%

26%

2011

2012

2013

2014

G2 &. -iagrama #eniturilor totale in procente 2%11&2%14, RomFnia


-in graficele de mai sus, se o)er#D Gn perioada 2%11&2%14 au o tendinHD de cretere semnificati#

de la an la an. n anul 2%12 se o)ser#D o cretere a #eniturilor totale de 30 faHD de anul 2%11. n anii 2%1

i 2%14 #eniturilor toatele au crescut Gn fiecare an cu 10 faHD anii anteriori.

n cadrul resurselor financiare pu)lice principalele cinci categorii sunt:

1. ;enituri curente2. ;enituri fiscale3. ;enituri nefiscale4. ;enituri de capital

15

~milioane lei~

2011 2012 2013 2014

V%n*t#* $#%nt%77,058.

3083,577.

1086,694.

00 86,878.40

V%n*t#* 2*$+%69,527.

7075,615.

8080,175.

20 80,538.10

V%n*t#* n%2*$+%7,315.2

07,806.0

06,358.4

0 6,164.90

V%n*t#* "%$(*t+ 275.60 306.40 299.80 286.30


16/34

T%+ &. "odificare #eniturilor din )ugetul de stat in perioada 2%11&2%14


1. V%n*t#* $#%nt%

;eniturile curente reprezintD cea mai mare pondere din resursele financare pu)lice. -in ta)elul d

mai sus se o)ser#D cum #eniturile curente prezintD o tendinHD de ascensiune, dar i o situaHie de stagnare.

2011 2012 2013 2014

77,058.30

83,577.10

86,694.00 86,878.40

Venituri curente

G2 . Reprezentarea graficD a #eniturilor curente 2%11&2%14, RomFnia


16



17/34

23%; 23%

25%; 25%26%; 26%

26%; 26%

Venituri fscale

2011

2012

2013

2014

G2 4. -iagrama #eniturilor curente in procente 2%11&2%14, RomFnia


n urma graficelor o)ser#Dm o cretere esenHialD de 20 Gn anul 2%12 faHD de anul 2%11. n anu

2%12 s&au Gnregistrat #enituri curente Gn sumD de *3.8,1 milioane lei , faHD de anul 2%11 unde #enituri

au a#ut o #aloare de .%8*,3% mil. lei. n anul 2%13 #eniturile curente au crescut cu 10 faHD de anul 2%1

n anul 2%14 #eniturile curente se aflD Gntr&o situaHie de stagnare, diferenHa faHD de anul 2%13 este d1*4,4% mi. lei.

&. V%n*t#* 2*$+%

;eniturile fiscale sunt compuse din impozite directe i indirecte: Impozit pe profit, Accize, Impoz

pe #eniturile din salarii,Impozit pe #eniturile din di#idende, Impozit pe di#idende de la societDHi

comerciale, Impozit pe #eniturile realizate din acti#itDHile de e!pertizD conta)ilD, a!a pe #aloare

adDugatD etc. -e asemenea, #eniturile fiscale sunt acele #enituri care nu se pot restitui i sunt sta)ilite d

cDtre stat.

17


18/34

2011 2012 2013 2014

69,527.70

75,615.80

80,175.20 80,538.10

Venituri fscale

G2 5. Reprezentarea graficD a #eniturilor fiscale 2%11&2%14, RomFnia


23%; 23%

25%; 25%26%; 26%

26%; 26%

Venituri fscale

2011

2012

2013

2014

G2 ;. -iagrama #eniturilor fiscal curente in procente 2%11&2%14, RomFnia

ursa. "inisterul =inantelor Pu)lice18


19/34

Pri#ind graficele putem spune i Gn cazul #eniturilor fiscal Gn perioada 2%11&2%13 se o)ser#D

ascensiune a #eniturilor , ce aratD o situaHie poziti#D a economiei . -ar Gn anul 2%14 se constatD o stagnar

faHD de anul anterior.

n ta)elul de mai 'os o)ser#Dm componentele #eniturilor fiscale:

~milioane lei~

2011 2012 2013 2014

Impozit pe profit, salarii,venit si castigri !e

capital15,604.1

018,685.8

020,040.9

0 22,014.90

Impozit si ta"e peproprietate #0.50 0.40 51.00 1,685.30

Impozit si ta"e pe$nri si servicii

53,227.90

56,202.20

59,432.20 56,187.70

%ontri$tii !e asigrari 215.40 155.20 160.50 175.30

Impozitl c comertle"terior&ta"e vamale' 673.70 707.30 620.00 643.00

T%+ &. ;eniturile fiscale din )ugetul de stat Gn perioada 2%11&2%14


&.1. I'(!)*t (% (!2*t6 +**6 /%n*t * $3t*,#* "*n $(*t+

2011 2012 2013 2014

15,604.10

18,685.8020,040.90

22,014.90

e proft, salarii, venit si castiguri d

19



20/34

G2 7. Reprezentarea graficD a impozitului pe profit, salarii, #enit i cFtiguri din capital Gn 2%11&2%14RomFnia


&.&. I'(!)*t * t% (% (!(*%tt%

2011 2012 2013 2014-10.00

190.00

390.00

590.00

790.00

990.00

1,190.00

1,390.00

1,590.00

1,790.00

-0.50 0.40 51.00

1,6

Impozit i ta!e pe proprietate

G2


21/34


&.4. C!nt*#>** "% *,#?*

2011 2012 2013 2014

215.40

155.20 160.50175.30

Contribuţii de asigurări

G2 10. Reprezentarea grafica a contri)uHii de asigurDriin 2%11&2%14, Romania


&.5. I'(!)*t#+ $# $!'%>#+ %t%*!8t% /'+%9

21


22/34

2011 2012 2013 2014

673.7

77.3

6!.

6"3.

Impozitul cu comertul e!terior$ta!e #amale%

G2 11. Reprezentarea grafica a impozitului cu comertul e!terior+ta!e #amale in 2%11&2%14, Romania


-in graficele de mai sus, pri#ind impozitul pe profit, salarii, #enit i cFtiguri de capital se o)er#

o cretere Gn fiecare an. n anul 2%12 s&a Gnregistrat o cretere de 4 0 faHD de anul 2%11, anul 2%13 cu 20

mai mult, iar anul 2%14 prezintD o cretere de 4 0 faHD de anul anterior.

-e asenemea, se o)er#D o cretere semnificati#D a a#ut loc Gn categoria impozite i ta!e pe )unu

i ser#icii, cD urmare a GncasDrilor din ;A i accize. Astfel Gn anul 2%11 s&a Gnregistrat o #aloare d

82.222,/% mil. lei, n anul 2%12 i 2%13 se cunoate o cretere de 10 faHD de anii anteriori. n sc(im) ,

anul 2%12 se constatD o scDdere cu apro!imati# 20.

Pri#ind graficul comerHului e!terior putem afirmD cD prezintD o stare de fluctuaHie atFt crescDtoar

cFt i descrescDtoare, Gn anul 2%12 se constatD o cretere de 30 faHD de anul 2%11, cee ace ne indicD

crestre de comerH. n anul 2%13 acesta scade cu 4 0, iar Gn anul 2%14 prezintD o tendinHa de cretere cdoar 1 0 faHD de anul precedent.

. V%n*t#* n%2*$+%

22


23/34

2011 2012 2013 2014

7,315.207,806.00

6,358.40 6,164.90

Venituri ne&cale

G2 1&. Reprezentarea graficD a #eniturilor nefiscale Gn 2%11&2%14, RomFnia


26%

28%

23%

22%

Venituri nefscale

2011

2012

2013

2014

G2 1. -iagrama #eniturilor nefiscale in procente 2%11&2%14, RomFnia


23


24/34

;eniturile nefiscale au un ni#el mai redus atFt pentru cD sfera de cuprindere a sectorului pu)lic es

limitat, datorit unei rate de profa)ilitate mai mici Gnregistrate Gn acti#itatea Gntreprinderilor Gn acti#itDHii

instituHiilor. Astfel, putem spune cD Gn anul 2%11 #aloarea a fost de .318,8% mil lei. n 2%12 #eniturile a

crescut cu 20. ncepFnd din anul 2%13, aceastD au Gnceput sD scadD cu circa 8 0 faHD de anul anterior, i

Gn 2%14 a scDzut cu 10 faHD de anul 2%13.

n cadrul acestei grupe, analizDm i sumele de la


25/34

4. V%n*t#* "% $(*t+

2011 2012 2013 2014

275.6

306.4

299.8

286.3

Veniturile (e capital

G2 15. Reprezentarea graficD a #eniturlor de capital 2%11&2%14, RomFnia


24%

26%26%

25%

Veniturile de capital

2011

2012

2013

2014

G2 1;. -iagrama #eniturilor de capital in procente 2%11&2%14, RomFnia


25


26/34

;eniturile de capital reprezintD #eniturile realizate Gn urmD #FnzDrii unor )unuri de capitalul pu)l

cum ar fi:

J ;enituri din #Fnzarea unor )unuri ale statuluiJ ;enituri din e!ploatarea instituHiilor pu)liceJ ;enituri din e!ploatarea stocurilor de la rezer#ele materiale.

;eniturile de capital au Gnregistrat Gn anul 2%12 o cretere de 20 faHD de anul 2%11. n 2%1

#eniturile nu au crescut foarte mult , iar Gn anul 2%14 se constatD o scDdere de 10 faHD de anul anterior.

B.&. An+*) /%n*t#*+! 2*$+% +% R!'3n*%* n (%*!" &011-&014 "*n #,%t#+ +!$+

n continuare se #a analiza modificDrile Gn structura resurselor financiare pu)lice, GnsD de aceas

datD se #a face referire la )ugetele locale, Gn parioada de referinHD 2%11&2%14 Gn RomFnia.

~milioane lei~

!## !#! !#3 !#"

VENITURI TOTALE51,858

.2053,441

.7056,875

.4062,331

.40

Venituri curente42,171

.6044,567

.3046,421

.6051,411

.80

Venituri fiscale33,023

.9034,447

.9035,898

.7040,643

.60

Impozitul pe profit salarii

!enit si casti"uri #in capital

14,502

.40

14,097

.00

14,885

.90

15,361

.30

Impozitl pe profit 19.90 29.80 32.60 47.40

Impozitl pe salarii si venit14,468

.9014,055

.2014,841

.3015,304

.10

(lte impozite pe venit, profit sicastigri !in capital 13.50 12.00 12.00 9.80

Impozite si ta$e peproprietate

3,976.90

4,060.00

4,352.20

4,499.80

Impozite si ta$e pe %unuri siser!icii

14,414.70

16,162.20

16,497.50

20,616.40

)*(

13,175

.40

14,929

.70

15,216

.70

19,290

.80)a"a pe tilizarea $nrilor,atorizarea tilizarii $nrilorsa pe !esfasrarea !eactivitati

1,194.90

1,197.20

1,243.90

1,278.90

Alte impozite si ta$e fiscale 129.90 128.70 163.20 166.10

Venituri nefiscale 9,147.

7010,119

.4010,513

.8010,768

.20

&u%!entii 5,672. 4,654. 5,994. 6,907.

26


27/34

50 30 00 30

Venituri #in capital 396.80 274.40 262.40 220.70

'onatii 99.60 72.00 80.30 70.50

+me !e la - in contlplatilor efectate

3,517.80

3,873.70

4,126.10

3,721.20

T%+ &. Componentele resurselor )ugetare locale 2%11&2%14


1. V%n*t#* t!t+%

2011 2012 2013 2014

51,858.20 53,441.7056,875.40

62,331.40

V*I-)I -/-*

G2 17. Reprezentarea graficD a #eniturilor totale 2%11&2%14, RomFnia


;eniturile totale au cunoscut o cretere semnificati#D Gn fiecare an. Anul 2%12 a crescut faHD d

anul 2%11 cu 10, i anul 2%13 tot cu 10 faHD de anul anterior. n anul 2%14 se o)ser#D o cretere mai ma

de 30 faHD de anul 2%13. a aceste creteri semnificati#e a contri)uit i statul romFn prin mDsurile d

austeritate impuse, cFt i sumele allocate de cDtre =ondul "onetar InternaHional pentru a spri'ini econom

HDrii.

27



28/34

&. V%n*t#* $#%nt%

2011 2012 2013 2014

42,171.60 44,567.30

46,421.60

51,411.80

Venituri curente

G2 1


29/34

. V%n*t#* 2*$+%

;eniturile fiscale sunt reprezentate de impozitul pe profit, accize, impozit pe #eniturile din salari

impozit pe #eniturile din di#idendele de la societDHile comerciale, impozit pe #eniturile realizate di

acHiunile de e!pertizD conta)ilD, ;A.

2011 2012 2013 2014

33,023.9034,447.90

35,898.70

40,643.60

Venituri &cale

G2 1=. Reprezentarea graficD a #eniturilor fiscale 2%11&2%14, RomFnia


;eniturile fiscale pe parcursul celor patru ani a cunoscut o e#oluHie poziti#D. e o)ser#D o creter

de 10 Gn anul 2%12 faHD de anul 2%11, la fel s&a GntFmplat i Gn anul 2%13 care a cumulate tot o cretere d

10. n 2%14 creterea a fost semnificati#D , fiind de 30 faHD de anul anterior.

-in aceastD categorie face parte i resursD financiarD impozitul pe profit:

29


30/34

2011 2012 2013 2014

19.90

29.80 32.60

47.40

Impozitul pe pro&t

G2 &0. Reprezentarea graficD a impozitului pe profit 2%11&2%14, RomFnia


-in graficul de mai sus se o)ser#D o tendinHD de ascensiune. n anul 2%12 s&a Gnregistrat o crete

de *0 faHD de anul 2%11. n anul 2%13 impozitul nu a mai crescut considera)il, ci cu doar 20. nsD Gn an

2%14 s&a constat o Gnregistrare semnificati#D de 120.

4. V%n*t#* n%2*$+%

;eniturile nefiscale sunt constituite pe de o parte de #Fnzarea de )unuri i ser#icii i o altD par

este reprezintD de #enituri proprii+#enituri din concesiuni i Gnc(irieri, #enituri din di#idende i #enitu

din do)Fnzi.

30


31/34

2011 2012 2013 2014

9,147.70

10,119.40

10,513.80

10,768.20

Venituri ne&cale

G2 &1. Reprezentarea graficD a #eniturilor nefiscale 2%11&2%14, RomFniaursa. "inisterul =inantelor Pu)lice

;eniturile nefiscale pe parcursul celor patru ani a cunoscut o e#oluHie poziti#D. e o)ser#D

cretere de 20 Gn anul 2%12 faHD de anul 2%11. n anul 2%13 a cumulat o cretere de 10, la fel s

GntFmplat i Gn anul 2%14 creterea fiind tot de 10 faHD de anul anterior.

5. V%n*t#* "% $(*t+

2011 2012 2013 2014

396.80

274.40 262.40

220.70

Venituri (in capital

31


32/34

G2 &&. Reprezentarea graficD a #eniturilor de capital 2%11&2%14, RomFniaursa. "inisterul =inantelor Pu)lice

Pri#ind graficul de mai sus, putem spune cD #eniturile de capital au tendinHa de descretere. Ce

mai mare #aloare s&a Gnregistrat cu 3/B.*% mil lei, iar cea mai micD #aloare fiind de 22%.% mil le

ConstatDm cD Gn perioada celor patru ani #eniturile de capital au scDzut cu 18 0.

2011 2012 2013 2014

3,517.80

3,873.70

4,126.10

3,721.20

'ume (e la )* in contul platilor e+ectuate

G2 &. Reprezentarea graficD a sumelor de la


33/34

BIBLIOGRAFIE

1. ?(eorg(e =il ip, =inanHe pu)lice, 7ditura @unimea, Iai, 2%1%

2. uport curs,anul I profil tiinHe economice,Gn#DtDmFnt de I-, anul uni#ersitar 2%18&2%1B,Autor: Cornel azDr

3. $uletinul "=P& (ttp:66EEE.mfinante.ro6e!ec)ug.(tmlKpaginaL)uletin

33


34/34